UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞTIINŢE

POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

CURRICULUM
la disciplina
Teoria Relaţiilor Internaţionale
Ciclul I, Licenţă
Specialitatea: Relaţii Internaţionale

AUTOR:
MORARI Cristina, dr.,l. univ.
morari.kristina@gmail.com

______________________

APROBAT Şef Departament _____________________

la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2021

Chişinău – 2021
 PRELIMINARII

Cursul universitar Teoria Relaţiilor Internaţionale este elaborat în corespundere cu planul de

învăţământ, în baza prevederilor CNC şi aprobat de Senatul USM. Curriculumul este adresat cadrelor
didactice, studenţilor, profesorilor de formare continuă.
Cursul Teoria Relaţiilor Internaţionale se ocupă cu analiza tuturor problemelor din sfera activităţii
sistemului de relaţii internaţionale. Astăzi, relaţiile internaţionale constituie o problematică vastă,
deoarece nu se limitează doar la sfera acţiunilor statului, ci privesc toate felurile de activităţi umane. După
anul 1945, relaţiile internaţionale au cunoscut o dezvoltare excepţională, ca efect al mondializării
schimburilor şi comunicaţiilor, fapt ce a impus comunitatea internaţională să treacă la o noua etapă de
promovare a intereselor şi politicilor externe, bazate pe raporturi de interdependenţă şi integrare în toate
sferele sistemului internaţional.
Documentul de față reprezintă un curriculum, axat pe formarea de competențe generale și specifice
specialității ”Relații internaționale”. În cadrul programului de formare al specialiștilor în Relații internaționale,
misiunea curriculumului este cel de disciplină de specialitate, obligatorie, cuprinzând prelegeri, seminarii și lucrul
îndividual. Scopul cursului constă în pregătirea teoretică a studenţilor în domeniul teoriei relaţiilor
internaţionale, ca subdomeniu al ştiintelor politice, care sunt ştiinţe relativ noi şi în permanentă
schimbare. Acest scop va fi îndeplinit prin rezolvarea unui şir de sarcini între care menţionăm: analiza
comparativă a abordărilor şcolilor contemporane a diferitor probleme ale relaţiilor internaţionale; analiza
poziţiilor tari şi a vulnerabilităţilor diferitor teorii a relaţiilor internaţionale: fixarea unor limite de
utilizare (funcţionale, regionale. etc.) a fiecăreia din teoriile precăutate.
Limba de predare a disciplinei este limba română.
Disciplina Teoria Relaţiilor Internaţionale este un curs fundamental de specialitate, destinat
studenţilor de la specialitatea relaţii internaţionale, Ciclul I, anul II.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluar
Forma de Codul Denumire Responsabi

credite
Nr. de
Semest inclusiv
învăţămâ

ea
disciplin a l de Tota
rul
nt ei disciplinei disciplină l C S L LI
F.03.O.18 TRI Morari III 180 30 60 90 6
cu
Cristina
frecvenţă ex
la zi
cu F.04.O.16 TRI Morari III 150 28 8 114 5
frecvenţă
ex

Cristina
redusă*

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Istoriografia, bazele teoretico-conceptuale și metodologice 2 2 2
ale teoriei relaţiilor internaţionale
2. Metode de cercetare şi nivelurile de analiză în relaţiile - 2
internaţionale
3. Tradiţiile şi paradigmele în teoria relaţiilor internaţionale 4 2 1 6 10
4. Conceptualizarea relaţiilor internaţionale în istoria gândirii - 2
social-politice

2
 5. Teoriile clasice ale relaţiilor internaţionale: realismul - 2 12 10
6. Teoriile clasice ale relaţiilor internaţionale: idealismul - 2
utopic şi liberalismul
7. Neorealismul şi neoliberalismul în relaţiile internaţionale - 2
8. Şcoala engleză a relaţiilor internaţionale - 2
9. Teoriile marxiste şi cea critică în relaţiile internaţionale - 4
10. Teorii ale relaţiilor internaţionale: postmodernismul şi - 2
constructivismul
11. Teorii ale relaţiilor internaţionale: feminismul şi - 2
ecologismul internaţional
12. Discuţiile teoretice asupra relaţiilor internaţionale la sf. sec. - 2
XX – înc. sec. XXI
13. Legităţile relaţiilor internaţionale - 2 2 4 10
14. Actorii relaţiilor internaţionale 2 2 2 1 6 10
15. Scopurile şi mijloacele subiectelor de relaţii internaţionale 2 2 2 6 10
16. Sistemul internaţional 2 2
17. Mediul sistemelor de relaţii internaţionale - 2 2 1 10 10
18. Bazele sociale ale ordinii internaţionale 2 2 2 4 10
19. Cooperarea internaţională 2 2 2 6 10
20. Interesele naţionale în teoria relaţiilor internaţionale 2 2 2 1 6 4
21. Problemele securităţii: discuţii teoretice 4 4 4 2 12 6
22. Factorul forţei militare în relaţiile internaţionale 2 2 2 1 6 10
23. Dimensiunea informaţională a relaţiilor internaţionale - 2
contemporane
24. Problemele reglementării juridice a relaţiilor internaţionale 2 2 2 6 10
25. Factorul economic în relaţiile internaţionale 2 2 2 1 6 4
26. Globalizarea şi guvernarea globală - 2
27. Dimensiunea etică a relaţiilor internaţionale 2 2
28. Test de evaluare 4
30 28 60 8 90 114
ore ore ore ore ore ore
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENȚE PROFESIONALE ȘI FINALITĂŢI DE STUDIU

Utilizarea conceptelor, teoriilor și - a identifica termenii şi a defini conceptelе de bază ale

reglementărilor din domeniul relaţiilor internaţionale
relațiilor internaționale prin: - a demonstra teoriile şi a generaliza metodele de bază ale
relaţiilor internaţionale
- a evalua relaţiile internaţionale contemporane.

