UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

APROBAT

la Consiliul Facultăţii

din ,,____” __________2023

proces-verbal nr.1

Decan _______________

CURRICULUM
la disciplina
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ (I)

Ciclul I, Licenţă

Specialitatea: 0421.1 - DREPT

AUTORI:

Serghei BRÎNZA,
doctor habilitat în drept, profesor universitar

Vitalie STATI,
doctor în drept, profesor universitar

Adriana EŞANU,
doctor în drept, conferenţiar universitar

Ludmila DUMNEANU,
doctor în drept, conferenţiar universitar

CHIŞINĂU 2023

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2023

2
 I. PRELIMINARII
Partea Specială a dreptului penal este tratată prin prisma reperelor teoretice şi metodologice ale
standardizării în învăţământul universitar. Scopul disciplinei „Drept penal. Partea Specială (I)” rezidă în
transferul cunoştinţelor teoretice în materia faptelor prejudiciabile incriminate de legea penală, în stimularea
gândirii juridico-penale a formabilului, precum şi în cultivarea abilităţilor practice de soluţionare a
problemelor ce ţin de încadrarea juridică a unei infracţiuni.
Beneficiarii disciplinei „Drept penal. Partea Specială (I)” sunt studenţii anul III de studii, Ciclul I –
Licenţă (învățământ la zi și învățământ cu frecvență redusă). Disciplina se predă în limbile română, rusă,
franceză și engleză.
Sistemul părţii speciale a dreptului penal, privite ca disciplină de studiu juridică, nu coincide în
întregime cu sistemul părţii speciale a ramurii dreptului penal. Pe cale de consecinţă, în cadrul prezentei
lucrări sunt reproduse doar o parte din capitolele şi articolele din partea specială a Codului penal.
Disciplina „Drept penal. Partea Specială (I) cuprinde temele care corespund următoarelor capitole din
partea specială a Codului penal: Capitolul II (şi anume – art.145-150, 151, 152, 155, 159, 162, 163);
Capitolul III (şi anume – art.164, 165, 166, 1661); Capitolul IV (şi anume – art.171-174); Capitolul V (şi
anume – art.177-179, 181, 182, 183); Capitolul VI (şi anume – art.186-192, 1921, 193, 196, 197, 199)1;
Capitolul VII (şi anume – art.201, 2011, 206, 208).
Actualitatea disciplinei „Drept penal. Partea Specială (I) şi necesitatea implementării ei în Ciclul I se
argumentează prin aceea că beneficiarului i se aduce la cunoştinţă un spectru vast de probleme cu care se
confruntă teoreticienii şi practicienii din domeniul dreptului penal. De asemenea, i se generează ideea de a
cerceta în profunzime şi de a elucida cât mai adecvat starea actuală a problematicii privind răspunderea
pentru faptele prevăzute de Partea Specială a Codului penal.
Perfecţionarea continuă a procesului de instruire juridică reclamă necesitatea ca toţi cei care vor să
devină licenţiaţi în drept să utilizeze cu maxim randament informaţia cu valoare formativă superioară din
cadrul curriculumului la disciplina „Drept penal. Partea Specială (I)”, care este deschisă pedagogic din
perspectiva proiectării şi dezvoltării curriculare.
Din această perspectivă, studiul disciplinei este orientat spre: familiarizarea formabililor cu importanţa
şi valorile promovate de ştiinţa dreptului penal; cultivarea spiritului de respect pentru lege; familiarizarea cu
modificările şi completările operate în legislaţie; valorificarea deplină a potenţialului intelectual al
formabilului; prezentarea practicii judiciare relevante în sensul unei bune asimilări a doctrinei penale;
formarea abilităţilor practice la viitorii jurişti; lărgirea orizontului lor intelectual.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore:
Evaluarea

inclusiv
credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil de
Semestrul În
învăţământ disciplinei disciplinei disciplină
total C S LI

cu frecvenţă F.05.O.48 Brînza S., V 180 39 39 102 E 6

la zi Stati V.,
Drept penal. Eșanu A.
Partea
cu frecvenţă F.05.O.28 Specială (I) Dumneanu L. V 180 22 8 150 E 6
redusă

1
În afară de aceasta, în contextul Capitolul VI, menţionăm două teme care nu se referă la un articol anumit al legii penale:
Noţiunea și semnele sustragerii; Circumstanţele agravante comune ale infracţiunilor săvârşite prin sustragere. Aspectele
comune ale acelor infracţiuni săvârşite prin sustragere, care presupun producerea daunelor în proporţii considerabile, a
daunelor în proporții mari sau a daunelor în proporţii deosebit de mari.

3
 III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r zi f/r zi f/r
1. Noţiunea, importanţa şi sistemul DPPS 1 1 1 - 2 5
2. Infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de - - - - 4 10
război
3. Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei 11 6 12 2 24 40
4. Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei 5 3 4 1 15 15
5. Infracţiuni privind viaţa sexuală 5 3 5 1 15 20
6. Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi 4 2 4 1 10 10
constituţionale ale cetăţenilor
7. Infracţiuni contra patrimoniului 10 5 10 2 22 40
8. Infracţiuni contra familiei şi minorilor 3 2 3 1 10 20
În total 39 22 39 8 102 150

