UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina

„ETICA PROFESIONALĂ”

Ciclul I, Licenţă

Program: DREPT

AUTORI:

APROBAT
la şedinţa Departamentului
din „ ____________” _2020

Şef Departament__________________
Negru Andrei
doctor habilitat, conf. univ.

CHIŞINĂU 2020
 PRELIMINARII

Disciplina „Etica profesională” este o disciplină fundamentală care este orientată să formeze
studentului prerechizitoriu de cunoştinţe obligatoriu pentru încadrarea ulterioară în cîmpul muncii,
informînd, astfel studenţii cu privire la drepturile și obligațiile etice profesionale pe care urmează să şi
le asume odată cu încadrarea în cîmpul muncii şi exercitarea atribuţiilor profesionale.
Cursul este structurat în aşa fel încît să familiarizeze studentul cu noţiunea eticii profesionale şi
deontologiei juridice în general, fiind totodată concentrat şi pe trecerea în revistă a unor norme
deontologice specifice ce urmează a fi respectate de către reprezentanţii diferitor categorii profesionale
din domeniul juridic, pînîndu-se accent în special asupra valorilor și principiilor etice fundamentale,
drepturilor şi obligaţiilor deontologice a juriştilor, judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi poliţiştilor.
Disciplina „Etica profesională” se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de
complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor
teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul eticii. Aplicarea presupune formarea abilităţilor
tipice disciplinei, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al
cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă,
rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de
diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ
la disciplina „Etica profesională”, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare. De
asemeni conținutul cursului este dezvoltat în aşa fel, încît, o atenţie deosebită se atrage studierii
aspectelor morale şi problemelor eticii profesionale ale juristului. Activitatea profesionala a juristului
este una destul de complicată şi ridică de multe ori un şir de probleme nu doar de ordin juridic dar şi de
ordin etic, moral sau uman. Activitatea profesionala a juristului de multe ori poate crea impresia
existenţii unor situaţii de influenţă sau interconexare cu interese personale, sdau interesele anumitor
terţi. Astfel prin conţinutul elaborat, prezentul curs îşi propune să dea viitorilor speacialişti din
domeniul juridic răspunsuri la cele mai fine şi subtile întrebări de ordin moral dar şi să prezinte
obligaţiile legale şi practica juridică statornicită la capitolul evaluarea etică.
Cursul propus este dezvoltat în aşa fel încît prin cunoştinţele propuse să fie posibil de informat şi
de pregătit studenţii, viitorii specialişti spre orientarea profesională generală şi specifică domeniului
juridic, avînd în vedere astfel perspectivele de încadrare în cadrul instituţiilor publice sau private în
calitate de jurişti, consultanţi juridici, specialişti, colaboratori ai organelor de drept, avocaţi, procurori,
judecători.
Cursul universitar „Etica profesională” este propus spre studiere în calitate de disciplină
juridică în cadrul Facultăţii de Drept, ciclul I, licenţă, pentru studenţii cu frecvenţă la zi - anul III /
pentru studenţii cu frecvenţă redusă - anul IV.
Disciplina este predată în limba română, rusă şi engleză.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma Denumire Se Ore total:

Evaluarea
Nr. de

de Codul a Responsabil me inclusiv

credite

învăţăm disciplinei discipline de disciplină stru Total

ânt i l C S L LI
cu G.06.O.53 Etica Ciobanu R. II 120 30 30 60 e 2
frecvenţ profesion Chicu O. x
ă la zi ală
cu G.08.O.51 Etica Chicu O. II 120 6 6 38 e 2
frecvenţ profesion Ciobanu R. x
ă ală
redusă*

2
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r zi f/r*
*
1. Cadrul teoretic și aplicativ al eticii profesionale a 2 1 2 0,5 2 2
juristului
2. Particularitățile evoluției și izvoarele eticii 4 2 0,5 2 2
profesionale a juristului
3. Standarde de etica profesională în activitatea 2 1 2 1 6 2
juristului
4. Etapele formării și organizarea activității profesionale 2 2 4 1
a juristului
5. Fenomenul deformării profesionale 2 2 2 6 1
6. Interconexiunea dintre profesii juridice 2 2 1 4 4
7. Dimensiuni etice ale comunicării juridice 4 1 2 1 6 2
8. Integritatea profesională 2 1 2 1 6 8
9. Standarde de etică profesională în sistemul 2 1 2 4 4
judecătoresc
10 Etica în activitatea procurorului și ofițerului de 2 2 4 2
. urmărire penală
11 Dimensiuni etice în activitatea reprezentanților MAI 2 2 1 4 4
.
12 Etica în profesiile juridice liberale 2 1 2 1 8 8
.
13 Cultura și eticheta în activitatea profesională a 2 2 4
. juristului
Total 30 6 30 6 60 38