Deschiderea și promovarea - a reproduce și a interpreta teoriile relaţiilor internaţionale

schimbărilor și noilor abordări în
realizarea politicilor statului în
domeniul relațiilor internaționale
prin:
contemporane
- a investiga legităţile, procesele şi fenomenele relaţiilor
internaţionale la nivel local, regional şi global.
- a argumenta relaţiile cauzale dintre componente, procese
şi fenomene ale relaţiilor internaţionale.

Demonstrarea corectitudinii și - a distinge sistemele internaţionale

respectului față de cultura, tradițiile - a stabili prin cercetarea individuală şi în grup a principalelor

3
și valorile altor state ca condiție de componente a relaţiilor internaţionale
stabilire a relațiilor interstatale în - a formula direcțiile de realizare a relaţiilor internaţionale
realizarea unei diplomații eficiente
și de succes prin:

Pronosticarea posibililor schimbări - a distinge caracteristicile relaţiilor internaţionale contemporane

și tendințe în dezvoltarea relațiilor
internționale și reactualizarea
proiectelor / acțiunilor de
promovare a politicii statului, la
nivel internațional prin:
- a elabora, a planifica, a realiza şi a evalua poziţia Republicii
Moldova în relaţiile internaţionale
- a proiecta perspectivele dezvoltării relaţiilor internaţionale
în diferite regiuni ale planetei.

Demonstrarea capacităților - a elabora proiecte de cercetare în domeniul relaţiilor

organizaționale și manageriale în internaţionale
domeniul relațiilor internaționale și - a demonstra capacităţi de a lua decizii la nivele operaţionale şi
a serviciului diplomatic prin: tactice
- a evalua mecanismele de realizare relaţiilor internaţionale

Dezvoltarea profesională continuă - a identifica corelaţia dintre evenimentele internaţionale

prin determinarea priorităților și
nevoilor personale de formare,
dictate de noile oportunități și
dezvoltarea relațiilor internaționale
prin:
- a stabili factorii care influenţează relaţiile internaţionale
- a evalua corect situaţia internaţională în baza cunoştinţelor
obţinute.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Tema 1: Istoriografia, bazele teoretico conceptuale și metodologice a teoriei relaţiilor internaţionale

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să cunoască istoriografia cercetării RI Istoriografia relaţiilor internaţionale.
 să definească conceptul de relaţii internaţionale Esenţa şi formele de manifestare ale relaţiilor
 să determine obiectul de studiu al teoriei internaţionale. Conceptul de relaţii internaţionale.
relaţiilor internaţionale Diversitatea tratărilor (R. Aron, G. Rosenau, D.
 să estimeze abordările clasice sau tradiţionale Singer, M. Merli etc).
ale relaţiilor internaţionale Obiectul de studiu al teoriei relaţiilor internaţionale
 să evalueze metodologia cercetării RI Caracterul interdisciplinar al teoriei relaţiilor
internaţionale. Relaţiile internaţionale în istoria
gândirii social-politice.
Termeni-cheie: relaţii internaţionale;
interdisciplinaritate; istoriografie
Tema 2: Metode de cercetare şi nivelurile de analiză în RI
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunile de metodă, abordări Importanţa, rolul şi seminificaţia metodei şi
metodologice şi nivel de analiză în cercetarea nivelurilor de analiză în cercetarea relaţiilor
relaţiilor internaţionale internaţionale. Abordările metodologice ale ştiinţei
 să compare metodele de cercetare a relaţiilor politice (R. Aron, H. Morghentau, H.Bull, etc).
internaţionale Metodele de analiză a situaţiei şi metodele
 să estimeze impactul analizei proceselor de explicative. Metodele de pronosticare (metoda
adoptare a deciziilor în politica externă delfică, alcătuirea scenariilor, abordarea sistemică,
modelarea). Analiza proceselor de adoptare a