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea datelor
şi informaţiilor referitoare la probleme
concrete de drept
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, a
altor instrumente juridice europene şi
internaţionale
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni de drept
 a identifica elementele constitutive ale infracţiunilor
care nu sunt specificate în mod expres în
incriminările corespunzătoare;
 a traduce în limbajul dreptului penal faptele ilegale
de relevanţă penală desprinse din realitatea socială;
 a compara noile instituţii introduse atât în Partea
Generală, cât şi în Partea Specială a Codului penal,
din perspectiva legii penale mai favorabile, precum
şi a soluţiilor ce se impun în rezolvarea cazurilor
concrete deduse judecăţii.
 a determina actele normative naţionale, europene /
internaţionale din domeniul Dreptului penal. Partea
Specială;
 a stabili legături între normele Părţii Speciale a legii
penale şi normele de referinţă din actele normative
extrapenale;
 a identifica coraportul dintre normele de incriminare
prevăzute de legea penală a Republicii Moldova şi
cele prevăzute la nivel european/internaţional;
 a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor penale speciale autohtone cu
prevederile legislaţiei europene şi cu prevederile
convenţiilor internaţionale ratificate de Republica
Moldova.
 a estima eficienţa normelor care alcătuiesc Partea
Specială a legislaţiei penale a Republicii Moldova
sub aspectul aplicabilităţii lor practice;
 a expune propria opinie referitoare la lacunele şi
carenţele întâlnite în Partea Specială a Codului
penal al Republicii Moldova;
 a reevalua procesul de incriminare, dezincriminare
şi reincriminare a faptelor în Partea Specială a legii
penale autohtone;
 a evalua corectitudinea sau incorectitudinea unor

4

6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee în
vederea formulării soluţiilor interpretative ale
normelor juridice
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice
9. Utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de formare profesională
asistată, atât în limba română, cât şi într-o
limbă de circulaţie internaţională
V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. Noţiunea, importanţa şi sistemul DPPS
Obiective de referinţă
• să descrie sistemul DPPS;
• să definească noţiunea de DPPS;
• să determine importanţa DPPS;
• să identifice funcţiile DPPS;
• să estimeze oportunitatea sistematizării unităţilor de
materie în cadrul DPPS.
soluţii din practica de urmărire penală şi cea
judiciară.
 a utiliza metodele specifice dreptului penal în
procesul de elucidare a esenţei socio-juridice a
fiecărei incriminări în parte;
 a analiza practica judiciară națională în vederea
surprinderii tendințelor de interpretare a legii penale
în cauze concrete;
 a programa algoritmi de calificare în cazul fiecărei
infracţiuni;
 a recomanda măsuri concrete de îmbunătăţire a
calităţii predării disciplinei „Drept penal. Partea
Specială”;
 a influenţa, prin intermediul publicaţiilor şi
comunicărilor ştiinţifice, procesul de creare,
interpretare (oficială) şi aplicare a normelor penale
speciale.
 a formula propuneri de lege ferenda menite să
contribuie la îmbunătățirea calitativă a cadrului
incriminator în materie;
 a propune soluţii funcţionale pentru eficientizarea
aplicării normelor şi instituţiilor dreptului penal;
 a trasa perspectivele dezvoltării Dreptului penal.
Partea Specială ca instrument de realizare a politicii
penale în Republica Moldova;
 a organiza într-un mod eficient procesul de studiere
a unei componenţe de infracţiune concrete;
 a îndeplini la timp și calitativ lucrul individual;
 a colabora și interacționa cu alți colegi în vederea
realizării sarcinilor individuale și colective.
 a aplica hotărârile explicative ale Plenului Curţii
Supreme de Justiţie în procesul de interpretare a
normelor de drept penal;
 a interpreta conținutului și întinderea unor
incriminări naționale prin raportare la jurisprudența
CtEDO;
 a realiza studii referitoare la răspunderea penală
pentru anumite fapte prejudiciabile potrivit
legislaţiilor unor state, evidenţiind în acest sens
coraportul dintre legea penală a Republicii Moldova
şi legislaţia penală a altor țări, precum şi coraportul
dintre diferite sisteme de drept (continental şi anglo-
saxon).
Unităţi de conţinut
 aspectele sub care se înfăţişează DPPS;
 noţiunea de DPPS;
 importanţa DPPS;
 funcţiile DPPS;
 sistematizarea unităţilor de materie în cadrul
DPPS.
Termeni-cheie: politică penală; ramură de drept;
5
 disciplină de studiu.

Subiectul 2. Infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să definească noţiunile: infracţiuni contra păcii;  conceptul de infracţiuni contra păcii şi
infracţiuni contra securităţii omenirii; infracţiuni de securităţii omenirii, infracţiuni de război;
război;  deosebirile şi asemănările dintre infracţiunile
• să clasifice infracţiunile contra păcii şi securităţii prevăzute în Capitolul I al Părţii Speciale, în
omenirii, precum şi infracţiunile de război; planul analizei elementelor lor constitutive;
• să caracterizeze infracţiunile din Capitolul I al Părţii  tipologia infracţiunilor contra păcii şi securităţii
Speciale; omenirii, precum şi a infracţiunilor de război.
• să identifice deosebirile şi asemănările dintre Termeni-cheie: infracțiuni contra păcii; infracțiuni
infracţiunile prevăzute în Capitolul I al Părţii Speciale; contra securității omenirii; infracțiuni de război.
• să evalueze compatibilitatea instrumentelor interna-
ţionale în materie de infracţiuni contra păcii, securităţii
omenirii, infracţiuni de război cu prevederile din
Capitolul I al Părţii Speciale.

Subiectul 3. Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei

3.1. Noţiunea, caracterizarea generală şi tipurile infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să formuleze noţiunea de infracţiuni contra vieţii şi  conceptul de infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii
sănătăţii persoanei; persoanei;
• să identifice coraportul dintre noţiunea „persoană” şi  persoana ca valoare socială fundamentală apărată
noţiunea „viaţa şi sănătatea persoanei”; de legea penală;
• să stabilească trăsăturile caracteristice ale obiectului,  sinteza caracteristicilor elementelor constitutive
laturii obiective, laturii subiective şi ale subiectului ale infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei;
infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei;  criteriile de clasificare a infracţiunilor contra
• să sistematizeze infracţiunile prevăzute în Capitolul II vieţii şi sănătăţii persoanei;
al Părţii Speciale;
 problema perfecţionării reglementărilor privind
• să propună soluţii de îmbunătăţire a cadrului infracţiunile din Capitolul II al Părţii Speciale.
incriminator prevăzut în Capitolul II al Părţii Speciale. Termeni-cheie: infracțiuni comise prin omor;
vătămări corporale; viața persoanei; sănătatea
persoanei.