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din
domeniul juridic;.
- a defini conceptele de bază specific domeniului
(etică, morală, etică profesională, deontologie
juridică);
- a distinge noţiunile legale şi doctrinare
fundamentate în contextul realizării cercetărilor
în domeniul deontologiei juridice;
- a relata despre evoluţia deontologiei juridice în
diferite etape istorice de dezvoltare a societăţii
şi în diferite sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
chestiuni ce ţin de aspecte deontologice
profesionale specifice domeniului juridic;
- a stabili locul şi rolul anumitor categorii juridice
în contextul funcționalității per general și
special a organelor de control din domeniu cu

3

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii
Moldova, a altor instrumente juridice
europene şi internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin
practic;
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept;
atribuţii de evaluare etică;
- a argumenta esenţa unor fenomene sau chestiuni
de ordin deontologic, exprimînd idei proprii.
- a identifica problemele de drept, specifice
deontologiei profesionale a anumitor categorii
de reprezentanţi, judecători, procurori, avocaţi;
- a alege metoda/procedeul cel mai eficient pentru
acumularea datelor şi informaţiilor referitoare la
problemaele deontologice supuse analizei;
- a argumenta eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele legate de
funcționalitatea organelor de control si evaluare
etica specifice domeniului juridic;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica funcționalității anumitor categorii
profesionale, avînd în vedere riscurile
profesionale specifice;
- a determina actele normative naţionale,
europene/internaţionale aplicabile
funcționalității juridico-statale din Republica
Moldova, stabilind asemănări, deosebiri, sau
perspective de îmbunătățire;
- a identifica normele juridice aplicabile;
- a interpeta corect norma juridică aplicabilă;
- a raporta norma juridică aplicabilă la situaţia
concretă;
- a stabil coraportul dintre norma juridică
naţională şi cea europenă/internaţională;
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor autohtone cu prevederile
legislaţiei europene/ internaţionale;
- a cunoaşte descrie/ a identifica tehnici şi
instrumente specifice funcționalității instituţiilor
de evaluare etică de profil din Republica
Moldova;
- a identifica problemele de ordin practic la
capitolul conformarea etică a lucrătorilor din
domeniul juridic;
- a selecta tehnica/instrumentul corect din punct
de vedere legal pentru a soluţiona problema de
ordin practic;
- a decide asupra diverselor situaţii practice în
baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de
prevederile reglementărilor în vigoare;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi raportate la
situaţiile concrete din practica judiciară a
funcționalității anumitor instituții juridico-
statale.
- a identifica lacunele şi carenţele existente în
legislația RM la capitolul reglementării juridice
4

