UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

CATEDRA POLITICA MONDIALĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

CURRICULUM
la disciplina
„Teoria politică”
Program de studii superioare de licenţă, ciclul I: Relaţii Internaţionale

AUTOR:
CHINDÎBALIUC Oleana
Dr. în şt. politice
ŢURCANU Alina
magistru în şt. politice

CHIŞINĂU 2018

1
APROBAT Şef catedră Pîrţac Grigore
la şedinţa Catedrei dr., conf. univ.
din „ ____” __________ 2018

2
 PRELIMINARII

Preocupările pentru cercetarea problemelor din domeniul politologiei s-au accentuat odată cu
tranziţia societăţii moldoveneşti la un sistem politic democratic. Cursul propune analiza celor mai
importante aspecte ale ştiinţei politice contemporane ce ţin de legităţile şi categoriile acesteia, de
instrumentele metodologice de cercetare, de paradigmele puterii politice, sistemelor şi regimurilor
politice, societăţii civile şi statului de drept, sistemelor de partid şi electorale, conflictelor politice etc.
Totodată, un accent aparte se pune pe analiza factorului politic în condiţiile Republicii Moldova,în
procesul de integrare europeană, de edificare a statului de drept.
Politologia studiază componentele domeniului politic în interconexiunea lor, structura şi
infrastructura complexă a politicului, precum şi dialectica internă. Domeniul politic, ca obiect de
studiu al politologiei, se raportează şi integrează concomitent sistemul politic, acţiunea şi gândirea
politică manifestată îndeosebi în doctrinele politice, prin care se exprimă o anumită concepţie de
organizare şi conducere politică a societăţii, în baza unui sistem de principii sau valori politice,
structurate doctrinar în orientări: liberale, conservatoare, social-democrate, socialiste, comuniste etc.
Aceste valori şi principii politice se reflectă şi se regăsesc în programele şi platformele partidelor
politice, în natura organizării şi conducerii politice a societăţii existente şi exercitate la un moment dat.
Domeniul politic, în dinamica şi funcţionalitatea sa specifică, reprezintă un subsistem al
societăţii în care se desfăşoară viaţa conştientă a oamenilor, de regulă, în mod organizat, pentru
promovarea anumitor interese de natură economică, politică şi spirituală. Promovarea diversităţii
intereselor, atunci când se realizează în mod conştient, prin activităţi organizate şi programate se
constituie în domeniul politic, exprimat şi concretizat în sistemul politic, în acţiunea şi gândirea
politică. Teoria politică, ca ştiinţă, interferează cu sfera valorilor socio-umane fundamentale, care îi
conferă prestigiu şi autoritate în sistemul ştiinţelor sociale. Rolul cursului normativ de Teorie politică
în devenirea specialistului este considerabil, dat fiind că el contribuie nemijlocit la formarea culturii
politice a acestuia, la asimilarea de noi cunoştinţe, noi informaţii necesare în deosebi în perioadele
marcate de mari schimbări social-economice şi politice.
Statutul curriculumului ,,Teoria politică”, în aria curriculară a specializării, este curs de
specialitate pentru domeniul de studiu, oferind 6 puncte de credit. Scopul cursului este pregătirea
avansată în domeniul specializării, cu oferirea ulterioară a posibilității de aplicare a cunoștințelor în
practică, în câmpul muncii. Obiectivele cursului sunt de a pregăti specialiști pentru relaţii
internaşionale, capabili să înţeleagă principalelor metode folosite pe parcursul derularii activitatii în
instituțiile publice, să susţină procesele transformatoare. Baza metodică a cursului oferă diverse
mecanisme, tehnici, moduri de abordare a unităților de conținut și include ultimele noutăți științifice

3
din domeniu. Beneficiarii: Cursul este destinat studenților de la specialitatea Relaţii Internaţionale, cu
studiile la zi și la frecvență redusă, limba română de predare.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
Teoria Chindîbaliuc ex.
cu frecvenţă F.01.O.02 politică Oleana I 180 45 45 90 6
la zi Ţurcanu
Alina
F.01.O.02 Teoria Chindîbaliuc I 180 45 45 90 ex. 6
cu frecvenţă politică Oleana
redusă* Ţurcanu
Alina

