UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina

Organizarea profesiilor juridice

Ciclul I, Licenţă

Autori:
Elena BELEI, dr. în drept, conf. univ.
Sanda ȚONCU, mg. în dr., lector univ.

CHIŞINĂU, 2019

APROBAT Şef Departament __________

la şedinţa Departamentului
din 13 „ septembrie” 2019
 I. PRELIMINARII
Reținem, că, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de
învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-
economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se
axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare,
integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei
conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate,
dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor
teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea
unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse
activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la
disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
În felul acesta, menționăm, că disciplina Organizarea profesiilor juridice oferă fundamentul de
cunoștințe juridice și cadrul legislativ studentului pentru a percepe și învăța în următoarele semestre
subiecții principali ai sistemului dreptului care sunt implicați în realizarea, prin ramurile de drept
procedural, a tuturor ramurilor de drept material existente întrun stat.
Disciplina „Organizarea profesiilor juridice” contribuie la formarea specialistului în domeniul
dreptului, în domeniul înfăptuirii justiţiei. Obiectul disciplinei este studiul organizării, structurii şi
activităţii organelor de stat şi obşteşti chemate să contribuie la înfăptuirea justiţiei. Disciplina
„Organizarea profesiilor juridice” contribuie la formarea juristului prin cunoaşterea modului de
formare şi activitate a instanțelor judecătoreşti, Curţii Constituţionale, Consiliul Superior al
Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Procuraturii, Organelor de Urmărire Penală, Organelor
Poliţieneşti, Avocaturii, Notariatului, organelor de Executare a hotărârilor judecătorești, Arbitrajului,
Avocatul Parlamentar şi a Organizaţiilor nestatale sau persoanelor fizice care practică activitatea
particulară de detectiv şi de pază, Mediatorii.
Tematica disciplinei Organizarea profesiilor juridice include toți subiecții dreptului cu atribuții
procesuale la înfăptuirea justiției. Aici se studiază modul de creare a acestor organe, activitatea lor și
toate atribuțiile lor care sunt îndreptate spre protejarea aplicării corecte a legislației statului,
competența procesuală la aplicarea legii contravenționale, de procedură penală și procedură civilă,
statutul și atribuțiile funcționale ale reprezentanților acestor structuri de stat.
Totodată, cunoașterea disciplinei respective ajută la formarea următoarelor deprinderi la studenţi:
• să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
• să obţină competenţe de a identifica organele profesiilor juridice;
• să aplice cunoștințele sale în cadrul acestor organe.
Astfel, Organizarea profesiilor juridice contribuie direct la dezvoltarea competenţelor specifice
programului de formare profesională la specialitatea Drept.
Disciplina se predă în limbile română și rusă.
Beneficiari sunt studenții de la secția zi și frecvență redusă

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de evaluarea

Ore total:
Nr. de credite

inclusiv
Forma de Codul Denumirea Responsabil de
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei disciplină Total
C S L LI

2
 cu S.06.A.59 Organizarea Elena BELEI IV 120 30 30 60 E 4
frecvenţă profesiilor Sanda ȚONCU
juridice
cu S.07.A.45 Organizarea Elena BELEI VII 120 12 6 102 E 4
frecvenţă profesiilor Sanda ȚONCU
redusă* juridice

III. UNITĂŢI DE CONŢINUT ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Sistemul profesiilor juridice și organele sistemului de
2 1 2 1 2 6
drept în cadrul cărora se realizează activităţile juridice
2. Evoluția sistemului judecătoresc și organizarea justiției 2 1 1 1 6 12
3. Instanţele judecătoreşti. Consiliul Superior al
4 1 1 1 8 10
Magistraturii
4. Reglementarea statutului de judecător, asistent, grefier. 2 1 1 - 8 6
5. Reglementarea profesiei de procuror, personal al
2 1 1 - 4 8
procuraturii.
6. Avocatura. Organizarea profesiei de avocat. 2 1 1 1 4 8
7. Organizarea și activitatea executorilor judecătorești 2 1 1 1 8 8
8. O Organizarea și activitatea Mediatorilor. Reglementarea
2 1 1 - 4 6
statutului de mediator
9. Reglementarea statutului de administrator de
2 1 1 1 4 8
insolvabilitate, lichidator.
10. Notariatul. Organizarea profesiei de notar. 2 - 1 - 2 6
11. Reglementarea și organizarea statutului de arbitru
2 1 1 - 4 6
național și internațional
12. M Reglementarea statutului de ofițer de urmărire penală și
2 - 1 - 2 6
ofițer special de investigație
13. Organele poliției, organele securității statului și organele
2 1 1 - 2 6
de stat în domeniul asigurării ordinii publice.
14. Reglementarea și activitatea Ministerului justiției, Curții
2 1 1 - 2 6
Constituționale și a oficiului Avocatului Poporului.
Total 30 12 15 6 60 102

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - să definească conceptele de bază ale organizării
paradigmelor şi metodologiei din domeniul sistemului profesiilor juridice al Republicii Moldova
juridic (organele de justiție, organe coercitive ale statului,
organe de investigație, organe de conciliere ş.a.);
- să distingă noţiunile legale şi doctrinare ale
profesiilor juridice prin care se realizează impactul
asupra societății a activității acestor profesioniști;
- să relateze despre evoluţia instituţiilor și
profesiilor de realizare a dreptului în diferite etape
istorice de dezvoltare a societăţii şi în diferite sisteme
de drept;