6. Utilizarea de tehnici, metode şi
procedee în vederea formulării
soluţiilor interpretative ale normelor
juridice;
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice;
9. Utilizarea eficientă a resurselor de -
comunicare, a surselor de formare
profesională asistată, atât în limba română, -
cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională.
IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂȚARE
a funcționalității organelor de evaluare etică din
țară;
- a analiza critic cadrul normativ existent aplicabil
domeniului de studiu;
- a estima eficienţa normelor ce reglementează
funcționalitatea instituțiilor juridico-statale din
țară;
- a expune opinia proprie referitoare la lacunele şi
carenţele din domeniul reglementării juridice a
deontologiei juridice;
- a argumenta opinia proprie expusă referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul deontologiei
juridice stabilind anumite domenii
problematice;
- a compara experienţa doctrinară şi practică în
vederea alegerii soluţiei interpretative corecte în
ceia ce privește aplicarea legislației pentru
litigiile generate de funcționalitatea eronată a
instituțiilor juridico-statale din țară;
- a interpreta norme juridice aplicabile
domeniului;
- a utiliza metodele specifice dreptului în procesul
de elucidare a esenţei juridice a unei sau altei
instituţii juridico-statale;
- a stabili normele juridice care conţin carenţe;
- a determina interdependenţa dintre normele
deontologice expuse în coduri cu cele normative
legale specifice domeniului;
- a propune recomandări pentru ridicarea calităţii
etico-profesionale a funcţionarilor ce activează
în domeniul juridic;
- a face propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltării
deontologiei juridice în RM.
- a planifica etapele de efectuare a
- activităţilor de învăţare şi de realizare a
sarcinilor de lucru individual sau în grup;
- a respecta termenele limită stabilite pentru
efectuarea sarcinilor;
- a aplica normele deontologice în realizarea
activităţilor de învăţare şi de lucru individual
sau în grup;
- a îndeplini sarcinile cu responsabilitate şi
eficacitate maximă.
a identifica corect resursele de comunicare
specifice domeniului de formare profesională;
a folosi eficient paginile electronice, aplicaţiile
software de specialitate, bazele de date,
cursurile on-line etc. atât în limba româna cât şi,
cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională.
5
Nr. Obiectivele de referinţă
Definiţi obiectivele temei
1. - Să cunoască noţiunile „etică”,
„morală” şi „deontologie”;
- Să determine provenienţa
etimologică a noţiunilor „etică”,
„morală” şi „deontologie”;
- Să înțeleagă obiectul şi metodele
de studiu a „Eticii profesionale”;
- Să înțeleagă rolul „Eticii
profesionale” ca obiect de studiu în
formarea viitorul jurist;
- Să relaționeze dimensiunile etice a
profesiilor din domeniul juridic la
realitățile practice;
2. - Să cunoască izvoarele eticii
profesionale;
- Să argumenteze influienţa practică
asupra jurisprudenţei a categoriilor
morale (etice) fundamentale: bine
şi rău; responsabil, necesitate,
conştiinţă şi datorie etc.;
- Să compare fundamente etice din
contexte istorice distincte;
- Să valorifice fundamentele eticii
aplicate în teoriile etice;
- Să estimeze contribuția sistemelor
etice în formarea Eticii
profesionale a juristului
- Să argumenteze rolul izvoarelor
eticii profesionale în dezvoltarea
deontologiilor profesionale.
3. - Să cunoască standartele de etică și
conduită de nivel internațional
aplicabile domeniului juridic;
- Să cunoască reglementările de
etică și conduită de nivel național
aplicabile domeniului juridic;
- Să coreleze prevederile
internaționale la realitățile practice
cotidiene specifice profesiilor din
domenul juridic;
- Să înțeleagă rolul Coduri de etică
și conduită;
- Să înţeleagă caracterul
preponderent contractualist al eticii
profesionale
- Să poată analiza şi construi un cod
profesional.
Unități de conţinut
Indicaţi tema şi aspectele-cheie ale Temei
Cadrul teoretic și aplicativ al eticii profesionale a
juristului
1. Delimitări conceptuale: etică, morală, etică
profesională, deontologie.
2. Scopul, sarcinile/funcțiiile și structura eticii
profesionale
3. Principiile eticii profesionale a juristului
4. Utilitatea eticii profesionale a juristului
Termeni cheie: deontologie, etică, morală, metode
de studii, principii etice.
Particularitățile evoluției și izvoarele eticii
profesionale a juristului
1. Religia ca sursă de modele comportamentale
2. Izvoare ale eticii în antichitatea greco-roman
3. Siteme etice ca izvor (Kant, J.S. Mill, R. Hare)
4. Teorii ale dreptului ca izvor al eticii profesionale
(teoria dreptului natural, teoria liberalistă, teoria
separației puterilor
5. Baza juridică a Drepturilor Omului ca sursă a
eticii profesionale
Termeni cheie: izvoare, teorii juridice, sisteme etice,
etici aplicate, competenţă, responsabilitate, eficienţă,
obiectivitate.
Standarde de etica profesională în activitatea
juristului
1. Principii și valori etice fundamentale în
exercitarea profesiilor din domeniul juridic
2. Standarte de etică și conduită de nivel
internațional aplicabile domeniului juridic (Codul
de conduită a oficialilor ce aplică legea (ONU,
1979); Codul internaţional de conduită a
agenţilor publici (ONU, 1996); Principiile de la
Bangalore privind conduita judiciară (ONU,
2001); Modelul de Cod de conduită a agenţilor
publici (CoE, 2000);Consiliul Consultativ al
Judecătorilor Europeni (CCJE); Standarde
internaţionale pentru procurori
3. Reglementări de etică și conduită naționale
aplicabile domeniului juridic
Termeni cheie: standarte de etică, reglementări de
etică, cod de etică și condută, legalitate, integritate,
6
 dreptate ș.a.
4. - Să cunoască prioritățile formării Etapele formării și organizarea activității
profesionale juridice; profesionale a juristului
- Să cunoască valorile etice specifice 1. Promovarea etcii la etapă formării profesionale
profesiilor din domeniul juridic; inițiale
- Să își asume valori etice 2. Determinarea priorităților și preferințelor pentru
fundamentale; profesii
- Să determine particularități de 3. Formarea profesională continuă
etică în activități juridice 4. Dificultăţi întâmpinate în cariera de jurist
particulare; 5. Etica și responsabilitatea profesională
- Să dilimiteze dintre profesii
juridice; Termeni cheie: formare profesională, cultura
- Să cunoască principiile etice juridică, formare continuă, model comportamental,
profesionale aplicabile domeniul elemente de etică profesională, responsabilitate
juridic; profesională.
- Să înțeleagă necesitatea respectării
principiilor etice în exercitarea
profesiei;
- Să cultive simțul responsabilității
profesionale.
5. - Să definească noţiunea de Fenomenul deformării profesionale
deformare juridică; 1. Conceptul și particularitățile deformării
- Să determine cauzele și tipurile profesionale a juristului
deformării profesionale 2. Cauzele și consecințele deformării profesionale
- Să conștientizeze consecințele 3. Deformarea morală a juristului și defecte ale
deformării profesionale conștiinței juridice (infantilismul, nihilismul,
- Să argumenteze necesitatea evitării populismul, radicalismul, subiectivismul)
deformării profesionale 4. Căile de depășire a deformării profesionale
- Să demonstreze cunoașterea căilor
de depășire a deformării Termeni cheie: deformare profesionale, erdere
profesionale profesională, conștiință, defecte ale conștiiței
juridice.
6. - Să definească noţiunea conduita Interconexiunea dintre profesii juridice
etică profesională; 1. Corectitudine și principii de etică în relațiile
- Să înţeleagă natura relațiilor interprofesionale
interpofesionale ; 2. Relații și comportament interprofesional
- Să determine tipurile de 3. Factori de presiune și Conflictul de interese
interconexiuni profesionale;
- Să deosebească comportamentul Termeni cheie: interconexiune, cooperare,
interzis de cel permis; colaborare, conduita etică profesională, conduită
- Să înțeleagă necesitatea asumării extrprofesională, intraprofesională, activitatea
comportamentului inter și politico-juridică, conflicte de interese de ordin
extraprofesional etic; personal, conflicte de interese de ordin profesional,
- Să stabilească aspectele teoretice și interes pecuniar, interes consumat
practice privind conflicte de
interese interporfesionale; .
- Să identificve factorii de risc;
- Să depășească factorii de risc în
relațiile interprofesionale
- relaţia între juridic şi etic;
- Să conştientizeze rostul eticii
pentru profesia de jurist;
- Să își asume responsabilităţile