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Obiectul de studiu al politologiei 2 2 2 2 6 6
2. Constituirea şi evoluţia gândirii politico-juridice 4 4 4 4 6 6
3. Puterea politică şi mecanismul realizării ei 4 4 4 4 6 6
4. Sistemul politic 2 2 2 2 6 6
5. Regimul politic 4 4 4 4 6 6
6. Societatea politică 4 4 4 4 6 6
7. Partidele şi mişcările social-politice 2 2 2 2 6 6
8. Societatea civilă 4 4 4 4 6 6
9. Sisteme electorale 4 4 4 4 6 6
10. Elita politică şi liderismul politic 2 2 2 2 6 6
11. Democraţia şi politica. Grupurile de presiune. 4 4 4 4 6 6
12. Cultura politică 2 2 2 2 6 6
13. Conştiinţa şi ideologia politică 4 4 4 4 6 6
14. Conflictele sociale, modalităţi de soluţionare 1 1 1 1 6 6
15. Politica şi relaţiile internaţionale. Relaţiile politice
2 2 2 2 6 6
naţionale
Total 45 45 45 45 90 90

4
 III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
COMPETENŢE PROFESIONALE
Identificarea, analiza şi rezolvarea
problemelor din teoria politică în
mod cooperant, flexibil şi eficient, în
contextul modernizării sectorului
politic.
Aplicarea cunoștințelor teoretice și a
experienței performante a altor state
în practica politică.
Utilizarea conceptelor şi principiilor 
fundamentale, a mecanismelor de
organizare şi funcţionare a 
structurilor de stat.
Utilizarea cunoştinţelor, îndeosebi în 
perioadele marcate de mari
schimbări social- economice şi  a menține un climat favorabil de dezvoltare în societate;
politice.  a respecta subordonarea și executarea sarcinilor
FINALITĂŢI DE STUDII
 a defini noțiunile din domeniul teoriei politice;
 a defini categoriile şi legităţile ştiinţei politice;
 a identifica relaţia dintre instituţiile politice şi mediu
extern;
 a analiza principalele abordări ale teoriei politice;
 a stabili specificului teoriei politice;
 a evalua rolul teoriei politice în activitatea instituțiilor
publice;
 să determine raporturile conceptual – metodologice în
sistemul ştiinţelor politice.
 a transpune cunoștințele acumulate la crearea unui climat
adecvat activității profesionale.
 a aplica limbajul, metodele şi tehnicile ştiinţei politice (
politologiei ) în studiul practicii politice;
 a reproduce abordările recente în cimpul politic
internațional;
 a aplica substanţa şi destinaţia socială a politicii;
 a compara practica statelor europene;
 a analiza particularitățile culturii organizaționale prin
prisma dimensiunilor culturii naționale;
 a identifica interpretările moderne a teoriei politice;
 a propune soluții de perfecționare a culturii
organizaționale din practica altor state.
a identifica structura şi mecanismele de funcţionare a
instituţiilor politice;
a determina specificul de funcţionare a mecanismului
puterii politice;
 a determina particularităţile diferitelor subsisteme
politice;
a culege date, informații privind stare de dezvoltare
statului;
profesionale;
 a analiza activitațile specifice ale actorilor politici în
domeniul ştiinţelor politice;
 a estima influenţa actorilor politici asupra activității
instituțiilor politice.
5
Elaborarea, examinarea şi adoptarea
deciziilor privind planificarea
activităţii profesionale curente, a
instruirii și perfecționării continuă.
Aplicarea instrumentelor strategice
pentru dezvoltarea instituţională și
structurală a entităților
administrative, cu respectarea eticii
şi deontologiei profesionale
 a cunoaște aria de specializare și obligațiunile
profesionale;
 a gestiona eficient timpul în formarea profesională;
 a utiliza adecvat limbajului specific în comunicarea cu
medii profesioniste diferite;
 a recomanda decizii eficiente de impact a statului asupra
societăţii şi personalităţii;
 a aprecia rolul funcţional al conflictelor politice în
dinamizarea şi raţionalizarea relaţiilor sociale;
 a aplica metode şi tehnici specifice domeniului politic;
 a evalua unele subsisteme ale întregului system politic;
 a realiza sarcinile profesionale în mod eficient şi
responsabil cu respectarea regulilor deontologice din
domeniu;
 a elabora mecanismul de articulare şi agregare a
intereselor statale în procesul politic internaţional.
 a examina valorile fundamentale, valabile pentru
instituțiile politice din Republica Moldova.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Tema 1. Politologia ca ştiinţă. Obiectul de studiu
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să reproducă noţiunea de politologie; 1. Necesitatea şi importanţa studierii politologiei.
- se argumentează necesitatea studierii 2. Constituirea şi evoluţia politologiei ca ştiinţă.
politologiei; 3. Obiectul de studiu şi structura ştiinţei politice.
- să caracterizeze procesul studierii 4. Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţei
politologiei în Republica Moldova. contemporane.
5. Funcţiile politologiei.
Termeni-cheie: politologie, sistem
Tema 2. Constituirea şi evoluţia gândirii politico-juridice
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să determine principalele etape din 1. Politica – element indispensabil al gândirii juridice
evoluţia gândirii politico-juridice din în perioada antică şi medievală.
perioada antică şi medievală; 2. Ideile politico-juridice în epoca Renaşterii şi cea
- să identifice principalele idei politice Modernă.
din epoca Renaşterii; 3. Dezvoltarea teoriei politice în sec. XIX-XX.
- să descrie ideile politice din epoca 4. Evoluţia gândirii politice în Moldova.
Modernă; Termeni-cheie: teorie, idee politică, epocă
- să evidenţieze principalele repere ale
gândirii politice din Moldova.
Tema 3. Puterea politică şi mecanismul realizării ei
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de putere; 1. Esenţa şi structura puterii politice.
- să identifice însuşirile puterii politice; 2. Concepţiile politologice ale puterii.
- să determine elementele structurale şi 3. Trăsăturile şi mecanismele puterii politice.
4. Autoritate politică.
funcţiile puterii politice;
5. Legitimitatea politică.
- să caracterizeze mecanismul separării 6. Problema limitării puterii.

