UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE POLITICE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

CATEDRA POLITICA MONDIALĂ ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

CURRICULUM
cursului universitar

SISTEME INTERNAȚIONALE

Ciclul II - MASTERAT
Domeniul de formare profesională 0312 Ştiinţe Politice
Master de profesionalizare, Studii diplomatice

Autor: Liliana BENIUC

doctor în științe politice,
conferențiar universitar

CHIŞINĂU 2020

1
 PRELIMINARII
Prezentul Curriculum este un instrument metodic, ce reflectă cadrul general al predării
cursului universitar „Sisteme internaționale” și evaluării cunoștințelor masteranzilor. El include
trei niveluri comportamentale pe care se bazează formarea profesională: cunoaștere, aplicare și
integrare. În curriculum se indică prin ce conținuturi se preconizează formarea competențelor
profesionale și a finalităților de studii, realizarea obiectivelor de referință, toate având drept scop
ghidarea activităților de predare a profesorului și învățare a masteranzilor în procesul de formare
a tinerilor specialiști în domeniul studiilor diplomatice.
Curriculumul dat presupune reliefarea cadrului conceptual, obiectivelor generale și
administrarea cursului, precum și descrierea conținutului și a obiectivelor de referință pentru
fiecare temă, precum și sugestii privind orientarea activității individuale a studenților. Cursul
universitar „Sisteme internaționale” prevede analiza unui șir de probleme teoretico-conceptuale,
metodologice, practice, legate de constituirea și evoluția sistemelor internaționale ca domeniu
distinct al cunoașterii interdisciplinare, ce se află într-o corelație indisolubilă cu mai multe științe
socio-umane, inclusiv cu cele politice și relații internaționale.
Cursul universitar „Sisteme internaționale” își propune de a forma la masteranzi
următoarele abilități: 1) de a însuși aparatul categorial și metodologia de cercetare a sistemelor
internaționale; 2) de a obține competențe de analiză a sistemelor internaționale contemporane; 3)
de a aplica cunoștințele în vederea soluționării problemelor sistemelor internaționale.
Beneficiarii de curs sunt masteranzii Domeniul de formare profesională 0312 Ştiinţe
Politice, specialitatea/program de master (MP) Studii diplomatice, prevăzut de Planul de
învățămînt în semestrul I de studii, ce are ca scop formarea competențelor de cunoaștere, aplicare
în practică și realizare a studiilor și cercetărilor în domeniul sistemelor internaționale.
Limbile de predare: română

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Total ore:
Forma

Evaluarea
Codul inclusiv

credite
Nr. de
de Denumirea Responsabil
discipl Sem. Tota
învăţămâ cursului de disciplină
inei l C S LI
nt
Sisteme Liliana
cu
examen
internaționale Beniuc I 150 20 20 110 5
frecvenţă ore ore
ore
la zi

2
 II. TEMATICA ŞI REPREZENTAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
1. Sistemul internațional: concept, categorii și proprietăți 2 2 10
2. Problema clasificării sistemelor internaționale 2 2 10
3. Legile de funcționare și transformare a sistemelor 4 4 20
internaționale
4. Actorii și subiecții relațiilor internaționale 2 2 10
5. Mediul sistemului de relații internaționale 2 2 10
6. Ordinea internațională 2 2 10
7. Organizațiile internaționale în sistemul relațiilor 2 2 10
internaționale
8. Transformarea ordinii mondiale globale: dinamica 4 4 20
modificărilor de sistem
Total 20 20 110