7
 instituționale în relațiile
interprofesionale.
7. - Să definească comunicarea Dimensiuni etice ale comunicării juridice
juridică; 1. Particularități ale comunicării juridice
- Să determine particularitățile 2. Modele de comunicare aplicabile în activitate
comunicării etice; profesională a juristului
- Să deosebească tipurile de 3. Tipuri de comunicare juridică
comunicare juridică; 4. Opinii personale și standarte profesionale
- Să înțeleagă necesitatea asumării 5. Comunicarea cu instituțiile media
comportamentului comunicațional
extraprofesional etic; Termeni cheie: comunicare juridică, limbaj juridic,
- Să implementeze modele de formalism și ritualuri juridice, comunicare etică
creștere a eficienței comunicațional profesională, comunicare extraprofesională,
profesionale comunicarea etică interprofesională.
- Să evaluieze prestații profesionale
comunicaționale;
- Să elaboreze strategii instituționale
de comunicare;
- Să utilizeze limbajul juridic
formalizat;
- Să argumenteze opinii personale și
profesionale;
- Să relaționeze profesionist cu
instituții media.
8. - Să stabilească aspectele teoretice și Integritatea profesională
practice privind integritatea 1. Noțiuni introductive privind integritatea
profesională; profesională
- Să identifice subiecții integrității 2. Reglementări naţionale și internaţionale privind
profesionale; integritatea profesională
- Să determine activitățile și zonele 3. Particularitățile cadrului instituțional al
de risc ce discreditează integrității profesionale.
integritatea;
- Să determine categoriile diferitor Termeni cheie: integritate, subiecții integrității,
tipuri de integrități: instituțională, integritate profesională, reglementare, tipuri de
profesională, publică, academică, integritate, CNI.
politică, integritatea în sectorul
privat și public;
- Să efectueze analiza standardelor
naționale și internaționale privind
integritatea;
- Să efectueze propuneri de adaptare
și de implementare a practicilor
țărilor dezvoltat în domeniul
integrității profesionale în
legislația Republicii Moldova.
9. - Să identifice probleme etice Standarde de etică profesională în sistemul
general valabile în sistemul judecătoresc
judecătoresc; 1. Reglementare juridică a activității profesionale a
- Să identifice probleme etice judecătorului
specifice profesiei de judecător; 2. Comportamentul judecătorului și imaginea
- Să propuie soluții pentru sistemului judecătoresc
rezolvarea problemelor etice 3. Principii și norme de etică profesională a
existente; judecătorului