4
  să evalueze aplicarea nivelurilor de analiză în deciziilor. Teoria jocurilor.
cercetarea relaţiilor internaţionale Tipurile şi caracteristicile nivelurilor de analiză în
RI.
Termeni-cheie: metodă, metodologie, nivel de
analiză
Tema 3 : Tradiţiile şi paradigmele în teoria relaţiilor internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunile „ realism Tradiţiile principale teoretice în ştiinţa despre
politic”,„liberalism”, neorealism”, relaţiile internaţionale – clasică, liberalo-idealistă,
„neoliberalism” radicalistă (marxistă) şi actualitatea lor la etapa
 să delimiteze principalele teorii a relaţiilor contemporană. Dezbaterea neoliberalism –
internaţionale – clasică, liberalo-idealistă, neorealism
radicalistă (marxistă) şi actualitatea lor la etapa Şcoala engleză a Relaţiilor Internaţionale
contemporană Constructivismul; Feminismul etc.
 să determine tezele principale ale şcolii engleze Termeni-cheie: paradigmă, teorie, abordare clasică
a RI, a constructivismului şi feminismului
 să compare abordările dierselor curente de
gândire a relaţiilor internaţionale
 să analizeze dezbaterile între şcolile de gândire
a relaţiilor internaţionale

Tema 4 : Conceptualizarea relaţiilor internaţionale în istoria gândirii social-politice

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să identifice conceptele de politică externă în Concepte de politică externă în gândirea politică a
gândirea politică a Greciei Antice Greciei Antice. Tucidide “Istoria războiului
 Să compare tradiţiile clasice prezentate în istoria peloponesiac” (sec.V i.e.n.).
gândirii social-politice Tradiţiile clasice prezentate în condiţiile lui N.
 Să analizeze evoluţia conceptualizării relaţiilor Machiavelli, T. Hobbes, E. de Vattele, K.von
internaţionale în istoria gândirii social-politice Klauzevitz, Hegel)
Formarea altei tradiţii paralel cu cea clasică – cea
europeană legată de filosofia stoicilor F.de Vitoria,
H. Groţius, I. Kant, J. Bentham)
Termeni-cheie: conceptualizare, relaţii
internaţionale, gândire social-politică
Tema 5: Teoriile clasice ale relaţiilor internaţionale: realismul
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească realismul Definirea realismului.
 Să identifice evoluţia dezvoltării paradigmei Premisele teoretice ale realismului: pacea de la
realiste Westphalia
 Să analizeze abordările realismului clasic Principiile de bază ale realismului clasic
Realiştii clasici în relaţiile internaţionale–
contribuţia lui H. Morgenthau, E. Carr, R. Aron, H.
Kisinger.
Termeni-cheie: paradigmă, realism, principii
Tema 6: Teoriile clasice ale relaţiilor internaţionale: paradigma liberalo-idealistă
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească idealismul utopic Idealismul utopic şi evoluţia sa după primul război
 Să identifice principiile de bază ale mondial; W. Wilson şi democraţia globală
liberalismului Principiile de bază ale liberalismului
 Să estimeze abordările liberalismului clasic Liberalismul clasic cu privire la libertate şi egalitate

5
 Contribuţia liberalilor clasici în relaţiile
internaţionale– R. Cobden (instituţiile
supranaţionale), N. Angell (marea iluzie), A.
Zimmern (guvernarea globală)
Termeni-cheie: paradigmă, idealismul utopic,
liberalismul clasic
Tema 7: Neorealismul şi neoliberalismul în relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să identifice esenţa structuralismului waltzian Neorealismul, structuralismul waltzian
 Să caracterizeze abordările neoliberalismului Dilema prizonierului, avantajele relative şi
 Să evalueze dezbaterea neorealism – cooperarea; Realismul ofensiv şi cel defensiv
neoliberalism Neoliberalismul, interdependenţa şi
instituţionalismul liberal
Dezbaterea neorealism-neoliberalism
Termeni-cheie: neorealism, neoliberalism,
instituţionalismul liberal
Tema 8: Şcoala engleză a relaţiilor internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să identifice esenţa raţionalismului Definirea raţionalismului. Principiile şcolii engleze
 Să caracterizeze principiile şcolii engleze a a relaţiilor internaţionale
relaţiilor internaţionale De la putere la ordine: societatea internaţională
 Să evalueze abordările şcolii engleze a Ordine şi justiţie în relaţiile internaţionale
relaţiilor internaţionale Contribuţia lui H. Bull, M. Wight, B. Buzan
Termeni-cheie: raţionalism, societate internaţională,
ordine
Tema 9: Teoriile marxiste şi cea critică în relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să determine esenţa teoriilor marxiste Clasă, producţie şi relaţii internaţionale în
 Să identifice tezele teoriei critice lucrările lui Marx
 Să caracterizeze principiile marxismului şi Naţionalism şi imperialism;
neomarxismului Teoria dependenţei
 Să evalueze rolul teoriilor marxiste în relaţiile Neomarxismul; Teoria sistemului mondial a lui I.
internaţionale contemporane Wallerstein;
 Să aprecieze rolul teoriei critice în relaţiile Ideile lui Antonio Gramsci
internaţionale Teoria critică în relaţiile internaţionale
Termeni-cheie: marxism, imperialism, neomarxism
Tema 10: Teorii ale relaţiilor internaţionale: postmodernismul şi constructivismul
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să definească tezele postmodernismului şi Strategii textuale ale postmodernismului; Viziunea
constructivismului lui Der Derian
 Să compare principiile de bază ale Dubla citire a lui R. Ashley asupra problematicii
postmodernismului şi constructivismului anarhiei; statele suverane şi suveranitatea în
 Să estimeze contribuţia postmodernismului şi abordarea postmodernismului
constructivismului în teoria relaţiilor Principiile constructivismului; Demersurile lui A.
internaţionale Wendt
Războiul şi pacea în viziunea constructivismului
Termeni-cheie: postmodernism, constructivism,
teorie

