UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

APROBAT
la ședința Consiliului Facultății
din „ ____” __________ 2022

Președintele Consiliului Facultății___________________

CURRICULUM
la disciplina

FILOSOFIE JURIDICĂ

Specialitatea – 0421.1 Drept

Ciclul I, Licenţă

AUTORI:
R. Ciobanu, dr.hab., conf. univ.
V. Zaharia, dr., conf.univ.
V. Mărgineanu, lector univ.
E. Râbca, lector univ.

APROBAT
la şedinţa Departamentului
din 07 septembrie 2022
Şef Departament CIOBANU Rodica
dr.hab., conf.univ

CHIŞINĂU – 2022
 PRELIMINARII

Prezentare generală a disciplinei

Domeniul care încercă să formeze o viziune de ansamblu asupra dreptului ca fenomen social,
prin tratarea noțiunilor esențiale realității juridice, este domeniul Filosofiei juridice. În cadrul
disciplinei Filosofia juridică o atenţie specială este acordată studierii celor mai importante idei,
concepţii, şcoli, curente, teorii şi orientări din doctrina juridică și cea filosofică, adică studierea
cunoştinţelor acumulate de omenire în cadrul filosofiei dreptului. Legat de importanța acestui
compartiment, subliniem că evoluţia istorică a oricărui stat reprezintă indicele de bază după care putem
judeca despre importanţa dreptului şi a rolului pe care îl are în dezvoltarea socială. Istoria a înregistrat
cazuri de prăbuşire a statelor prospere din cauza propriilor manifestări injuste, ceea ce confirmă
afirmaţia că un stat inechitabil îşi găseşte pînă la urmă, în mod obiectiv, propria pieire. Această idee
adevereşte existenţa unor legităţi obiective ce nu pot fi în nici un caz înlăturate, modificate sau negate.
O mare parte dintre problemele pe care le regăsim în gândirea filosofico-juridică, rămân a fi de
importanță și în zilele noastre (ex. fundamentarea sistemului de guvernare în stat, stabilirea
mecanismului de funcționare a dreptului, fundamentarea din punct de vedere teoretic și practic a
regimului juridic, asigurarea ordinii sociale prin ordinea juridică, implicarea cetățeanului în asigurarea
binelui comun, etc.). Astfel, majoritatea problemelor ce formează obiectul de studiu al filosofiei
juridice, în esenţă, au un caracter etern şi fiecare generaţie de oameni încearcă să le pună în discuție, să
le încadreze în anumite contexte științifice, să le utilizeze pentru a soluționa probleme.
Astfel prin predarea acestei discipline ne propunem: - Cunoasterea de către studenţi a bazelor
filosofice ale dreptului și a primelor principii cere guvernează activitatea juridică; - Dezvoltarea
capacității/abilității de aplicare a cunoștințelor însușite în practicarea dreptului; - Menținerea unei
gândiri critice, deschise în aprecierea realității juridice; - Capacitatea elaborării unor generalizări
asupra fenomenului juridic, prin analizei proceselor prin care trece societatea.

Locul și rolul disciplinei în formarea competențelor specifice așe programului de formare

profesională.
Prin predarea disciplinei Filosofia juridică se intenționează conștientizarea de către studenții
facultății de drept a faptului că atitudinea pozitivistă şi legistă faţă de drept, nu este unicul mod de
abordare a dreptului și faptul că dreptul nu se limitează la textul sau conţinutul legilor. De asemenea,
prin studiul Filosofiei juridică se încearcă și formarea simțului responsabilității profesionale a
viitorilor juriști prin intermediul studiului aspectelor de axiologie, praxiologie şi deontologie a
dreptului. În consecință, Filosofia dreptului este o manifestare specializată a spiritului uman.
Filosofia juridică își aduce contribuția la formarea viitorului jurist, dezvoltându-i capacităţi de
sinteză, de analiză critică şi evaluare a domeniului pe care î-l abordează, îi va oferi posibilitatea
fundamentării solide a acelor teorii, cunoștințe pe care le-a însușit în cadrul altor discipline juridice,
făcând apel la concepțiile diverșilor gânditori și va fi capabil de a observa continuitatea în dezvoltarea
spirituală a omenirii, va putea aplica cunoştinţele însușite la explicarea şi soluţionarea problemelor
dreptului.

