UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CURRICULUM

la disciplina

„ DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ (II)”

Ciclul I, Licenţă

AUTORI:

Mariana GRAMA,
doctor în drept,
conferenţiar universitar
Stela BOTNARU,
doctor în drept,
conferenţiar universitar
Daniel MARTIN,
doctor în drept,
conferenţiar universitar
Dorin POPESCU,
doctor în drept,
lector universitar

CHIŞINĂU 2021

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2021

2
 I. PRELIMINARII

În ordine de consecutivitate, curriculumul la Drept penal, Partea Generală (II) se referă în principal
la alte două instituţii fundamentale ale dreptului penal, cum sunt răspunderea penală şi pedeapsa
penală, precum şi aspectele ce au tangenţă cu acestea, încadrându-se în numărul de ore repartizate
pentru realizare în semestrul IV de studii.
Cursul de Drept penal. Partea Generală (II) este destinat studenţilor de la Ciclul I, Licenţă din anul
II de studii la secțiile cu frecvență la zi și frecvență redusă, care sunt familiarizaţi cu normele şi
instituţiile Părţii Generale ale Dreptului penal.
Obţinând cunoştinţe teoretice, studenţii în acelaşi timp sunt instruiţi referitor la aplicarea lor practică
prin analiza legii penale şi sinteza practicii judiciare naţionale şi internaţionale. Concomitent cursul
universitar Drept penal. Partea Generală (II) are drept scop integrarea cunoştinţelor teoretico-practice
în rezolvarea situaţiilor de problemă, studiilor de caz, perfecţionării legii penale.
Având în vedere actualele condiții de desfășurare a învățământului universitar, în vederea asigurării
procesului educațional în condiții de maximă siguranță, cursul universitar Drept penal. Partea Generală
(II) se realizează în format mixt și anume: prelegerile/cursurile teoretice se desfășoară în sistem on-line
prin utilizarea platformelor/aplicațiilor cu suport video, seminarele/lecțiile practice se desfășoară în
sălile de curs cu aplicarea măsurilor de siguranță prestabilite.
Limbile de instruire la cursul de Drept penal. Partea Generală (II) sunt română, rusă, engleză şi
franceză la secția cu frecvență la zi, română și rusă la secția cu frecvență redusă.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:
de

Forma de Denumire
Evaluarea

Codul Responsabil Semest inclusiv

învăţămân a Tota
credite

disciplinei de disciplină rul

t disciplinei l C S L LI
Nr.

Drept Grama
penal. Mariana,
Partea Botnaru
cu
Generală Stela,
frecvenţă
F.04.O.35 (II) Martin IV 180 45 45 - 110 Ex. 6
la zi
Daniel,
Fortuna
Ghenadie
cu Drept Botnaru
frecvenţă F.04.O.21 penal. Stela,
redusă* Partea Popescu

3
 Generală Dorin, IV 180 26 10 - 144 Ex. 6
(II) Fortuna
Ghenadie

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Etapele activității infracționale 3 2 3 1 10 12
2. Unitatea și pluralitatea de infracțiuni 3 2 3 1 10 12
3. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei 5 3 4 1 10 15
4. Participaţia 6 3 5 1 10 15
5. Răspunderea penală 2 2 2 1 10 10
6. Liberarea de răspundere penală 4 2 4 1 10 10
7. Pedeapsa penală 4 4 4 1 10 20
8. Individualizarea pedepsei penale 8 4 8 1 10 20
9. Liberarea de pedeapsă penală 4 2 4 - 10 10
10. Măsurile de siguranţă 2 1 2 - 10 10
11. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele 4 1 2 - 10 10
condamnării
12. Testarea nr.1 - - 2 1 - -
13. Testarea nr.2 - - 2 1 - -

45 26 45 10 110 144
Total

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - a defini conceptele de bază ale dreptului
paradigmelor şi metodologiei din domeniul penal (infracţiune, componenţă a
juridic; infracţiunii, răspundere penală, pedeapsă
penală ş.a.);
- a distinge noţiunile legale şi doctrinare
ale dreptului penal;
- a relata despre evoluţia instituţiilor

4
 dreptului penal în diferite etape istorice
de dezvoltare a societăţii şi în diferite
sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
fenomene şi instituţii de drept penal;
- a demonstra temeinicia teoriilor
ştiinţifice alese ca suport la clarificarea
naturii juridice a unei sau altei norme sau
instituţii de drept penal;
- a stabili locul şi rolul dreptului penal în
contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor fenomene sau
instituţii de drept penal.
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea - a identifica problemele de drept,
datelor şi informaţiilor referitoare la specifice ramurii Drept penal;
probleme concrete de drept; - a alege metoda/ procedeul cel mai
eficient pentru acumularea datelor şi
informaţiilor referitoare la problema
concretă de Drept penal;
- a argumenta eficienţa modalităţii
utilizate pentru culegerea datelor şi
informaţiilor referitoare la problemele de
Drept penal;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica Dreptului penal.
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, - a distinge actele normative naţionale,
a altor instrumente juridice europene şi europene/internaţionale din domeniul
internaţionale; Dreptului penal;
- a identifica normele penal-juridice
aplicabile;
- a interpeta corect norma penal - juridică
aplicabilă;
- a raporta norma penal- juridică aplicabilă
la situaţia concretă;