6
 Tema 11: Teorii ale relaţiilor internaţionale: feminismul şi ecologismul internaţional
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să identifice esenţa feminismului şi Teoriile feministe în relaţiile internaţionale:
ecoloismului în relaţiile internaţionale feminismul liberal, feminismul marxist, feminismul
 Să caracterizeze teoriile feministe şi abordările constructivist, feminismul perspectival (standpoint),
ecologismului internaţional feminismul postmodern; Viziunile C. Enloe şi J.
 Să evalueze contribuţia teoriilor feministe şi a Ann Tickner
ecologismului în cercetarea relaţiilor Teoria politică ecologistă; Ecologia globală şi
internaţionale Ecocentrismul
Termeni-cheie: feminism, ecologie globală,
ecocentrism
Tema 12: Discuţiile teoretice asupra relaţiilor internaţionale la sf. sec. XX – înc. sec. XXI
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 Să identifice problemele relaţiilor internaţionale Conceptul „sfârşitul istoriei” al lui F. Fucuyama
supuse discuţiilor teoretice Conceptul „ciocnirii civilizaţiilor” al lui S.
 Să caracterizeze demersurile lui F. Fucuiama, S. Huntington
Huntington, Z. Bjejinschii Conceptele geopolitice ale lui Z. Brzezinski
 Să evalueze conceptele înaintate în contextul Termeni-cheie: relaţii internaţionale, „sfârşitul
relaţiilor internaţionale actuale istoriei”, „ciocnirea civilizaţiilor”
Tema 13: Legităţile relaţiilor internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine legităţile şi principiile de bază ale Legităţile şi principiile de bază ale relaţiilor
relaţiilor internaţionale internaţionale.
 să identifice criteriile structural-funcţionale şi Concepţiile lui B. Rasset şi H. Starr, R. Aron, J.
spaţial-temporale ale relaţiilor internaţionale Huntzinger, J.-B. Durosele. Conţinutul şi formele
 să estimeze conţinutul şi formele de manifestare de manifestare a legităţilor relaţiilor internaţionale.
a legităţilor relaţiilor internaţionale Tipologia legităţilor relaţiilor internaţionale.
Criteriile structural-funcţionale şi spaţial-temporale
ale relaţiilor internaţionale.
Termeni-cheie: legităţi generale; criterii structural-
funcţionale, criterii spaţial-temporale
Tema 14: Actorii relaţiilor internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunea de « actor » în viziunea Definirea actorului (B. Rassett, H.
teoreticienilor relaţiilor internaţionale. Starr).Tipologizarea actorilor internaţionali.
 să explice particularităţile principalilor actori ai Abordările realismului politic cu privire la actori.
relaţiilor internaţionale. Rolul şi esenţa statului ca subiect al relaţiilor
 să stabilească rolul şi esenţa actorilor relaţiilor internaţionale. Geneza şi funcţiile statului. Formele
internaţionale. istorice ale statului.
Participanţii nonguvernamentali ai relaţiilor
internaţionale. Tipologizarea OI.
Alţi actori internaţionali: mişcările - de eliberare
naţională, iredentiste, separatiste; organizaţiile
teroriste şi unele persoane.
Termeni-cheie: actor, actori statali, actori non-
statali
Tema 15: Scopurile şi mijloacele subiecţilor relațiilor internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunile de « scopuri», Definirea noţiunilor de « scopuri», « strategii şi