Limba de predare a disciplinei

Cursul este elaborat în limba română și se predă în grupele românești și în grupele ruse în limba rusă.

Beneficiarii
Prezentul curriculum este elaborat pentru studenţii anului I, ciclul I a Facultății de Drept.
Disciplina Filosofia dreptului sintetizează problematica domeniului într-un curs de 30 ore prelegeri şi
30 ore seminar, în cadrul cărora studenții vor fi implicaţi în activități de învățare prin intermediul a
diverse metode interactive de instruire (lucru în echipe, grupuri încrucişate, studiu de caz, exerciţii).

2
 I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil de Semes inclusiv
învăţământ disciplinei disciplinei disciplină trul Total AI
C S L
S
U.02.A.17 Filosofia Ciobanu R. II 120 30 30 - 60 E 4
cu frecvenţă
juridică
la zi
cu frecvenţă U.04.A. 24 Filosofia Zaharia V. IV 120 18 6 - 96 E 4
redusă* juridică

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Definirea şi specificul problematic al filosofiei dreptului. 2 2 2 6
2. Fundamente metodologice ale filosofiei dreptului. 2 2 2 6 6
3. Filosofia dreptului în antichitate. 2 2 2 4 6
4. Concepții filosofico-doctrinare asupra dreptului în Evul 2 2 4 2 8
mediu şi perioada Renaşterii.
5. Contribuții ale modernității la fundamentarea concepțiilor 4 2 4 4 10
filosofico-juridice despre stat și drept.
6. Perspective teoretico-filosofice contemporane de analiză 4 2 2 2 6 10
a dreptului
7. Principalele curente filosofico-juridice contemporane 2 2 4 8
8. Filosofia dreptului în România. 2 2 4 6
9. Perspectiva ontologică asupra fenomenului juridic. 4 2 2 10 10
10. Elemente de epistemologie juridică. 2 2 2 2 10 10
11. Fundamente axiologice ale dreptului. 2 2 2 6 8
12. Principalele concepte filosofico-juridice (stat, drept, 2 2 4 4 8
justiţie, binele comun, egalitatea, demnitatea umană).
Total 30 18 30 6 60 96

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - Să opereze cu teorii, concept și semnificații;
paradigmelor şi metodologiei din domeniul - Să definească conceptele de bază ale
juridic;. domeniului;
- Să relateze despre doctrinele juridice
reprezenative în evoluția dreptului
contemporan;
- Să distingă între teoriile despre stat și drept
în cadrul diferitor tipuri de filosofare;
- Să demonstreze actualitatea și importanța
fundamentelor doctrinaire în activitatea de
aplicare a dreptului;
- Să elaboreze generaliză asupra diferitor
concepții, teorii, curente din cadrul filosofiei
juridice;
- Să stabilescă statutul epistemic al