3

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova,
a altor instrumente juridice europene şi
internaţionale
- să facă generalizări referitoare la diferite
fenomene şi instituţii de drept pe care le utilizează
profesioniștii din cadrul organelor de drept;
- să demonstreze temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a unei
sau altei norme sau instituţii care aplică normele
juridice;
- să stabilească locul şi rolul profesiilor juridice în
realizarea statului de drept și dezvoltarea ramurilor
de drept și a ştiinţelor juridice.
- să identifice problemele de drept, specifice
activității profesioniștilor în cadrul organelor de
drept unde activează juriștii (judecători, procurori,
avocați, notari, polițiști, ofițeri de urmărire penală,
ofițeri de investigație specială, colaboratori ai
serviciilor de securitate a țării, notari, arbitri,
executori judecătorești, administratori de
insolvabilitate, mediatori, grefieri, detectivi
particulari ș.a.);
- să aleagă metoda/ procedeul cel mai eficient
pentru acumularea datelor şi informaţiilor referitoare
la soluționarea problemelor juridice concrete în
activitatea juriștilor din diferite profesii;
- să demonstreze temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a unei
sau altei norme sau instituţii aplicabile unei spețe
concrete;
- să argumenteze eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor referitoare la
situațiile de drept în aplicarea normei de către
exponenții profesiilor juridice (judecători, procurori,
avocați, notari, polițiști, ofițeri de urmărire penală,
ofițeri de investigație specială, colaboratori ai
serviciilor de securitate a țării, notari, arbitri,
executori judecătorești, administratori de
insolvabilitate, mediatori, grefieri, detectivi
particulari ș.a.);
- să analizeze datele şi informaţiile culese/
acumulate, prin prisma utilităţii pentru soluționarea
problemelor apărute în exercitarea profesiilor
juridice.
- să distingă actele normative naţionale, europene /
internaţionale din domeniul realizării profesiilor
juridice;
- să identifice structurile corespondente din state
străine, unde activează juriști;
- să interpreteze corect normele de drept aplicabile
domeniilor unde activează exponenții profesiilor
juridice;
- să raporteze corect problema de drept la setul de
4
 norme și organe de drept abilitate cu intervenția și
generarea soluției concrete;
- să stabilească corect coraportul dintre normele de
drept național aplicabile și normele internaționale în
reglementarea activității exponenților profesiilor
juridice (judecători, procurori, avocați, notari,
polițiști, ofițeri de urmărire penală, ofițeri de
investigație specială, colaboratori ai serviciilor de
securitate a țării, notari, arbitri, executori
judecătorești, administratori de insolvabilitate,
mediatori, grefieri, detectivi particulari ș.a.);
- să formuleze propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor penale autohtone cu
prevederile legislaţiei europene/ internaţionale
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor - să cunoască, descrie/identifice tehnici şi
specifice din domeniul juridic în instrumente specifice activității domeniilor de
soluţionarea problemelor de ordin practic activitate a profesioniștilor juriști;
- să identifice problemele de ordin practic din
activitatea organelor de drept;
- să selecteze tehnici/instrumente legale pentru
soluționarea problema de ordin practic din activitatea
exponenților profesiilor juridice;
- să dea soluţiile corecte pentru problemele de ordin
practic vizând activitatea și atribuțiile persoanelor din
cadrul diverselor organe de drept;
- să decidă asupra diverselor situaţii practice, de
conflict, în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând
cont de prevederile legii;
- să elaboreze planuri de acţiune ce pot fi raportate
la situaţiile concrete din sistemul organelor de drept
pentru a le optimiza și eficientiza activitatea
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de - să identifice lacunele şi carenţele din actele
reglementări sau coliziuni sau de drept normative care reglementează activitatea profesiilor
juridice;
- a analiza critic cadrul normativ existent în domeniu
și să propună soluții;
- să aprecieze eficienţa normelor care alcătuiesc
cadrul legal de organizare și funcționare a organelor
în care activează profesioniști juriști din sistemul de
drept al Republicii Moldova;
- să expună opinia proprie referitoare la lacunele şi
carenţele din domeniul activității și funcționării
organelor de drept;
- să argumenteze opiniile proprii expuse cu privire la
lacunele şi carenţele din domeniul organizării
profesiilor juridice
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee - să compare experienţa şi practica în vederea
în vederea formulării soluţiilor alegerii soluţiei interpretative corecte a normei
interpretative ale normelor juridice juridice aplicabile în activitatea profesiilor juridice;
- să interpreteze cadrul legal care reglementează
activitatea, interacțiunea și dezvoltarea profesiilor
5
 juridice;
- a utiliza metodele specifice sistemului de drept
echitabil în procesul de elucidare a esenţei juridice a
unei sau altei instituţii de drept;
7. Formularea propunerilor în vederea - să stabilească normele juridice care conţin
perfecţionării cadrului legal existent neconcordanțe privind buna funcționare a organelor
de drept în care își desfășoară activitatea juriștii
(judecători, procurori, avocați, notari, polițiști, ofițeri
de urmărire penală, ofițeri de investigație specială,
colaboratori ai serviciilor de securitate a țării, notari,
arbitri, executori judecătorești, administratori de
insolvabilitate, mediatori, grefieri, detectivi
particulari ș.a.);
- să optimizeze interacțiunea organelor de drept în
care activează juriștii în vederea funcționări bune a
sistemului de drept în ansamblu;
- a face propuneri de modificare de legi în fiecare act
normativ care reglementează organizarea și
funcționarea profesiilor juridice.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi - să înțeleagă importanța activității organelor
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi sistemului de drept prin realizarea sarcinilor
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu profesionale ale exponenților profesiilor juridice;
respectarea principiilor eticii juridice - să perceapă îndeplinirea sarcinilor academice și
ulterior a celor profesionale în termene stabilite și
necesare.
9. Utilizarea eficientă a resurselor de - Să utilizeze cu eficiență maximă resursa virtuală
comunicare, a surselor de formare internet, pentru a acumula cunoștințele și informațiile
profesională asistată, atât în limba română, necesare de pe site-urile oficiale ale organelor de
cât şi într-o limbă de circulaţie drept unde activează profesioniștii din drept;
internaţională - Să perceapă informațiile expuse și în limbi străine
de circulației internațională pentru a cunoaște
echivalentele de organizare și funcționare a
profesiilor juridice și în alte state.

V. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Subiectul 1. Sistemul profesiilor juridice și organele de drept în cadrul cărora se realizează
activitățile juridice
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de justiţie sub toate - Definiţia şi clasificarea profesiilor juridice.
aspectele; - Activitățile juridice și formele prin care se
- să determine importanţa justiţiei în procesul de realizează dreptul. Interacţiunea profesiilor
edificare a statului de drept; juridice.
- să determine locul şi rolul profesiilor juridice - Raporturile sistemului judecătoresc în raport cu
în procesul de realizare a normelor de drept în puterea legislativă şi cea executivă.
cadrul edificării statului de drept; - Sistemul justiției de drept comun în raport cu
- să identifice profesiile juridice cheie în stat și jurisdicția Constituţională.
să cunoască specificul activității acestora; - Interacţiunea instanţelor judecătoreşti cu organele
- să clasifice profesiile juridice din sistemul procuraturii, organele de urmărire penală, cu
judecătoresc, sistemul procuraturii, avocaturii, avocatura, avocatul parlamentar ș.a.
notariatului, arbitrajului în baza diferitelor
criterii; Termeni cheie: sistem de drept, realizarea
- să cunoască și să optimizeze interacţiunea dreptului, profesiune juridică, organe de drept,

6
exponenților profesiilor juridice în procesul coercitiv, judecător, procuror, ministerul justiției,
exercitării profesiilor juridice pentru echilibrul avocat, notar, polițist, ofițer de urmărire penală,
juridic întro societate democratică, bazată pe judecată, justiție, executor judecătoresc, arbitru,
ordinea de drept. administrator de insolvabilitate etc.
Subiectul 2. Evoluția sistemului judecătoresc și organizarea justiției
Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie trăsăturile de bază ale organizării - Evoluția instituției judecătorului și a sistemului
justiţiei și procesului de realizare a justiției; judecătoresc în Moldova.
- să deosebească conceptele de organizare - Organele judecătoreşti până la formarea statului
judecătorească şi organizarea justiţiei; independent – Republica Moldova.
- să estimeze importanţa organizării - Organele judecătoreşti după proclamarea
judecătoreşti pentru înfăptuirea în optime independenţei Republicii Moldova.
condiţii a justiţiei penale; - Sistemul judecătoresc.
- să estimeze perspectiva evoluţiei sistemului - Definiţia şi particularităţile caracteristice ale
judiciar în contextul integrării europene a RM; sistemului judecătoresc.
- să formuleze propuneri de lege ferenda; - Caracteristica elementelor sistemului
- să argumenteze necesitatea existenţei corelaţiei judecătoresc al Republicii Moldova.
între organizarea judecătorească şi organizarea - Organizarea justiţiei pe grade de jurisdicție.
justiţiei; - Alte modalităţi de soluționare a litigiilor în
- să poată crea norme juridice la condiții noi ale societate. Arbitrajul. Medierea.
raporturilor sociale care implică activitatea
acestor organe; Termeni – cheie: justiție, organizare
- să aplice în practică corect înfăptuirea justiției judecătorească, verigă judecătorească, instanță de
pe grade de jurisdicție. judecată, cale de atac, grad de jurisdicție, instanță
de fond, de apel, de recurs, hotărâri, decizii,
arbitru, mediator.
Subiectul 3. Instanţele judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii
Obiective Unităţi de conţinut
- să cunoască și să identifice organele - Judecătoriile.
judecătorești ale Republicii Moldova; - Curţile de Apel.
- să definească noţiunea de judecătorie, curte de - Curtea Supremă de Justiţie, componenţa şi
apel și Curtea Supremă de Justiție; structura.
- să distingă noţiunile de judecătorie şi instanţă - Consiliul Superior al magistraturii, componență,
judecătorească; structură;
- să identifice organizarea, structura și - Competența colegiilor Consiliului Superior al
competența Judecătoriilor, Curților de Apel și a Magistraturii;
Curții Supreme de Justiție;
- să clasifice instanţele judecătoreşti; Termeni cheie: judecător, competență,
- să caracterizeze manifestarea interconexiunii în judecătorie, Curte de Apel, Curtea Supremă de
activitatea instanţelor; Justiție, fond apel, recurs.
- să determine importanţa hotărârilor cu caracter
explicativ ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie;
- să formuleze propuneri de lege ferenda pentru
îmbunătățirea activității sistemului judecătoresc.
Subiectul 4. Reglementarea statutului de judecător, asistent, grefier.
Obiective Unităţi de conţinut
- să cunoască și să caracterizeze trăsăturile - Corpul magistraţilor
statutului de judecător; - Statutul judecătorilor
- să cunoască drepturile și obligațiile - Condiţiile necesare pentru accederea în funcția de
profesionale ale judecătorilor; judecător;
- să cunoască condițiile de numire a - Formarea profesională inițială la INJ;
judecătorilor; - Transferul, suspendarea, detașarea judecătorilor;

7
- să poată identifica o abatere disciplinară a unui - Răspunderea disciplinară a judecătorilor;
judecător și să poată aplica sancțiunea corectă în - Suspendarea, eliberarea din funcţie şi demisia
speță; judecătorului
- să analizeze colaborarea între organele - Încetarea statutului de judecător;
judecătorești și organele de autoadministrare - Statutul juridic al asistentului judecătorului;
judecătorească; - Statutul juridic al grefierului;
- să argumenteze oportunitatea avansării sau
retrogradării în cariera judecătorilor urmare a Termeni cheie: magistrat, judecător, răspundere
stagiului de activitate profesională sau a disciplinară, Consiliul Superior al Magistraturii,
sancțiunilor disciplinare. asisten, grefier.
Subiectul 5. Reglementarea profesiei de procuror, angajat al organelor (asistentul procurorului)
procuraturii.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de procuratură; - Evoluție istorică a instituţiei procuraturii
- să caracterizeze trăsăturile esenţiale ale - Organizarea sistemului procuraturii Republicii
activităţii procuraturii; Moldova, Structura procuraturii Generale;
- să clasifice organele procuraturii; - Direcţiile principale de activitate ale procuraturii;
- să stabilească importanţa activităţii procuraturii - Atribuțiile procurorului, contribuția lui la
în vederea edificării unui stat de drept; înfăptuirea justiției de către instanțele de judecată;
- să identifice activitatea corectă a procuraturii - Principiile fundamentale ale organizării şi
prin prisma principiilor de organizare a acesteia activităţii procuraturii,
- să identifice cazurile de abatere disciplinară a - Statutul procurorului,
procurorilor și sancțiunile pentru aceste cazuri - Condițiile pentru accederea în funcția de
- să analizeze jurisprudenţa CEDO cu referire la procuror; formare a organelor procuraturii;
respectarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii - Promovarea, transferul, delegarea, detașarea,
umane, inviolabilităţilor în procesul penal; suspendarea, și eliberarea din funcție a
- să argumenteze necesitatea reformării procurorului;
sistemului procuraturii conform exigenţilor unui - Stimularea şi răspunderea disciplinară a
stat de drept. procurorilor;