3.2. Infracţiuni contra vieţii persoanei

Obiective de referinţă
• să definească noţiunea de omor;
• să distingă omorul de faptele conexe penale şi
nepenale;
• să utilizeze metodele ştiinţei dreptului penal în studiul
infracţiunilor contra vieţii persoanei;
• să efectueze analiza juridico-penală a fiecăreia dintre
infracţiunile contra vieţii persoanei;
• să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra
vieţii persoanei la soluţionarea cazurilor practice;
• să evalueze oportunitatea inserării în Capitolul II al
Părţii Speciale a unor circumstanţe care atenuează
răspunderea pentru omor.
Unităţi de conţinut
 noţiunea doctrinară de omor;
 argumentarea pericolului social sporit al infrac-
ţiunilor contra vieţii persoanei;
 elementele constitutive ale infracţiunilor contra
vieţii persoanei;
 circumstanţele care agravează sau atenuează răs-
punderea pentru omor;
 rezolvarea controverselor privind încadrarea
juridică a infracţiunilor contra vieţii persoanei.
Termeni-cheie: infracțiuni comise prin omor;
pruncucidere; eutanasie; lipsirea de viață din
imprudență; viața persoanei.

3.3. Infracţiuni contra sănătăţii persoanei

Obiective de referinţă
• să formuleze noţiunea de vătămare a integrităţii
corporale sau a sănătăţii;
• să clasifice vătămările integrităţii corporale sau ale
sănătăţii;
• să interpreteze criteriile (indicatorii) vătămărilor de
Unităţi de conţinut
 conceptul de vătămare a integrităţii corporale
sau a sănătăţii;
 determinarea gradului de gravitate a vătămării
integrităţii corporale sau a sănătăţii;
 analiza juridico-penală a infracţiunilor contra

6
 orice grad ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii;
• să efectueze analiza juridico-penală a fiecăreia dintre
infracţiunile contra sănătăţii persoanei;
• să decidă asupra oportunităţii trecerii în sfera
contravenţionalului a faptei de vătămare uşoară a integ-
rităţii corporale sau a sănătăţii.
sănătăţii;
 delimitarea infracţiunilor contra sănătăţii de fap-
tele conexe penale şi nepenale.
Termeni-cheie: vătămarea integrităţii corporale;
vătămarea sănătăţii; sănătatea persoanei.

3.4. Infracţiuni care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei. Infracțiuni atipice prevăzute în
Capitolul II din Partea Specailă a Codului penal
Obiective de referinţă
• să identifice specificul infracţiunilor atipice și al
infracțiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea
persoanei în raport cu celelalte infracţiuni din
Capitolul II al Părţii Speciale;
• să califice corect infracţiunile atipice și cele care pun
în pericol viaţa şi sănătatea persoanei;
• să determine particularităţile subiectului special al
infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea
persoanei;
• să propună reevaluarea cadrului reglementar privind
infracțiunile atipice și cele care pun în pericol viaţa şi
sănătatea persoanei.
Unităţi de conţinut
 argumentarea defalcării subgrupului de infrac-
ţiuni atipice și a infracțiunilor care pun în pericol
viaţa şi sănătatea persoanei;
 problema subiectului special al infracţiunilor care
pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei;
 interpretarea normelor ce incriminează faptele
infracţionale atipice și cele care pun în pericol
viaţa şi sănătatea persoanei;
 disocierea infracţiunilor atipice și a celor care
pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei de
faptele conexe.
Termeni-cheie: trafic de organe, țesuturi și celule
umane; lăsarea în primejdie; neacordarea de
ajutor unui bolnav.

Subiectul 4. Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei

Obiective de referinţă
• să definească noţiunea de infracţiuni contra libertăţii,
cinstei şi demnităţii persoanei;
• să efectueze caracterizarea generală a infracţiunilor
prevăzute în Capitolul III al Părţii Speciale;
• să distingă răpirea unei persoane de privaţiunea ilegală
de libertate, traficul de fiinţe umane – de traficul de copii juridice speciale ale infracţiunilor contra libertăţii,
etc.;
• să utilizeze prevederile instrumentelor internaţionale la
interpretarea dispoziţiilor din Capitolul III al Părţii
Speciale;
• să estimeze gradul de pericol social al fiecăreia dintre
infracţiunile contra libertăţii, cinstei şi demnităţii
persoanei.
Unităţi de conţinut
 conceptul de infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi
demnităţii persoanei;
 elementele constitutive ale infracţiunilor prevă-
zute în Capitolul III al Părţii Speciale;
 problema privind corelaţia dintre obiectele
cinstei şi demnităţii persoanei şi obiectul juridic
generic al lor;
 compararea unor infracţiuni prevăzute în Capi-
tolul III al Părţii Speciale cu unele infracţiuni contra
familiei şi minorilor, contra justiţiei etc.
Termeni-cheie: libertatea persoanei; cinstea
persoanei; demnitatea persoanei; trafic de ființe
umane; tortură; tratament inuman sau degradant.

Subiectul 5. Infracţiuni privind viaţa sexuală

5.1. Noţiunea, caracterizarea generală şi tipurile infracţiunilor privind viaţa sexuală. Infracţiuni contra
inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să formuleze definiția noţiunii de infracţiuni privind  conceptul de infracţiuni privind viaţa sexuală;
viaţa sexuală;  trăsăturile caracteristice ale infracţiunilor prevă-
• să sintetizeze asemănările şi deosebirile dintre zute în Capitolul IV al Părţii Speciale;
infracţiunile prevăzute în Capitolul IV al Părţii  tipologia infracţiunilor privind viaţa sexuală;
Speciale;  caracterul complex al infracţiunilor contra
• să clasifice infracţiunile privind viaţa sexuală; inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a

7
• să aplice regulile de încadrare juridică a infracţiunilor persoanei;
contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a  coautoratul, complicitatea, tentativa etc. în cazul
persoanei la soluţionarea cazurilor practice; infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi
• să propună soluţii de îmbunătăţire a cadrului libertăţii sexuale a persoanei.
incriminator în materie de infracţiuni contra inviola- Termeni-cheie: inviolabilitate sexuală; libertate
bilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei. sexuală; viol; acțiuni violente cu caracter sexual;
hărțuire sexuală.