3
 disciplinei;
- Să relateze despre evoluţia și fundamentarea
gândirii juridice în diferite etape de
dezvoltare a dreptului;
- Să distingă între doctrinele filosofico-
juridice de organizare a sistemului juridic;
- Să identifice elementele cheie a unui sistem
de drept.
2. Utilizarea eficientă a resurselor de - Să cunoască modalități de utilizare eficientă
comunicare, a surselor de formare a resurselor de informare și comunicare;
profesională - Să aleagă metode adecvate filosofiei juridice
în acumularea și prelucrarea informațiilor
din diverse ramuri de drept
- Să demonstreze cunoașterea teoriilor
filosofico-ştiinţifice și să opereze cu acestea
- Să identifice problemele specifice Filosofiei
juridice
- Să argumenteze diverse opinii, teorii despre
stat și drept din perspectiva utilității practice
- Să aprecieze critic diverse opinii promovate
în cadrul filosofiei juridice
- Să utilizeze concepții doctrinare în
evaluarea sistemelor de drept contemporan
- Să formuleze propuneri de eficientizare a
sistemelor de drept;
- Să prezinte poziții pertinente și argumentate
cu referire soluții pe problem discutabile.
3. Indeplinirea în termen, riguroasă și - Să evalueze probleme sociale prin prisma
responsabilă, în condiții de eficiență, a doctrinei juridice
sarcinilor profesionale, cu respectarea - Să demonstreze importanța cunoșterii
principiilor eticii juridice abordărilor filosofiei dreptului în luarea
poziției și argumentare opiniilor personale
- Să identifice dimensiunile sistemice ale
filosofiei dreptului în practica socială
- Să identifice probleme de ordin practic în
cadrul filosofiei dreptului
- Să determine soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic luând în calcul
dimensiunea valorică și morală a dreptului
- Să decidă asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor accumulate;
- Să-și asume respoinsabil sarcini de lucru.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂȚARE

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ
- să identifice conceptul şi funcţiile filosofiei
dreptului;
- să analizeze diferitele definiţii a filosofiei
dreptului;
- să relateze despre arealul problematic al
filosofiei dreptului;
- să cunoască direcţiile de cercetare a filosofiei
UNITĂȚI DE CONŢINUT
1.Definirea şi specificul problematic al
filosofiei dreptului.
- Conceptul şi funcţiile filosofiei dreptului
- Direcţiile de cercetare, obiectul şi
problematica filosofiei dreptului
- Raportul filosofiei dreptului cu alte ştiinţe
juridice

4
 dreptului – logică, fenomenologică,
deontologică; Termeni-cheie: filosofie, filosofie socială,
- să formuleze obiectul de cercetare a filosofiei filosofia dreptului, funcții ale filosofiei..
dreptului;
- să compare filosofia dreptului cu teoria
dreptului;
- să evalueze funcţia practică a filosofiei
dreptului;
- să identifice problematica filosofiei dreptului;
- să determine raportul filozofiei dreptului cu alte
ştiinţe juridice, dar şi nejuridice;
- să argumenteze importanța domeniului.
- să stabilească semnificaţia etimologică a 2.Fundamente metodologice ale filosofiei
termenului „metodă”; dreptului.
- să definească termenul „metodă”; - Necesitatea de a recurge la metodă în drept
- să identifice şi să caracterizeze cele mai - Conceptul de metodă - metodică-
metodologie.
semnificative metode filosofice; - Filosofia, teoria și metodologia dreptului.
- să compare termenii metodă, metodică, - Metode de cercetare a fenomenului
metodologie; juridic.
- să estimeze importanța relației dintre teoria -
dreptului, filosofia dreptului, metodologia Termeni-cheie: metodă, metodică,
dreptului; metodologie, principii metodologice, metode
- să argumenteze contribuția și utilitatea de cercetare.
metodelor pentru cunoașterea și aplicarea
dreptului.
- să cunoască ideile filosofico-juridice a celor mai 3.Filosofia dreptului în antichitatea greco-
reprezentativi gânditori, şcoli, curente din romană
antichitatea greco-romană; - Sofiştii şi Socrate
- să relateze despre forme de guvernare în - Concepţiile filosofico – juridice ale lui
concepțiile diferitor gânditori ai antichității Platon
- să identifice condiţiile apariţiei conceptului - Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi
dreptului natural; formele statului
- să stabilească fundamentele şi modul de - Particularitățile organizării politico
organizare a statului în concepțiile anticilor; juridice în Roma și concepții doctrinare
- să distingă între conceptul despre formele de
guvernare și tipurile de justiţie; Termeni-cheie: drept natural, forme de
- să aprecieze contribuţia antichității la evoluţia guvernare, justiție, norme de conduită,
doctrinelor statale; organizare socială, democrație
- să stabilească legătura conceptuală dintre
doctrinele politico-juridice în Roma Antică şi
Grecia Antică;
- să argumenteze importanța spiritualității
Grecești pentru fundamentarea sistemului
democratic.
- să cunoască ideile celor mai reprezentativi 4. Concepții filosofico-doctrinare asupra
gânditori; dreptului în Evul mediu şi perioada