5
 - a stabili coraportul dintre norma penal-
juridică naţională şi cea
europeană/internaţională;
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor penale autohtone
cu prevederile legislaţiei europene/
internaţionale.
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor - a cunoaşte tehnici şi instrumente specifice
specifice din domeniul juridic în domeniului Dreptului penal;
soluţionarea problemelor de ordin practic; - a identifica problemele de ordin practic
din domeniul Dreptului penal;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând
materia Părţii Generale a dreptului penal;
- a decide asupra diverselor situaţii
practice în baza cunoştinţelor acumulate
şi ţinând cont de prevederile legii penale;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din
practica judiciară a Dreptului penal.
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de - a identifica lacunele şi carenţele din
reglementări sau coliziuni de drept; domeniul Dreptului penal Partea Generală;
- a analiza critic cadrul normativ existent
în domeniul Dreptului penal Partea
Generală;
- a estima eficienţa normelor care
alcătuiesc Partea Generală a legislaţiei
penale a Republicii Moldova;
- a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul
Dreptului penal Partea Generală;
- a argumenta opinia proprie expusă

6

6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice;
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice;
referitoare la lacunele şi carenţele din
domeniul Dreptului penal Partea
Generală.
- a compara experienţa doctrinară şi practică
în vederea alegerii soluţiei interpretative
corecte a normei juridico-penale;
- a interpreta norme juridic-penale ce
formează disciplina Drept penal (Partea
Generală);
- a utiliza metodele specifice dreptului
penal în procesul de elucidare a esenţei
juridice a unei sau altei instituţii de drept
penal.
- a stabili normele juridico-penale care
conţin carenţe;
- a determina interdependenţa dintre
normele din Partea Generală şi Partea
Specială ale dreptului penal;
- a stabili legături între normele Părţii
Generale a legii penale şi normele de
referinţă din actele normative
extrapenale;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
drept penal;
- a face propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltării
dreptului penal ca instrument de realizare
a politicii penale a Republicii Moldova.
- a planifica etapele de efectuare a
activităţilor de învățare și de realizare a
sarcinilor de lucru individual sau în grup;
- a respecta termenele limită stabilite pentru
efectuarea sarcinilor;
7
 - a aplica normele deontologice în realizarea
activităţilor de învățare și de lucru
individual sau în grup;
- a îndeplini sarcinile cu responsabilitate şi
eficacitate maximă.
9. Utilizarea eficientă a resurselor de - a identifica corect resursele de comunicare
comunicare, a surselor de formare specifice domeniului de formare profesională;
profesională asistată, atât în limba română, - a folosi eficient paginile electronice,
cât şi într-o limbă de circulaţie aplicaţiile software de specialitate, bazele de
internaţională. date, cursurile on-line etc. atât în limba româna
cât şi, cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională.

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

8
Subiectul 1. Etapele activității infracționale

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

- să relateze despre faza internă a activității
infracționale și etapele ei;  Etapele de desfăşurare a infracţiunii
- să definească noţiunea de forme ale infracţiunii intenţionate;
intenţionate în raport cu etapele de desfăşurare;  Formele infracţiunii intenţionate şi
- să formuleze noţiunea etapelor de desfăşurare a caracterizarea acestora: pregătirea de
infracţiunii; infracţiune, tentativa de infracţiune,
- să caracterizeze formele pregătirii de infracţiune; infracţiunea – fapt consumat,
- să caracterizeze formele tentativei de infracţiune; infracțiunea – fapt epuizat.
- să deosebească pregătirea de infracțiune de
tentativa de infracțiune în cazurile practice; Termeni-cheie: etapă a activităţii
- să caracterizeze infracțiunea ca fapt consumat și infracţionale, pregătire de infracţiune,
fapt epuizat; tentativă de infracţiune, infracţiune
- să delimiteze infracţiunea consumată de cea consumată, infracţiune epuizată,
epuizată; renunţare de bună voie la săvârşirea
- să stabilească condițiile renunțării de bună voie infracţiunii.
la săvârșirea infracțiunii;
- să deosebească renunțarea de bună voie de
tentativa la infracțiune.
- să deosebească trăsăturile infracţiunii consumate
de cele ale infracţiunii epuizate;
- să proiecteze situaţii de problemă;
- să rezolve situaţii de problemă.

9
Subiectul 2. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 Consideraţii generale privind unitatea

- să definească noţiunile de infracţiune unică şi
pluralitate de infracţiuni;
- să caracterizeze modalităţile infracţiunii unice;
- să caracterizeze modalităţile pluralităţii de  Pluralitatea de infracţiuni: noţiune şi
infracţiuni;
- să delimiteze infracţiunea unică de pluralitatea
de infracţiuni în situații practice.
şi pluralitatea de infracţiuni;
 Infracţiunea unică: noţiune şi
modalităţi;
modalităţi.
Termeni-cheie: infracţiune unică, unitate
naturală, unitate legală, pluralitate de
infracţiuni, concurs de infracţiuni,
recidivă de infracţiuni.

Subiectul 3. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

- să reproducă noţiunile fiecăreia dintre cauzele  Caracterizarea generală a cauzelor care

care înlătură caracterul penal al faptei;
- să identifice condiţiile în care fiecare dintre cauzele,
care înlătură caracterul penal al faptei, este legală;
- să determine locul şi rolul fiecăreia dintre cauzele,
care înlătură caracterul penal al faptei, în sistemul
altor cauze care înlătură caracterul penal al faptei;
- să determine natura juridică a fiecărei cauze care
înlătură caracterul penal al faptei;
- să sintetizeze asemănările şi deosebirile dintre
cauzele care înlătură caracterul penal al faptei
prevăzute în Codul penal al Republicii Moldova.
înlătură caracterul penal al faptei;
 Noţiunea, natura juridică şi condiţiile
legitimei apărări;
 Noţiunea, natura juridică şi condiţiile
reţinerii infractorului;
 Noţiunea, natura juridică şi condiţiile
stării de extremă necesitate;
 Constrângerea fizică sau psihică:
noţiune şi condiţii;
 Riscul întemeiat: noţiune şi condiţii;
 Executarea ordinului sau dispoziţiei
superiorului: noţiune şi condiţii.