5.2. Infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale a minorilor

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să interpreteze incriminările consacrate infracţiunilor  elementele constitutive ale infracţiunilor contra
contra inviolabilităţii sexuale a minorilor; inviolabilităţii sexuale a minorilor;
• să distingă infracţiunile contra inviolabilităţii sexuale a  problema privind corelarea vârstei victimei cu
minorilor de celelalte infracţiuni privind viaţa sexuală, vârsta subiectului în cazul infracţiunilor contra
având ca victimă minorul; inviolabilităţii sexuale a minorilor.
• să recomande perfecţionarea normelor privind Termeni-cheie: inviolabilitate sexuală a minorilor;
infracţiunile contra inviolabilităţii sexuale a minorilor. ademenirea minorului în scopuri sexuale; acțiuni
perverse.

Subiectul 6. Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale
cetăţenilor
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să definească noţiunea de infracţiuni contra drepturilor  conceptul de infracţiuni contra drepturilor poli-
politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale tice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale
cetăţenilor; cetăţenilor;
• să efectueze caracterizarea generală a infracţiunilor  argumentarea necesităţii apărării juridico-penale
prevăzute în Capitolul V al Părţii Speciale; a drepturilor constituţionale ale cetăţeanului;
• să clasifice infracţiunile contra drepturilor politice, de  ajustarea incriminărilor prevăzute în Capitolul
muncă şi altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor; V al Părţii Speciale la standardele europene şi
• să utilizeze prevederile actelor internaţionale şi internaţionale privind drepturile fundamentale ale
naţionale în materie de protecţie a drepturilor omului la cetăţeanului.
interpretarea normelor din Capitolul V al Părţii Termeni-cheie: violare de domiciliu; falsificarea
Speciale; rezultatelor votării; încălcarea inviolabilității vieții
• să prognozeze evoluţia cadrului reglementar privind personale; coruperea alegătorilor.
infracţiunile contra drepturilor politice, de muncă şi
altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor.

Subiectul 7. Infracţiuni contra patrimoniului

7.1. Noţiunea, caracterizarea generală şi tipurile infracţiunilor contra patrimoniului
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să definească noţiunea de infracţiuni contra  conceptul de infracţiuni contra patrimoniului;
patrimoniului;  trăsăturile caracteristice ale infracţiunilor prevă-
• să clasifice infracţiunile prevăzute în Capitolul VI al zute în Capitolul VI al Părţii Speciale;
Părţii Speciale;  tipologia infracţiunilor contra patrimoniului.
• să sintetizeze asemănările şi deosebirile dintre Termeni-cheie: patrimoniu; drept patrimonial;
infracţiunile contra patrimoniului; posesor de fapt; proprietar.
• să relateze despre obiectul infracţiunilor prevăzute în
Capitolul VI al Părţii Speciale;
• să decidă asupra coraportului dintre noţiunea „infracţiuni
contra patrimoniului” şi noţiunea „infracţiuni
patrimoniale”.

7.2. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite prin sustragere

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să formuleze noţiunea de sustragere;  noţiunea doctrinară de sustragere;

8
• să distingă sustragerea de faptele conexe penale şi
nepenale;
• să determine formele şi tipurile sustragerii;
• să recomande perfecţionarea terminologică a
reglementărilor privind sustragerile;
• să aplice regulile de calificare a infracţiunilor săvârşite
prin sustragere;
• să utilizeze întreaga gamă a metodelor de interpretare la
identificarea înţelesului normelor care incriminează
sustragerile;
• să evalueze influenţele calităţii textului incriminărilor
cu privire la infracţiunile săvârşite prin sustragere
asupra procesului de aplicare a acestor incriminări.
 cadrul reglementar al componenţelor de sustra-
gere;
 probleme privind calificarea infracţiunilor
săvârşite prin sustragere;
 influenţele calităţii textului incriminărilor cu
privire la infracţiunile săvârşite prin sustragere
asupra procesului de aplicare a acestor incriminări.
Termeni-cheie: sustragere; scop de cupiditate;
furt; jaf; tâlhărie; escrocherie; delapidarea averii
străine; pungășie.

7.3. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite în scop de cupiditate, însă nu prin sustragere.
Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite în scop de cupiditate, având o natură mixtă. Infracţiuni contra
patrimoniului săvârşite pe calea răpirii unui mijloc de transport, a unui mijloc de transport cu tracţiune
animală sau a unui animal de tracţiune. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite în lipsa unui scop
special. Infracțiuni contra patrimoniului cultural.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să identifice specificul infracţiunilor contra  criteriile de sistematizare a infracţiunilor contra
patrimoniului având scop de cupiditate, care nu sunt patrimoniului;
săvârşite prin sustragere sau care au o natură mixtă, în  analiza juridico-penală a infracţiunilor contra pat-
raport cu sustragerile; rimoniului, altele decât cele săvârşite prin sustragere;
• să stabilească trăsăturile particulare ale infracţiunilor  rezolvarea controverselor privind încadrarea
contra patrimoniului, comise fără scop de cupiditate, juridică a infracţiunilor contra patrimoniului, altele
faţă de celelalte infracţiuni contra patrimoniului; decât cele săvârşite prin sustragere;
• să determine corect semnele obiective şi subiective ale  problemele optimizării cadrului normativ al
şantajului; infracţiunilor prevăzute la art.189, 1921, 1922, 193,
• să reevalueze natura obiectului material al infracţiunii 194, 196, 197, 199, 1991-1995 CP RM.
prevăzute la art.194 CP RM; Termeni-cheie: șantaj; răpirea mijlocului de
• să califice corect infracţiunile contra patrimoniului, altele transport; distrugerea sau deteriorarea
decât cele săvârşite prin sustragere; intenționată a bunurilor.
• să estimeze eficienţa normelor prevăzute la art.189,
1921, 1922, 193, 194, 196, 197 şi 199 CP RM.