5
- să identifice influenţe ale doctrinei
creştinismului asupra doctrinelor politico-
juridice în perioada medievală;
- să identifice esența relației stat biserică prin
prisma ideilor politico-juridice;
- Să cunoască diferențele majore dintre gândirea
medievală și cea renascentistă;
- să identifice modalități de manifestare a
concepțiilor gânditorilor în contemporaneitate;
- să aprecieze contribuţia lui J.Bodin la
formularea şi dezvoltarea conceptului
suveranităţii;
- să estimeze esența relației stat biserică în
prezent.
- să identifice cei mai reprezentativi gânditori ai
perioadei date, precum şi ideile fundamentale
ale acestora;
- să definească teoria dreptului natural;
- să relateze despre metodele de cunoaştere a
dreptului natural formulate de H.Grotius;
- să stabilească contribuţia lui H.Grotius în
fundamentarea dreptului internaţional;
- să identifice fundamentele ideilor absolutiste ale
lui T.Hobbes;
- să formuleze concluzii asupra condiţiilor
costituirii unui stat bazat pe libertate enunţate de
J.Locke;
- să evalueze doctrina politico-juridică a lui
C.Montesquieu;
- să aprecieze contribuţia lui C.Montesquieu la
dezvoltarea teoriei separaţiei puterilor;
- să stabilească originea şi cauzele apariţiei
statului după J.J.Rousseau;
- să relateze despre teoria contractului social în
concepţia lui J.J.Rousseau;
- să aprecieze caracterul novator a doctrinei
politico-filosofico-juridice kantiene;
- să identifice caracteristicile statului de drept la
Kant;
- să explice conceptul coexistenţei libertăţilor ca
fundament al dreptului;
- Să compare concepții doctrinare în curente și
școli din perioada modernă;
- să determine elementele fundamentale a
doctrinei statale a lui G.Hegel.
- să relateze despre filosofia dreptului în perioada
Renaşterii.
- Raportul stat-biserică în concepţia
gânditorilor medievali.
- Doctrinele politico – juridice ale lui
N.Machiavelli.
- Suveranitatea statului în concepția lui J.
Bodin.
Termeni-cheie: drept divin, drept pozitiv,
stat, biserică, liberul arbitru, machiavelism,
suveranitate
5.Contribuții ale modernității la
fundamentarea concepțiilor filosofico-
juridice despre stat și drept.
- Teoria dreptului natural la H.Grotius.
- Teoria contractului social în perioada
modernă (T.Hobbes, J.J.Rousseau ş.a.)
- Evoluţia teoriei separării puterilor în
perioada modernă (J.Locke,
C.Montesquieu ş.a.)
- Utilitarismul englez (J.Bentham, J.Mill,
H.Spencer).
- Elemente definitorii ale conceptului
statului de drept în concepţia lui Im.Kant.
- Principiile filosofiei dreptului la G.Hegel
Termeni-cheie: drept natura, contract social,
separația puterilor, stat de drept, demnitate,
libertate, conștiință