6
 puterii politice;
- să identifice problemele legate de
limitarea puterii politice.
Tema 4. Sistemul politic
Obiective de referinţă
- să definească conceptul de sistem
politic;
- să determine elementele structurii
sistemului politic;
- să identifice funcţiile sistemului politic;
- să compare tipurile de sisteme politice
contemporane.
Tema 5. Regimul politic
Obiective de referinţă
- să definească conceptul de regim politic;
- să determine însuşirile regimului politic;
- să analizeze criteriile de clasificare a
regimului politic;
- să compare regimurile politice totalitare
şi autoritare;
- să analizeze rolul regimului politic
democratic.
Tema 6. Societatea politică. Statul, element principal al societăţii politice
Obiective de referinţă
- să definească conceptul de societate
politică;
- să descrie trăsăturile de esenţă a statului; 2. Statul ca instituţie fundamentală a societăţii politice.
- să identifice funcţiile statului;
- să analizeze tipurile structurii de stat;
- să determine principiile statului de drept.
Tema 7. Partidele şi mişcările social-politice
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea de partid politic;
Termeni-cheie: putere politică, autoriotate,
legitimitate, mecanism
Unităţi de conţinut
1. Conceptul de sistem şi concepţiile sistemului politic
în ştiinţa politică contemporană (T. Parsons, D. Easton,
G. Almond, K. Deutsch).
2. Delimitări terminologice în analiza sistemică:
sistem, subsistem, ambient, input, output, feedback.
3. Funcţiile sistemului politic.
4. Structura sistemului politic.
5. Tipologia sistemelor politice.
6. Sistemul politic din Republica Moldova.
Termeni-cheie: sistem politic, subsistem, input, output.
Unităţi de conţinut
1. Semnificaţiile noţiunii de regim politic.
2. Proprietăţile regimului politic, factorii determinativi
de funcţionare.
3. Criteriile tipologizării regimului politic.
4. Caracteristicile regimului politic democratic.
5. Regimuri politice dictatoriale.
Termeni-cheie: regim politic, democraţie, totalitarism,
autoritarism
Unităţi de conţinut
1. Noţiunea de societate politică şi componentele ei
substanţiale.
3. Instituţiile statului: legislative, executive şi
judecătoreşti.
4. Funcţiile statului şi dinamica lor.
5. Orânduirea de stat.
6. Tipurile structurii de stat şi formele de guvernare în
lumea contemporană.
7. Statul de drept: conceptul şi principiile funcţionării.
8. Statul social de drept ca etapă avansată în evoluţia
statului de drept.
Termeni-cheie: stat de drept, instituţie, formă de
guvernămînt
Unităţi de conţinut
1. Conceptul de partid politic.
7
 - să determine trăsăturile de esenţă a
partidelor politice;
- să descrie elementele structurale a
partidului politic;
- să identifice funcţiile partidelor politice;
- să compare tipurile de partide politice;
- să identifice specificul mişcărilor social-
politice în raport cu partidele politice.
Tema 8. Societatea civilă
Obiective de referinţă
- să definească conceptul de societate
civilă;
- să determine principiile funcţionării
societăţii civile;
- să identifice elementele structurale ale
societăţii civile;
- să demonstreze mecanismul de
interacţiune a societăţii civile şi
societăţii politice;
- să determine structura societăţii civile
din Republica Moldova.
Tema 9. Sisteme electorale
Obiectivele de referinţă
- să definească conceptul de sistem
electoral;
- să determine factorii de esenţă a
sistemului electoral;
- să compare tipurile de sisteme electorale;
- să identifice etapele procesului electoral;
- să determine rolul marketingului politic;
- să evalueze sistemul electoral din
Republica Moldova.
Tema 10. Elita politică şi liderismul politic
Obiectivele de referinţă
- să definească conceptul de elită politică;
- să determine elementele structurale şi
funcţiile elitei politice;
- să compare tipurile elitelor politice
contemporane;
- să demonstreze legătura între elita
politică şi liderism politic;
- să clasifice tipurile liderilor politici;
- să argumenteze rolul liderilor politici în
societate.
2. Partidul ca instituţie a reprezentării societăţii:
geneza şi etapele de dezvoltare.
3. Particularităţile şi factorii de esenţă a partidelor
politice.
4. Funcţiile partidelor politice.
5. Tipologia partidelor politice.
6. Clasificarea sistemelor de partid.
7. Mişcările social-politice şi locul lor în sistemul
politic.
8. Geneza partidelor politice în Republica Moldova
Termeni-cheie: partid politic, sistem de partid, mişcare
social- politică
Unităţi de conţinut
1. Noţiunea de societate civilă.
2. Apariţia şi funcţiile societăţii civile.
3. Structura societăţii civile.
4. Societatea civilă şi societatea politică: mecanisme şi
variante de interacţiune şi interdependenţă.
5. Specificul construirii societăţii civile în Republica
Moldova.
Termeni-cheie: societate civilă, societate politică
Unităţi de conţinut
1. Esenţa sistemului electoral.
2. Tipuri de sisteme electorale.
3. Organizarea şi desfăşurarea companiei electorale.
4. Alegerile şi sistemul electoral în Republica
Moldova: aspecte generale şi particulare.
Termeni-cheie: sistem electoral, campanie electorală,
alegător, marketing politic
Unităţi de conţinut
1. Teoriile clasice şi contemporane despre esenţa şi
rolul elitei în societate.
2. Elita politică contemporană: izvoarele puterii şi
sistemele de selectare.
3. Structura şi funcţiile elitei politice.
4. Circulaţia elitelor: trăsături caracteristice.
5. Clasificarea elitei politice: criterii şi tipuri.
6. Noţiunea de liderism politic.
7. Tipologia şi funcţiile liderilor.
8. Etapele evoluţiei elitei posttotalitare din Republica
Moldova
Termeni-cheie: lider politic, elită, liderism, izvor al
puterii
8
Tema 11. Democraţia şi politica. Grupurile de presiune.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească grupul de presiune; 1. Grupul de interes şi grupul de presiune;
- să compare grupurile de presiune cu 2. Lobbysmul
grupurile de interese; 3. Clasificarea grupurilor de presiune;
- să determine factorii impactului 4. Funcţiile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de
grupului de presiune în politică. presiune.
Termeni-cheie: grup de interes, grup de presiune,
lobbysm
Tema 12. Cultura politică
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de cultură 1. Concepţiile contemporane ale culturii politice.
politică; 2. Trăsăturile de esenţă a culturii politice.
- să compare cultura politică participativă
cu cea dependentă; 3. Structura şi nivelurile culturii politice.
- să analizeze cultura politică a societăţii 4. Funcţiile şi tipurile culturii politice.
moldoveneşti.
5. Cultura politică în condiţiile transformărilor din
Republica Moldova.
Termeni-cheie:cultură politică, transformare politică
Tema 13. Conştiinţa şi ideologia politică
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de conştiinţă 1. Esenţa, tipologia şi funcţiile conştiinţei politice.
politică şi ideologie politică; 2. Ideologia ca nucleu al conştiinţei politice.
- să determine trăsăturile de esenţă a 3. Esenţa, structura, nivelurile şi formele ideologiei
ideologiei politice; politice.
- să identifice nivelurile şi tipurile 4. Funcţiile principale ale ideologiei politice.
5. Doctrine politice fundamentale.
ideologiei politice;
6. Orientările politico-ideologice în Republica
- să compare diferite tipuri de doctrine
politice. Moldova.
Termeni-cheie: conştiinţă politică, ideologie, doctrină,
orientare politico- ideologică
Tema 14. Conflictele sociale şi modalităţi de soluţionare.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de conflict 1. Esenţa conflictelor sociale.
social; 2. Tipologia conflictelor sociale.
- să identifice tipurile de conflicte sociale;
3. Teorii privind conflictele sociale.
- să compare diferite teorii despre
conflictele sociale; 4. Căile de aplanare a conflictelor sociale.
- să analizeze diferite abordări şi modele Termeni-cheie: conflict social, criză politică, teorie a
de aplanare a conflictelor sociale. conflictului
Tema 15. Politica şi relaţiile internaţionale. Relaţiile politice naţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