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDII

Competenţe specifice din realizarea FINALITĂŢI DE STUDIU

programului de master, conform CNC
(2015)
1. Abordarea analitică în procesul de
cercetare a problematicii din domeniul
diplomației și serviciului diplomatic;
2. Utilizarea metodei comparative în
analiza practicii diplomatice și
procedurilor internaționale din Republica
Moldova și alte state;
3. Elaborarea programelor de activitate
profesională în domeniul istoriei și
teoriei diplomației și serviciului
diplomatic;
- a defini conceptele și noțiunile de bază ale sistemelor
internaționale;
- a determina obiectul de studiu al cursului universitar
„Sisteme internaționale”;
- a determina obiectivele şi conţinutul cursului
universitar „Sisteme internaționale”;
- a forma deprinderi de abordare metodică a noţiunilor,
conceptelor, teoriilor şi tematicilor care reflectă
domeniul sistemelor internaționale;
- a stabili evoluţia cercetării sistemelor internaționale
și tendințele actuale;
- a identifica particularitățile sistemelor
internaționale, la care participă și Republica Moldova;
- a stabili tipurile sistemelor internaționale în diverse
perioade istorice;
- a înțelege specificul constituirii sistemelor
internaționale în contextul procesului de integrare
europeană;
- a cunoaște principalele forme și metode de creare a
sistemelor internaționale;
- a interpreta dimensiunea instituțională a sistemelor
internaționale;
- a formula recomandări privind dezvoltare sistemelor
internaționale;
- a adapta metodele și tehnicile de cercetare a
sistemelor internaționale în funcție de problematica
studiată, resursele disponibile și specificul teoretic;
3
4. Prognozarea evoluției relațiilor
diplomatice în contextul dezvoltării
social-economice, politice și culturale a
Republicii Moldova la etapa
contemporană.
5. Argumentarea posibilelor direcții de
dezvoltare a serviciului diplomatic și
relațiilor diplomatice.
6. Generalizarea activității practice a
funcționarilor diplomatici.
7. Evaluarea acțiunilor de ameliorare a
relațiilor diplomatice ale Republicii
Moldova cu alte state din perspectiva
interesului național.
8. Stabilirea priorităților studiilor
interdisciplinare în cercetările științifice
din domeniul istoriei și teoriei
diplomației și serviciului diplomatic.
9. Aplicarea mecanismelor și
instrumentelor internaționale în procesul
de soluționare a conflictelor și
gestionarea negocierilor.
10. Monitorizarea, proiectarea și
implementarea proiectelor de colaborare
internațională utile pentru Republica
Moldova.
III. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Tema 1. SISTEMUL INTERNAȚIONAL: CONCEPT, CATEGORII ȘI PROPRIETĂȚI
Obiective de referință
- a utiliza tehnicile de pronosticare a evoluției
sistemelor internaționale, la care participă Republica
Moldova în context regional și internațional;
- a implementa metodele de pronosticare în cercetarea
sistemelor internaționale contemporane;
- a dezvolta spiritul de lucru în echipă în cadrul unui
proiect de cercetare a sistemelor internaționale
contemporane;
- a dezvolta gîndirea și atitudinea critică pornind de la
relația dintre teorie și metode cercetare;
- să formuleze iniţiative în domeniul sistemelor
internaționale contemporane;
- să proiecteze obiective pentru o activitate ştiinţifică
în domeniul sistemelor internaționale contemporane
- a utiliza corect concepțiile și noțiunile sistemelor
internaționale în analiza activității externe a statului;
- a clasifica metodele de cercetare a diferitor
evenimente istorice, utilizînd diverse izvoare
bibliografice;
- a elabora modele de soluţii la principalele probleme
de cooperare internațională în domeniul sistemelor
internaționale contemporane;
- a iniţia propuneri în direcţia perfecţionării cadrului
juridic internaţional în domeniul sistemelor
internaționale contemporane;
- a cunoaște modele de paradigmă, teorie, orientări
metodologice, metode și tehnici de cercetare a
sistemelor internaționale contemporane;
- a stabili cadrul de cooperare între Republicii Moldova
și grupurile similare din cadrul forurilor internaționale
și alte state;
- a identifica normele, principiile, concepțiile și teoriile
juridice care reglementează sistemele internaționale
contemporane;
- a stabili premisele și contextul implementării
metodelor de cercetare ale altor științe în analiza
sistemelor internaționale contemporane;
- a identifica metodele și mecanismele caracteristice
sistemelor internaționale în soluționarea conflictelor;
- a stabili rolul sistemelor internaționale în soluționarea
conflictului transnistrean ;
- a stabili posibilitățile de cooperare a Republicii
Moldova cu alte state și organizații internaționale în
cadrul sistemelor internaționale contemporane;
- a determina avantajele de cooperare a Republicii
Moldova cu organizațiile internaționale etc.
Unităţi de conţinuturi
4
- Să cunoască caracteristicile și direcțiile
principale ale abordării sistemice;
- Să definească conceptul de „sistem
internațional”;
- Să însușească principalele categorii
ale sistemului internațional;
- Să se familiarizeze cu proprietățile
sistemului internațional.
1. Caracteristici și direcții principale ale abordării
sistemice
2. Conceptul de „sistem internațional”
3. Principalele categorii ale sistemului internațional
4. Proprietățile sistemului internațional
Termeni-cheie: abordare sistemică, sistem internațional,
categorii de sistem internațional, proprietate de sistem