Termeni cheie: procuror, procuratură, urmărire

penală, control ierarhic, statut procuror, Consiliul
superior al procurorilor, sancțiune disciplinară,
stimulare, sancționare, grade speciale.
Subiectul 6. Avocatura. Organizarea profesiei de avocat.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de avocat şi avocatură; -Aspecte istorice privind organizarea şi activitatea
- să caracterizeze trăsăturile esenţiale ale avocaturii;
statutului avocatului; - Organizarea avocaturii în Republica Moldova
- să clasifice modalităţile dreptului la apărare; - Caracterul avocaturii şi exercitarea profesiei de
- să stabilească importanţa dreptului la apărare avocat, principiile de organizare a profesiei de
ale intereselor legale ale persoanelor. avocat;
- să analizeze jurisprudenţa CEDO cu referire la - Condițiile de acordarea a licenței de Avocat și de
asigurarea standardelor asigurării dreptului la accedere în profesie;
apărare; - Statutul avocatului, suspendarea statutului de avocat
- să argumenteze necesitatea asigurării dreptului și încetarea statutului de avocat;
la avocat ca garanţie a realizării dreptului la - Drepturile şi obligaţiile avocatului;
apărare; - Noţiunea de apărător în procesul penal;
- să analizeze mecanismele procesuale de - Avocatul – în procedurile civilă, de contencios
asigurare a dreptului la apărare la care participă administrativ, contravențională;
avocatul. - Răspunderea disciplinară a avocatului;
-Organele de conducere a avocaturii în Republica

8
 Moldova; Uniunea Avocaților Republicii Moldova,
Barourile;
- Asistenţa juridică şi formele de organizare a
birourilor de avocați;

Termeni cheie: avocat, apărător, asistență

garantată de stat, statut, asistență juridică,
jurisconsult, uniunea avocaților, barou, cabinetul
avocatului.
Subiectul 7. Organizarea și activitatea executorilor judecătorești
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de executor • Noțiuni generale cu privire la Executorul
judecătoresc; Judecătoresc în Republica Moldova.
- să identifice principiile activităţii executorului • Organizarea profesiei de executor judecătoresc;
judecătoresc; Organele de conducere – Uniunea națională a
- să analizeze structura organelor de executorilor judecătorești;
autoadministrare a executorilor judecătoreşti; • Statutul executorului judecătoresc;
- să clasifice competenţele executorilor • Formarea profesională a executorilor judecătorești,
judecătoreşti; condițiile pentru accederea în funcția de executor
- să aprecieze importanţa activităţii executorului judecătoresc;
judecătoresc. • Competența executorilor judecătorești;
• Răspunderea executorului judecătoresc,
răspunderea disciplinară;
• Suspendarea și încetarea statutului de executor
judecătoresc;
Termeni cheie: executor judecătoresc, executare,
titlu executoriu, document executoriu.
Subiectul 8. Organizarea și activitatea Mediatorilor
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de mediere; • Considerațiuni generale privind medierea în
- să determine condiţiile necesare pentru accesul sistemul de drept;
în profesia de mediator; • Statutul și formele de organizare a activității de
- să analizeze statutul profesiei de mediator; mediator;
- să aprecieze eficienţe medierii în cadrul • Condițiile de accedere în calitatea de mediator;
acțiunilor de apărare a drepturilor persoanelor. • Competența mediatorilor;
• Procedura de mediere în cauze civile, penale și
contravenționale;
• Răspunderea disciplinară a mediatorilor;
• Suspendarea și încetarea activității de mediator;
• Organizarea și funcționarea Consiliului de Mediere;

Termeni cheie: contract de mediere, convenție de

mediere, mediere, litigiu, mediator, organizație de
mediere.
Subiectul 9. Reglementarea statutului de administrator de insolvabilitate, lichidator.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul administrator de • Considerațiuni generale privind activitatea
insolvabilitate, lichidator; administratorului de insolvabilitate, lichidatorului;
- să determine condiţiile necesare pentru accesul • Principiile activității administratorului de
în profesia de administratorilor de insolvabilitate; insolvabilitate;
- să analizeze statutul profesiei de administratorilor • Competența administratorilor de insolvabilitate,
de insolvabilitate; lichidatorilor;

9
- să aprecieze eficienţe activității administratorilor • Statutul administratorului, lichidatorului;
de insolvabilitate; • Admiterea în profesia de administrator, cerințe;
- să identifice cazurile de abateri disciplinare și să • Răspunderea disciplinară a administratorilor de
cunoască procedura răspunderii disciplinare a insolvabilitate, lichidatorilor;
administratorilor de insolvabilitate, lichidatorilor; • Suspendarea și încetarea activității
- să identifice formele de organizare a activității administratorului, lichidatorului;
de administrator; • Formele de organizare a activității de
- să propună modificări de acte normative pentru administrator;
îmbunătățirea activității administratorilor de • Organele de conducere ale uniunii
insolvabilitate. administratorilor autorizaţi;

Termeni cheie: administrator de insolvabilitate,

lichidator, insolvabilitate, lichidare.