Termeni-cheie: cauză care înlătură

caracterul penal al faptei, legitima
apărare, starea de extremă necesitate,
reţinerea infractorului, constrângerea
fizică sau psihică, riscul întemeiat,
executarea ordinului sau dispoziţiei
superiorului.

10
Subiectul 4. Participaţia
Obiective Unităţi de conţinut

 Conceptul, natura juridică şi condiţiile

- să relateze despre conceptul participaţiei penale participaţiei;
ca formă a pluralităţii de infractori;  Participanţii la infracţiune: noţiune şi
- să elucideze condiţiile participaţiei; caracteristică;
- să caracterizeze participanţii la infracţiune;  Formele participaţiei: noţiune şi
- să caracterizeze formele participaţiei; caracteristică;
- să determine particularităţile răspunderii penale a  Răspunderea penală a participanţilor la
participanţilor la infracţiune; infracţiune;
- să delimiteze implicarea la infracţiune de partici-  Implicarea la infracţiune.
paţia penală.
Termeni-cheie: participație, autor,
organizator, instigator, complice,
participație simplă, participație
complexă, grup criminal organizat,
organizație criminală, exces de autor,
implicare la infracțiune.

Subiectul 5. Răspunderea penală

Obiective Unităţi de conţinut

 Conceptul de răspundere penală;

- să definească noţiunea de răspundere penală;
- să relateze despre principiile şi temeiul răspunderii
penale;
- să determine formele răspunderii penale;
- să explice mecanismul de realizare a răspunderii
penale;
- să aprecieze coraportul dintre răspunderea penală
şi pedeapsa penală.
 Principiile răspunderii penale;
 Mecanismul de realizare a răspunderii
penale;
 Temeiul răspunderii penale.
Termeni-cheie: temei, principiu,
mecanism de realizare a răspunderii
penale, componență a infracțiunii.

11
Subiectul 6. Liberarea de răspundere penală
Obiective
- să definească noţiunea de liberare de răspundere
penală;
- să identifice temeiul şi condiţiile liberării de răs-
pundere penală;
- să caracterizeze tipurile liberării de răspundere
penală;
- să determine prezența condițiilor de liberare de
răspundere penală în cazurile practice;
- să se expună asupra tipurilor de liberare de
răspundere penală aplicate mai rar/des în practice
judiciară națională;
- să propună noi modalităţi şi condiţii de liberare
de răspundere penală.
Subiectul 7. Pedeapsa penală
Obiective
- să reproducă noţiunea pedepsei penale;
- să distingă trăsăturile pedepsei penale;
- să identifice scopul şi funcţiile pedepsei penale;
- să clasifice pedepsele penale în funcţie de diverse
criterii;
- să caracterizeze categoriile pedepselor penale
aplicate persoanelor fizice;
- să caracterizeze categoriile pedepselor penale
aplicate persoanelor juridice;
- să recomande alte categoriide pedepse penale, a
căror includere în sistemul pedepselor penale al
Republicii Moldova ar fi raţională.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea, temeiul şi condiţiile liberării
de răspundere penală;
 Tipurile liberării de răspundere penală:
- liberarea de răspundere penală a
minorilor;
- liberarea de răspundere penală cu
tragerea la răspundere contravențională;
- liberarea de răspundere penală în
legătură cu renunţarea de bună voie la
săvârşirea infracţiunii;
- liberarea de răspundere penală în
legătură cu căinţa activă;
- liberarea de răspundere penală în
legătură cu schimbarea situaţiei;
- liberarea condiţionată de răspundere
penală;
- prescripţia tragerii la răspundere penală.
Termeni-cheie: temeiul liberării de
răspundere penală, condiții de liberare
de răspundere penală, minor, răspundere
contravențională, renunțare de bună
voie, căință activă, schimbarea situației,
liberare condiționată de răspundere
penală, prescripția tragerii la răspundere
penală.
Unităţi de conţinut
 Conceptul de pedeapsă penală;
 Scopul şi funcţiile pedepsei penale;
 Sistemul pedepselor penale prevăzut în
Codul penal al Republicii Moldova:
 clasificarea pedepselor penale;
 pedepse aplicate persoanelor fizice;
 pedepse aplicate persoanelor juridice.
Termeni-cheie: pedeapsă penală, scop al
pedepsei penale, sistem de pedepse
penale, pedepse principale, pedepse
complementare, pedepse mixte.
12
Subiectul 8. Individualizarea pedepselor
Obiective Unităţi de conţinut

- să definească conceptul individualizării pedepselor;  Conceptul de individualizare a