Subiectul 8. Infracţiuni contra familiei şi minorilor

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
• să definească noţiunea de infracţiuni contra familiei şi  conceptul de infracţiuni contra familiei şi
minorilor; minorilor;
• să stabilească trăsăturile caracteristice ale obiectului,  caracterizarea generală a infracţiunilor
laturii obiective, laturii subiective şi ale subiectului prevăzute în Capitolul VII al Părţii Speciale;
infracţiunilor prevăzute în Capitolul VII al Părţii  tipologia infracţiunilor contra familiei şi minori-
Speciale; lor;
• să clasifice infracţiunile contra familiei şi minorilor;  analiza juridico-penală a infracţiunilor
• să utilizeze prevederile actelor normative extrapenale la prevăzute în Capitolul VII al Părţii Speciale;
interpretarea normelor cuprinse în Capitolul VII al  delimitarea unor infracţiuni contra familiei şi
Părţii Speciale; minorilor de faptele conexe.
• să califice corect infracţiunile contra familiei şi Termeni-cheie: minor; solidaritate familială;
minorilor; incest; violență în familie; trafic de copii.
• să recomande perfecţionarea normelor privind
infracţiunile contra familiei şi minorilor.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Conform documentelor normativ-regulatorii universitare şi a curriculum-ului la disciplina „Drept penal.

Partea Specială (I), fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute în mod obligatoriu un

9
anumit număr de ore de lucru individual, pe platforme on-line sau în auditoriu. Lucrul individual presupune o
investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde masteranzii să gândească şi să acţioneze independent, să
le dezvolte competenţe instrumentale şi profesionale. La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista
orientativă de teme (pag. 14-15 din prezentul curriculum) pe care studenții urmează să le abordeze, criteriile de
evaluare, termenii de realizare, strategiile de realizare, produsul preconizat. Studentul îşi poate alege oricare din
temele propuse de profesor sau o altă temă, la proprie discreţie, care să se conţină în curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual sau în grup, pe platforme on-line sau în auditoriu. Este preferabil ca
rezultatele cercetărilor individuale să fie analizate în cadrul grupului de studenți, pentru ca profesorul să poată
formula observaţii, aprecieri şi concluzii. Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în
cadrul cercetării individuale, profesorul acordă note.

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
 Identificarea surselor  Profunzimea studiului
bibliografice  Diversitatea surselor Ultimele
Referat  Studiu experimental  Analiza critică a rezultatelor
1. științific/aplicativ  Elaborarea propriu-zisă prezentate 5 săptămâni
a lucrării  Identificarea posibilităţilor de ale
 Prezentarea publică a aplicare a rezultatelor semestrului
rezultatelor obţinute Volumul (10-15 pag.)
 Selectarea a 3-5 cauze
penale
 Analiza soluţiilor de  Profunzimea studiului
încadrare date de către  Corectitudinea utilizării termenilor
Pe parcursul
2. Studiu de caz subiecţii oficiali de  Analiza critică a rezultatelor
semestrului
aplicare în concret a legii prezentate
penale  Relevanţa concluziilor
 Formularea propriilor
concluzii
 Utilitatea/actualitatea materialelor
 Acumularea și analiza acumulate
Raport pentru
informaţiei  Corectitudinea identificării Pe parcursul
participare la
3.  Realizarea obiecti- problemelor întregului
manifestații
velor/sarcinilor  Analiza critică a rezultatelor semestru
științifice
 Prezentarea rezultatelor prezentate
 Relevanţa concluziilor