6. Perspective teoretice contemporane de
6
 contemporană; analiză a dreptului.
- să identifice elementele străine ştiinţei dreptului - Teoria pură a dreptului a lui Hans Kelsen.
conform teoriei pure a dreptului; - Filosofia dreptului în operele lui Herbert
- să explice natura şi trăsăturile normei juridice Hart.
evidenţiate de H.Kelsen; - Alte teorii, şcoli, curente (doctrina
- să analizeze ideea identităţii statului cu dreptul sociologică, doctrina liberalistă,
formulată de H.Kelsen; marxismul, teoria psihologică a dreptului).
- să identifice principalele curente, școli în
perioada contemporană; Termeni-cheie: sistem de drep, teorie pură a
- să cunoască ideile de bază ale doctrinelor dreptului, normă juridică, instituții juridice
juridice;
- să stabilească relaţia dintre dreptul pozitiv şi
dreptul prepozitiv, conform teoriei ontologice a
dreptului;
- să evalueze contribuția adusă de diferite școli,
curente la fundamentarea dreptului.
- să cunoască esenţa concepţiilor şcolii dreptului 7.Principalele curente contemporane în
natural; abordarea fenomenului juridic.
- să identifice cauzele renaşterii ideilor dreptului - Şcoala dreptului natural
natural; - Şcoala istorică a dreptului
- să compare teoria clasică a dreptului natural şi - Pozitivismul în drept şi valenţele lui
teoria dreptului natural renăscut;
- să caracterizeze particularităţile istoricismului; Termeni-cheie:drept renăscut, istoris,
- să cunoască principiile fundamentale a normativism, pozitivism, feminism juridic,
pozitivismului juridic; nihilism
- să stabilească particularitățile pozitivismului
exegetic, pozitivismului analitic şi
pozitivismului etatic;
- să identifice principalele manifestări a
idealismului în drept;
- să argumenteze contribuția acestor curente în
tratarea diferitor aspecte a dreptului.
- să relateze despre procesul apariţiei şi evoluţiei 8. Filosofia dreptului în România
filosofiei dreptului în România - Prezentare generală a contextului social
- să cunoască principalele concepţii filosofico- politic și economic în care s-a dezvoltat
juridice românești; filosofia dreptului
- să analizeze raportul drept raţional-drept pozitiv - Filosofia dreptului la Mircea Djuvara
după M. Djuvara; - Filosofia dreptului la Eugeniu Speranţia
- să aprecieze rolul voinţei legislatorului în - Generalizări.
procesul de aplicare a legii;
- să cunoască principalele concepţii filosofico- Termeni-cheie: drept rațional, drept pozitiv,
juridice a lui Eugeniu Speranţia; voința legiuitorului, legi obiective, sancțiune,
- să generalizeze legile obiective ale evoluţiei drept internațional
dreptului după E.Speranţia;
- să aprecieze sancţiunea ca element definitoriu
pentru drept;