- să determine necesitatea individualizării pedep-
selor;
- să distingă formele de individualizare a pedepselor;
- să caracterizeze mijloacele şi criteriile de indivi-
dualizare a pedepselor;
- să clasifice circumstanţele agravante şi cele
atenuante;
- să caracterizeze circumstanţele agravante şi cele
atenuante;
- să distingă regulile aplicării pedepsei;
- să estimeze pericolul social al infracţiunilor să-
vârşite cu circumstanţe atenuante şi al celor săvâr-
şite cu circumstanţe agravante;
- să determine prezența circumstanțelor
atenuante/agravante în cazurile practice;
- să relateze despre efectele circumstanțelor
atenuante și celor agravante;
- să analizeze situațiile de concurs dintre
circumstanțele agravante și cele atenuante;
- să elucideze condițiile în care se aplică pedeapsa
mai blândă decât cea prevăzută de lege;
- să se expună asupra problemei de aplicare a
pedepsei în cazul acordului de recunoaștere a
vinovăției;
- să distingă regulile și condițiile aplicării pedepsei
prevăzute la alin. (8) art. 3641 CPP, în cazul
judecării cauzei pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală;
- să deosebească regulile aplicării pedepsei în cazul
acordului de recunoaștere a vinovăției și în cazul
judecării cauzei pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală;
- să distingă particularitățile aplicării pedepsei
pentru infracțiunea neconsumată și recidivă de
infracțiuni;
- să analizeze condițiile aplicării pedepsei în cazul
participației penale;
- să identifice regulile de aplicare a pedepsei în
cazul unui concurs de infracțiuni;
- să identifice regulile de aplicare a pedepsei în
cazul unui concurs de sentințe;
- să se expună asupra aplicării pedepsei în cazul
executării hotărârilor unui stat strain;
- să stabilească pedeapsa aplicabilă și cuantumul
acesteia în cazurile practice concrete;
- să recomande perfecţionarea cadrului legislativ
privind aplicarea pedepsei penale.
pedepselor;
 Forme de individualizare a pedepselor;
 Individualizarea judiciară a pedepselor;
 Aplicarea pedepsei:
- aplicarea pedepsei mai blânde decât cea
prevăzută de lege;
- aplicarea pedepsei în cazul încheierii
acordului de recunoaştere a vinovăţiei;
- aplicarea pedepsei pentru infracţiunea
neconsumată;
- aplicarea pedepsei pentru recidiva de
infracţiuni;
- aplicarea pedepsei pentru participaţie;
- aplicarea pedepsei în cazul unui concurs
de infracţiuni;
- aplicarea pedepsei în cazul unui cumul
de sentinţe;
- aplicarea pedepsei în cazul executării
hotărârii unui stat străin;
 Modul determinării termenului
pedepsei definitive în cazul cumulării
diferitelor pedepse.
Termeni-cheie: individualizare a
pedepselor, individualizare legală,
individualizare judiciară, individualizare
administrativă, criteriu de
individualizare a pedepselor, mijloc de
individualizare a pedepselor, aplicarea
pedepsei, concurs de infracțiuni, cumul
de sentințe, acord de recunoaștere a
vinovăției, cumularea diferitelor pedepse.

13
Subiectul 9. Liberarea de pedeapsă penală
Obiective
- să definească noţiunea de liberare de pedeapsă
penală;
- să caracterizeze tipurile liberării de pedeapsă penală;
- să elucideze condițiile fiecărui tip de liberare de
pedeapsă penală;
- să identifice situațiile în care este aplicabilă
instituţia liberării de pedeapsă penală faţă de
situaţiile din practica juridică.
Unităţi de conţinut
 Conceptul şi importanţa liberării de
pedeapsă penală;
 Tipurile liberării de pedeapsă penală:
- condamnarea cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei;
- condamnarea cu suspendarea parțială
a executării pedepsei cu închisoarea;
- liberarea condiţionată de pedeapsă
înainte de termen;
- liberarea de pedeapsă penală în cazul
săvârșirii infracțiunii pentru prima
oară și al reparării prejudiciului;
- înlocuirea părţii neexecutate din
pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă;
- liberarea de pedeapsă a minorilor;
- liberarea de pedeapsă datorită schimbării
situaţiei;
- liberarea de la executarea pedepsei a
persoanelor grav bolnave;
- amânarea executării pedepsei pentru
femei gravide şi persoane care au copii
în vârstă de până la 8 ani;
- dispunerea internării forţate într-o
instituţie ftiziopneumologică;
- prescripţia executării sentinţei de
condamnare.
Termeni-cheie: liberarea de pedeapsă
penală, temeiul liberării de pedeapsă
penală, condiții de liberare de pedeapsă
penală, minor, condamnare cu
suspendarea condiţionată a executării
pedepsei, liberare condiţionată de
pedeapsă înainte de termen, înlocuire a
părţii neexecutate din pedeapsă cu o
pedeapsă mai blândă, schimbarea
situaţiei, prescripţia executării sentinţei de
condamnare.
14
Subiectul 10. Măsurile de siguranţă
Obiective Unităţi de conţinut

- să definească conceptul „măsuri de siguranţă”;  Conceptul „măsuri de siguranţă”;

- să deosebească măsurile de siguranţă de pedep-  Măsurile de siguranţă cu caracter
sele penale; medical;
- să caracterizeze măsurile de siguranţă;  Măsurile de siguranţă cu caracter
- să explice natura juridică a măsurilor de siguranţă; educativ;
- să decidă asupra aplicării practice a măsurilor de  Expulzarea;
siguranţă prin studiu de caz, date statistice.  Confiscarea specială;
 Confiscarea extinsă.

 Termeni-cheie: măsură de siguranță,

măsuri de siguranţă cu caracter
medical, măsuri de siguranţă cu
caracter educativ, expulzare, confiscare
specială, confiscare extinsă.

Subiectul 11. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării
Obiective Unităţi de conţinut

- să definească noţiunea de cauze care înlătură răs-  Conceptul privind cauzele care înlătură
punderea penală sau consecinţele condamnării; răspunderea penală sau consecinţele
- să sistematizeze cauzele care înlătură răspunderea condamnării;
penală sau consecinţele condamnării;  Amnistia;
- să descrie condiţiile aplicării cauzelor care înlătură  Graţierea;
răspunderea penală sau consecinţele condamnării;  Împăcarea;
- să utilizeze metodele dreptului penal pentru ca-  Antecedentele penale;
racterizarea generală a cauzelor care înlătură răs-  Reabilitarea judecătorească.
punderea penală sau consecinţele condamnării;
- să estimeze consecinţele juridice ale aplicării cau- Termeni-cheie: amnistie, grațiere,
zelor care înlătură răspunderea penală sau conse- împăcare, antecedent penal, stingerea
cinţele condamnării. antecedentului penal, reabilitare
judecătorească.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei Drept penal, Partea

generală (II), fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute obligator un anumit
număr de ore de lucru individual.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde studenţii să
gândească şi să acţioneze independent.

