ANALIZA SISTEMULUI POLITIC SUEDEZ

Autor: Cristian ISTRATE

Cuprins:

1. Delimitări conceptuale cu privire la sistemele politice;

2. Aspecte generale cu privire la Suedia
3. Elemente definitorii cu privire la sistemul politic suedez
4. Bibliografie
5. Anexe- Analiza PMESII aplicată Suediei

1. Delimitări conceptuale cu privire la sistemele politice

Politica este domeniul care suscită interesul oamenilor știutori de carte, dar și al
acelora care se plictisesc și au nevoie de un subiect de discuție. În societățile în care votul este
egal și universal s-a creat falsa impresie (pentru unii dintre cetățeni) că politica este un
domeniu ușor de abordat, iar faptul că au acces să voteze și chiar o fac potențează această
impresie. Cu toate acestea, adevărații specialiști ai științelor politice tind să definească politica
în termenii de știință sau artă. Adepții definirii acestui concept în termeni de știință folosesc
drept principal argument faptul că politica exclude rezolvarea conflictelor prin forță, iar
rațiunea încetează să existe atunci când este înlocuită cu arme. 1 Această asumpție este greșită.
Trecerea de la starea de pace la stările premergătoare războiului sau chiar la starea de război
se realizează în urma unei decizii politice. Mai mult decât atât, printre instrumentele de putere
ale unui stat se află și instrumentul militar, alături de cel politic/diplomatic, economic,
informațional și civil. În această situație, a menționa faptul că războiul nu este o parte a
politicii devine absolut puerile. Însuși Clausewitz considera că războiul este o continuare a
politicii cu alte mijloace, iar acest aspect a fost repetat de atât de multe ori încât va deveni un
truism.
Teoreticienii științelor politice nu și-au manifestat interesul doar pentru regimurile
democratice, ci și pentru regimurile totalitare și pentru caracteristicile generale ale sistemelor
politice. Sistemul politic se poate defini drept „concept utilizat în știința politică
contemporană pentru a analiza viața politică în ansamblu, ale cărui componente sunt legate
între ele prin legături identificabile, formând un singur tot” 2. Definiția propusă în lucrarea
citată este una formulată destul de vag, însă atrage atenția asupra faptului că există o coeziune
necesară în mediul politic pentru ca entitatea statală să poată funcționa. Armonia politică nu
este o condiție obligatorie pentru stricta funcționare a unui stat, dar este dezirabilă pentru o
funcționare eficientă. O definiție ceva mai complexă a sistemului politic o regăsim astfel:
„modelul persistent de relații umane prin care sunt luate decizii cu autoritate și care sunt
îndeplinite apoi pentru societate. Sistemul politic se deosebește de alte sisteme sociale prin
patru caracteristici: este universal în destinația sa, extinzându-se asupra tuturor membrilor
societății; pretinde controlul ultim în folosirea coerciției fizice; dreptul său de a lua decizii

1
Florian Tănăsescu, Doctrine și instituții politice. Ediția a IV-a, Editura Fundației „România de Mâine”,
București, 2006, p. 12.
2
***Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 409.

1
este obligatoriu; este acceptat ca legitim; deciziile sale au autoritate, purtând forța legitimității
și o substanțială probabilitate de supunere”3.
Având în vedere că acest proiect face referire la o democrație, putem să ne aplecăm
asupra principiilor ce caracterizează o democrație: separarea puterilor în stat (adus pentru
prima oară în discuție de către Charles de Montesquieu), existența legilor și a Constituției,
existența și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (printre care regăsim: libertatea
individuală, libertatea de comunicare, libertatea economică, libertatea de asociere și de
acțiune colectivă), suveranitatea poporului, existența partidelor politice, desfășurarea
alegerilor libere, precum și statul de drept.4 Alterarea unui singur principiu conduce la slăbirea
democrației și la nașterea abuzurilor, alterarea mai multor principii conduce la dictatură. Nu
întotdeauna termenul „democrație” a avut semnificația pe care astăzi o cunoaștem. Spre
exemplu, criticii aristocratici foloseau acest termen pentru a-și manifesta disprețul față de
poporul de rând care a înlăturat controlul aristocraților asupra guvernului.5 Mergând pe linia
acestei idei, democrația a fost alăturată inculturii.
Un regim democratic se formează în etape. Etapele pe care specialiștii în științe
politice le consideră valabile sunt următoarele: apartenența la comunitate, pregătirea,
compromisul, obișnuirea, sistemul internațional, democratizarea și refluxul.6 Baza formării
unui regim democratic este tensiunea. Ne putem referi inclusiv la tensiunile apărute prin
căderea regimurilor comuniste în fostele republici sovietice. Dacă ne referim la aceste situații,
Samuel P. Huntington considera că democratizarea a survenit în urma colapsului regimurilor
totalitare, fiind primit cu bucurie de către cetățeni, dar tranziția către o democrație reală a fost,
în cele mai multe cazuri, o iluzie.7
Sistemul politic al unui stat poate fi un bun indicator cu privire la identitatea politică și
culturală a acestuia. Libertatea sau robia nu pot fi acceptate de oricine, ci doar de către acele
comunități care au în fibra lor pe una sau pe cealaltă. Democrația este o dovadă a maturității
unui popor și cu cât aceasta este mai consolidată, cu atât mai mult un astfel de popor își poate
construi destinul în marea scenă a relațiilor internaționale.
Fie că vorbim despre un sistem politic democratic, fie că vorbim despre unul totalitar,
liderii politici devin figuri centrale ale acestuia. Bruce Bueno de Mesquita și Alastair Smith
identifică o serie de reguli de a căror urmare depinde succesul și longevitatea unui lider în
fruntea oricărui sistem politic8:

1. Coaliția câștigătoare trebuie să conțină cât mai puține persoane;

2. Selectoratul nominal trebuie să fie într-o formulă cât mai extinsă;
3. Exercitarea controlului asupra veniturilor sistemului;
4. Loialitatea este o urmare a recompensării susținătorilor;
5. Veniturile susținătorilor nu trebuie să fie ciopârțite pentru a fi redistribuite
celorlalți oameni.