Tema 2. PROBLEMA CLASIFICĂRII SISTEMELOR INTERNAȚIONALE

Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- Să însușească criteriile de clasificare a 1) Tipuri și structuri ale sistemului internațional
sistemelor internaționale; 2) Criterii de clasificare a sistemelor internaționale
- Să cunoască tipurile și structurile 3) Problema tipologiei sistemelor internaționale în
sistemului internațional; teoria realismului politic
- Să se familiarizeze cu conținutul 4) Conceptul lui M. Kaplan de diferențiere a
conceptului lui M. Kaplan de diferențiere sistemului internațional
a sistemului internațional Termeni-cheie: structura sistemului internațional,
sistem internațional global/planetar, subsistem
regional, dimensiune structurală a sistemului
internațional

Tema 3: LEGILE DE FUNCȚIONARE ȘI TRANSFORMARE A SISTEMELOR

INTERNAȚIONALE
Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- să se familiarizeze cu legea dependenței 1) Legea dependenței comportamentului actorilor de
comportamentului actorilor de caracteristicile structurale ale sistemului internațional
caracteristicile structurale ale sistemului 2) Legea echilibrului sistemelor internaționale sau
internațional; legea echilibrului puterii
- să însușească legea echilibrului 3) Legile de funcționare a sistemului bipolar flexibil
sistemelor internaționale; 4) Legea corelației dintre polaritate și stabilitate
- să cunoască legea corelației dintre 5) Rolul legilor de funcționare și transformare a
polaritate și stabilitate; sistemelor internaționale
- să identifice rolul legilor de funcționare Termeni-cheie: legea dependenței comportamentului
și transformare a sistemelor actorilor de caracteristicile structurale ale sistemului
internaționale internațional; legea echilibrului sistemelor
internaționale sau legea echilibrului puterii; legile de
funcționare a unui sistem bipolar flexibil; legea
corelației dintre polaritate și stabilitate

Tema 4. ACTORII ȘI SUBIECȚII RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE

Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- Să cunoască conceptele de „actor”. 1. Noțiuni de „actor”, „subiect”, „agent” al relațiilor
„subiect”, „agent al relațiilor internaționale
internaționale” 2. Statul din perspectiva relațiilor internaționale
- Să caracterizeze statul din perspectiva 3. Actorii neguvernamentali ai relațiilor internaționale
relațiilor internaționale; Termeni-cheie: actor, subiect, „agent al relațiilor
- Să se familiarizeze cu actorii internaționale”, participant, stat, actori
neguvernamentali ai relațiilor guvernamentali, actori neguvernamentali.
internaționali

5
 Tema 5. MEDIUL SISTEMULUI DE RELAȚII INTERNAȚIONALE
Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- Să se familiarizeze cu esența și 1. Esența și structura mediului sistemului de relații
structura mediului de relații internaționale
internaționale; 2. Sistemul extern și sistemul intern al relațiilor
- Să facă diferență dintre sistemul extern internaționale
și sistemul intern al relațiilor 3. Mediul social și extrasocial al sistemului
internaționale; internațional
- Să identifice tipurile de medii al Termeni-cheie: mediul sistemului de relații
relațiilor internaționale: mediu social, internaționale, sistem extern, sistem intern, mediu
mediu extrasocial, mediu economic, intern, mediu extern, mediu global, mediu social,
mediu politic, mediu legal, mediu mediu extrasocial, mediu economic, mediu politic,
cultural, mediu non-social. mediu legal, mediu cultural, mediu non-social.