15
 La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista orientativă de teme (este ataşată mai jos) pe care
studenţii urmează să le abordeze, criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile de realizare,
produsul preconizat. Studentul îşi poate alege oricare din temele propuse de profesor sau o altă temă, la
proprie discreţie, însă obligator din curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual.
La cursul de Drept penal, Partea generală (II), lucrul individual este realizat prin:
I. Activităţi individuale cu sarcini/teme comune;
II. Activităţi individuale cu sarcini/teme personalizate, elaborate diferenţiat pentru fiecare student.

Activităţile individuale cu sarcini/teme comune sunt realizate după predarea unui capitol,
subcapitol, temă de ordin teoretice.
Activităţile individuale cu sarcini/teme personalizate rezidă în electarea bibliografiei adecvate
pentru o lucrare ştiinţifică; ordonarea listei de lucrări utilizate conform cerinţelor de rigoare, în
procesul de elaborare a conspectelor, rezumatelor, recenziilor asupra unor lucrări/articole de profil;
realizarea proiectelor; realizarea unor sarcini diferenţiate, de exemplu: elaborarea unor rezumate,
referate, lucrări ştiinţifice efectuate în procesul de cercetare şi investigare
Atât activităţile individuale cu sarcini/teme comune cât și activităţile individuale cu sarcini/teme
personalizate sunt realizate de către studenţi prin:
1. Activităţi de lectură şi documentare ştiinţifică a unor surse bibliografice care pot încadra:
relevarea aspectelor esenţiale; sistematizarea, structurarea, ordonarea şi gruparea logică; compararea;
clasificarea; ierarhizarea etc. a informaţiei.
Lectura şi documentarea ştiinţifică cuprinde un ansamblu de tehnici de autoinstruire prin care se
obţine şi se dezvoltă competenţa de cercetare. În realizarea acestor activităţi studenţii au nevoie de
următoarele deprinderi:
 de înţelegere a textului în procesul de lectură;
 de elaborare şi susţinere a argumentelor şi contraargumentelor;
 de sistematizare, structurare logică a ideilor/informaţiei;
 de formulare a întrebărilor şi răspunsului la ele;
 de interpretare a informaţiei, materialelor;
 de autoevaluare.
2. Documentarea cu materiale de practică judiciară (după caz) națională/ europeană/
internațională (hotărâri ale instanțelor de judecată naționale, CEDO, Curții Constituționale,
generalizări ale practicii judiciare, hotărâri ale Plenului CSJ etc))
Lucrul individual al studenţilor este coordonat, monitorizat, moderat de către profesor şi, în cazuri
special, de către un reprezentant al pieții muncii.

16
 Este de preferat ca rezultatele să fie analizate în cadrul grupului de studenţi, pentru ca profesorul să
poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării individuale,
profesorul acordă note.

17
Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
 Identificarea  Actualitatea și importanța
surselor temei
bibliografice  Profunzimea studiului
 Acumularea  Diversitatea surselor
Referat Pe parcursul
informaţiei  Analiza critică a rezultatelor
semestrului
 Elaborarea propriu- prezentate
zisă a referatului  Identificarea posibilităţilor de
 Prezentarea publică a aplicare a rezultatelor
rezultatelor obţinute  Volumul (5-10 pag.)

 Utilitatea/actualitatea
materialelor acumulate
 Corectitudinea utilizării
 Acumularea termenilor
informaţiei  Structura portofoliului
 Realizarea  Relevanţa concluziilor
Pe parcursul
Portofoliu obiectivelor  Conţinutul propriu-zis al
semestrului
/sarcinilor portofoliului
 Prezentarea  Concordanţa hotărârilor
rezultatelor judecătoreşti cu legislaţia
penală în vigoare
 Concordanţa hotărârilor
judecătoreşti cu practica CSJ
şi CEDO
 Selectarea a maxim
3-5 cauze penale la
 Profunzimea studiului
una şi aceeaşi
 Corectitudinea utilizării
tematică
termenilor de specialitate
 Analiza soluţiilor de
 Corectitudinea aplicării
Studiu de încadrare date de Pe parcursul
legislaţiei în vigoare
caz către subiecţii semestrului
 Analiza critică a rezultatelor
oficiali de aplicare în
prezentate
concret a legii penale
 Relevanţa concluziilor şi
 Formularea
soluţiilor
propriilor concluzii
şi soluţii
 Identificarea metodei
 Profunzimea expunerii
de abordare
 Analiza critică a tematicii
Eseu  Elaborarea propriu- Pe parcursul
cercetate
zisă a eseului semestrului
 Originalitatea ideilor
 Prezentarea publică a
 Volumul (3-5 pag.)
rezultatelor obţinute
 Profunzimea studiului
 Identificarea surselor
 Diversitatea surselor
bibliografice
 Analiza critică a rezultatelor
 Studiu experimental
Proiect prezentate Pe parcursul
 Elaborarea propriu-
 Identificarea posibilităţilor de semestrului
zisă a lucrării
aplicare a rezultatelor
 Prezentarea publică a
 Originalitatea studiului
rezultatelor obţinute
 Volumul (10-15 pag.)