În ceea ce privește regula numărul 1, o coaliție câștigătoare redusă presupune o

distribuire a câștigurilor între mai puțini oameni, care devin automat mai ușor de mulțumit. O
3
Jack C. Plană Robert, E. Riggs Helenan, S. Robin, Dicționar de analiză politică, Editura ECCE HOMO,
București, 1993, p. 138.
4
Mihaiela Bușe, Doctrine politico-militare, Editura Universității Naționale de Apărare “Carol I”, București,
2016, pp. 131-133.
5
Robert A. Dhal, On democracy, Yale University Press, Londra, 1998, p. 12.
6
Gianfranco Pasquino, Curs de știință politică, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 313-317.
7
Samuel P. Huntington, The third wave. Democratization in the late twentieth century, University of Oklahoma
Press, 1991, p. 168.
8
Bruce Bueno de Mesquita, Alastair Smith, Manualul dictatorului, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 43-44.

2
coaliție extinsă presupune câștiguri mai mici pentru fiecare membru. De asemenea, dacă ne
referim în termenii controlului, liderului îi este mai simplu să își exercite influența asupra unui
număr mai mic de oameni cu care împarte mai puțină putere, reușind să mențină mai multă
pentru acesta.
Prin sintagma de selectorat nominal, cei doi autori înțeleg acele persoane care au
putere de decizie, fie aceasta și minimă, în alegerea liderului. De cele mai multe ori, peste
selectoratul nominal se suprapun totalitatea alegătorilor ce dețin drept de vot, în funcție de
legislația fiecărui stat în parte. Într-o oarecare antiteză cu regula numărul 1, dacă baza
electorală este mai mică, aceasta este mai greu de controlat chiar și din prisma faptului că este
mai informată decât o bază electorală extinsă. Într-un selectorat nominal extins este loc pentru
toate partidele politice și întotdeauna vor exista suficienți alegători care să le ofere o parte din
putere.
Un control asupra resurselor economice este cheia pentru fidelizarea coaliției
câștigătoare, dar și pentru a convinge cetățenii în ce direcție trebuie să își manifeste sprijinul.
Disidența într-un partid politic este una relativ utopică. Există două categorii de disidenți: cei
care sunt nemulțumiți că noul lider nu le-a mai oferit o poziție în cadrul sistemului de putere
din partid sau de stat; cei care așteaptă momentul oportun să profite de un val popular de
antipatie sau la nivel de partid, aceștia știind că au suficientă susținere pentru a avea o bază
solidă de atac asupra liderului. În cazul celor dintâi, loialitatea acestora poate fi recâștigată
îndeplinindu-le doleanța, iar în cazul celor din urmă nu mai putem discuta despre loialitate în
nicio situație pentru că miza acestora este obținerea totală a puterii sau pierderea tuturor
privilegiilor pe care le are în partid sau în coaliția de guvernare.
Din punctul meu de vedere, disidența nu poate fi principială deoarece în calitatea
unuia de membru de partid, a validat liderul căruia dorește să îi ia locul sau care l-a eliminat
din linia întâi a partidului. Dacă o persoană activează într-un partid politic, atunci înseamnă că
aceasta a acceptat liderul și modul acestuia din urmă de a face politică. Într-o astfel de
ipoteză, disidența este nemulțumirea cauzată de lipsa puterii. Membrii unei coaliții rămân
fideli atâta timp cât sunt mulțumiți de recompensele și funcțiile primite. Când acestea nu mai
corespund așteptărilor, membrii vor căuta căi de atac și de șantaj asupra liderului. Nu vor
exista niciodată momente în care membrii coaliției câștigătoare vor accepta o diminuare a
veniturilor proprii în folosul cetățenilor, o astfel de situație fiind o cale sigură de a pierde
poziția de lider.
Aceste reguli sunt aplicabile atât unui sistem totalitar, cât și unuia democratic. Într-un
sistem totalitar, cele cinci reguli pot fi exacerbate și aplicate fără necesitatea vreunei
subtilități. Liderul sistemului democratic nu va face rabat de la aceste reguli deoarece va dori
să marcheze mandatul săi prin puterea maximă pe care o poate obține prin intermediul
funcției sale. În democrației, coalițiile de guvernare se bazează pe aceleași cinci reguli, dar
sunt mult mai extinse și membrii acestora mai greu de fidelizat. Liderul democrat trebuie să
demonstreze suficiente abilități și multă tenacitate în consolidarea puterii sale, în aplicarea
celor cinci reguli și în fidelizarea masei critice care îi asigură puterea.
Sistemele politice pot fi studiate cel mai bine prin raportare la diferite state. Chiar dacă
par similare, acestea prezintă o serie de particularități în funcție de statele pe care le studiem.
Un bun exemplu este studiul comparativ între sistemul politic suedez și sistemele politice ale
altor democrații mature sau în tranziție.

2. Aspecte generale cu privire la Suedia

Suedia este unul dintre statele care suscită interesul tot mai multor europeni din varii
perspective. Fie că luăm în calcul sistemul economic sau sistemul politic, fie că luăm în calcul

3
această țară doar din punct de vedere al modului de viață și al destinațiilor turistice, Suedia
rămâne o opțiune viabilă de petrecere a vacanței sau chiar de emigrare.

Fig. 1: Harta Suediei

Statul suedez este unul dintre cele mai dezvoltate din Europa și este cu atât mai
interesant atunci când încercăm să identificăm acele premise, acele cauze care au dus la
dezvoltarea uluitoare a acestei țări, în condițiile în care populația acestei țări numără
aproximativ zece milioane de locuitori, dintre care două milioane sunt minori. În condițiile în
care Suedia are o populație de două ori mai mică decât România, cea din urmă are multe de
învățat de la cea dintâi. Social-Democrații români ar trebui să studieze îndeaproape modelul
suedez și să identifice exemplele pozitive pe care le identifică la omologii suedezi ai acestora
pentru a putea aplica aceste lucruri și în România.
Un lucru important de reținut despre Suedia este multiculturalismul acestei țări,
oglindit în următoarele cifre: 15% dintre suedezi provin din alte țări și unul din cinci copii au
cel puțin un părinte cu rădăcini într-un alt stat. 9 Suedia este una dintre cele mai nordice țări
din lume (intră în așa-numita categorie a statelor nordice, alături de Norvegia, Danemarca și
Finlanda), surprinzătoare prin lungimea sa de coastă, varietatea de lacuri, păduri și specii de
animale. Suprafața sa este comparabilă cu cele ale Thailandei, Spaniei și Californiei, granițele
fiind aceleași din anul 1905, fiind absentă din orice fel de războaie din anul 1814. 10 Acest
ultim aspect este cu atât mai intrigant cu cât Suedia a fost o mare putere militară a secolului
XVII. Cu toate acestea, sunt aproape două secole de „liniște” pentru această țară.
Timp de trei ani consecutivi- 2010, 2011 și 2012, Suedia s-a clasat pe cel de-al treilea
loc în ceea ce privește ajustarea inegalităților, conform indicelui de dezvoltare umană, calculat
de către UNDP- United Nations Development Programme. 11 Statul suedez adoptă constant
politici menite să promoveze toleranța, combaterea sărăciei, ajustarea inegalităților sociale,
egalitatea șanselor între femei și bărbați.