7
- să prezinte preocupările de filosofie a dreptului
în România în actualitate
- se definească categoriile ontologiei juridice;
- să caracterizeze categoriile juridice;
- să stabilească locul realităţii juridice în cadrul
realităţii sociale şi a existenţei;
- să identifice specificul conştiinţei juridice
individuale şi a conştiinţei juridice sociale;
- să evidențieze particularităţi ale spaţio-
temporalităţii în domeniul dreptului;
- să analizeze formele de existenţă a dreptului;
- să identifice forme de manifestare a existenței
sociale a dreptului;
- să elaboreze modalități de explicare a realității
juridice, ca parte integrantă a realității sociale.
- să definească conceptul de gnoseologie,
epistemologie, adevăr, adevăr juridic, eroare etc.;
- să stabilească coraportul dintre gnoseologia şi
epistemologia juridică;
- să evidenţieze caracteristicile şi criteriile
adevărului;
- să identifice caracterul procesul al adevărului în
drept;
- să determine specificul cunoaşterii în drept;
- să distingă diferitele tipuri de adevăr;
- să compare tipuri de adevăr;
- să determine conceptul şi dimensiunile esenţiale
ale adevărului juridic;
- să explice coraportul dintre obiectiv şi subiectiv în
cadrul adevărului juridic;
- să argumenteze nevoia de adevăr în drept.
- să definească conceptul de valoare;
- să distingă între tipuri de valori;
- să stabilească rolul valorilor în viaţa individuală şi
socială;
- să identifice şi să caracterizeze principalele valori
juridice;
- să identifice particularităţi ale valorilor juridice;
- să caracterizeze dreptul ca formă de manifestare a
libertăţii;
- să evalueze dreptatea ca valoare juridică supremă;
- să proiecteze valorile sociale şi individuale în
dimensiunea fenomenului juridic;
- să argumenteze funcţionalitatea valorilor juridice;
- să fundamenteze substanţa morală a dreptului;
- să determine corelaţia valorilor morale cu cele
juridice.
9. Perspectiva ontologică asupra
fenomenului juridic.
- Esenţa ontologică a dreptului.
- Conceptele „spaţiu” şi „timp” în
domeniul dreptului
- Determinismul ca principiu metodologic
în explicarea dreptului
- Fenomenul juridic. Realitatea juridică
- Formele de existenţă a dreptului
Termeni-cheie: ontologie, existență,
determinism, legătura cauzală, spațiu, timp,
conștiință, ordine juridică
10. Elemente de epistemologie juridică.
- Cunoașterea ca activitate specifică.
Distincția gnoseologie-epistemologie.
- Teorie şi filosofie în orizontul de
cunoaştere a fenomenului juridic.
- Manifestări specifice ale cunoaşterii în
drept.
- Esența epistemologiei juridice.
- Adevărul juridic.
Termeni-cheie: epistemologie juridică,
adevăr juridic, cunoaștere științifică juridică,
subiecti, obiectiv
11. Fundamente axiologice ale dreptului.
- Conceptul şi originea valorilor.
- Specificul valorilor juridice. Valorile în
drept şi dreptul ca valoare. Nihilismul
juridic.
- Libertatea şi dreptatea ca valori juridice
- Funcţionalitatea valorilor juridice
- Substanţa morală a dreptului. Corelaţia
valorilor morale cu cele juridice.
Termeni-cheie: axiologie, valori sop, valor
mijloc, nihilism, libertate, responsabilitate,
moralitate
8
- să identifice semnificația termenilor stat și
drept;
- să analizeze conţinutul filosofic al conceptelor
de stat şi drept;
- să analizeze fundamentul raţional al justiţiei şi
impactul lui în cadrul justiţiei pozitive;
- să identifice particularităţile şi să stabilească
deosebirile conceptului „binelui comun” în
cadrul concepţiei jus naturaliste şi concepţiei
liberato-juridice;
- să aprecieze egalitarismul ca formă de
manifestare a a egalităţii non-juridice;
- să identifice permisiunile şi interdicţiile
egalitarismului în cadrul dreptului;
- să argumenteze demnitatea umană ca expresie
valorică a finalităţii dreptului.
12. Principalele concepte filosofico-juridice
(stat, drept, justiţie, binele comun,
egalitatea, demnitatea umană)
- Conceptul de „stat” şi caracteristicile lui
- Conceptul de „drept” şi caracteristicile lui
- Concetul „justiţiei” în filosofia dreptului
- Binele comun (public) ca concept
filosofico-juridic
- Dreptul şi egalitatea
- Demnitatea umană ca expresie valorică a
finalităţii dreptului
Termeni-cheie: stat, drep, bine comun,
interes comun, dreptate, echitate, justiție,
demnitate umană, drepturile omului