18
  Acumularea  Interesul membrilor grupului
materialului relevant faţă de sarcinile
sferei de interese ale înaintate spre realizare de către
grupului profesor
(ascultătorilor)  Gradul de implicare a
 Alegerea strategiei fiecărui membru al grupului în
de desfăşurare a realizarea sarcinilor
lecţiei publice  Calitatea materialului
Lecţie
 Folosirea prezentat
publică
materialelor şi  Originalitatea prezentării
tehnologiilor  Interesul grupului de
informaţionale ascultători faţă de materialul
 Alegerea celor mai prezentat
relevante metode de  Strategia de prezentare a
prezentare a lecţiei publice
materialului pregătit  Calitatea portofoliului
 Utilizarea prezentat
metodelor interactive  Autoevaluarea
de comunicare  Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului
 Interesul membrilor grupului
faţă de sarcinile
înaintate spre realizare de către
 Studiul bibliografic profesor
 Studiul  Gradul de implicare a
jurisprudenței fiecărui membru al grupului în
 Studiul realizarea sarcinilor
materialelor statistice  Actualitatea tematicii puse
și de drept comparat în discuție
 Acumularea  Caracterul științifico-practic
Ședinţa
materialului relevant al materialului expus
cercului
 Alegerea strategiei  Diversitatea metodelor
ştiinţifico- Pe parcursul
de desfăşurare a utilizate
practic de semestrului
ședinței  Originalitatea prezentării
Drept
 Folosirea  Gradul de implicare al
penal
materialelor şi invitatului special
tehnologiilor  Interesul grupului de
informaţionale ascultători faţă de materialul
 Utilizarea prezentat
metodelor interactive  Strategia de prezentare
de comunicare  Calitatea portofoliului
prezentat
 Autoevaluarea
 Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului
 Studiul bibliografic  Interesul membrilor grupului
și al materialelor faţă de sarcinile înaintate spre
statistice existente realizare de către profesor
 Sondaj Pe parcursul
 Studiu de drept  Gradul de implicare a
de opinii semestrului
comparat fiecărui membru al grupului în
 Acumularea realizarea sarcinilor
materialului relevant  Actualitatea tematicilor

19
  Alegerea strategiei utilizate în sondaj
de desfăşurare a  Claritatea întrebărilor din
sondajului sondaj
 Folosirea  Importanța întrebărilor
materialelor şi selecate pentru sondaj, în
tehnologiilor general
informaţionale  Gardul de dificultate al
 Utilizarea întrebărilor pentru respondenți
metodelor interactive  Diversitatea metodelor
de comunicare cu interactive utilizate
respondenții  Gradul de implicare al
 Prezentarea respondenților
concluziilor/rezultatel  Originalitatea prezentării
or  Interesul grupului de
ascultători faţă de materialul
prezentat
 Strategia de prezentare
 Relevanța concluziilor
sondajului
 Calitatea portofoliului
prezentat
 Autoevaluarea
 Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului
 Interesul și diligența
 Studiul bibliografic membrilor grupului faţă de
 Studiu al sarcinile înaintate spre
jurisprudenței și al realizare de către profesor
materialelor statistice  Gradul de implicare a
existente fiecărui membru al grupului în
 Studiu de drept realizarea sarcinilor
comparat  Actualitatea subiectelor
 Acumularea interviului
materialului relevant  Claritatea întrebărilor din
 Alegerea strategiei interviu
de desfăşurare a  Gardul de dificultate al
interviului întrebărilor
Pe parcursul
Interviu  Folosirea  Diversitatea metodelor
semestrului
materialelor şi interactive utilizate
tehnologiilor  Gradul de implicare al
informaţionale respondenților/lui
 Utilizarea  Originalitatea prezentării
metodelor interactive  Interesul grupului de
de comunicare cu ascultători faţă de materialul
persoanele/persoana prezentat
intervievați/tă  Strategia de prezentare
 Prezentarea  Calitatea portofoliului
rezultatelor prezentat
 Autoevaluarea
 Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului

20
 TEMATICA ORIENTATIVĂ A LUCRULUI INDIVIDUAL

1. Probleme actuale privind participaţia penală

2. Natura juridică a participaţiei
3. Răspunderea penală a participanţilor pentru infracţiunile săvârşite cu două forme de vinovăţie.
4. Autorul mediat: ficţiune sau realitate?
5. Răspunderea penală ca mijloc de realizare a principiilor dreptului penal în activitatea de aplicare a
normelor juridice
6. Dreptul la viaţă: probleme actuale ale legislaţiei, teoriei şi practicii
7. Închisoarea – categorie de pedeapsă penală
8. Munca neremunerată în folosul comunităţii
9. Amenda – categorie de pedeapsă penală
10. Pedeapsa cu moartea ori detenţiunea pe viaţă: opinii şi controverse
11. Pedepsele aplicate persoanelor juridice
12. Individualizarea pedepselor
13. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei
14. Aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege
15. Aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni
16. Liberarea de răspundere penală şi pedeapsa penală a minorilor
17. Prescripţia în dreptul penal
18. Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
19. Liberarea condiționată de pedeapsă înainte d e termen
20. Înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă
21. Liberarea de la executatea pedepsei a persoanelor grav bolnave
22. Amânarea executării pedepsei pentru femei gravide și femei care au copii în vârstă de până la 8 ani
23. Aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical: aspecte ştiinţifico-practice
24. Aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ
25. Confiscarea specială
26. Confiscarea extinsă
27. Expulzarea - măsură de siguranţă
28. Expulzarea, extrădarea şi readmisia în dreptul penal şi dreptul internaţional
29. Amnistia şi graţierea
30. Împăcarea: opinii şi controverse
31. Antecedentele penale
32. Reabilitarea judecătorească