9
***Quick facts about Sweden, în https://studyinsweden.se/why-sweden/quick-facts-about-sweden/, accesat la
data de 10 ianuarie 2019.
10
***Sweden- an overview, în https://sweden.se/society/sweden-an-overview/, accesat la data de 10 ianuarie
2019.
11
***Interesting facts about Sweden, în https://www.eupedia.com/sweden/trivia.shtml, accesat la data de 10
ianuarie 2019.

4
 Suedezii au înțeles de foarte multă vreme că investiția în educație este unica investiție
cu adevărat sigură în viitorul unui individ, dar și al unei comunități. Prin urmare, vârsta medie
a unui student este de 25.5 ani, iar mai bine de 40% dintre femei și 32% dintre bărbați, cu
vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, urmează alte programe de studii și/sau cursuri de
specializare.12 La nivelul Uniunii Europene există o medie de doar 10.9%.13
Cercetarea și inovarea ocupă un loc de frunte în lista intereselor statului suedez, iar
acest aspect se observă foarte bine și din prisma rezultatelor: Suedia este deținătoare a 30
Premii Nobel astfel structurate: 8 în psihologie și medicină. 4 în fizică, 5 în Chimie, 8 în
literatură, 5 premii pentru pace (se află pe locul 5 în lume din punct de vedere al numărului de
Premii Nobel obținute).14
Atunci când oamenii sunt întrebați care este primul aspect care le vine în minte atunci
când se gândesc la Suedia, unul dintre cele mai probabile răspunsuri va fi legat de trupa
ABBA. Unul dintre cele mai valoroase exporturi ale Suediei este muzica, atât prin intermediul
trupelor și artiștilor precum: ABBA, Avicii, Loreen, House Mafia, Carola, Måns Zelmerlöv,
Robyn, dar și prin intermediul caselor de producție și a compozitorilor solicitați de către
interpreți din lumea întreagă.
Alte câteva aspecte relevante despre Suedia sunt următoarele:15

o Suedia (1979) este prima țară care a adoptat o legislație specială care interzice
violența domestică asupra copiilor;
o Pașaportul suedez oferă intrare fără viză în 124 de țări. În prezent, pașaportul
suedez ocupă locul al treilea în lume, conform clasamentului de profil;
o Limba engleză este cunoscută la nivel intermediat și avansat de aproximativ
85% din suedezi, ceea ce transformă Suedia într-o destinație în care turiștii nu
întâmpină probleme semnificative în comunicarea cu localnicii.

Alte aspecte ce țin de economia Suediei, infrastructura, sistemul informațional sau

organizarea militară pot fi observate prin studiul analizei PMESII, disponibilă în anexa nr. 2.

3. Elemente definitorii ale sistemului politic suedez

Constituția Suediei este cel mai important document care prezintă modul în care
Suedia este guvernată. Mai mult decât atât, aceasta precizează formula de compunere a
parlamentului și a guvernului, modul în care acestea trebuie să acționeze atât separat, cât și
împreună. Cu alte cuvinte, Constituția Suediei stipulează cadrul de exercitare a puterii
politice. Suedia are patru legi fundamentale, după cum urmează: Instrumentul de Guvernare,
Actul de Succesiune, Legea privind libertatea presei, precum și Legea privind libertatea de
exprimare.16

12
Ibidem.
13
***Adult learning statistics, în https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Adult_learning_statistics#Participation_rate_of_adults_in_learning_in_the_last_12_months
accesat la data de 10 ianuarie 2019.
14
***Nobel prize winners: Which country has the most Nobel laureates?, în
https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/northamerica/usa/11926364/Nobel-Prize-winners-Which-country-
has-the-most-Nobel-laureates.html, accesat la data de 10 ianuarie 2019.
15
***25 interesting facts about Sweden, în https://www.swedishnomad.com/interesting-facts-about-sweden/,
accesat la data de 10 ianuarie 2019.
16
Magnus Isberg, Introduction, în The Constituion of Sweden. The Fundamental Laws and the Riksdag Act,
disponibil la https://www.riksdagen.se/globalassets/07.-dokument--lagar/the-constitution-of-sweden-160628.pdf,

5
 A. Instrumentul de Guvernare

În Capitolul I al Constituției, articolul 1 stipulează faptul că „puterea provine de la

popor, iar democrația suedeză este întemeiată pe formarea liberă a opiniei publice și pe votul
egal și universal. Aceasta se realizează printr-o formă reprezentativă și parlamentară de
guvernare, dar și prin auto-guvernarea locală”. Întrucât pluripartidismul este un principiu
complet indispensabil în orice democrație, Constituția prevede ca activitățile politice să fie
desfășurate de către partidele politice.
Instrumentul de Guvernare prevede că guvernarea este parlamentară. Acest aspect
semnifică faptul că formula guvernamentală trebuie să se bucure de încrederea și sprijinul
parlamentului. În cazul în care nu există un sprijin precis al parlamentului către guvern, acesta
din urmă trebuie să fie cel puțin tolerat de către Riksdag (denumirea parlamentului în limba
suedeză). Puterea pe care guvernul o poate deține este neoficial fluctuantă. În alți termeni, cu
cât o formulă guvernamentală se bucură de mai mult sprijin din partea Riksdag-ului, cu atât
acesta are o putere mai mare. În cazul în care formula guvernamentală este doar acceptată,
aceasta va depinde de constrângerile impuse de parlament.
Articolul 9 prevede ca autoritățile administrative (naționale și locale) să acționeze în
baza legilor, cu obiectivitate și imparțialitate.17 În fapt, acest articol presupune o utopie. Atâta
timp cât liderii locali sunt susținuți de către diferite formațiuni politice, atunci devine foarte
puțin probabil ca aceștia să manifeste imparțialitate.
În ceea ce-l privește pe șeful statului, Instrumentul de Guvernare precizează că această
funcție este deținută de către monarh, însă acesta nu este parte a puterii politice. Constituția
prevede următoarele drepturi și libertăți:18

o Dreptul la liberă credință (Capitolul 2, articolul 1);