Subiectul 10. Notariatul. Organizarea profesiei de notar.

Obiective Unităţi de conţinut
- să cunoască organizarea și activitatea - Considerații generale privind evoluția
Notariatului; notariatului.
- să identifice condițiile de numire în funcția de - Principiile activități notariale;
notar; - Organizarea şi sistemul organelor notariatului;
- să cunoască activitatea legală a notarilor și a Uniunea Notarilor, forma de organizare a activității
acțiunilor realizate de notari în Republica de notar.
Moldova; - Condiții pentru accederea în funcția de notar;
- să cunoască drepturile ți obligațiile de funcție ale - Competența notarilor;
notarilor; - Suspendarea, încetarea statutului de notar;
- să identifice abaterile disciplinare ale notarilor și - Drepturile, obligaţiile şi răspunderea notarului,
să cunoască sistemul răspunderii disciplinare ale răspunderea disciplinară;
notarului. Termeni cheie: notar, notariat, uniunea notarilor,
autentificare acte.
Subiectul 12. Reglementarea și organizarea statutului de arbitru național și internațional
Obiective Unităţi de conţinut
- să cunoască natura juridică a judecății arbitrale; - Noțiuni generale privind natura juridică a
- să definească judecata arbitrală; arbitrajului.
- să cunoască și aplice procedura judecății - Curțile de arbitraj, modul de formare şi
arbitrale; componenţa.
- să diferențieze judecata în Curțile Arbitrale de - Statutul arbitrilor;
judecata în instanțele Judecătorești statale de drept - Alegerea arbitrilor;
comun; - Competenţa arbitrilor aleşi şi modul de
- să identifice statutul arbitrilor din curțile de soluţionare a litigiilor.
Arbitraj; - Arbitrajul Comercial Internaţional, principiile de
- să analizeze interacțiunea justiției realizate în activitate şi competenţa arbitrilor
instanțele Judecătorești și deciziile pronunțate în Termeni – cheie: Arbitraj comercial, arbitru,
Curțile Arbitrale. negociere, conciliere, curte de arbitraj, arbitraj
național, arbitraj internațional.
Subiectul 12. Reglementarea statutului de ofițer de urmărire penală și ofițer special de
investigație
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de organ de urmărire - Noţiuni introductive privind urmărirea penală
penală; - Ofiţerul de urmărire penală şi atribuţiile lui
- să identifice instituția ofițerului de urmărire - Conducătorul organului de urmărire penală şi
penală; atribuţiile lui;
- să cunoască toate organele de urmărire penală - Statutul și atribuțiile ofițerului de urmărire

10
din Republica Moldova în care activează ofițeri
de urmărire penală și ofițeri de investigație
specială;
- să clasifice organele de urmărire penală;
- să caracterizeze particularitățile statutului
ofiţerului de urmărire penală;
- să stabilească importanţa colaborării între
ofiţerul de urmărire şi procuror în procesul
penal;
- să analizeze modalităţile de colaborare între
organele de urmărire penală.
penală;
- cerințele pentru investirea în funcția de ofițer de
urmărire penală și ofițer de investigații speciale;
- Independenţa procesuală a ofiţerului de urmărire
penală;
- Interacţiunea procurorului şi a organului de
urmărire penală în procesul penal;
Termeni – cheie: ofițer de urmărire penală, ofițer
special de investigație, MAI, statut ofițer de
urmărire penală.

Subiectul 13. Organele poliției, organele securității statului și organele de stat în domeniul
asigurării ordinii publice.
Obiective Unităţi de conţinut
- să cunoască geneza organelor de poliție și a - Noțiuni generale și evoluția istorică a organelor
organelor securității statului; poliției de pe teritoriul RM. (în Principatele
- să identifice și să delimiteze sarcinile, structura și Românești, perioada interbelică și perioada
sistemul organelor de poliție și a Ministerului contemporană)
Afacerilor Interne al RM; - MAI, sarcinile, funcţiile, structura şi sistemul.
- să cunoască statutul Trupelor de carabinieri ale - Poliţia, sarcinile, funcţiile şi structura.
MAI; - Trupele de carabinieri (trupele interne) ale MAI.
- să cunoască, sa identifice și să delimiteze Sarcinile şi funcţiile principale.
organele Securității statului, atribuțiile acestora de - Organele securităţii statului, sarcinile şi
alte organe ale statului; principiile de activitate.
- să argumenteze importanța funcționării organelor - Controlul asupra organelor poliției și asupra
poliției și a organelor securității statului; organelor securității statului.
- să cunoască interacțiunea organelor de poliție și
ale organelor securității statului cu cetățenii și alte Termeni – cheie: polițist, ofițer, comisar,
organe ale statului. comisariat, carabinieri, securitate de stat, agent
special.
Subiectul 14. Reglementarea și activitatea Ministerului justiției, Curții Constituționale și a
oficiului Avocatului Poporului.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de justiţie constituţională - Curtea Constituţională, sarcinile şi atribuţiile ei.
- să facă distincţie dintre sarcinile şi atribuţiile - Modul de formare a Curţii Constituţionale şi
Curţii Constituţionale; componenţa.
- să analizeze statutul judecătorului Curţii - Statutul de judecător al Curţii Constituţionale.
Constituţionale; - Judecătorii asistenței şi atribuţiile lor.
- să analizeze procedura sesizării Curţii - Temeiurile şi subiecţii cu drept de sesizare.
Constituţionale; Actele Curţii Constituţionale şi acţiunea
- să cunoască structura și competența Ministerului hotărârilor.
Justiției; - Structura Ministerului justiției;
- să cunoască evoluția apariției și activității - Funcțiile Ministerului justiției în raport cu
avocatului poporului; profesiile juridice;
- să cunoască și să analizeze atribuțiile avocatului - Apariția și dezvoltarea instituției ombudsman-ului
poporului; (avocatului poporului)
- să cunoască modul de numire în funcție a - Natura juridică a avocatului poporului
avocatului poporului; - Statutul avocatului poporului
- să identifice și să analizeze modalitățile de - Atribuțiile avocaților poporului și modalitățile de
intervenție a avocatului poporului în cazurile de reacționare la încălcarea drepturilor și libertăților
încălcare a drepturilor Omului. omului.