7
 « strategii şi tactici ale actorilor tactici ale actorilor internaţionali ».
internaţionali ». Mijloacele şi strategiile subiecţilor relaţiilor
 să compare abordările atributive şi behavioriste internaţionale. Corelaţia dintre mijloace şi strategii.
ale conceptului de putere în relaţiile Specificitatea şi tipologia mijloacelor de relaţii
internaţionale. internaţionale. Esenţa şi semnificaţia strategiilor în
 să evalueze corelaţia dintre factorul economic relaţiile internaţionale.
extern şi influenţa pe arena mondială. Abordările atributive şi behavioriste ale conceptului
 să interpreteze esenţa şi semnificaţia de putere în relaţiile internaţionale. Diferenţa dintre
strategiilor în relaţiile internaţionale putere şi influenţă în relaţiile internaţionale.
Termeni-cheie: actor, scop, mijloc, strategie
Tema 16: Sistemul internaţional
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunea de sistem şi să elucideze Particularităţile şi direcţiile de bază ale abordării
abordările teoretice din teoria relaţiilor sistemice a relaţiilor internaţionale (D. Easton, T.
internaţionale Parsons, L. fon Bertalanffy).
 să identifice principalele clasificări şi tipologia Abordările istorico-tradiţionale, istorico-sociologice
sistemelor internaţionale. (R. Aron, M. Kaplan, R. Rosecrance, etc), euristice,
 să estimeze legile de funcţionare şi empirice şi mixte (B. Korani).
transformare a sistemelor internaţionale. Tipologizarea istorică a sistemelor internaţionale
(R. Rosecrance, E. Luard). Legile de funcţionare şi
transformare a sistemelor internaţionale.
Dimensiunile structurale ale sistemelor
internaţionale (R. Aron).
Termeni-cheie: sistem, polaritate, transformare
Tema 17: Mediul sistemelor de relaţii internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să distingă particularităţile mediul sistemului de Particularităţile mediului. Mediul social.
relaţii internaţionale. Caracteristicile civilizaţiei mondiale la etapa
 să compare interpretările cu privire la contemporană. Abordările teoretice ale civilizaţiei
interacţiunea civilizaţiei şi culturii. (A. Fergusson, E.Durkheim, M. Moss, O. Spengler,
 să estimeze rolul geopoliticii în teoria relaţiilor A. Toinbi).
internaţionale elucidînd predecesorii geopoliticii Interpretările cu privire la interacţiunea civilizaţiei
şi culturii (E. Durkheim, M. Weber, T. Parsons, R.
Aron). Mediul intrasocial.
Rolul geopoliticii în teoria relaţiilor internaţionale.
Predecesorii geopoliticii (Herodot, Aristotel, N.
Machiavelli, J. Boden). Evoluţia conceptuală a
geopoliticii (R. Cellen, F. Ratzel, K. Haushoffer,
H.D. Makkinder, A.T. Mehen, H. Spykmen, etc).
Elementele tradiţionale ale geopoliticii (P. Gallois).
Problema geopoliticii la etapa actuală.
Termeni-cheie: mediu extern, mediu intern, mediu
social
Tema 18: Bazele sociale ale ordinii internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească şi să distingă noţiunile de Definirea ordinii internaţionale (Franc T.,
« ordine socială », « ordine internaţională », Hoffmann S., Yaspers K.). Dimensiunile orizontale,
« ordine mondială ». verticale, funcţionale. Tipurile istorice ale ordinii
 să delimiteze tipurile istorice ale ordinii internaţionale.
internaţionale şi particularităţile ordinii Ordinea internaţională postbelică. Particularităţile
internaţionale postbelice. acesteia (ONU, “războiul rece”, “centrul” şi

8
  să estimeze particularităţile ordinii“periferiile”.
internaţionale la etapa actuală şi să proiectezeParticularităţile ordinii internaţionale la etapa
mecanismele de funcţionare a ordinii contemporană. Abordările politologice şi
internaţionale. sociologice (G.H. Şahnazarov, L. Leyton).
Mecanismele de funcţionare a ordinii internaţionale.
Termeni-cheie: ordine internaţională, ordine
postbelică, ordine mondială, ordine socială
Tema 19: Cooperarea internaţională
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine conţinutul şi formele colaborării Conţinutul şi formele colaborării internaţionale.
internaţionale Conceptul de colaborare internaţională (J.-P.
 să distingă colaborarea diplomatică şi Derriennic).
colaborarea în cadrul coaliţiilor de colaborare Cooperarea interstatală din perspectiva realismului
în domeniul militar, politic, economic. politic ; Teoria regimurilor internaţionale
 să estimeze modalităţile de colaborare la etapa Abordarea sociologică în analiza cooperării
contemporană internaţionale; cooperarea internaţională şi
procesele integraţioniste
Termeni-cheie: cooperare, regim, coaliţii de
colaborare
Tema 20: Interesele naţionale în relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunile de « interes naţional », Discuţiile despre utilizarea şi conţinutul noţiunii
« interes politic », « interese naţionale de stat » “interes naţional”. H.Morgenthau despre conţinutul
 să delimiteze criteriile şi structura interesului noţiunii.
naţional Conţinutul discuţiilor despre folosirea noţiunii
 să estimeze impactul globalizării asupra “interes naţional”. Criteriile şi structura interesului
interesului naţional. naţional.
Despre elementul inconştient în structura interesului
naţional. Globalizarea şi interesul naţional.
Termeni-cheie: interes naţional, interes de stat,
globalizare
Tema 21: Problemele securităţii: discuţii teoretice, aspectul instituţional
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine principalii reprezentanţi ai Conceptul de securitate. Transformarea mediului de
paradigmelor RI şi viziunea lor privitor la securitate şi noile ameninţări. Bipolarismul şi
securitatea internaţională. ameninţarea reciprocă: epistema câmpului de
 Să identifice noile ameninţări la adresa securitate. Aspectele securităţii: sfârşitul
securităţii internaţionale bipolarismului; sfârşitul conflictelor?
 Să stabilească esenţa conflictelor internaţionale Dezintegrarea Est-ului şi fragmentarea Sud-ului.
 să evalueze consecinţele implementării Consecinţele implementării sistemului de
sistemului de ameninţare reciprocă în câmpul ameninţare reciprocă în câmpul securităţii.
securităţii Amplificarea câmpului de securitate: interpretarea
 să argumenteze importanţa politicii externe în securităţii interne şi externe.
procesul instruirii noii ordini mondiale. Esenţa, tipologia, procesul de dezvoltare şi
 Să apecieze noile concepţii ale securităţii soluţionare a conflictelor internaţionale
Noi concepţii ale securităţii (securitate cooperativă,
teoria lumii democratice etc.)
Termeni-cheie: securitate naţională, securitate
internaţională, ameninţări