10
 Sugestii pentru lucrul individual al studenţilor
1. Compatibilizarea normelor autohtone privind infracţiunile contra păcii cu prevederile convenţiilor
internaţionale în materie.
2. Raţionamente de incriminare a faptei de clonare în legea penală a Republicii Moldova.
3. Viaţa în calitate de obiect al protecţiei juridico-penale (momentul de început şi momentul final al
vieţii).
4. Participaţia în cazul infracţiunilor contra persoanei.
5. Pregătirea şi tentativa în cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei.
6. Particularităţile omorului săvârşit de către o persoană care anterior a săvârşit un omor intenţionat
prevăzut la alin.(1) art.145 CP RM.
7. Examenul practicii judiciare asupra faptei de lipsire de viaţă din imprudenţă.
8. Concurența de norme în cazul infracțiunilor contra vieții persoanei.
9. Individualizarea pedepselor pentru infracţiunile contra sănătăţii persoanei.
10. Delimitarea vătămării intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii de tentativa la omor
intenţionat.
11. Subiectul infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei.
12. Analiza juridico-penală a infracţiunilor atipice prevăzute în Capitolul II al Părții Speciale a Codului
penal al Republicii Moldova.
13. Studiul practicii judiciare asupra faptei de lăsare în primejdie.
14. Răpirea unei persoane săvârşită datorită vătămării intenţionate grave: probleme de încadrare.
15. Calitatea specială a victimei şi subiectului infracţiunii prevăzute la art.164 1 CP RM.
16. Analiza juridico-penală a infracţiunilor de trafic de fiinţe umane şi de trafic de copii.
17. Traficul de fiinţe umane săvârşit în scop de exploatare prin muncă sau servicii forţate.
18. Implementarea în legea penală a Republicii Moldova a reglementărilor internaţionale în materie de
abolire a sclaviei sau a condiţiilor similare sclaviei.
19. Analiza juridico-penală a infracţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant.
20. Analiza juridico-penală a infracţiunii de internare ilegală într-o instituţie psihiatrică.
21. Impactul incapacităţii sexuale a făptuitorului asupra încadrării faptei în baza art.171 CP RM.
22. Probleme de calificare a violului comis de două sau mai multe persoane.
23. Violul săvârşit asupra unui membru de familie: probleme de încadrare.
24. Violul şi acţiunile violente cu caracter sexual soldate cu urmări grave: probleme de respectare a
principiului legalităţii incriminării.
25. Analiza juridico-penală a hărţuirii sexuale.
26. Probleme de aplicare a cauzei de impunitate pentru fapta de raport sexual cu o persoană care nu a
împlinit vârsta de 16 ani, prevăzută la alin.(2) art.174 CP RM.
27. Analiza juridico-penală a ademenirii minorului în scopuri sexuale (art.1751 CP RM).
28. Aplicarea normelor extrapenale la calificarea infracţiunilor contra drepturilor politice, de muncă şi
altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
29. Studiu teoretic şi practic asupra infracţiunii de violare de domiciliu.
30. Cauzele de nefuncţionare a normei ce incriminează fapta de încălcare intenţionată a legislaţiei
privind accesul la informaţie (art.180 CP RM).
31. Analiza juridico-penală a coruperii alegătorilor (art.1811 CP RM).
32. Patrimoniul în calitate de obiect de protecţie juridico-penală.
33. Activitatea infracţională neconsumată în cazul infracţiunilor săvârşite prin sustragere.
34. Participaţia la infracţiunile comise prin sustragere.
35. Liberarea de răspundere penală pentru unele infracţiuni comise prin sustragere.
36. Erorile judiciare admise la aplicarea răspunderii penale pentru jaf şi tâlhărie.
37. Particularităţile răspunderii penale pentru fapta de pungăşie.
38. Natura juridică a faptei de şantaj.
39. Studiu teoretic şi practic asupra infracţiunii de răpire a mijlocului de transport.
40. Studiul practicii judiciare asupra faptei de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de
încredere.

11
41. Particularităţile răspunderii penale pentru distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor.
42. Diferenţierea răspunderii penale pentru fapta de dobândire sau comercializare a bunurilor despre
care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală săvârşite sub formă de îndeletnicire.
43. Infracţiuni contra familiei şi minorilor: probleme de tehnică legislativă.
44. Răspunderea penală pentru fapta de incest.
45. Examenul teoretic şi practic al infracţiunii de violenţă în familie.
46. Aspecte teoretice asupra traficului de copii însoţite de abuz şi violenţă sexuală.
47. Scoaterea ilegală a copiilor din ţară: probleme de încadrare.
48. Analiza juridico-penală a pornografiei infantile.
49. Infracţiuni contra familiei şi minorilor: interpretarea şi aplicarea normelor penale.
50. Delimitarea violenței în familie de faptele conexe.

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Reieşind din obiectivele de referință ale subiectului predat şi având în vedere particularităţile
componenţei de participanţi, profesorul va putea opta pentru una dintre modalitățile de antrenare a
studentului în activităţile de predare-învățare-evaluare: individuală; în perechi; în grupuri mici; în
grupuri mari.
Activitățile în grup au rolul de a satisface nevoile de comunicare între participanţi, reprezentând
totodată un mijloc de socializare, dar şi surse de formare şi cadru de afirmare a membrilor săi.
Activităţile de formare în grup vor fi aplicate ca una dintre modalităţile de îmbinare a formării
individuale cu cea colectivă, pe platforme on-line sau în auditoriu.
Tehnici și metode de formare: prelegere interactivă; prelegere modernă, asalt de idei, studii de
caz, discuţii, dezbateri, joc de rol, rezolvare de probleme, exerciții, inclusiv experimentale, studii
individuale de cercetare etc., pe platforme on-line sau în auditoriu.
Resurse materiale: fişe de lucru, postere, acte procedurale penale (rechizitorii, hotărâri emise de
către instanțe de judecată cu grad de jurisdicție diferit), videoproiector, laptop, tablă/cretă etc.
Evaluarea se va realiza prin intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul emiterii unei
judecăţi de valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii, presupunând:
 măsurare: prin instrumente de măsurare;
 interpretarea şi aprecierea rezultatelor: după criterii;
 adoptarea deciziei: prin judecata expertă.
În funcţie de scopul urmărit, instrumentele de evaluare pot fi folosite pentru a pune în evidenţă:
• volumul de cunoștințe însușite de studenți;
• calitatea învăţării;
• starea de spirit a studenților;
• aspectele clarificate şi/sau cele rămase neclare;
• impactul cursului/seminarului asupra studenților;
• percepţia studenților asupra calităţii cursului/seminarului şi prestaţiei profesorului;
• gradul de atingere al aşteptărilor studenților (aşteptările şi nevoile rămase neacoperite şi care
pot fi avute în vedere pentru cursurile/seminarele ulterioare) etc.
Având în vedere specificul disciplinei, cele mai indicate instrumente de evaluare se consideră
studiile de caz, testele-grilă şi spețele.
Evaluarea va consta din:
A. Evaluarea semestrială, care se va realiza prin:
1) testări – 2 testări obligatorii, care vor conţine sarcini cu obiective de măsurare a
cunoştinţelor, capacităţilor şi competenţelor profesionale;
2) evaluarea curentă – participarea studenților în cadrul orelor practice; realizarea
activităţilor individuale, în perechi şi în grup; soluționarea spețelor; rezolvarea testelor-grilă;
feedback continuu;

12
 3) lucrul individual – elaborarea de rapoarte şi referate asupra unui subiect propus pentru
cercetare în calitate de lucru individual; realizarea unui studiu de caz pe o anumită temă
concretă.
Nota la semestru se calculează în baza notei medii la evaluările curente, a notelor de la cele 2
testări și a notei pentru lucrul individual.