21
 VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Profesorul poate opta pentru oricare modalitate de antrenare a studentului în activităţile de

predare-învăţare-evaluare premise de actele normative reglatorii.
Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Drept penal. Partea Generală sunt:
a. activitățile frontale
b. activitățile de grup
c. activitatea individuală.
a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită, etc.
b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în grupuri
mici, cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări si
referate, reviste universitare.
c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul
în biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări științifice, alte proiecte practice.
Tehnici şi metode de formare: prelegere interactivă; prelegere modernă, asalt de idei, studii de
caz, discuţii, dezbateri, joc de rol, rezolvare de probleme, exerciţii, inclusiv experimentale, studii
individuale de cercetare etc.
Metode de predare-învățare în regim online: Ținerea prelegerii online, prin intermediul
platformei care permite realizarea cursului fără impedimente tehnice și antrenarea tuturor
participanților în activitățile profesorului, fiind utilizate materialele didactice plasate, în prealabil, pe
platforma USM – Moodle (ori/și alte platforme accesibile).
Studenții pot învăța din oricare surse accesibile, nu doar cele plasate/ recomandate prealabil de
profesor.
Totodată, urmează a fi utilizate metodele interactive caracteristice unei prelegeri ordinare (curs
ținut, de obicei, în auditoriu).
Învățarea în regim online va fi realizată, de asemenea, cu utilizarea unei platforme care va
permite evaluarea studenților, implicarea în diverse activități practice (analiza spețelor, analiza
practicii judiciare, exerciții practice de consolidare a materialului învățat, etc).
Resurse materiale: fişe de lucru, postere, acte procedurale penale (rechizitorii, hotărâri emise de
către instanţe de judecată cu grad de jurisdicţie diferit), video-proiector, laptop, tablă/cretă etc.
Resursele materiale folosite în contextul predării în regim online trebuie împărtășite cu studenții
pentru a asigura o înțelegere mai bună în procesul predării (prezentări Power Point, hotărâri
judecătorești, materiale grafice, cursuri de lecții, teste etc). Materialele pot fi plasate în prealabil pe

22
Moodle (ori/și alte platforme accesibile), dar pot fi oferite și pe parcursul cursului (prin metoda screen
share).
Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația didactică
(euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea;
studiul de caz; metodele de simulare; învățarea prin descoperire.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în cadrul
programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea rezultatelor
învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt familiarizaţi cu
programul curricular al disciplinei Drept penal. Partea generală (I) şi sunt informaţi despre formele şi
modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea se va realiza prin intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul emiterii unei
judecăţi de valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii, presupunând:
 măsurare: prin instrumente de măsurare;
 interpretarea şi aprecierea rezultatelor: după criterii;
 adoptarea deciziei: prin judecata expertă.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei. Evaluarea poate fi
realizată “față în față “sau în regim online. Platforma pentru testare obligatorie în regim online este
selectată de profesor (ex. Moodle, Zoom, e-mail), ținându-se cont de posibilitatea și resursele tehnice
ale studenților de a accesa testul ori prin discuții, dezbateri, soluționarea spețelor etc.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului, seminariilor,
activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor profesionale a
viitorilor specialişti.
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în sala
de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în calendarul
academic.
Evaluarea curentă poate fi realizată “față în față “sau în regim online. Platforma pentru evaluare,
precum și pentru atestările obligatorii în regim online este selectată de profesor (ex. Moodle, Zoom,

23
e-mail), ținându-se cont de posibilitatea și resursele tehnice ale studenților de a accesa testul ori prin
discuții, dezbateri, soluționarea spețelor etc.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere nu mai
mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea lucrului individual se poate realize “față în față “sau în regim online Modalitatea de
susținere a lucrului individual în regim online va fi selectată de profesor, fiind luate în considerare:
posibilitatea expunerii materialului, interacțiunea cu ceilalți colegi, prezentare Power Point realizată
pentru toți participanții la sesiunea online.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Evaluarea finală, care va consta într-un examen oral sau scris (în condițiile studiilor mixte) la finele
semestrului, având ca finalitate prezentarea răspunsurilor la subiectele teoretice analizate la orele de
curs şi la orele practice, precum şi soluţionarea cazurilor practice referitoare la încadrarea juridică a
faptelor în acord cu regulile de calificare a infracţiunii, expunerea propriilor viziuni, opinii la diverse
subiecte controversate, elaborare/proiectare de spețe, strategii etc.
Evaluarea finală în regim online (examen în formă scrisă) va fi organizată, ținându-se cont de
următoarele aspecte:
 Elaborarea testelor în concordanță cu temele predate în regim online, la care au avut acces
studenții;
 Testele să fie plasate în prealabil pe o platforma comodă, în scopul evitării impedimentelor
tehnice;
 Monitorizarea probei scrise pe perioada desfășurării examenului.
În cazul în care evaluarea se va face online, prin examen oral, regulile desfășurării acestuia trebuie
anunțate de profesor la începutul semestrului de studii, ținându-se cont de actele normativ-reglatorii
aprobate de universitate și/sau facultate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).

24
 Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Drept penal. Partea generală (I), se pune accent pe prezenţa în test a
speţelor. Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea
materialului teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru
rezolvarea situaţiilor de problemă.

VIII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

obligatorie

1. Codul penal al Republicii Moldova (adoptat la 18.04.2002) // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova. – 2002. – Nr.128-129.
2. Constituţia Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994)
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr.1.
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova (adoptat la 14.03.2003) // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. - 2003 - Nr.104-110.
4. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu / Sub red.
A. Barbăneagră. - Chişinău: Centrul de Drept al Avocaţilor, 2003.
5. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Кузнецовой Н.Ф.
- Москва: Зерцало, 1998.
6. Grama M., Botnaru S., Şavga A., Martin D. Drept penal. Partea Generală. Vol.II. Chişinău,
2016.
7. Botnaru S., Grama M. Culegere de probleme la dreptul penal (Partea Generală). Chişinău,
2012.