9
 Tema 22: Factorul forţei militare în relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunea de “ forţă militară” şi să Rolul forţei militare în condiţiile sistemului bipolar
enumere factorii instaurării ei. şi parităţii strategice. Paritatea strategică şi
 să delimiteze cauzele furnizării armamentului şi controlul asupra armamentului.
comerţul cu armele în comparaţie cu problema Rolul forţei militare în politica mondială după
securităţii şi controlului asupra armamentului falimentul sistemului comunist din Europa.
 să estimeze rolul forţei militare în politica Problema securităţii şi controlului asupra
mondială după falimentul sistemului comunist armamentului.
din Europa Furnizarea armamentului şi comerţul cu armele.
Problema crimelor organizate, biznesul cu drogurile
şi terorismul.
Termeni-cheie: forţă militară, politică mondială,
goana înarmărilor, controlul armamentului
Tema 23: Dimensiunea informaţională a relaţiilor internaţionale contemporane
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunile de răzoi informaţional şi Noile tehnologii informaţionale şi impactul lor
revoluţie informaţională asupra relaţiilor internaţionale
 să stailească specificul comunicării Statele în contextul transparenţei informaţionale
interpersonală în relaţiile internaţionale Comunicarea interpersonală în relaţiile
 să aprecieze impactul noilor tehnologii internaţionale
informaţionale asupra relaţiilor internaţionale Riscurile unei revoluţii informaţionale; provocările
războiului informaţional
Tema 24: Problema reglementării juridice a relaţiilor internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să delimiteze forma metafizică a dreptului Formele istorice şi particularităţile rolului reglator
internaţional al dreptului internaţional.
 să interpreteze principiile şi funcţiile principiilor Forma metafizică a dreptului internaţional.
dreptului internaţional. Principiul naţionalităţii. Dreptul internaţional
 să estimeze rolul reglator al dreptului antropomorfic.
internaţional Dreptul internaţional contemporan. Dreptul
 umanitar internaţional.
Termeni-cheie: drept internaţional, norme, principii
internaţionale
Tema 25: Factorul economic în relaţiile internaţionale
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să cunoască principalele abordări ale economiei Motivele impactului factorului economic asupra
politice internaţionale relaţiilor internaţionale
 să identifice tendinţele de dezvoltare a Principalele abordări ale economiei politice
economiei politice internaţionale internaţionale
 să argumenteze impactul factorului economic Mercantelismul, liberalismul economic, Teoria
asupra relaţiilor internaţionale stabilităţii hegemonice
Tendinţe de dezvoltare a economiei politice
internaţionale
Termeni-cheie: economie, mercantelism, liberalism
economic
Tema 26: Globalizarea şi guvernarea globală
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine manifestările globalizării Abordări ale conceptului de globalizare şi

10
  să compare abordările
guvernare globală
 să evalueze problemele
guvernării globale
conceptului de manifestările globalizării
Statele lumii a treia în condiţiile globalizării
şi perspectivele Abordări ale conceptului de guvernare globală
Problemele şi perspectivele guvernării globale
Termeni-cheie: globalizare, guvernare globală,
tendinţe

Tema 27: Dimensiunea etică a relaţiilor internaţionale

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să distingă diversitatea tratării moralei Doctrina dreptului natural (Toma d’Aquino,
internaţionale Augustin, H. Groţius).
 să evidenţieze corelatia dintre morală şi politică Clasificarea principiilor. Principiul respectării
şi să analizeze principiile moralei democratice drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
 să estimeze eficacitatea normelor morale în Dreptul umanitar internaţional.
relaţiile internaţionale Corelaţia şi deosebirea dintre drept şi morală în
relaţiile internaţionale.
Termeni-cheie: norme morale, norme juridice,
democraţie, etică, drept umanitar

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

În procesul de predare-învățare se va ține cont de două aspecte ale activității individuale ale studentului:
Primul aspect ține de activitatea individuală privind învățarea unei teme concrete: studierea notelor de curs,
documentarea, realizarea unor sarcini sau situații de problemă etc. Al doilea aspect ține de construcția unor
produse, procese în mod individual sau în grup. În acest sens studenții vor elabora:

Nr. Produsul Structura Cerinţe Criterii de evaluare Termen de

preconizat Plagiatul se soldează realizare
cu nota 1
1. Cercetare  Introducere: Formarea grupelor  Profunzimea studiului Conform
teoretică-analitică de lucru din 2-3  Diversitatea surselor graficului
 Actualitatea şi
“Relaţii studenți  Metode/tehnici utilizate stabilit/
importanţa
Internaţionale: Formularea  Caracter analitic 29 noiembrie-
problemei
abordări subiectului de  Relevanţa concluziilor 04 decembrie
abordate.
teoretico- cercetare, și  Volumul 5-8 pag./per 2021
 Scopul şi
practice” repartizarea grupă
obiectivele.
direcțiilor de  Analiza critică a
 Cuvintele cheie. cercetare pentru rezultatelor prezentate
 Conținut: fiecare membru al  Respectarea structurii şi
prezentarea și echipei cerinţelor
argumentarea. Proiectarea etapelor
 Concluzii generale și stabilirea agendei
de lucru
Realizarea studiului
bibliografic
Elaborarea cercetării
de grup în baza
următorilor
indicatori:
 Elaborarea
introducerii
11
 (actualitatea
temei, scopul şi
obiectivele);
 Determinarea
aspectelor
teoretice
(abordarea
conceptelor,
tipologizarea şi
evidenţierea
caracteristicilor);
 Analiza
problemei din
perspectiva
realităţilor
existente la etapa
contemporană;
 Evaluarea
rolului / locului
şi /sau a
impactului
asupra
Republicii
Moldova în
cadrul problemei
cercetate
 Proiectarea
concluziilor şi
recomandărilor.
Enunțarea
argumentelor
necesare pentru
susţinerea ipotezelor
înaintate
Expunerea
argumentativă a
propriei viziuni
Formularea
concluziilor

Modalități de
prezentare:
1. Unificarea
rezumatelor
studiilor înt-un
singur raport, în
format Word
(volum de 30 -50
pag.)
Prezentarea
cercetării în
format PPT (

12
 volum de 10-15
slide-uri)în cadrul
mesei rotunde.
Tabel  Scopul/contribuţia  Text cules cu  Profunzimea studiului
Conform
2 comparativ  Tezele principale times new roman,  Analiza critică a
şriftul 12, 1,5 între graficului
al paradigmelor  Conceptele-cheie rezultatelor prezentate
/şcolilor de bază a rânduri, spaţiul – 3 stabilit/
 Limite/critici  Corectitudinea utilizării
RI( realism, neo- cm, 2,5 cm, 2,5 cm, 1 noiembrie
 Reprezentanţii de 1,5 cm
termenilor
2021
realism, bază  Diacriticele  Respectarea structurii şi
liberalism, neo-
sunt obligatorii cerinţelor
liberalism,  Format
marxism, electronic și hârtie
constructivism,
postmodernism,
feminism)

Tematica orientativă pentru realizarea cercetării teoretico-aplicative în cadrul lucrului individual:

1. Puterea politică şi morala în relaţiile internaţionale.

2. Corelaţia politicii interne şi externe în relaţiile internaţionale
3. Noua ordine mondială şi caracteristicile noii diplomaţii.
4. Balanţa de forţă şi balanţa de interese în relaţiile internaţionale.
5. Esenţa şi semnificaţia strategiilor în relaţiile internaţionale.
6. Rolul şi esenţa statului ca subiect al relaţiilor internaţionale.
7. Securitatea şi politica: interferenţă şi corelaţie.
8. Particularităţile ordinii internaţionale la etapa contemporană
9. Mecanismele de funcţionare a ordinii internaţionale.
10. Identificarea rolului şi esenţei statului ca subiect al relaţiilor internaţionale.
11. Stabilirea aportului Școlii liberaliste în procesul de modernizare a sistemului RI.
12. Gestionarea situaţiilor de criză prin intermediul metodelor pașnice în RI.
13. Formularea proiectelor de strategii în procesul de asigurare a securității naționale.
14. Conceptul de putere în relaţiile internaţionale
15. Locul şi rolul femenismului în dezvoltarea disciplinii relaţii internaţionale
16. Rolul companiilor multinaţionale ca actori non-statali ai relaţiilor internaţionale
17. Economia politică internaţională: esenţă şi rol
18. Teoria păcii democratice în abordare comparativă
19. Legile umanitare ale războiului
20. Globalizarea şi guvernarea globală
21. Politica internă şi relaţiile internaţionale: interdependenţă şi impact
22. Rolul religiei în relaţiile internaţionale
23. Politicile internaţionale de mediu
24. Drepturile omului în relaţiile internaţionale
25. Tendinţele de dezvoltare a relaţiilor internaţionale

Tematica orientativă a tezelor de licenţă:

1. Problema securităţii şi controlului asupra armamentului in sistemul global

2. Rolul şi esenţa statului ca subiect al relaţiilor internaţionale
3. Esenţa şi semnificaţia strategiilor în relaţiile internaţionale

13
 4. Criteriile şi structura interesului naţional
5. Corelaţia şi deosebirea dintre drept şi morală în relaţiile internaţionale
6. Caracterul interdisciplinar al teoriei relaţiilor internaţionale
7. Abordările metodologice ale ştiinţei politice
8. Tradiţiile principale teoretice în ştiinţa despre relaţiile internaţionale

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

 Formele de organizare a instruirii
Formele de organizare a instruirii constiuie 30 de ore în formă de prelegere, 30 ore în formă de
seminar şi 90 de ore de lucru individual.
 strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei)
- În cadrul instruirii acestea derivă din specificul cursului. În cadrul acestui curs se pune
accentul atât pe cunoştinţe teoretice cât şi pe cele practice. Totalitatea paradigmelor şi abordărilor
teoretice sunt precedate de analize aplicate pe exemple concrete, astfel încât la sfârşitul acestui curs
studenţii îşi vor crea o imagine proprie şi adecvată asupra câmpului relaţiilor internaţionale. Predarea-
învățarea cursului se va axa ape următoarele strategii didactice: strategii expozitive; strategii euristice; strategii
problematizate, strategii mixte.
 strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalității de calcul
a notei finale
Se aplică prin două forme: intermediară şi finală.
Evaluarea sumativă intermediară se efectuează sub formă de lucrări de control pe un grup de cinci-
şase teme cu subiecte care cuprind cele trei nivele: de cunoaştere, de aplicare şi de integrare.
Evaluarea sumativă finală se efectuează în conformitate cu planul de învăţămînt sub formă de
examen. Testele de examinare conţin subiecte la disciplină, care corespund celor trei nivele: de
cunoaştere, de aplicare şi de integrare. Aprecierea cunoştinţelor se efectuează conform baremelor unice
stabilite la facultate.