8
 - Să înțeleagă necesitatea asumării
comportamentului etic corect de
către reprezentanții sistemului
judecătoresc;
- Să cunoască tipurile de interdicții
prestabilite pentru exercitarea
profesiilor din domeniul juridic;
- Să cunoască tipurile de restricții
prestabilite pentru exercitarea
profesie.
9. - Să cunoască prevederile codului de
etică profesională;
- Să identifice probleme etice
specifice profesiei;
- Să propuie soluții pentru
rezolvarea problemelor etice
existente;
- Să înțeleagă necesitatea asumării
comportamentului etic corect de
către reprezentanții organelor
provuraturii și a organului de
urmărire penală;
- Să cunoască restricții, interdicții,
incompatibilități;
- Să deosebească noţiunile de
restricție, interdicție și
incompatibilitate;
- Să înțeleagă necesitatea asumării
comportamentului etic corect;
- Să își asume riscurile domeniului
de activitate profesională
10. - Să cunoască prevederile codului de
etică profesională;
- Să identifice probleme etice
specifice statutului profesiei;
- Să propuie soluții pentru
rezolvarea problemelor etice
existente;
- Să înțeleagă necesitatea asumării
comportamentului etic corect de
către reprezentanții MAI;
- Să cunoască restricții, interdicții,
incompatibilități;
- Să deosebească noţiunile de
restricție, interdicție și
incompatibilitate;
- Să înțeleagă necesitatea asumării
comportamentului etic corect;
- Să își asume riscurile domeniului
de activitate profesională.
11. - Să cunoască prevederile codurilor
de etică prfesională;
- Să identifice probleme etice
4. Răspunderea disciplinară și sancționarea
judecătorilor
Termeni cheie: sistem judecătoresc, norme de etică,
standarde etice, imagine, comportament, norme de
etică, inspecția judiciară, CSM, personalul instanței.
Etica în activitatea procurorului și ofițerului de
urmărire penală
1. Repere juridice privind activitatea procurorului și
ofițerului de urmărire penală
2. Particularitățile eticii profesionale a procurorului
și ofițerului de urmărire penală
3. Responsabilitatea și răspunderea disciplinară a
procurorului și ofițerului de urmărire penală
4. Transparența și comunicarea publică
Termeni cheie: activitate profesională, investigație,
responsabilitate, răspundere disciplinară, sancțiune,
CSP, colaborare, gestionare.
Dimensiuni etice în activitatea reprezentanților
MAI:
1. Direcții de activitate și subdiviziuni a MAI
2. Activitatea MAI din perspectiva normelor
deontologice
3. Reguli etice și comportamentale
4. Imaginea publică, promovarea valorilor și
încrederea cetățenilor
Termeni cheie: statutul polițistului, MAI,
subdiviziuni, integritate profesională, imagine
instituțională, reguli de conduită, comportament
demn, statut special.
Etica în profesiile juridice liberale
1. Deontologia profesională a avocatului
2. Repere etice în activitatea mediatorului
9
 general valabile; 3. Dimensiuni etice în activitatea consilierilor
- Să delimiteze probleme etice juridici
specifice anumitei categorii de 4. Activitatea notarială și etica profesională
profesioniști (avocați, notari, 5. Executorii judecătorești și practicienii în
executori judecătorești); insolvență
- Să propuie soluții pentru
rezolvarea problemelor etice; Termeni cheie: profesii liberale, integritate, statut
- Să înțeleagă necesitatea asumării profesional, imagine publică, corectitudine
comportamentului etic corect; profesională, implicare socială, responsabilitate.
- Să cunoască tipurile de interdicții
prestabilite pentru exercitarea
profesiilor din domeniul juridic;
- Să cunoască tipurile de restricții
prestabilite pentru exercitarea
profesiilor din domeniul juridic.
12. - Să cunoacă particularitățile culturii Cultura și eticheta în activitatea profesională a
juridice juristului
- Să determine elementele de 1. Particularitățile culturii juridice
etichetă în profesii juridice 2. Etichetă și comportament în spațiul public
- Să delimiteze etic, estetic și 3. Eticheta și esteticul unui jurist
etichetă 4. Reguli de etichetă în social media
- Să însușească reguli de etichetă
- Să valorifice social media în Termeni cheie: cultura juridic, etichetă, spațiu
creșterea imaginii profesiilor public, spațiu privat, cultura generală, educație
juridice în spațiul public încălcare, răspundere, imagine
- Să relaționeze cu societate în mod
onest, corect, profesionist
- Să înțeleagă necesitatea asumării
comportamentului etic corect;
- Să urmeze comportamente
impecabile asumate în activitatea
profesională.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei Etica