o Protecția împotriva oricărei forme de coerciție pentru exprimarea unor opinii
cu privire la mediul politic, religios sau cultural (Capitolul 2, articolul 2,
alineatul 1);
o Protecția împotriva oricărei forme de coerciție pentru participarea la adunări,
demonstrații sau alte forme de exprimare a opiniilor (Capitolul 2, articolul 2,
alineatul 2);
o Interzicerea pedepsei capitale, a aplicării pedepselor corporale, dar și a torturii
(Capitolul 2, articolele 4 și 5);
o Interzicerea deportării, precum și a refuzului de a intra în Suedia. De
asemenea, articolul stipulează și protecția cetățenilor suedezi de privarea de
cetățenie (Capitolul 2, articolul 7);
o Dreptul la audiere în fața instanței judecătorești (Capitolul 2, articolul 9);
o Interzicerea sancționării penale retroactive, dar și a taxării retroactive (în cazul
taxării pot exista excepții pe timp de război, dacă Riksdag-ul dispune de acest
aspect)- (Capitolul 2, articolul 10);

De asemenea, Instrumentul de Guvernare prevede și alte drepturi și libertăți după cum

urmează: libertatea de expresie, libertatea de informare, libertatea de asociere, de a demonstra,

p. 3, accesat la data de 10 ianuarie 2019.

17
***The Constituion of Sweden. The Fundamental Laws and the Riksdag Act, disponibil la
https://www.riksdagen.se/globalassets/07.-dokument--lagar/the-constitution-of-sweden-160628.pdf, p. 26,
accesat la data de 10 ianuarie 2019.
18
Ibidem, p. 30.

6
precum și protecția informațiilor personale, a spațiului personal, dar și a comunicațiilor
personale.

B. Actul de Succesiune

Acesta a fost adoptat la data de 26 septembrie 1810 și prevede ordinea în care

descendenții regelui vor urca pe tron. Articolul 4 prevede ca descendenții la tron să practice
credința evanghelică. În caz contrar, acei candidați ce vor practica o altă credință vor fi
excluși de la succesiune.19 Rămâne de văzut dacă acest articol va rămâne neschimbat deoarece
numărul ateilor este în continuă creștere (într-o actuală proporție de 30%). Nu este vorba doar
despre o creștere conjuncturală, ci chiar de o tendință. Articolul 5 al aceluiași document
prevede că un prinț sau o prințesă a Casei Regale a Suediei nu se poate căsători fără aprobarea
prealabilă a guvernului, iar cererea este înaintată de către rege. Articolul 7 prevede ca niciun
descendent să nu părăsească țara în diverse interese fără a avea înainte consimțământul
regelui. Articolul 8 prevede ca niciun descendent să nu poată deveni rege al unui alt stat
(indiferent dacă este ales sau s-a căsătorit cu un membru al alte case regale) fără acordul
Riksdag și al regelui.
Așa cum am arătat mai sus (prin intermediul articolelor Actului de Succesiune), acest
document prevede nu doar ordinea descendenților la tron, ci și conduita acestora în diverse
situații.

C. Legea privind libertatea presei și Legea privind libertatea de expresie

Tratez împreună cele două legi deoarece au un conținut similar. Garantarea libertății
presei devine esențială pentru fiecare democrație. Mass-media complet fidelă puterii politice
nu va face altceva decât să informeze deșănțat, să dezinformeze și să astupe abuzurile puterii.
În fapt, un asemenea scenariu nu face altceva decât să încalce libertatea individului de a se
informa. Lipsa informațiilor reale poate conduce la un astfel de scenariu. Așa cum am precizat
anterior, Constituția Suediei prevede libertatea de expresie a individului, considerând-o drept
unul dintre cele mai importante fundamente ale democrației suedeze.
Fiecare cetățean suedez are dreptul de a avea acces la documente oficiale pentru a se
putea informa. Constrângerile cu privire la accesul cetățeanului la documente oficiale se
aplică atunci când este vorba despre documente care fac obiectul securității naționale, al
relațiilor cu alte state și organizații internaționale. De asemenea, pot apărea restricții și în
privința accesului la documente care vizează politica monetară, fiscală, dar și interese
economice ale instituțiilor publice.20 Următoarele documente nu sunt considerate neapărat
oficiale: scrisori; telegrame; comunicate date de către instituții cu scopul publicării acestora în
diverse reviste sau ziare; documente care sunt parte a unei biblioteci și sunt utilizate cu scopul
documentării, cercetării. De asemenea, cetățenii au dreptul de a solicita copii ale
documentelor oficiale neclasificate, iar acestea trebuie livrate cu promptitudine. În acest fel,
cetățenii nu sunt doar executanți ai unor prevederi legale, ci sunt parte constituantă a unui
sistem menit să servească interesele comune ale tuturor membrilor societății. Constituția
Suediei obligă politicienii suedezi să țină cont de opiniile cetățenilor, chiar dacă nu sunt
exprimate printr-un referendum. Aceste opinii sunt considerate drept o formă de exprimare a
cetățenilor, dar și drept o formă de participare la actul politic pe lângă vot și manifestații.

19
***Sweden- Act of Succession, în http://www.servat.unibe.ch/icl/sw02000_.html, accesat la data de 10
ianuarie 2019.
20
***The Freedom of the Press Act, în https://www.right2info.org/laws/Sweden_freedom_Press_act.pdf, pp. 4-
5, accesat la data de 10 ianuarie 2019.