9
- să definească conceptul de politică
naţională;
- să determine locul şi rolul actorilor
politici internaţionali;
- să identifice tipurile relaţiilor
internaţionale;
- să compare unipolarul, bipolarul şi
multipolarul în sistemul relaţiilor
internaţionale;
- să descrie problemele globale ale
contemporaneităţii;
- să determine obiectivele şi principiile
politicii externe;
- să definească noţiunile:naţiune,relaţii
interetnice,stat naţional unitar,
polietnism.
1. Natura şi priorităţile politicii şi relaţiilor
internaţionale.
2. Structura politică a lumii contemporane şi
particularităţile sistemului relaţiilor internaţionale.
3. Actorii activităţii şi relaţiilor politice internaţionale.
4. Tipologia relaţiilor internaţionale.
5. Mecanismul articulării şi agregării intereselor statale
în procesul politic internaţional.
6. Paradigmele şi tendinţele actuale ale procesului
politic internaţional.
7. Integrarea politică şi dezintegrarea politică ca
tendinţe dihotomice ale relaţiilor internaţionale.
8. Sistemul unipolar, bipolar şi multipolar al relaţiilor
politice internaţionale.
9. Problemele globale ale contemporaneităţii.
10. Politica externă: obiective, principii şi mecanisme.
11. Legislaţia Republicii Moldova cu privire la
problema etniilor.
Termeni-cheie:mecanism, paradigmă, politică
naţională, sistem unipolar, sistem bipolor, sistem
multipolar.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen

de
realizare
 Studierea componentelor - determinarea structurii
societăţii politice şi societăţii
societăţii civile şi
civile societăţii politice;
Raport de analiză  Analiza comparativă a - analiza interacţiunii
Până la
comparată structurii societăţii civile şi acestora;
1. 01.12.2017
„societatea politică- rolului acesteia în cadrul - raportarea la realităţile
societatea civilă” regimurilor democratice şi contemporane;
autoritare - utilizarea cunoştinţelor
 Elaborarea raportului de obţinute din studiile
analiză comparată. anterioare
- respectarea cerinţelor Până la
 Studiu bibliografic de formă 30.10.2017
 Analiza conceptului de partid - numărul şi diversitatea
Referat: „Partidele politic şi a trăsăturilor sale surselor bibliografice;
2. politice” specifice - gradul de analiză
 Elaborarea unei sinteze noţiunii de partid politic
(unui proiect de constituire a - modul de înregistrare
partidului politic) a partidului politic la
Ministerul Justiţiei ;

10
 - volumul 10-12 p. scris
de mână
- calitatea concluziilor
recomandărilor
- relevanţa cazului Până la
 identificarea cadrului studiat; 20.11.2017
Studiu de caz:
legislativ în RM - identificarea
Apărarea drepturilor
 analiza comparativă a problemelor cu care se
minorităţilor etnice în
3. legislaţiei moldoveneşti şi confruntă minorităţile
RM
europene în problema dată etnice în procesul de
 realizarea studiului integrare în societate;
structurat - gradul de argumentare
concluziilor.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

 Formele de organizare a instruirii:
Formele principale ale instruirii sunt cursul şi seminarul. Cursul este organizat sub formă de
prelegere clasică, prelegere – dezbatere, prelegere dialogată; curs practic – aplicativ.
Seminarul de asemenea are mai multe forme: seminarul – dezbatere, seminarul pe baza
referatelor, seminarul pe baza cercetării, seminarul pe baza jocului didactic,.