25
 8. Berger V. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Bucureşti,1997.
9. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie Cu privire la unele chestiuni ce vizează
individualizarea pedepsei penale nr.8 din 11.11.2013.
10. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind judecarea cauzelor penale în procedura
acordului de recunoaştere a vinovăţiei nr.6 din 24.12.2010.
11. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie Cu privire la practica aplicării unor prevederi ce
reglementează punerea în executare a hotărîrilor judecătoreşti cu caracter penal nr. 6 din 14
noiembrie 2008
12. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie Cu privire la practica judiciară în cauzele
penale privind minorii nr.39 din 22.11.2004
13. Recomandarea nr. 97 din 9 februarie 2017 Cu privire la aplicarea prevederilor din Legea nr.
210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independenţei Republicii Moldova, de către instanţele judecătoreşti
14. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală (2008-2010). Culegere. Colectiv de
autori: Gurschi C., Botezatu R., Dolea I., Grama M. Chişinău, 2012.
15. Ghid cu privire la aplicarea pedepsei. Colectiv de autori: Ulianovschi Gh., Popescu D., Puica
V., ș.a. Chișinău, 2015.

suplimentară

1. Antoniu G., Bulai C., Bulai B.N., Duvac C. ș.a. Explicațiile Noului Cod Penal.Vol.I.
București, 2015.
2. Mihai Ștefănoaie. Drept penal. Partea Generală. Volumul II. Universul Juridic, București,
2020.
3. Boroi.A., Brutaru V., Bulai B.N., Bulai C. ș.a. Explicațiile Noului Cod Penal.Vol.II. București,
2015.
4. Bodoroncea G., Cioclei V., Kuglay I.ș.a. Codul penal. Comentariu pe articole. București, 2014.
5. Mihail Udroiu. Drept penal. Partea Generală. Partea Specială. Ediția a 4-a. Editura C.H. Beck.
București 2013.
6. Aurel Teodor Moldovan. Drept penal. Partea generală. Editura Lux Libris, Brașov, 2009.
7. Şavga A., Grama M. Drept penal. Partea generală (culegere de scheme). - Chişinău, 2020.
8. Brezeanu O. Minorul şi legea penală. - Bucureşti: All Beck, 1998.Bulai C., Filipaş A.,Mitrache
C. Instituţii de drept penal. - Bucureşti: TREI, 2001.
9. Daneş Şt., Papadopol V. Individualizarea juridică a pedepselor. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1995.

26
10. Dima T. Drept penal. Partea Generală. Vol.I-II. - Bucureşti: Lumina Lex, 2001.
11. Grama M. Participanţii la infracţiune şi particularităţile răspunderii lor. – Chişinău: CEP USM,
2004.

27
12. Moraru V. Confiscarea specială în dreptul penal. - Chişinău: Sirius. 2001.
13. Poenaru Iu. Pedeapsa cu moartea: “pro” sau “contra”. - Bucureşti: Lumina Lex, 1994.
14. Pop O. Aplicarea şi executarea măsurii educative a internării minorului infractor într-un centru
de reeducare. - Timişoara: Mirton, 2003.
15. Sima C. Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan. - Bucureşti: All Beck, 1999.
16. Sima C. Codul penal adnotat. - Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
17. Stănoiu R., Griga I., Dianu T. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti, 1992.
18. Streteanu F., Chiriţă R. Răspunderea penală a persoanei juridice. – Bucureşti: ROSETTI, 2002.
19. Streteanu F. Concursul de infracţiuni. - Cluj-Napoca: Lumina Lex, 1999.
20. Ţureanu C. Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori. - Bucureşti, 1995.
21. Ulianovschi X. Participaţia penală. - Chişinău, 2000.
22. Ungureanu A. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: Lumina Lex, 1995.
23. Аликперов Х. Освобождение от уголовной ответственности. - Москва-Воронеж: НПО
МОДЭК, 2001.
24. Иванов Н.Г. Понятие и формы соучастия в уголовном праве. - Саратов: СГУ, 1991.
25. Игнатов А.Н., Костарева Т.А. Уголовная ответственность и состав преступления.
Лекция. - Москва, 1996.
26. Уголовное право России. Общая часть. Под редакцией доктора юридических наук,
профессора, Заслуженного деятеля науки Российской Федерации В.П.Ревина. Москва.
Юстицинформ, 2016.
27. Уголовное право России. Общая часть. Под редакцией доктора юридических наук,
профессора А.И.Плотникова. Оренбург, 2016.
28. Уголовное право России. Общая часть. Под редакцией доктора юридических наук,
профессора Ф.Р.Сундурова и доктора юридических наук, профессора И.А.Тарханова.
Статус. Москва, 2016.
29. Козлов А.П. Соучастие. Традиции и реальность. - Санкт-Петербург, 2001.
30. Козоркин И.Д. Уголовное законодательство зарубежных стран / Англии, США, Франции,
Германии, Японии. - Москва: Зерцало, 1999.
31. Кругликов Л.Л. Уголовное право России. Часть Общая. - Москва: БЕК, 2000.
32. Кругликов Л., Васильевский А. Дифференциация ответственности в уголовном праве. -
Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2003.
33. Кудрявцев В.Н. Общая теория квалификации преступлений. - Москва: Юристь, 1999.
34. Филимонов В. Норма уголовного права. - Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс,
2004.

28