7
 Unul dintre elementele cheie ale sistemului politic suedez este și parlamentul.
Parlamentul suedez poartă denumirea de Riksdag și este principalul organ decizional. Rolul
deputaților (printre altele) este acela de a desemna premierul. Premierul are obligația de a
prezenta Riksdag-ului formula guvernamentală pe care o construiește, fiind supusă
parlamentului spre aprobare. Dacă premierul este susținut de o majoritate parlamentară
confortabilă, atunci acesta nu va întâmpina probleme prea mari în aprobarea formulei
cabinetului său și nici în aprobarea acțiunilor acestuia. Parlamentul poate înlătura guvernul
prin adoptarea unei moțiuni de cenzură. Partidul sau partidele care câștigă alegerile hotărăsc
cine va fi premierul. Ca o specificitate a sistemului politic suedez față de alte democrații,
guvernul poate declanșa alegeri extraordinare dacă acesta pierde sprijinul politic al majorității
parlamentare.21 Acest aspect nu înseamnă că Riksdag-ul se află în imposibilitatea de a cere
demisia guvernului. Din contră, dacă majoritatea deputaților adoptă o declarație conform
căreia guvernul nu dispune de încrederea parlamentului, atunci premierul este obligat să
demisioneze (ceea ce înseamnă că întreaga formulă guvernamentală, întregul cabinet cade).
Parlamentul poate convoca cetățenii la vot într-un referendum, Cu toate acestea, nu au
existat decât șase referendumuri, ultimul dintre acestea fiind în 2003, atunci când cetățenii au
fost consultați cu privire la adoptarea monedei euro, iar rezultatul a fost negativ.
În ceea ce privește alegerile parlamentare, sistemul suedez prevede alocarea locurilor
către o formațiune politică proporțional cu numărul de voturi obținute. Pentru a evita ca un
număr mare de partide cu foarte puține voturi să intre în Riksdag, s-a hotărât aplicarea unui
prag minim de 4%. Formula parlamentară arată astfel: Partidul Social-Democrat- 113 locuri,
Partidul Moderat- 84 locuri, Democrații Suedezi- 49 locuri, Partidul Verde- 25 locuri, Partidul
de Centru- 22 locuri, Partidul de Stânga- 21 locuri, Partidul Liberal- 19 locuri, iar Partidul
Creștin-Democrat- 16 locuri. 22 Aceasta a fost schimbată prin alegerile de pe data de 9
septembrie 2018. Spre deosebire de sistemul românesc privitor la alegerile parlamentare, în
cel suedez sunt printate pe buletinele de vot numele candidaților, de așa manieră încât poate fi
exprimată prima opțiune a cetățeanului cu privire la reprezentantul care merită să primească
un loc în Riksdag. Este important de menționat că mandatul unui parlamentar este de 4 ani.
Există 15 comisii parlamentare: Comisia pentru Muncă, Comisia pentru Afaceri Civile,
Comisia pentru Finanțe, Comisia pentru Apărare, Comisia pentru Justiție, Comisia pentru
Constituție, Comisia pentru Afaceri Culturale, Comisia pentru Mediu și Agricultură, Comisia
pentru Industrie și Comerț, Comisia pentru Taxare, Comisia pentru Asigurări Sociale,
Comisia pentru Sănătate și Bunăstare, Comisia pentru Transport și Comunicații, Comisia
pentru Educație și Comisia pentru Afaceri Externe.23
Un alt element cheie al sistemului politic suedez, dar și parte a puterii politice este
guvernul. Întrucât am precizat deja modalitatea de compunerea formulei guvernamentale, este
necesar să precizez componența acesteia. Guvernul este format din următoarele ministere:
Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul
Afacerilor și Inovației, Ministerul Mediului și Energiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale, Ministerul Justiției și Ministerul
Apărării.24 Este interesant de observat faptul că anumite ministere sunt formate din mai multe
departamente conduse de către alți miniștri subordonați miniștrilor principali. Ministerul
Educației mai are alți doi miniștri: Ministrul pentru Studii Superioare și Cercetare și Ministrul
pentru Școala Generală, Educația și Instruirea Adulților. Ministerul Afacerilor și Inovației mai
21
***The Swedish Parliament, în https://riksdagen.se/globalassets/15.-bestall-och-ladda-ned/andra-sprak/the-
swedish-parliament-1612.pdf , p. 6, accesat la data de 10 ianuarie 2019.
22
Ibidem, p. 8.
23
Ibidem, p. 14.
24
***The Government of Sweden, în https://www.government.se/government-of-sweden/, accesat la data de 10
ianuarie 2019.

8
are în componența sa alți trei miniștri: Ministrul pentru Afaceri Rurale, Ministru pentru
Infrastructură, Ministrul Dezvoltării Digitale. Asemenea celorlalte două ministere, Ministerul
Finanțelor are în componența sa și pe Ministrul Administrației Publice, dar și Ministrul
Piețelor Financiare și Consumatorilor. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe este
compus și din Ministrul Afacerilor Europene și Comerțului, precum și din Ministrul
Dezvoltării și Cooperării Internaționale. Ministerul Sănătății îl mai are în componența sa și pe
Ministrul pentru Copii, Persoane Vârstnice și Egalitate de gen, în timp ce în cadrul Ministerul
Justiției acționează și Ministrul Migrației.
Această distribuire departamentală a atribuțiilor în fiecare minister denotă un interes
real pentru rezolvarea principalelor insuficiențe pe care societatea suedeză le întâmpină. O
abordare segmentară a fiecărui domeniu conduce la o tratare mult mai bună a problemelor de
către mai mulți experți din diferite zone de specializare. Printre atribuțiile guvernului se
regăsesc următoarele:25

o prezentarea unor proiecte de lege către Riksdag;

o implementarea deciziilor parlamentului;
o distribuie resursele financiare alocate de către Riksdag;
o reprezintă Suedia în cadrul Uniunii Europene;
o încheie acorduri cu alte state;
o ia o serie de decizii în anumite sectoare ale administrației;
o direcționează activitățile executivului.

Actul de guvernare se manifestă la trei nivele: local, regional și european. Suedia este
organizată în 20 de județe. Consiliile județene au dreptul de a percepe impozite pentru
îndeplinirea sarcinilor acestora. Suedia este compusă din 290 de localități, fiecare deținând un
consiliu ales.26 Acestea sunt responsabile de furnizarea serviciilor de bază către fiecare
localitate.
Sistemul politic suedez este considerat unul echilibrat, stabil. Chiar dacă există o
oarecare ascensiune a partidului anti-migrație, așa cum se întâmplă în restul Europei, scena
politică suedeză rămâne dominată de partidele tradiționale. Poporul suedez a dovedit cu
prisosință înțelepciune de-a lungul istoriei, iar dovada cea mai mare este nivelul bunăstării la
care au ajuns. Așa arată un stat și un sistem politic în care accentul a căzut pe educație și pe
cercetare, iar politicienii români ar avea foarte multe de învățat din modelul suedez.

25
***The Swedish system of government, în https://sweden.se/society/the-swedish-system-of-government/,
accesat la data de 10 ianuarie 2019.
26
Ibidem.