Tema 6. ORDINEA INTERNAȚIONALĂ

Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- să se familiarizeze cu conceptele de 1. Conceptele de „ordine internațională” și „ordine
„ordine internațională”, „ordine mondială”
mondială” 2. Abordarea realistă, liberală și marxistă a ordinii
- să se familiarizeze abordarea realistă, internaționale
liberală și marxistă a ordinii 3. Ordinea internațională contemporană
internaționale 4. Echilibru de putere, ca instrument de menținere a
- să caracterizeze ordinea internațională ordinii internaționale
contemporană; Termeni-cheie: ordine internațională, ordine
- să însușească caracteristicile ordinii mondială,ordine socială, ordine regională, ordine
internaționale moderne subregională, ordine situațională internațională

Tema 7. ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE ÎN SISTEMUL RELAȚIILOR

INTERNAȚIONALE
Obiective de referință
- Să cunoască evoluția organizațiilor
internaționale;
- Să însușească caracteristicile
sistemului internațional contemporan;
- Să se familiarizeze cu diplomația
multilaterală;
- Să determine limitele activității
organizațiilor internaționale.
Unităţi de conţinuturi
1. Evoluția organizațiilor internaționale
2. Caracteristicile sistemului internațional
contemporan
3. Diplomația multilaterală
4. Limitele activității organizațiilor internaționale
Termeni-cheie: organizație internațională, sistem
internațional contemporan, diplomație multilaterală,
„Concert European”, reuniunile la nivel înalt, summit,
„Grupul celor 77”

Tema 8. TRANSFORMAREA ORDINII MONDIALE GLOBALE: DINAMICA

MODIFICĂRILOR DE SISTEM
Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- Să definească noțiunea de „configurare 1. Configurarea sistemului internațional: scenarii de
a sistemului internațional”; dezvoltare
- Să cunoască particularitățile lumii a) Lumea unipolară
unipolare ; b) Noua bipolaritate
- Să însușească caracteristicile noii c) Alunecarea spre haos în sistemul internațional
bipolarități; d) Multipolaritatea, ca alternativă a bipolarității
- Să delimiteze multipolaritatea de 2. Centre de influență: ups și downs
bipolaritate; 3. Spațiul internațional: nouă realitate

6
 - Să interpreteze centrele de influență: Termeni-cheie: configurarea sistemului internațional,
ups și downs lumea bipolară, noua bipolaritate, multipolaritate,
centre de influență, spațiul internațional, centre de
influență ups și downs

IV. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Strategia de lucru individual al studenților
anul de studii 2020 – 2021
Nr. Sarcini Strategii de realizare și Criterii de evaluare Produs
modalități de prezentare final
1. Studiul bibliografic; - Respectarea cerințelor
2. Analiza elementelor de formă;
sistemului internațional - Diversitatea surselor
Referat: contemporan. bibliografice,
Analiza sistemului 3. Elaborarea unui referat; - Structurarea logică a
1)
internațional 3. Formularea conținutului referatului;
contemporan concluziilor pertinente - Prezența concluziilor ;
privind funcționarea - Referințe bibliografice
sistemului internațional - Volumul: 10 pagini,
contemporan TNR, 12, spaţiu 1,5
1. Proiectarea etapelor
cercetării.
- Identificarea și
cercetarea site-urilor
Proiect de
oficiale ale principalelor
cercetare: - formularea obiectivelor,
agenții de presă și centre
Cercetarea unui - metodele de cercetare
de investigație;
eveniment de pe utilizate,
- selectarea informaţiei
2) arena internațională - pertinenţa surselor
pertinente – determinarea
care ar reflecta selectate
surselor pentru analiză;
structura sistemului - claritatea prezentării,
- analiza şi
internațional - relevanţa concluziilor.
sistematizarea
contemporan
informaţiei;
- formularea
concluziilor.
2. Prezentarea cercetării
1. Proiectarea etapelor
cercetării.
- cercetarea unor studii,
Eseu științific:
titlul cărora corespunde - formularea obiectivelor,
temei eseului; - descrierea metodelor de
Rolul sistemelor
- selectarea informaţiei cercetare utilizate,
internaționale în
3) pertinente – determinarea - pertinenţa surselor 22.11.2020
procesul de
surselor pentru analiză; selectate
reglementare a unui
- analiza şi sistematizarea - claritatea prezentării,
conflict
informaţiei; - relevanţa concluziilor.
regional/internațional
- formularea concluziilor.
2. Prezentarea eseului
științific
1. Elaborarea conţinutului - Plenitudinea elementelor
Portofoliu:
4) portofoliului: sistemului internațional 15.12.2020
a. Alcătuirea listei - Veridicitatea metodelor