B. Evaluarea finală, care va consta într-un examen realizat în formă scrisă la finele semestrului,
având ca finalitate prezentarea răspunsurilor la subiectele teoretice analizate la orele de curs şi la orele
practice, precum şi soluţionarea cazurilor practice referitoare la încadrarea juridică a faptelor în acord
cu regulile de calificare a infracţiunii.
Nota finală se calculează în baza notei la semestru și a notei la examen. Ponderea notei la
semestru este de 60%, iar ponderea notei la examen este de 40%.

VIII. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

a) primară:
1. Angheluță M. Amenințarea cu omor ori cu vătămare gravă a integrității corporale sau a
sănătății. - Chișinău, 2022.
2. Berdilo R. Răspunderea penală pentru omorul săvârșit în stare de afect. - Chișinău, 2021.
3. Botezatu I. Răspunderea penală pentru escrocherie. - Chişinău, 2010.
4. Botnarenco M. Răspunderea penală pentru hărțuirea sexuală. - Chișinău, 2016.
5. Brînza S., Stati V. Drept penal. Partea Specială: Compendiu. - Chişinău, 2021.
6. Brînza S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea Specială. Vol.I. - Chişinău, 2015.
7. Copeţchi S. Răspunderea penală pentru atragerea minorilor la activitate criminală sau
determinarea lor la săvârşirea unor fapte imorale. - Chişinău, 2012.
8. Copețchi S., Hadîrcă I. Calificarea infracțiunilor. - Chișinău, 2015.
9. Corcea N. Violența în familie. - Chişinău, 2015.
10. Crijanovschi S. Aspecte teoretice şi practice ale infracţiunii de şantaj. - Chişinău, 2012.
11. Eşanu A. Infracţiuni legate de prelevarea organelor sau ţesuturilor umane în reglementarea
legislaţiei penale contemporane. - Chişinău, 2009.
12. Eşanu A. Culegere de speţe la Drept penal (Partea Specială): Material metodico-didactic. -
Chişinău, 2011.
13. Gîrla L. Aspecte teoretice şi practice privind infracţiunea de pruncucidere. - Chişinău, 2006.
14. Gurev D. Răspunderea penală pentru răpirea unei persoane. - Chișinău, 2018.
15. Manualul Judecătorului pentru cauze penale / coord. ed. M.Poalelungi. - Chişinău, 2013.
16. Păduraru A. Infracţiunile în domeniul proprietăţii industriale în legislaţia Republicii Moldova şi
în legislaţia României. Studiu de drept comparat. - Chişinău, 2011.
17. Plop A. Răspunderea penală pentru provocarea ilegală a avortului. - Chişinău, 2015.
18. Selevestru I. Răspunderea penală pentru delapidarea averii străine. - Chişinău, 2015.
19. Ștefănoaia M. Reglementarea răspunderii pentru infracțiunile privind traficul de persoane în
dreptul comparat. - Chișinău, 2012.
20. Ştefănuţ R. Infracţiunea de violare de domiciliu în legislaţia Republicii Moldova şi în cea a
României. - Chişinău, 2011.
21. Vidaicu M. Aspectele juridico-penale ale eutanasiei. - Chişinău, 2009.
22. Visterniceanu E. Răspunderea penală pentru tâlhărie. - Chişinău, 2006.
23. Ursu D. Tortura, tratamentul inuman sau degradant: Aspecte de drept penal material:
Monografie. - Chișinău, 2017.

b) facultativă:

13
1. Ailoaiei A. Aspecte juridico-penale ale omorului la comandă. - Chişinău, 2008.
2. Alexandru M. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite prin fraudă. - Bucureşti, 2008.
3. Andone-Bontaş A. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. - Bucureşti, 2010.
4. Barbăneagră A. Infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii. - Chişinău, 2005.
5. Barbăneagră A., Berliba V., Gurschi C. ş.a. Codul penal adnotat şi comentat. - Chişinău, 2005.
6. Barbăneagră A., Gamurari V. Crimele de război. - Chişinău, 2008.
7. Barbăneagră A., Alecu Gh., Berliba V. ş.a. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu
(Adnotat cu jurisprudenţa CEDO şi a instanţelor naţionale). - Chişinău, 2009.
8. Bejan O., Butnaru Gh. Traficul de fiinţe umane. - Chişinău, 2002.
9. Bîrgău M., Larii I. Aspecte juridico-penale şi criminologice ale şantajului. - Chişinău, 2004.
10. Boier M. Infracţiuni care aduc atingere relaţiilor patrimoniale bazate pe buna-credinţă. -
Timişoara, 2006.
11. Boloş D. Infracţiuni frecvente cu privire la viaţa sexuală. - Cluj-Napoca, 2005.
12. Borodac A. Drept penal. Partea Specială. - Chişinău, 2004.
13. Boroi Al. Pruncuciderea şi uciderea din culpă. - Bucureşti, 1992.
14. Boroi Al. Infracţiuni contra vieţii. - Bucureşti, 1999.
15. Brînza S. Infracţiuni contra vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanei. - Chişinău, 1999.
16. Brînza S. Infracţiuni contra proprietăţii. - Chişinău, 1999.
17. Brînza S. Evoluţia reglementărilor privind protecţia penală a proprietăţii pe teritoriul
Republicii Moldova. - Chişinău, 2001.
18. Brînza S. Obiectul infracţiunilor contra patrimoniului. - Chişinău, 2005.
19. Brînza S., Stati V. Protecția penală a patrimoniului cultural din perspectiva amendamentelor
operate prin Legea nr.75/2016. În: Revista Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis Moldaviae”,
2016, nr.3, p.12-25.
20. Brînza S., Stati V. Infracțiunile de violență în familie (art. 201 1 din Codul penal) în lumina
prevederilor Legii nr. 196/2016. În: Revista Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis
Moldaviae”, 2017, nr.8, p.47-56.
21. Brînza S., Stati V. Escrocheria și delapidarea averii străine: efectele adoptării legii nr.
179/2018. În: Revista Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis Moldaviae”, 2019, nr.3, p.59-73.
22. Brînza S., Stati V. Aplicarea răspunderii pentru omorul prevăzut la lit.o) alin.(2) art.145 din
Codul penal: aspecte teoretice și practice. În: Revista Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis
Moldaviae”, 2019, nr.8, p.34-44.
23. Brînza S., Stati V. „Sexting”, „sextortion”, „revenge porn”: fenomene reflectate în Codul penal
al Republicii Moldova? În: Revista Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis Moldaviae”, 2021,
nr.3, p. 3-17.
24. Brînza S., Stati V. Convenția de la Lanzarote privită prin prisma unor prevederi din partea
specială a Codului penal al Republicii Moldova și din cea a Codului penal al României. În:
Analele Universităţii din Bucureşti. Seria Drept, 2021, p. 47-66.
25. Brînza S., Stati V. Implementarea Convenției de la Istanbul în legislația penală a Republicii
Moldova și a României. În: In Honorem Flavius Antoniu Baias: aparența în drept. Tomul I.
București: Hamangiu, 2021, p. 622-634.
26. Bujor V. Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei. - Chişinău, 2003.
27. Butnaru Gh., Bujor V., Bejan O. Caracterizare criminologică şi juridico-penală a traficului de
fiinţe umane. - Chişinău, 2008.
28. Cioclei V. Dreptul penal. Partea Specială: infracţiuni contra persoanei. - Bucureşti, 2009.
29. Сioclei V. Drept penal. Partea Specială. Infracţiuni contra patrimoniului. - Bucureşti, 2011.
30. Constantin E. Infracţiunea de omor deosebit de grav. - Bucureşti, 2010.
31. Cristuş N. Traficul de persoane, proxenetismul, crima organizată. Practică judiciară. -
Bucureşti, 2006.
32. Cuşnir V., Berliba V., Pareniuc A. Omorul la comandă. Studiu de drept penal. - Chişinău,
2005.
33. Cuşnir V., Paladii A., Cernomoreţ S. Infracţiunea de viol (aspecte juridico-penale). - Chişinău,
2006.
34. Ene C., Vlad C. Infracţiuni silvice. Teorie şi practică judiciară. - Bucureşti, 2006.
35. Lazăr V. Infracţiuni contra drepturilor de proprietate intelectuală. - Bucureşti, 2002.

14
36. Macari I. Dreptul penal al Republicii Moldova. Partea Specială. - Chişinău, 2003.
37. Marinescu D. Infracţiuni în domeniul protecţiei mediului. - Bucureşti, 2005.
38. Mateuţ Gh., Petrescu V.E., Ştefăroi N. ş.a. Traficul de fiinţe umane: infractor, victimă,
infracţiune. - Iaşi, 2005.
39. Mocanu I. Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului: protejarea lor prin mijloacele
dreptului penal. - Bucureşti, 2001.
40. Popescu R.R. Dreptul penal al muncii. - Bucureşti, 2008.
41. Rotariu N. Violenţa domestică în dreptul penal român. - Iaşi, 2005.
42. Rusu I., Rusu M.I. Lipsirea de libertate în mod ilegal. - Bucureşti, 2010.
43. Savonea L., Grădinaru D. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii: practică
judiciară. - Bucureşti, 2011.
44. Stati V. Concurența dintre art.190 și 361 din Codul penal: analiza practicii judiciare
neuniforme. În: Revista Naţională de Drept, 2016, nr.10, p.5-13.
45. Stati V. Condamnarea pentru o tâlhărie inexistentă: analiza unei spețe din jurisprudență. În:
Revista Naţională de Drept, 2018, nr.7-9, p.3-13.
46. Stati V. Tendințe îngrijorătoare ce afectează practica aplicării art.190 din Codul penal. În:
Realități și perspective ale învățământului juridic național. Culegerea materialelor științifice
elaborate în baza comunicărilor de la Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare
internaţională, organizată cu ocazia a 60 de ani de la înființarea Facultății de Drept, USM
(01- 02 octombrie 2019, Chișinău). Chișinău: CEP USM, 2020, p. 121-131.
47. Stati V. Raportul dintre infracțiunile, prevăzute la art. 199 din Codul penal, și infracțiunile
specificate la art. 243 din Codul penal. În: Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul
European al Cercetării şi Educaţiei", conferinţă ştiinţifică (7 iunie 2017), vol. I. Cahul:
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, 2017, p.98-102.
48. Stati V., Botnarenco M. Practica aplicării răspunderii penale pentru hărțuire sexuală:
problematică și perspective de soluționare. În: Conferința științifică internațională „Prevenirea
hărțuirii: realitate și soluții legislative” (26-27 noiembrie 2021): Culegerea comunicărilor.
Chişinău: CEP USM, 2022, p. 36-45.
49. Stati V., Gurev D., Reniță Gh. Reflecții asupra unui proiect de amendare a art. 126 și 190 din
Codul penal al Republicii Moldova. În: SSRN Electronic Journal.
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=4018262
50. Stati V., Reniță Gh. Controversele privitoare la interpretarea noțiunii de prostituție din legislația
Republicii Moldova. În: Revista „Tribuna Juridică” (București), 2019, vol.9, nr.2, p.402-435.
51. Tanislav E. Infracţiuni la regimul proprietăţii intelectuale. - Bucureşti, 2010.
52. Tinca O., Mirişan V. Infracţiuni referitoare la relaţiile de muncă. - Bucureşti, 2001.
53. Vidaicu M., Dolea I. Combaterea traficului de fiinţe umane (drept material şi drept procesual).
- Chişinău, 2009.
54. Vlasceanu O., Vlasceanu I. Infracţiuni economice prevăzute în legi speciale. - Bucureşti, 2003.

15