9
 BIBLIOGRAFIE

A. Documente oficiale:

1. ***Sweden- Act of Succession, în

http://www.servat.unibe.ch/icl/sw02000_.html
2. ***The Constituion of Sweden. The Fundamental Laws and the Riksdag Act,
disponibil la https://www.riksdagen.se/globalassets/07.-dokument--lagar/the-
constitution-of-sweden-160628.pdf
3. ***The Freedom of the Press Act, în
https://www.right2info.org/laws/Sweden_freedom_Press_act.pdf

B. Monografii:

1. ***Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 1977.
2. Bușe, Mihaiela, Doctrine politico-militare, Editura Universității Naționale de
Apărare “Carol I”, București, 2016.
3. Dhal, Robert A., On democracy, Yale University Press, Londra, 1998.
4. Huntington, Samuel P., The third wave. Democratization in the late twentieth
century, University of Oklahoma Press, 1991.
5. Robert, Jack C. Plană; Helenan, E. Riggs; Robin, S., Dicționar de analiză
politică, Editura ECCE HOMO, București, 1993.
6. Mesquita, Bruce Bueno; Smith, Alastair, Manualul dictatorului, Editura
Polirom, Iași, 2012.
7. Pasquino, Gianfranco, Curs de știință politică, Editura Institutul European,
Iași, 2002.
8. Tănăsescu, Florian, Doctrine și instituții politice. Ediția a IV-a, Editura
Fundației „România de Mâine”, București, 2006.

C. Surse online

1. ***25 interesting facts about Sweden, în

https://www.swedishnomad.com/interesting-facts-about-sweden/

10
 2. ***A career in the swedish armed forces, în
https://www.forsvarsmakten.se/en/about/career-in-the-swedish-armed-forces/
3. ***Adult learning statistics, în https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Adult_learning_statistics#Participation_rate_of_adults_in
_learning_in_the_last_12_months
4. ***If crisis or war comes, în
https://www.msb.se/Upload/Forebyggande/Krisberedskap/Krisberedskapsveck
an/Fakta%20om%20broschyren%20Om%20krisen%20eller%20Kriget
%20kommer/If%20crises%20or%20war%20comes.pdf
5. ***Interesting facts about Sweden, în
https://www.eupedia.com/sweden/trivia.shtml
6. ***Nobel prize winners: Which country has the most Nobel laureates?, în
https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/northamerica/usa/11926364/Nob
el-Prize-winners-Which-country-has-the-most-Nobel-laureates.html
7. ***Organisational structure and responsibilities, în
https://www.forsvarsmakten.se/en/about/organisation/organisational-structure-
and-responsibilities/
8. ***Quick facts about Sweden, în https://studyinsweden.se/why-sweden/quick-
facts-about-sweden/
9. ***Relations with Sweden, în
https://www.nato.int/cps/su/natohq/topics_52535.htm
10. ***Sweden- an overview, în https://sweden.se/society/sweden-an-overview/
11. ***Sweden Military Service: age and obligation, în
https://www.indexmundi.com/sweden/military_service_age_and_obligation.ht
ml
12. ***Sweden Military Strength, în https://www.globalfirepower.com/country-
military-strength-detail.asp?country_id=sweden
13. ***Swedish-Russian relations „the worst in many, many years”, în
https://www.thelocal.se/20180705/swedish-russian-relations-the-worst-in-
many-many-years
14. ***The banking system, în https://www.riksbank.se/en-gb/financial-
stability/the-financial-system/the-banking-system/
15. ***The Government of Sweden, în https://www.government.se/government-of-
sweden/
16. ***The Intelligence and Security Service, în
https://www.forsvarsmakten.se/en/about/organisation/the-intelligence-and-
security-service/
17. ***The Swedish Parliament, în https://riksdagen.se/globalassets/15.-bestall-
och-ladda-ned/andra-sprak/the-swedish-parliament-1612.pdf
18. ***The Swedish system of government, în https://sweden.se/society/the-
swedish-system-of-government/
19. ***US Embassy in Sweden- Our relationship, în https://se.usembassy.gov/our-
relationship/
20. Hassan, Aisha, A racist skit by Swedish TV is only adding fuel to the China-
Sweden diplomatic fire, în https://qz.com/1402130/china-and-sweden-are-
locked-in-a-number-of-diplomatic-spats-in-2018/

11
 ANEXE

Anexa nr. 1: Harta Suediei

Anexa nr. 227: Analiza PMESII a Suediei

Indicatorul POLITIC
 Relația cu Statele Unite ale Americii: cele două state s-au angajat în promovarea
și consolidarea relațiilor bilaterale dintre acestea în diplomația publică, servicii
destinate afacerilor, dar și a relațiilor diplomatice tradiționale. De asemenea, cele
două state își doresc o consolidare a legăturilor în relațiile regionale, comerciale și
economice.28
27
În ceea ce privește anexa nr. 2, acolo unde există cifre statistice, dar nu există notată o referință bibliografică,
semnifică faptul că acea informație a fost preluată de pe The world factbook- Sweden, disponibilă la
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/sw.html, accesat la data de 11 ianuarie 2019.
28
***US Embassy in Sweden- Our relationship, în https://se.usembassy.gov/our-relationship/, accesat la data de
11 ianuarie 2019.

12
  Relația cu Rusia: relațiile dintre cele două state sunt la un nivel foarte scăzut,
premierul Suediei identificând Rusia drept cea mai mare amenințare în termeni de
imixtiuni în problemele interne ale țării. Ambasadorul Rusiei în Suedia- Viktor
Tatarinsev a condamnat declarațiile premierului suedez, afirmând că acestea nu vor
rămâne fără un răspuns. Ambasadorul și-a manifestat speranța ca următoarea
formulă guvernamentală să reevalueze și să reconsidere politica externă a Suediei
față de Rusia deoarece relațiile dintre cele două state sunt la un nivel atât de
sensibil, încât mai rău de atât nu s-ar putea.29
 Relația cu China30: Suedia a fost prima țară occidentală care a inițiat relații
diplomatice cu China în 1950. Relațiile dintre acestea au cunoscut o răcire în urma
difuzării unui show de televiziune satiric în care era prezentată o familie de chinezi
aflată într-un moment incomod. China a acuzat Suedia de rasism și a lansat
avertismente către chinezii care vizitează Suedia să fie atenți deoarece în această
țară se petrec abuzuri împotriva chinezilor la ordinea zilei. Un incident diplomatic
grav a avut loc în ianuarie 2018, atunci când Gui Minhai, unul dintre cei cinci librari
dispăruți în 2015 din Hong Kong, a fost răpit în fața a doi diplomați suedezi. Suedia
a fost acuzată de orchestrarea răpirii. Gui a mărturisit că ar fi fost forțat de către
Suedia să părăsească propria-i țară, dar această mărturisire este considerată falsă de
către foarte multe persoane întrucât ar fi fost făcută sub presiune. În luna septembrie
a anului 2018, Ambasada Chinei în Suedia lansează un comunicat prin care se
specifică faptul că nu a existat niciun amestec al Chinei în alegerile din acea lună
din Suedia, catalogând aceste acuzații drept speculații. Acest comunicat este foarte
ciudat deoarece nu a existat în Suedia vreo discuție despre imixtiunea Chinei în
alegerile desfășurate pe data de 9 septembrie. Modul de evoluție al relațiilor dintre
cele două state este încă incert.
 Relația cu NATO: Suedia și NATO cooperează în domeniul operațiilor de pace și
de securitate, iar una dintre cele mai importante priorități ale relației dintre cele
două entități este dezvoltarea capabilităților interoperabile, precum și menținerea
capacității forțelor armate suedeze de a colabora cu cele ale altor state membre în
operațiile multinaționale de sprijin a păcii.31
Organizațiile internaționale din care face parte Suedia: ADB (membru neregional),
AfDB (membru neregional), Arctic Council, Australia Group, BIS, CBSS, CD,
CE, CERN, EAPC, EBRD, ECB, EIB, EITI (țară implementatoare), EMU, ESA,
EU, FAO, FATF, G-9, G-10, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC (comitete
naționale), ICCt, ICRM, IDA, IEA, IFAD, IFC, IFRCS, IGAD (parteneri), IHO,
ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC
(NGOs), MIGA, MINUSMA, MONUSCO, NC, NEA, NIB, NSG, OAS
(observator), OECD, OPCW, OSCE, Paris Club, PCA, PFP, Schengen
Convention, UN, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNIDO, UNMISS,
UNMOGIP, UNRWA, UN Security Council (temporar), UNTSO, UPU, WCO,
WFTU (NGOs), WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC.