11
 Termeni cheie: Curtea Constituțională, jurisdicție
constituțională, statut, constituționalitate, recurs
constituțional, excepție de neconstituționalitate;
ministerul justiției, licențiere, gestiune,
organizarea procesului legislativ, proiecte de legi;
Avocat al poporului, ombudsman, drepturile
omului, drepturile copilului.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
Proiect de cercetare  Identificarea surselor  Actualitatea şi Pe parcursul
(individual sau în grup bibliografice importanţa studiului sem.
de 4-5 persoane)  Studierea cadrului  Profunzimea
legal, a opiniilor şi studiului
concepţiilor  Diversitatea
doctrinare surselor
 Elaborarea propriu-  Analiza critică a
zisă a lucrării rezultatelor
 Formularea prezentate
rezultatelor şi  Coerenţa
concluziilor proprii concluziilor
 Prezentarea publică a  Identificarea
rezultatelor obţinute posibilităţilor de
(Power Point etc.) aplicare a
rezultatelor
 Nivelul
academic de
prezentare

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

 Formele de organizare a instruirii.
- Contact direct (prelegeri şi seminare).
Prelegerile permit expunerea şi explicarea conceptelor fundamentale şi operaţionale ale sistemului de
profesii juridice, incluse în curricula disciplinei.
Seminarele valorifică metodele activ-participative, în vederea sporirii potenţialului intelectual al
studenţilor prin angajarea unui efort personal pe parcursul instruirii şi pregătirii lor pentru o activitate
profesională activă şi responsabilă.
- Lucrul individual.

 Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei).

În cadrul disciplinei organizarea profesiilor juridice strategiile didactice sunt orientate spre
învăţarea activă a studentului. Aceasta sunt:
1) strategii inductive, ale căror demers didactic este de la particular la general;
2) strategii deductive ( invers faţă de cele inductive): general – particular, legi sau principii –
concretizarea lor în exemple;
3) strategii analogice: predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;
4) strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;

12
 5) strategii euristice: de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire, folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de
investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.
Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare. Principalele
metode folosite în cadrul disciplinei Organizarea Profesiilor Juridice: prelegerea, sarcini individuale
sau repartizare pentru grupuri de studenți a câte 4-5 persoane; învăţământul bazat pe studiu de caz,
dezbaterea,

 Învăţământul bazat pe studiu de caz presupune:

- studenţii soluţionează probleme complexe, care sunt bazate pe cazuri reale;
- studenţii lucrează, de regulă, în grupe mici pentru elaborarea proiectelor de cercetare;
- proiectele sunt efectuate în formă scrisă, însă susţinerea rezultatelor proiectelor se face de toţi
membrii echipei sub formă de prezentare publică;
- studenţii colectează şi analizează informaţia în mod independent, dar cu ghidare din partea
profesorului;
- echipele/grupurile de studenţi beneficiază de îndrumarea continuă a profesorului;

 Avantajele învăţării bazate pe probleme:

- Explorarea şi aplicarea cunoştinţelor obţinute;
- Dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipe;
- Îmbunătăţirea competenţelor de comunicare;
- Cultivarea abilităţilor de perfectare a documentelor juridice;
- Formarea abilităţilor de formulare a argumentelor bazată pe fapte și documente, acte
normative;
- Sporirea flexibilităţii în procesarea informaţiei şi îndeplinirea obligaţiilor;
- Exersarea abilităţilor necesare pentru activitatea profesională.

 Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii de calcul

a notei finale.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării semestriale (activitatea în cadrul
lecţiilor teoretice, lecţiilor practice, rezultatul lucrului individual) şi a notei obţinute la examen.
Rezultatul evaluării semestriale constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Evaluarea semestrială include 4 note:
Nota 1. Testarea 1.
Nota 2. Testarea 2.
Nota 3. Evaluarea curentă (forma scrisă şi verbală).
Nota 4. Lucrul individual.
Fiecare notă va constitui 25% din nota semestrială. Pentru a fi admis la examen, este necesar ca
fiecare din cele 4 note menţionate să fie pozitivă.
Evaluarea lucrului individual (proiect) va fi efectuată de evaluatorul intern (profesorul-titular
de curs).
În cazul în care proiectul va fi realizat în grup, fiecare membru a echipei de studenţi va fi
evaluat individual, în funcţie de efortul depus la elaborarea proiectului.

VIII. SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR

Produsul Preconizat: Referate, Rezumate, Eseuri la temele recomandate:
Teme recomandate pentru lucrul individual:
13
 1. Interacțiunea instituțională și funcțională a profesiilor juridice
2. Reformarea sistemului instanțelor judecătorești: actualitate și perspectivă
3. Managementul instanțelor judecătorești
4. Rolul justiției în procesul de edificare a statutului de drept
5. Perspectiva demilitarizării organelor procuraturii și a organelor de urmărire penală
6. Statutul procurorului în sistemul de drept al unui stat.
7. Statutul Avocatului în sistemul înfăptuirii justiției și în sistemul consultanței juridice.
8. Condițiile și procedura accederii în profesia de judecător
9. Condițiile și procedura accederii în profesia de procuror
10. Condițiile și procedura accederii în profesia de avocat
11. Cerințele pentru accederea în profesia de executor judecătoresc.
12. Cerințele pentru accederea în profesia de mediator.
13. Accederea în profesia de administrator de insolvabilitate, lichidator.