 Strategii/ tehnologii didactice aplicate

Strategiile şi tehnologiile didactice aplicate sunt expunerea didactică, conversația didactică,
demonstrația, lucrul cu actele normative problematizarea. Cursul se desfășoară interactiv –anumite
aspecte prezentate sunt problematizate, cadrul didactic cerând părerea studenților. Sunt folosite de
asemenea în cadrul cursului numeroase exemple practice, studii de caz, bunepractici din alte țări.

 Strategii de evaluare a rezultatelor academice

Evaluarea curriculară se aplică prin trei forme: iniţială, intermediară şi finală.
1. Evaluarea iniţială se realizează începutul activităţilor de predare pentru a stabili gradul de
pregătire a studenților pentru cursul preconizat. Se apreciază prin chestionare orală, conversaţie,
expuneri orale.
2. Evaluarea continuă, scrisă se efectuează sub forma a două lucrări de control petrecute în
cadrul orelor practice, pe un grup de teme cu subiecte ce cuprind cele trei nivele( cunoaştere, aplicare,
integrare), precum şi prin prezentarea referatelor, comunicărilor, lucrului individual.
Model de subiecte pentru lucrare de control
1. Distingeți componentele sistemului politic.
2. Caracterizați principiile și funcţiile sistemului politic.
3. Apreciați rolul sistemului politic în activitatea eficientă a autorităților publice.

3. Evaluarea finală sumativă/scrisă, de bilanţ se realizează la finalul procesului de predare-

învăţare a disciplinei „Teorie politică”. Proba de evaluare finală se susţine în cadrul examenului în
formă scrisă. Testele de examinare conţin două subiecte care corespund celor trei nivele (cunoaştere,
aplicare, integrare). Aprecierea se efectuează conform baremului unic universitar.

11
 Model de test

TEST nr. 1

Pentru examen la Teoria politică

Ciclul I, anul I, specialitatea „Relaţii Internaţionale”

Subiectul I: Abordări ale sistemului politic.

1.1. Definiţi conceptul de sistem politic. (3 p.)
1.2. Clasificaţi tipologia sistemelor politice. (5 p.)
1.3. Determinaţi esenţa sistemului politic din Republica Moldova. (7 p.)

Subiectul II: Noţiunea, caracteristica,trăsăturile sistemului electoral.

2.1. Definiţi conceptul de sistem electoral. (3 p.)
2.2. Determinaţi tipologia sistemelor electorale. (5 p.)
2.3. Apreciaţi esenţa sistemului electoral din Republica Moldova. (7 p.)

EVALUAREA:
PUNCTE 30-29 28-26 25-19 18-12 11-9 8-6 5-4 3 2-0
NOTA 10 9 8 7 6 5 4 3 2, 1

„_________________” Examinator Ţurcanu Alina

BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ:

1. Moşneaga V., Rusnac G., Sacovici V., Politologie: manual pentru specialităţile
nonprofil. Chişinău: CEP USM, 2007.
2. Roskin M. G., Cord R. L., Medeiros J. A.. Walter S. J. Ştiinţa politică. O introducere.
Bucureşti: POLIROM, 2011.
3. Enciu N., Politologia: curs universitar. Chişinău: CIVITAS, 2005.
4. Saca V., Interesele şi relaţiile politice în condiţiile tranziţiei democratice: autoref.
tezei. doct. habilitat în ştiinţe politice: Specialitatea: 23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei,
instituţii şi procese politice. Chișinău: S. n., 2002.
5. Deaconu Şt., Instituţii politice. Bucureşti: C.H. Beck, 2015.
6. Radu Al., Sisteme politice contemporane. București: Cartea Universală, 2003.
7. Алексеева Т.А. Современные политические теории. М.: «Российская
политическая энциклопедия» (РОССПЭН), 2000.

BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ:

8. Baradat L. P., Ideologiile politice. Origini şi impact. Bucureşti: POLIROM, 2012.

12
 9. Teoderescu Gh., Putere, autoritate şi comunicare politică. Bucureşti: Nemira, 2000.
10. Кривогуз И.М. Политология: [учебник для студентов высших учебных
заведений]. М.: ВЛАДОС, 2003.
11. Зеленов Л., Владимиров А. Основы политологии: учебное пособие для пед.
училищ / Л. А. Зеленов, А. А. Владимиров. М.: ВЛАДОС, 2000.
12. Пугачев В.П., Соловьев А.И. Введение в политологию: Учеб. для вузов,
обучающихся по спец. и направлению «Менеджмент». М.: Аспект-ПРЕСС, 2003.

13