29
***Swedish-Russian relations „the worst in many, many years”, în
https://www.thelocal.se/20180705/swedish-russian-relations-the-worst-in-many-many-years, accesat la data de
11 ianuarie 2019.
30
Aisha Hassan, A racist skit by Swedish TV is only adding fuel to the China-Sweden diplomatic fire, în
https://qz.com/1402130/china-and-sweden-are-locked-in-a-number-of-diplomatic-spats-in-2018/, accesat la data
de 11 ianuarie 2019.
31
***Relations with Sweden, în https://www.nato.int/cps/su/natohq/topics_52535.htm, accesat la data de 11
ianuarie 2019.

13
  Denumirea completă oficială a statului: Regatul Suediei;
 Denumirea scurtă și oficială a statului: Suedia;
 Etimologia numelui: acesta derivă din numele tribului svear ce locuia în centrul
Suediei;
 Capitala: Stockholm;
 Populație: 10.040.995 (estimare din iulie 2018);
 Teritoriu: 450.295 km pătrați;
 PIB: 518 miliarde de dolari (estimare din 2017);
 Câteva probleme transnaționale: Suedia nu se află în dispute internaționale.
 Modul de constituire al Guvernului: Premierul este Stefan Löfven, al cărui
mandat a început pe data de 3 octombrie 2014. Guvernul acestuia a picat în urma
unei moțiuni de cenzură votată la data de 25 septembrie 2018, acesta conducând
încă o formulă guvernamentală interimară. Funcția de vicepremier este deținută de
Isabella Lovin.
 Șeful statului este Regele Karl Gustav XVI, fiind pe tron de la data de 15
septembrie 1973. Monarhia este ereditară.
 Parlamentul este unicameral și poartă denumirea de Riksdag, având 349 de locuri.
Mandatul de parlamentar este de 4 ani.
 Câteva partide din Suedia:
a. Partidul de Centru;
b. Partidul Creștin-Democrat;
c. Partidul Verde;
d. Partidul de Stânga;
e. Partidul Liberal;
f. Partidul Moderat;
g. Partidul Social-Democrat;
h. Democrații Suediei.
Indicatorul MILITAR
 Forțe militare32 în Suedia:
a. Categorii: Forțe Aeriene, Forțe Navale și Forțe Terestre;
b. Deși armata este subiectul Ministerului Apărării, ministrul de resort nu poate
interveni în operațiile desfășurate zilnic.
c. Pe lângă categoriile de forțe, în Suedia funcționează Garda Națională și
Forțele de Securitate Națională.
d. Pe timp de pace, forțele militare suedeze sunt situate în 70 de locații pe teritoriul
țării.
e. Personal militar: 43.87533;
f. Militari activi: 21.875;
g. Militari în rezervă: 22.000;
h. Aeronave militare: 206;
i. Elicoptere de luptă: 52;
j. Tancuri: 120;
k. Nave: 63;
l. Corvete: 7;
32
***Organisational structure and responsibilities, în
https://www.forsvarsmakten.se/en/about/organisation/organisational-structure-and-responsibilities/, accesat la
data de 11 ianuarie 2019.
33
***Sweden Military Strength, în https://www.globalfirepower.com/country-military-strength-detail.asp?
country_id=sweden, accesat la data de 11 ianuarie 2019. Celelalte date referitoare la numărul militarilor activi și
în rezervă, precum și cele referitoare la dotarea armatei sunt preluate din aceeași sursă.