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul preconizat Strategii de Criterii de evaluare Termen de

realizare realizare
Elaborare: Pe
parcursul
Rolul juriştilor - Plan bine definit și structurat
semestrului
romani în - Abordare personalizată și analiză
Proiect individual Prezentare:
aplicarea critică
1. Referate conform
doctrinelor - Utilizarea surselor doctrinare
. graficului
politico-juridice în naţionale şi internaţionale
stabilit la
practică - Concluzii bine argumentate
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
parcursul
Fundamente - Plan bine definit și structurat
semestrului
axiologice ale - Abordare personalizată și analiză
Proiect individual Prezentare:
dreptului în critică
2. Referate conform
antichitatea - Utilizarea surselor doctrinare
graficului
greaca naţionale şi internaţionale
stabilit la
Aristotel. - Concluzii bine argumentate
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
parcursul
- Plan bine definit și structurat
semestrului
Raportul dintre - Abordare personalizată și analiză
Portofoliu Prezentare:
dreptul raţional şi critică
3. Referate conform
dreptul pozitiv la - Utilizarea surselor doctrinare
graficului
M.Djuvara. naţionale şi internaţionale
stabilit la
- Concluzii bine argumentate
inceput de
semestru
4. Proiect în echipă Manifestările - Utilizarea surselor doctrinare Elaborare: Pe
pozitivismului în naţionale şi internaţionale parcursul
drept. - Aprecierea critică semestrului
- Viziune personalizată Prezentare:
- Concluzii bine argumentate conform
- Prezentare în format PPT graficului

9
 stabilit la
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
- Utilizarea surselor doctrinare parcursul
-Viitorul
- Formulare metodologie semestrului
valorilor”,
Evaluare centrată pe - Aplicare metodologie si Prezentare:
- Ierarhia
5. realitate sistematizare rezultate conform
valorilor”, -
- Formulare concluzii și graficului
Specificul
recomandări stabilit la
valorilor juridice”
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
- Documentare
parcursul
- Delimitarea importanţei teoretico-
Libertatea semestrului
practică a subiectului
juridică: esenţa şi Prezentare:
Lucru individual // - Abordarea pertinentă
6. specificul ei în conform
Portofoliu de grup - Structurarea
gândirea graficului
- Concluzii bine argumentate
filosofico-juridică stabilit la
- Prezentarea
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
parcursul
- Utilizarea surselor doctrinare semestrului
- naţionale şi internaţionale Prezentare:
Studiu comparativ Permisiuni şi
7. - Concluzii bine argumentate conform
interdicţii în drept
- Reprezentare schematică graficului
stabilit la
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
- Documentare
parcursul
- Delimitarea importanţei teoretico-
Reforma judiciară semestrului
practică a subiectului
şi de drept: Prezentare:
Discuţii ghidate - Abordarea pertinentă
8. finalitate, conform
in echipe - Structurarea suboiectului
fundament valoric graficului
- Concluzii bine argumentate
şi tendinţe stabilit la
- Prezentarea pozițiilor
inceput de
semestru
Elaborare: Pe
parcursul
- Nivelul de înțelegere a semestrului
Principiile conținutului lucrării; Prezentare:
Studiu de analiză - Extragerea ideilor esențiale;
9. filosofiei dreptului conform
individuală
(Hegel) - Aprecierea actualității lucrării graficului
- Prezentarea concluziilor stabilit la
inceput de
semestru
Limitele - Lectura lucrării Elaborare: Pe
libertății. Între - Identificarea conceptului cheie parcursul
anarhie și - Structurarea celor mai importante semestrului
Lectură și formare de Leviathan. Prezentare:
concepte si argumentelor in
10. opinie (J.M.Buchnan) conform
susținerea acestora
graficului
- Formularea propriilor opinii
Viața fără stat? stabilit la
- Concluzii
(Lapierre) inceput de
- Prezentarea publică semestru

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

10
 Formele de organizare a instruirii conform standardelor educaționale naționale și a
Planului de studiu: - prelegere, - seminar, - lucru individual
 Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei): Analiză și Lectura critică;
Planul de idei; Dezbateri; Rezumate ale operei; Proiecte (PPT); Filme documentare și articstice
tematice.
 Strategii de evaluare a rezultatelor academice: Evaluări curente (forma scrisă și verbală);
Evaluări sumative periodice - lucrări de evaluare (conform calendarului academic); Evaluarea
lucrului individual; Evaluarea finală (examenul).

VII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Bădescu M., Introducere în filosofia dreptului. B. Lumina Lex, 2003.