profesională, fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute obligator un anumit
număr de ore de lucru individual.
Strategia lucrul individual la disciplină presupune o investigaţie ce urmărește ca finalitate
dezvoltarea deprinderii de analiză și gândire critică, în vederea interpretării distincte și profesioniste
a diverselor provocări din mediul profesional actual. Confom curricolei disciplinare, studenții
urmează să-și identifice aria de interes, urmărind respectarea etapelor și criteriilor indicate în
elaborarea produsului strategiei lucrului individual, care să reflecte volumul de ore de activitate
individual planificate.
Studentul îşi poate alege oricare din temele propuse sau o altă temă, la proprie discreţie, însă
obligator din curricula disciplinei. Subiecte pe care studenţii urmează să le abordeze, întrunind
criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile de realizare, produsul preconizat.
Cercetarea se realizează individual ori în grup în dependență de gradul de dificultate.
Se prezumă prezentarea publică a produsului obținut în vederea analizei acestuia în cadrul
grupului de studenţi, pentru a fi oferite aprecieri, observaţii, opinii şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării
individuale, profesorul acordă note.

10
 Produsul Etapele de realizare Strategii de Criterii de evaluare Termen
preconizat realizare de
realizare
Studiul standardelor  Identificarea Actualitatea şi
STUDIU internaţionale aplicabile surselor importanţa studiului 10 mai
DE CAZ subiectului selectat bibliografice Gradul de structurarea
 Studierea Profunzimea studiului
Studiul reglementărilor
(individual cadrului legal, a Diversitatea surselor
naţionale cu referire la
sau opiniilor şi utilizate
subiect
în grup de concepţiilor Analiza critică a
4 persoane) Analiza imaginii publice doctrinare rezultatelor prezentate
(instituției) din  Elaborarea Coerenţa concluziilor
persepectivă etică a propriu-zisă a Identificarea
activității și prestației lucrării posibilităţilor de
profesionale a  Formularea aplicare a rezultatelor
reprezentanților profesiei rezultatelor şi Nivelul academic de
concluziilor prezentare
Elaborarea propunerilor și proprii
recomandărilor  Prezentarea
publică a
rezultatelor
obţinute (Power
Point etc.)

TEMATICA ORIENTATIVĂ PENTRU TEZE DE AN

1. Conceptul deontologiei juridice:istorie si actualitate
2. Izvoarele şi importanţa deontologiei juridice
3. Dimensiunile si unele particularităţi ale moralei
4. Particularităţile funcţionării moralei în societate
5. Categorii fundamentale ale deontologiei juridice
6. Noţiunile fundamentale ale eticii generale
7. Categorii aplicabile sectorului juridic
8. Caracteristica activităţii juridice
9. Aspectele eticii profesionale a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept
10. Particularităţile profesieei de jurist şi însemnătatea ei morală
11. Decizia morală în activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept
12. Probleme generale ale deontologiei juridice
13. Nonviolenţa—categorie a eticii
14. Argumentele etice şi juridice în favoarea şi împotriva condamnării la moarte
15. Cultura profesională a juristului
16. Cultura profesional- politică a juristului
17. Norme deontologice în domeniul judecătoresc
18. Structura şi conţinutul codului deontologic al judecătorului
19. Principii de etica profesională a judecătorului
20. Norme deontologice aplicabile procurorilor
21. Principii de etica profesională a procurorului
22. Norme deontologice aplicabile avocatilor
23. Principiile de etica profesională a avocatului
24. Norme deontologice aplicabile colaboratorilor poliţiei
25. Principiile de etica profesională ale colaboratorului poliţiei