7
 Sisteme elementelor sistemului aplicate în domeniul
internaționale internațional cercetării sistemelor
b. Descrierea elementelor internaționale;
sistemului internațional; - Corespunderea studiilor
c. Prezentarea unui studiu de caz cu metodele
de caz pentru fiecare selectate;
element; - Originalitatea prezentării
2. Prezentarea - Volum: 20 pagini.
Portofoliului.
- Selectarea denumirii - Noutatea ştiinţifică,
Elaborarea unui articolului - Actualitatea ştiinţifică,
5)
articol ştiinţific - Elaborarea structurii, - Utilitatea concluziilor
- Selectarea bibliografiei - Volum: 1 c.a.

MODEL DE TEST
Test nr. 1

Subiectul 1: PROBLEMA CLASIFICĂRII SISTEMELOR INTERNAȚIONALE

1.1. Definiți conceptul de „diferențiere a sistemului internațional”
1.2. Caracterizați tipurile și structura sistemelor internaționale
1.3. Analizaţi probleme tipologiei sistemelor internaționale conform teoriei relațiilor
internaționale

Subiectul 2: LEGILE DE FUNCȚIONARE ȘI TRANSFORMARE A SISTEMELOR

INTERNAȚIONALE
1.1. Definiți conceptele de „dependență”, „independență”, „interdependență”
1.2. Evaluați interconexiunea dintre comportamentul actorilor și structura sistemului
internațional
1.3. Analizați legea de funcționarea a sistemului bipolar flexibil

EVALUAREA:

PUNCTE 30-29 28-26 25-19 18-12 11-9 8-6 5-4 3 2-0

NOTA 10 9 8 7 6 5 4 3 2, 1

„_________________” Examinator: Beniuc Liliana,

doctor în științe politice,
conferențiar universitar

8
 V. SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA CURSUL UNIVERSITAR
SISTEME INTERNAȚIONALE

1. Caracteristici și direcții principale ale abordării sistemice

2. Conceptul de „sistem internațional”
3. Principalele categorii ale sistemului internațional
4. Proprietățile sistemului internațional
5. Tipuri și structuri ale sistemului internațional
6. Criterii de clasificare a sistemelor internaționale
7. Problema tipologiei sistemelor internaționale în teoria realismului politic
8. Conceptul lui M. Kaplan de diferențiere a sistemului internațional
9. Legea dependenței comportamentului actorilor de caracteristicile structurale ale sistemului
internațional
10. Legea echilibrului sistemelor internaționale sau legea echilibrului puterii
11. Legile de funcționare a sistemului bipolar flexibil
12. Legea corelației dintre polaritate și stabilitate
13. Rolul legilor de funcționare și transformare a sistemelor internaționale
14. Noțiuni de „actor”, „subiect”, „agent” al relațiilor internaționale
15. Statul din perspectiva relațiilor internaționale
16. Actorii neguvernamentali ai relațiilor internaționale
17. Esența și structura mediului sistemului de relații internaționale
18. Sistemul extern și sistemul intern al relațiilor internaționale
19. Mediul social și extrasocial al sistemului internațional
20. Conceptele de „ordine internațională” și „ordine mondială”
21. Abordarea realistă, liberală și marxistă a ordinii internaționale
22. Ordinea internațională contemporană
23. Echilibru de putere, ca instrument de menținere a ordinii internaționale
24. Evoluția organizațiilor internaționale
25. Caracteristicile sistemului internațional contemporan
26. Diplomația multilaterală
27. Limitele activității organizațiilor internaționale
28. Configurarea sistemului internațional
29. Lumea unipolară
30. Noua bipolaritate
31. Alunecarea spre haos în sistemul internațional
32. Multipolaritatea, ca alternativă a bipolarității
33. Centre de influență: ups și downs
34. Spațiul internațional: nouă realitate