2. Bădicescu M. Concepte fundamentale în teoria şi filosofia dreptului. Vol.3. Şcoli şi curente în
gândirea juridică – Bucureşti, Ed. LUMINA LEX, 2002.
3. Biriş Ioan, Valorile dreptului şi logica intenţională, Arad, Ed. Servo Sat, 1996.
4. Capcelea Valeriu, Filosofia dreptului, - Chişinău, Ed. ARC, 2004.
5. Ciobanu R. Filosofia dreptului. Chișinău, 2015.
6. Craiovan Ion, Întroducere în filosofia dreptului, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1998.
7. Craiovan Ion. Filosofia dreptului sau dreptul ca filozofie. București: Univers juridic, 2012.
8. Cristea S. Doctrina juridică. București: Univers juridic, 2009.
9. Dănișor Gh. Filosofia drepturilor omului. București: Univers juridic, 2011.
10. Djuvara Mircea, Eseuri de filosofie a dreptului, - Bucureşti, Ed. Trei, 1997.
11. Georgescu Ştefan, Filosofia dreptului. O istorie a ideilor în ultimii 2500 de ani, Ed.ALL,
Bucureşti, 2000.
12. Giorgio del Vecchio. Lecţii de filosofie juridică, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 1994.
13. Hegel G.W.F., Principiile filosofie dreptului. Bucureşti, Editura IRI, 1996.
14. Ioan Alexandru. Democrația constituțională - utopie și/sau realitate. București: Univers
juridic, 2012.
15. Kelsen Hans, Doctrina pură a dreptului, - Bucureşti, Ed. Humanitas, 2000.
16. Manafu A., Stăiculescu A. Elemente de filozofie și filozofie juridică. Editura Ex Ponto, 2001.
17. Mihai Gheorghe, Motică Radu, Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului,
Ed.ALL, Bucureşti, 1997.
18. Popa I. Substanța morală a dreptului. București: Univers juridic, 2009.
19. Popa N., Dogaru I, Dănișor Gh., Dănișor D. Filosofia Dreptului. Ch Beck, 2010.
20. Radulian Ioan, Filosofia dreptului, - Iaşi, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.
21. Râbca E., V. Zaharia, V. Mărgineanu, R. Ciobanu. Filosofia dreptului. Chișinău, 2016.
22. Stroe Constantin, Compendiu de filosofia dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
23. Stroe Constantin, Prolegomene la filosifia juridică, Ed .Lumina Lex, Bucureşti, 2001.
24. Stroe Constantin, Reflecţii filosofice asupra dreptului, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
25. Supiot A. Homo Juridicus. Rosetti Educational, 2011.
26. Vălimerescu Alexandru, Tratat de enciclopedia dreptului, - Bucureşti, Ed. LUMINA LEX,
1999.

11
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

APROB
Şeful Departamentului ________________

Test nr. 1

Pentru examen la disciplina Filosofie Juridică

Profesor:________________________________

I. Şcoala sofiştilor
1.1. Prezentaţi principalele idei politico - juridice ale sofiştilor (3p.).
1.2. Determinaţi semnificaţia expresiei „relativismul gnoseologic al sofiştilor” (5 p.)
1.3. Evaluaţi importanţa şcolii sofiştilor pentru doctrinele politice şi de drept (7 p.).

II. Relația drept - morală din perspectiva filosofiei clasice germane: Immanuel Kant
2.1 Prezentaţi principalele idei politico - juridice ale lui Kant (3p.).
2.2 Exprimaţi atitudinea faţă de proiectul statului de drept a lui Kant (5p.).
2.3 Evaluaţi importanţa ideii de libertate pentru construcţia juridică prin prisma conceptului de
libertate a lui Kant (7 p.).

Barem de notare

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 0 1 2 3-5 6-8 9-11 12-18 19-25 26-28 29-30
j

Examinator ________________

„ ____ ” ____________ 2022 Examinator: ______________

12