Termeni de realizare ale lucrului individual după cum urmează

Tema 1-3 - luna Februarie
Tema 4 - 6 luna Martie
Tema 7 - 9 luna Aprilie
Tema 10 – 13 luna Mai

IX. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

Acte Normative
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, 29 iulie 1994, Monitorul Oficial nr. 1
din 12.08.1994, Republicat: Monitorul Oficial nr. 78/140 din 29.03.2016.
2. Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502-XIII din 16.06.1995, Monitorul Oficial nr. 53-54/597
din 28.09.1995.
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003, Monitorul
Oficial nr. 104-110/447 din 07.06.2003, Republicat: Monitorul Oficial nr. 248-251/699 din
05.11.2013.
1. Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000, Monitorul Oficial nr. 160-
162/1201 din 23.12.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 01.01.2007, pag.
103.
2. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr. 544-XIII din 20.07.1995, Monitorul Oficial nr. 59-
60/664 din 26.10.1995.
1. Legea privind organizarea judecătorească nr. 514-XIII din 06.07.1995, Monitorul Oficial nr.
58/641 din 19.10.1995.
2. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789-XIII din 26.03.1996, Monitorul Oficial
nr. 32-22/323 din 30.05.1996.
3. Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, nr. 76 din 21.04.2016, Monitorul
Oficial nr. 184-192/387 din 01.07.2016.
4. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 947-XIII din 19.07.1996, Monitorul
Oficial nr. 64/641 din 03.10.1996.
5. Legea privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor nr. 154 din 05.07.2012,
Monitorul Oficial nr. 190-192/636 din 14.09.2012.
6. Lega cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25.07.2014, Monitorul
Oficial nr. 238-246/557 din 15.08.2014.
7. Legea privind statutul şi organizarea activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti nr. 59-
XVI din 15.03.2007, Monitorul Oficial nr. 64-66/296 din 11.05.2007.

14
 8. Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei nr. 152-XVI din 08.06.2006, Monitorul Oficial nr.
102-105/484 din 07.07.2006, Republicat: Monitorul Oficial nr. 387/789 din 08.11.2016.
9. Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, Monitorul Oficial nr. 69-77/113 din
25.03.2016.
10. Legea cu privire la procuraturile specializate nr. 159 din 07.07.2016, Monitorul Oficial nr. 245-
246/519 din 30.07.2016.
11. Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002, Monitorul Oficial nr. 126-127/1001
din 12.09.2002, Republicat: Monitorul Oficial nr. 159/582 din 04.09.2010.
12. Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007, Monitorul
Oficial nr. 157-160/614 din 05.10.2007.
13. Lega privind executorii judecătoreşti nr. 113 din 17.06.2010, Monitorul Oficial nr. 126-
128/406 din 23.07.2010, Republicat: Monitorul Oficial nr. 2-8/1 din 06.01.2017.
14. Legea cu privire la mediere nr. 137 din 03.07.2015, Monitorul Oficial nr .224-233/445 din
21.08.2015.
15. Lega cu privire la administratorii autorizaţi nr. 161 din 18.07.2014, Monitorul Oficial nr. 293-
296/605 din 03.10.2014.
16. Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, Monitorul Oficial nr. 193-197/663 din
14.09.2012.
17. Legea cu privire la notariat nr. 1453-XV din 08.11.2002, Monitorul Oficial nr. 154-157/1209
din 21.11.2002.
18. Legea cu privire la organizarea activităţii notarilor nr. 69 din 14.04.2016, Monitorul Oficial nr.
277-287/588 din 26.08.2016.
19. Legea cu privire la arbitraj nr. 23-XVI din 22.02.2008, Monitorul Oficial nr. 88-89/314 din
20.05.2008.
20. Lega cu privire la arbitrajul comercial internaţional nr. 24-XVI din 22.02.2008, Monitorul
Oficial nr. 88-89/316 din 20.05.2008.
21. Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală nr. 333-XVI din 10.11.2006, Monitorul
Oficial nr.195-198/918 din 22.12.2006.
22. Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie nr. 1104-XV din 06.06.2002, Monitorul
Oficial nr. 91-94/668 din 27.06.2002, Republicat: Monitorul Oficial nr. 209-211/683 din
05.10.2012.
23. Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21.12.2017, Monitorul Oficial nr. 68-76/143
din 02.03.2018.
24. Legea privind activitatea specială de investigaţii nr. 59 din 29.03.2012, Monitorul Oficial nr.
113-118/373 din 08.06.2012.
25. Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27.12.2012, Monitorul
Oficial nr. 42-47/145 din 01.03.2013.
26. Legea privind organele securităţii statului nr. 619-XIII din 31.10.95, Monitorul Oficial nr. 10-
11/115 din 13.02.1997.
27. Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr. 753-XIV din
23.12.1999, Monitorul Oficial nr. 156/764 din 31.12.1999.
28. Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317-XIII din 13.12.1994, Monitorul Oficial nr.
8/86 din 07.02.1995.
29. Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr. 52 din 03.04.2014, Monitorul
Oficial nr. 110-114/278 din 09.05.2014.

Literatura
1. A. Barbăneagră, L. Lozovanu, Concepţia reformei judiciare în Republica Moldova, Legea şi
viaţa, nr.10, 1992, p.7
2. A. Barbăneagră, I.Lozovanu, Concepţia reformei judiciare în Republica Moldova, Legea şi
Viaţa, nr. 9,19,1992.