11
VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE - EVALUARE

Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei sunt: activităţile frontale; activităţile de

grup; activitatea individuală.
- Activităţile frontale cuprind: lecţia (cursul universitar), seminarul, activităţile-vizită, etc.
- Activităţile de grup dirijate cuprind: consultaţiile, exerciţiile independente, vizita în grupuri mici,
cercul de interese, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri, sesiuni de comunicări si referate,
reviste universitare.
- Activităţile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul în
biblioteci, lectura suplimentară şi de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte practice.
Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversaţia didactică
(euristică, catehetică, în actualitate); demonstraţia (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea;
studiul de caz; metodele de simulare; învăţarea prin descoperire.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi:
- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fişe de lucru, tabla interactivă
- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în
cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt
familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de
evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin: Evaluare iniţială; Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti. Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare
profesională: atât a celor realizate în sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi
au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 4 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor, rezultatul lucrului individual şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:

12
 1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.

VII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Acte normative
1. Constituția RM
2. Legea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la procuratură, din 29.01.1992, republicată
în M.O. Nr.81-83, din 20.07.2001
3. Legea cu privire la avocatură; din 19.07.2002, M.O. 12.12.2002
4. Legea cu privire la statutul judecătorului, 20.07.1995, M.O. 117-119, 15.06.2002
5. Legea serviciului în organele vamale, din 20.07.2000, M.O., Nr. nr.106-108 din 24.08.2000
6. Constituţia RM, din 29 iulie 1994, M.O. Nr.1 din 12.08.1994; Modificări prin Legea Nr.344-
XV din 25.07.2003
7. Legea RM privind accesul la informaţie, Nr. 982-XIV, din 11.05.2000, M.O. al RM Nr.88-90
din 28.07.2000
8. Legea cu privire la secretul de stat, Nr.106, XIII din 17.05.1994, M.O., Nr.25.08.1994
9. Legea cu privire la secretul comercial, Nr. 171-XIII, 6.07.1994, M.O. Nr.13, 10.11.1994
10. Legea RM privind organele securităţii statului, Nr.619-XIII, din 31.10.1995, M.O. al RM,
Nr.10-11 din 13.02.1997
11. Legea RM cu privire la notariat, Nr. 1453-XV din 8.11.2002, M.O. Nr. 154-157 din 21.11.2002
12. Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
13. Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016.
14. Lege cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, nr.320 din 27 decembrie 2012.
15. Legea RM cu privire la gradele de calificare şi gradele militare ale lucrătorilor din Procuratura
RM Nr. 920 – XIII din 11.07.1996, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.65-66 din 10.10.1996
16. Hotărîrea parlamentului RM privind aprobarea textului Jurămîntului efectivului de trupă,
corpul de comandă al poliţiei şi al altor subunităţi ale arganelor de interne ale RM şi a
Regulamentului privind modul de depunere a jurămîntului, Nr.654, XII-22.07.1991

Tratate, cursuri, monografii, articole din reviste științifice recomandate

1. Arghezi T. Manual de morală practică. Bucureşti: Ed. Albatros, 1997
2. Ghicheci Cristinel. Etica profesiilor juridice. Ed. Hamangiu, 2017.
3. Bihan Le Christine. Marile probleme ale eticii. Iaşi, Institutul european,1999.
4. Carmen Cozma „Elemente de etică şi deontologie”, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi
1997,
5. Capcelea V., Etica şi Etica profesională. Chişinău,2002
6. Popovici T., Unele aspecte ale eticii judiciare şi responsabilitatea judecătorului în Republica
Moldova, Chişinău,2004
7. Mărgineanu Iu., L.Osoian. Avocatura în RM, Chişinău 2003
8. Dicţionar de etică. Chişinău, Ed. Cartea Moldovenească,1981.

13