14
 m. Submarine: 5;
n. Bugetul destinat sectorului de apărare: 6.215 miliarde de dolari;
o. Obs.: Ocupă locul 34 în lume în clasamentul armatelor.
 Serviciul militar: A fost voluntar, fiind necesar antrenamentul de 4 până la 11 luni,
depinzând de poziția pentru care aplică o persoană. Pentru a deveni ofițer este
nevoie de urmarea unui curs de instruire de la 9 până la 11 luni. 34 Din anul 2018 se
intenționează ca serviciul militar obligatoriu să fie reluat. Vârsta legală este cuprinsă
între 18 și 47 de ani pentru bărbați și femei, fiind obligatorie cetățenia suedeză, iar
obligația serviciului se întinde pe următoarele perioade: 7.5 luni pentru forțele
terestre, 7-15 luni pentru forțele navale și 8-12 luni pentru forțele aeriene. 35 De
asemenea, există cicluri universitare de studii speciale pentru ofițerii specialiști, dar
și pentru civilii care sunt instruiți în domeniul securității și apărării naționale.
 Serviciile de informații ale Suediei: Rolul principal al acestora este de a detecta, a
preveni și a evalua amenințările la adresa intereselor Suediei. Serviciul de
Intelligence are rolul de a culege și analiza informațiile, apoi de a le distribui către
persoanele avizate. Informațiile și analizele vizează domenii precum: evoluția
politicii globale, amenințările externe la adresa Suediei și a intereselor acesteia.
Suedia deține și Serviciul de Securitate a cărui menire este aceea de a proteja
forțele armate de amenințările la adresa securității. Acesta acționează preemptiv și
acționează în direcția combaterii amenințărilor care provin de la alte servicii de
informații străine, contracararea crimei organizate, terorismului, subversiunii și
sabotajului.36
Indicatorul ECONOMIC
 Diversitate economică în Suedia:
1. PIB: 518 miliarde de dolari (estimare din 2017);
2. Moneda: coroana suedeză;
3. Industrii: fier și oțel, echipamente de precizie (armament, piese destinate
telecomunicațiilor, rulmenți), celuloză, industria constructoare de mașini;
4. Populația ocupată: 5.361 milioane (estimare din 2017);
5. Rata șomajului: 6.7% (estimare din 2017);
6. Resurse naturale: cupru, minereuri de fier, zinc, plumb, aur, arsenic, uraniu,
argint, tungsten, arsenic, cherestea;
7. Exporturi: 165.6 miliarde de dolari (estimare din 2017);
8. Parteneri de exporturi:
a. Germania: 11%;
b. Norvegia: 10.2%;
c. Finlanda: 6.9%;
d. Statele Unite ale Americii: 6.9%;
e. Danemarca: 6.9%;
f. Marea Britanie: 6.2%;
g. Olanda: 5.5%;
h. China: 4.5%;
i. Belgia: 4.4%;
34
***A career in the swedish armed forces, în https://www.forsvarsmakten.se/en/about/career-in-the-swedish-
armed-forces/, accesat la data de 11 ianuarie 2019.
35
***Sweden Military Service: age and obligation, în
https://www.indexmundi.com/sweden/military_service_age_and_obligation.html, accesat la data de 11 ianuarie
2019.
36
***The Intelligence and Security Service, în https://www.forsvarsmakten.se/en/about/organisation/the-
intelligence-and-security-service/, accesat la data de 11 ianuarie 2019.

15
 j. Franța: 4.2%.
9. Importuri: 153.2 miliarde de dolari;
10. Parteneri de importuri:
a. Germania: 18.7%;
b. Olanda: 8.9%;
c. Norvegia: 7.7%;
d. Danemarca: 7.2%;
e. China: 5.5%;
f. Marea Britanie: 5.1%;
g. Finlanda: 4.7%;
h. Belgia: 4.7%.
11. Sistemul bancar suedez: Acesta este unul foarte bine dezvoltat, concentrat în
jurul câtorva bănci importante. În cazul în care una dintre acele bănci întâmpină
probleme precum criza financiară, atunci este o probabilitate ridicată ca aceasta
să se extindă și la celelalte. Riksbank37 analizează și verifică sistemul financiar
suedez din perspectiva riscurilor și vulnerabilităților, cu un accent deosebit pe
băncile cele mai importante, printre care: Handelsbanken, Swedbank, Nordea și
SEB.38 Riksbank oferă lichidități în situația în care economia întâmpină
probleme. Aceasta participă atunci când este cazul elaborării reglementărilor
bancare naționale și internaționale.
Indicatorul SOCIAL
1. Populația: 10.040.995 (estimare iulie 2018);
2. Rata de creștere: 0.8% (estimare din 2018);
3. Densitatea:
4. Rata natalității: 12.1 nașteri/ mia de locuitori;
5. Rata mortalității: 9.4 decese/ mia de locuitori;
6. Grupuri etnice:
a. suedezi: 81.5%;
b. sirieni: 1.7%;
c. finlandezi: 1.5%;
d. irakieni: 1.4%;
e. altele: 13.9%.
7. Grupuri religioase:
a. lutherani: 61.8%;
b. altele: 8.2%;
c. atei: 30%.
8. Populație urbană: 87.4% (estimare din 2018);
9. Principalele zone urbane: Stockholm este cel mai important oraș din Suedia nu
doar datorită faptului că este capitala Suediei, ci și datorită faptului că este cea mai
populată așezare urbană cu 1.583 milioane de locuitori;
10. Limbi utilizate:
a. Limba oficială este suedeza;
b. Limbile oficiale ale minorităților sunt: finlandeza, sami, romani, idiș și
meankieli.
Indicatorul INFORMAȚII
1. Confruntarea informațională: Suedia a lansat o broșură intitulată If crisis or war
comes, având un subcapitol special destinat destinat informațiilor false. Prin
37
Aceasta este denumirea în limba suedeză.
38
***The banking system, în https://www.riksbank.se/en-gb/financial-stability/the-financial-system/the-banking-
system/, accesat la data de 11 ianuarie 2019.

16
 intermediul acestui subcapitol, autoritățile suedeze doresc să tragă un semnal de
alarmă cu privire la interesele unor state sau organizații care urmăresc influențarea
opiniei publice și a modului în care suedezii acționează.39
2. Mass-media: Presa este subvenționată de către autoritățile guvernamentale. Până în
anul 1980, mass-media a fost monopolizată de către guvern. Presa suedeză se
autoreglează prin intermediului Ombudsmanului pentru Presa Publică, dar și a
Consiliului Suedez de Presă. Principiul libertății presei datează din 1766. Cele patru
mari trusturi media sunt: SVT, TV4 Gruppen, Vlasat și SBS Broadcasting Group.
Indicatorul INFRASTRUCTURĂ
1. Aeroporturi: 231 (estimare din 2013);
2. Aeroporturi cu piste pavate: 149 (estimare din 2013);
3. Aeroporturi cu piste nepavate: 82 (estimare din 2013);
4. Heliporturi: 2 (estimare din 2013);
5. Conducte: 1.626 km (conducte de gaz);
6. Căi ferate: 14.127 km (estimare din 2016);
7. Drumuri: 573.134 km (estimare din 2016);
8. Drumuri pavate: 140.100 km (estimare din 2016);
9. Drumuri nepavate: 433.034 km (estimare din 2016);
10. Căi navigabile: 2.052 km (estimare din 2010);
11. Porturi și terminale: Helsingborg, Lulea, Malmö, Visby, Stockholm, Brofjorden,
Goteborg.

39
***If crisis or war comes, în
https://www.msb.se/Upload/Forebyggande/Krisberedskap/Krisberedskapsveckan/Fakta%20om%20broschyren
%20Om%20krisen%20eller%20Kriget%20kommer/If%20crises%20or%20war%20comes.pdf, p. 6, accesat la
data de 11 ianuarie 2019.

17