15
3. C. Cozonac, Notariatul în tranziţie: probleme şi perspective, Ziarul "Dreptul", 2004, nr. 11-12,
pag. 6.
4. C. Lazari, Problematica drepturilor omului în Republica Moldova, Chişinău, 1999.
5. Cochinescu N. Organizarea puterii judecătoreşti în România,-Bucureşti: Lumina Lex,1997.
6. Corneliu Mana, Ioan Popescu Slăniceanu, Ombudsmanul instituţie fundamentală a statului de
drept, Bucureşti, 1997.
7. D. Roman, T. Vîzdoagă, A. Cerbu, S. Ursu, „Organizarea şi activitatea organelor de ocrotire a
normelor de drept”, Cartdidact, Chişinău, 2004.
8. D. Roman, T. Vîzdoagă, A. Cerbu, S. Ursu, Organizarea şi activitatea organelor de ocrotire a
normelor de drept, Cartdidact, Chişinău, 2004.
9. Dicţionar de drept procesual civil, de M.N. Costin ş.a., Editura ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1983.
10. E. Constantinescu, Evoluţia notariatului în Moldova (sf. sec. XIX – inc. sec.XX) //Analele
ştiinţifice ale USM, Facultatea de Drept, Chişinău 1999.
11. Elena Aramă, Controlul constituţionalităţii legilor istorice şi actualitate, Chişinău, Museum,
2000.
12. F. Măgureanu, Drept procesual civil , Ed .a II-a, Editura BECK, 1999.
13. F. Popovici, Unele aspecte ale eticii judiciare şi responsabilitatea judecătorului în Republica
Moldova, Chişinău, 2000.
14. Gh. Amihalachioaie, Accesul la justiţie, (Culegere), Chişinău, 1999.
15. Gh. Nistoreanu, M. Apetrei, L. Nae, Asistenţa juridică în procesul penal, Editura Ministerului
de interne, Bucureşti, 1993.
16. Gheorghe Avornic, Organizarea şi activitatea Avocaturii în Republica Moldova. Autoreferatul
tezei de doctor în drept, Chişinău, 1996.
17. I. Leş. Organizarea instanţelor judiciare, a avocaturii şi a activităţii notariale. Bucureşti:
Lumina Lex, 1997.
18. I. Stelian, I. Tudor, Drept poliţienesc, Bucureşti, Romfel, 1993.
19. I. Stoienescu, S. Zilbeştein, Drept procesual civil, Teoria generală, E.D.P., Bucureşti, 1983.
20. I. Tanoviceanu. Tratat de drept şi procedură penală, Vol. IV. Ediţia a doua revăzută şi
completată. Bucureşti, 1927.
21. Ioan Leş, Organizarea sistemului judiciar, a avocaturii şi a activităţii notariale, Bucureşti, 1990.
22. Ioan Muraru, Drept constituţional şi instituţii politice, Ed. Actam, Bucureşti, 1998.
23. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2002.
24. L. Tudor, Medierea în faza urmăririi penale şi în faza judecăţii în materie penală, “Legea şi
viaţa”, 2017, nr. 1, pag. 30.
25. L.Marcu, Istoria dreptului românesc, Lumina Lex, 1997.
26. Liviu P.Marcu, Istoria dreptului românesc, Lumina Lex, 1997, p.175.
27. M. Bruhis, Rusia, România şi Basarabia (1812, 1918, 1924, 1940), Chişinău, Universitas, 1992.
28. M. Martânenco, Activitatea executorilor judecătoreşti. Bilanţuri şi perspective, "Curier
Judiciar", 2001, nr. 1-2, pag. 50.
29. Mihai Bădescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001.
30. Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, Dreptul comerţului internaţional, I Partea generală, Lumina
Lex, Bucureşti, 1994, p.148.
31. Monica Vlad, Ombudsman-ul în dreptul comparat, Ed. SERVO –SAT, Arad, 1998.
32. N. Popa, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1992.
33. N.Ursu , Rolul, locul şi funcţiile procuraturiii, teză de doctor în drept,- Chişinău 2002.
34. Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală, Parte Specială, Vol.II, Paideia, Bucureşti, 1996.
35. Statutul Asociaţiei judecătorilor din Republica Moldova //Themis, Ediţie Specială, Buletin
informativ, nr.3, 2000.
36. T. Osoianu, Participarea avocatului la realizarea unor acte de urmărire penală, “Revista
Naţională de Drept”, 2011, nr. 10-11, pag. 164.

16
 37. T.R. Popescu, C. Bîrsan, Dreptul comerţului internaţional, vol IV. Universitatea Bucureşti,
1983, p.3.
38. Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Paul Pop, ”Instituții judiciare” Ediția 2, Editura
C.H. Beck, București, 2016.
39. V. Duculescu, C. Calinoiu, G. Duculescu, Drept constituţional comparat, Lumina-Lex, 1996.
40. V. Moraru, I. Covalciuc, Particularităţile exercitării controlului asupra măsurilor speciale de
investigaţii autorizate de către procuror, “Legea şi viaţa”, 2016, nr. 12, pag. 4.
41. V.M. Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, vol. II, Ed. Naţională, Bucureşti,
1997.
42. Valentin Al, Georgescu, Ovid Sachelarie, Judecata Domnească în Ţara Românească şi
Moldova 1611-1831,Partea II – a. Procedura de judecată, Bucureşti 1982.
43. Valeriu Zubco, Curtea Constituţională – unica autoritate publică politico-jurisdicţională,
Chişinău, 2000.
44. Vasile Creţu, Principiul şi criteriile privind diferenţierea organelor judiciare de celelalte organe
ale statului. Coraportul justiţiei cu alte funcţii statale în Republica Moldova, Analele ştiinţifice
ale Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, nr.3, Chişinău, 1999.
45. Virgiliu Pop, Avocatul poporului, Edit., Perenia, Timişoara, 1995.
46. В.Басков. Прокурорский надзор.- Москва; Издательство БЕК, 1996.
47. В.М. Семенов, Правоохранительные органы в СССР, Юридическая Литература, Москва,
1990.
48. И.А. Либус, Презумция невиновности в советском уголовном процессе, Ташкент, 1981.
49. М.С. Строгович, Право обвиняемого на защиту и презумция невиновности, Москва,
Наука, 1984.
50. Н.Ю. Хамaнева, Уполномоченный по правам человека защитник прав граждан, Москва,
1998.
51. М.С. Строгович, Курс советского уголовного процесса, Т.2, Москва, 1978.
52. Уголовный процесс, Общая часть, под ред. В.П. Божьего, Москва, Издательство
Спартак, 1997.
53. Ч.С Касумов, Презумция невиновности в советском праве, Баку, 1984.

SITE-URI UTILE ȘI NECESARE:

 www.drept.usm.md
 www.moodle.usm.md
 www.justice.gov.md
 www.csm.md
 www.csj.md
 www.procuratura.md
 www.unej.md
 www.uam.md
 www.constcourt.md

17