Ponderea în notare, exprimată în %

La stabilirea notei finale se iau în considerare
(Total=100%)

- testarea continuă pe parcursul semestrului, rezultatele activităţii la 20%

seminare / lucrări practice de laborator
cel puţin 60%

10%
- testarea periodică prin lucrări de control
- activităţile individuale teme / referate / eseuri / traduceri / 30%
proiecte, studiu de caz, etc.
- activităţi practice 0%

- alte activităţi (precizaţi) 0%

cel mult 40%

Rezultatele de la examenul final

40%

14
 Exemplu de test sumativ:

Subiectul I. Legităţile relaţiilor internaţionale

1. Descrieţi legităţile expuse de J. B. Duroselli (3 p.)
2. Demonstraţi condiţiile în care ele se realizează (5 p.)
3. Evaluaţi legităţile generale (7 p.)
Subiectul II. Scopurile şi mijloacele actorilor în relaţiile internaţionale
1. Identificaţi criteriile principale de clasificare a scopurilor în relaţiilor internaţionale (3 p.)
2. Stabiliţi semnificaţia conceptului „mijloacele” actorilor relaţiilor internaţionale (5 p.)
3. Apreciaţi mijloacele la care recurg actorii RI în contextul actual (7 p.)

Matricea de specificație: la testul pentru examenul la disciplina ” Teoria Relaţiilor Internaţionale”

Punctaj:
10 9 8 7 6 5 4 3 2
30-29 28-26 25-19 18-12 11-9 8-6 5-4 3-2 1-0

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ:

Obligatorie

1. Esanu C., Juc V. Teoria relatiilor internationale. In: Relaţiile internaţionale în curriculumul
universitar: bazele teoretico-metodologice. Coord. V. Teosa ş.a. Chişinău: CEP USM, 2016, p.71-92.
2. Biro D. Relaţiile internaţionale contemporane. Teme centrale în politica mondială. Iași:
Polirom, 2013.
3. International Relations Theories. Discipline and Diversity/ed. By Dunne T., Oxford
University Press 2013
4. Anisoara Popa .Teoria Relaţiilor Internaţionale,Bucureşti. 2009
5. Joshua S Goldstein, Jhon C. Pevehouse, Relaţii Internaţionale. Polirom, 2008
6. Morgenthau H.G. Politica între naţiuni. Polirom, 2007
7. Miroiu A., Relaţii Internaţionale. Manual. Polirom 2006
8. Evans, I. Newnhann. Dicţionar de relaţii internaţionale. Bucureşti 2001.
9. Теория междун-ых отношений (Научный ред. профессор П.А. Цыганков). Москва.
2004

Opţională

1. B.Buzan Popoarele, statelele şi teama. O agendă pentru studii de securitate internaţionale

în epoca de după războiul rece. Cartie. 2000.
2. Barry Buzan, Popoarele, statele şi teama. Chişinău, 2001.
3. Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane. Chişinău 2003.
4. Burian Alexandru. Relaţii internaţionale, politica externă şi diplomaţie. Chişinău 2007.
5. Fucuiama Francis. Sfîrşitul istoriei şi ultimul om.Bucureşti 1991.
6. H. Bull. Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială. Chişinău.
Ştiinţa. 1998.
7. Hantington Samuel. Ordinea politică a societăţilor în schimbare. Iaşi 1999.
8. Hoffman Stanley, Ianusşi Minerva, Eseuri asupra teoriei şi practicii politicii internaţionale, Ed.
Ştiinţa, 1999, 418 p.
9. Kenneth Waltz, Omul, statul şi Războiul. Iaşi, 2002
10. Martin Wight. Politica de putere. Ed. ARC 1998.
11. Robert E Goodin, Hans Dieter Klingemann (coordonatori). Manual de ştiinţă politică.
Polirom. 2005.

15
 12. St.Guzzini. Realism şi relaţiile internaţionale. Institutul european. 2000.
13. Iulia Moţoc. Teoria relaţiilor internaţionale. Bucureşti. 2001.
14. БогатуровА.Д., Плешаков К.В. Динамика международной стабильности. //МЭ и МО.
– 1991. - №2.
15. Власть.государство и элиты в современном обществе. Сборник научных статей.
Пермь 2005.
16. Дмитриева Г.К. Мораль и международные отношения. – М., 1991.
17. Международные отношения как объект изучения. – М., 1993.
18. Международные отношения: Социологические подходы. Под ред. Проф. Цыганкова
– Москва-1998.

16