9
 VI. TEMATICA TEZELOR DE MASTERAT

1. Proprietățile sistemului internațional

2. Problema tipologiei sistemelor internaționale în teoria realismului politic
3. Legile de funcționare și transformare a sistemelor internaționale
4. Statul din perspectiva relațiilor internaționale
5. Actorii neguvernamentali ai relațiilor internaționale
6. Actorii guvernamentali ai relațiilor internaționale
7. Esența și structura mediului sistemului de relații internaționale
8. Abordarea realistă, liberală și marxistă a ordinii internaționale
9. Ordinea internațională contemporană
10. Echilibru de putere, ca instrument de menținere a ordinii internaționale
11. Diplomația multilaterală
12. Limitele activității organizațiilor internaționale
13. Configurarea sistemului internațional
14. Lumea unipolară
15. Noua bipolaritate
16. Alunecarea spre haos în sistemul internațional
17. Multipolaritatea, ca alternativă a bipolarității
18. Centre de influență: ups și downs
19. Spațiul internațional: nouă realitate

Conducător științific:
Liliana BENIUC,
doctor în științe politice,
conferențiar universitar

10
 VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

Surse obligatorii:
1. Laur Liliana. Problemele diplomaţiei contemporane în contextul transformării sistemului de
relaţii internaţionale. În: Anuar ştiinţific IRIM. Vol.IV. 2006, p.39-45. 0,4 c.a. Categoria C.
2. Beniuc Liliana Impactul mediului internaţional asupra demarării acţiunii externe a Uniunii
Europene în lumea postrăzboi rece. În: Relaţii Internaţionale. Plus. 2015. Nr.2. p.99-116. 1,1 c.a.
Categoria C.
3. Beniuc L. Problema suveranității statului în condițiile integrării europene. În: Национальные
интересы Молдовы в дискурсе исторических и современных вызовов: к 70-летию
профессора В.А. Саковича. Коллективная монография под ред. В.А. Бенюка, Е.Н.
Квилинковой. Кишинев, 2019. 150-159 р. 0,6 с.а.
4. Beniuc Valentin. Beniuc Liliana. Politica de securitate şi apărare a Uniunii Europene în
contextul crizelor regionale din vecinătatea estică (cazul conflictului transnistrean). În:
Managementul politicilor de securitate al Uniunii Europene în Europa de Sud-Est: Conferinţa
ştiinţifico-practică internaţională, 3 mai 2017, Chişinău. – Chişinău: Print-Caro, 2017, p. 8-22. 0,9
c.a.
5. Beniuc Liliana. „Soft power” a Uniunii Europene şi limitele sale. În: Managementul public al
programelor europene = Public Management of European Programmes: Materialele Conferinţei
ştiinţifico-practice internaţionale, 10 iunie 2016. Chişinău, Print-Caro, 2016, p.76-90. 0,9 c.a.
6. Laur Liliana. Neutralitatea Republicii Moldova în condiţiile extinderii NATO spre Est. În:
Materialele conferinţei internaţionale „Politica externă a Republicii Moldova în contextual
extinderii NATO spre Est”, 10-11 decembrie, 2002. Chişinău: CEP USM, 2003, 2004. p.28-34.
0,4 c.a.
7. Чернышов, В.Н. Теория систем и системный анализ : учеб. пособие / В.Н. Чернышов,
А.В. Чернышов. – Тамбов : Изд-во Тамб. гос. техн. ун-та, 2008. 96 с.
8. Цыганков П.А. Терия международных отношений: Учебник. М.: Гардарики, 2007.
9. Гантман В.И. Система, структура и процесс развития международных отношений. – М.:
Наука, 1984.
10. Туликов А.Р. Основы геополитики. М.: Кнорус, 2004.
11. Лебедева М.М. Мировая политика. М.: Аспект-Пресс, 2003.
12. Шреплер П.А. Международные экономические организации. Справочник. М.:
Международные отношения, 1998.
13. Цыганков П.А. Международные отношения. Москва,1996.
14. Derriennic J.-P.Esquisse de problematique pour une sociologie des relatons internationales.
Grenoble, 1977, p. 71.
15. Sadie В., Smouts M.-C. Le retoumement du monde. Sociologie de la scene intemationale.
Paris, 1992, p. 157.
16. Braillard Ph. Theorie de systemes et relations intemationales. Paris, 1977.
17. Huntvnger J. Introduction aux relations intemationales. Paris, 1987, p. 158-159.
18. Aron R. Paix et Guerre entre les nations. Paris, 1984, p. 103.
19. Kaplan М. System and Process in International Politics. New York, 1957.
20. Rosecrance R. Action and reaction in World politics. — Boston, 1963, p. 16.
21. Frankel J. International Politics. Conflict and Harmony. — London, 1969.
22. Loard E. Types of International Sosiety. New york, 1976.
23. Braillard Ph., Djalili M.-R. Les relations internationales. — Paris, 1990.
24. Система, структура и процесс развития современных международных отношений / Под
ред. В.И. Гантмана. М., 1984, с. 35.
25. Поршнев Б.Ф. Франция, Английская революция и европейская политика в середине
XVII века. М., 1970, с. 10.

11
26. Князев И.В., Калтырина Е.Л. К вопросу о субъектах социальных изменений // Вестник
Южно-Российского государственного технического университета (Новочеркасского
политехнического института). 2009. № 4. С. 103 – 106.
27. Англо-русский словарь / сост. В.К. Мюллер. М., 1995.
28. Цыганков П.А. Международные отношения: учебное пособие. М., 1996.
29. Hideki Kan. Actors in world politics // Government and politics. 2009. Vol. II.
30. Дононбаев А. Международные отношения. Теория и практика: учебник. Часть 1.
Бишкек: Изд-во КРСУ, 2015. 586 с.
31. Богатуров Алексей. Современный международный порядок. 2015. Январь-март. №1
(40).
32. Мунтян М.А. Основы теории международных отношений. Москва, 2007.
33. Валлерстайн И. Анализ мировых систем и ситуация в современном мире. Спб. 2001;
34. Бродель Ф. Структуры повседневности: возможное и невозможное. М., 1986;
35. Дробот Г.А. Роль международных организаций в мировой политике: основные
теоретические подходы //Вестник Московского университета. Сер. 18. Социология и
политология. 1999. № 1. c. 140-142, 148.
36. Gallayrtti G. The Limits of International Organization: Systematic Failure in the Management
of International Relations // The Politics of Global Governance: International Organizations in an
Independent World. Ed. Paul F. Diehl. London, 1997. p. 375-414.

Link-uri utile:
1. Родионов И. Б.. «Теория систем и системный анализ». https://victor-safronov.ru/systems-
analysis/lectures/rodionov/01.html
2. Снапковский Владимир. Международные организации в системе международных
отношений. http://evolutio.info/ru/journal-menu/2000-3/2000-3-snapkovski
3. Калюжная Д.Е. Современные акторы мировой политики и переход к устойчивому
развитию. URL: http://e-notabene.ru/pr/article_664.html

12