MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE”

FACULTATEA SCP
CATEDRA ŞTIINŢE PENALE

APROBAT
prin şedinţa Consiliului Facultăţii Drept
nr. _____ din „_____” ___________2019
conf. univ., doctor în drept
Alexandru PARENIUC

CURRICULUM

la disciplina

CRIMINOLOGIE

AUTOR: Gheorghe GLADCHI

profesor universitar,
doctor habilitat în drept

Chişinău - 2019

APROBAT
la şedinţa Catedrei
din ____, _____________ 201__ Şef Catedră ______________
 C U P R I N S:

I. Preliminarii.................................................................................................................................3
II. Obiective standard ale disciplinei............................................................................................3
III. Administrarea disciplinei.......................................................................................................4
IV. Obiective de referinţă şi unităţi de conţinuturi.....................................................................5
V. Sugestii pentru activitatea individuală a studenţilor..............................................................8
VI. Tematica referatelor şi a lucrărilor de domiciliu..................................................................9
VII. Evaluarea disciplinei...............................................................................................................10
VIII. Subiecte pentru examen......................................................................................................11
IX. Bibliografie................................................................................................................................12

2
 I. PRELIMINARII
În condiţiile contemporane complicate prin care trece Republica Moldova criminalitatea ocupă un
loc de frunte printre problemele importante, ce cer o soluţionare imediată. Fenomenul criminalităţii, care
a sporit enorm în ultima perioadă, de la sine atrage o atenţie generală, cere o regândire şi o reconstruire a
întregului sistem profilactic şi de ocrotire a dreptului pentru a asigura securitatea celor mai importante
valori sociale, a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. Această direcţie este cu atât mai
importantă, cu cât criminalitatea devine o piedică serioasă în calea depăşirii crizei economice şi sociale şi
integrării în comunitatea europeană a Republicii Moldova.
Deci, organizarea luptei cu criminalitatea trebuie să se bazeze pe un fundament cu adevărat
ştiinţific, pe cunoaşterea legităţilor ei, ţinând cont de starea reală şi tendinţele de evoluţie în perioadele
apropiate şi îndepărtate, de cauzele şi condiţiile, ce o favorizează. În acest aspect printre cunoştinţele
ştiinţifice, care facilitează determinarea unei politici penale corecte a statului, construirea unui sistem
efectiv de luptă cu criminalitatea şi, mai întâi de toate, activitatea profilactică a întregii societăţi, locul
principal îl ocupă ştiinţa criminologică.
Nu doar analiza criminologică a criminalităţii şi a legităţilor ei, dar şi prioritatea gândirii
criminologice în aprecierea proceselor şi rezultatelor reformării relaţiilor economice şi sociale, precum şi
a întregului sistem politic al societăţii noastre, au devenit o necesitate stringentă pentru efectuarea dirijării
sociale şi, corespunzător, pentru elaborarea unei strategii şi tactici adecvate de luptă cu criminalitatea.
În condiţiile în care este necesar de promovat o strategie mai eficientă de contracarare a
criminalităţii, persoanele care organizează lupta cu ea nu pot neglija aprecierile criminologice ale
problemelor din acest domeniu. Prin urmare criminologia este ştiinţa despre criminalitate, elaborările
căreia sunt necesare nu doar specialiştilor jurişti, dar şi politicienilor şi reprezentanţilor organelor de
ocrotire a dreptului.
Importanţa studierii Criminologiei este determinată de mai multe criterii:
 Ea are contribuţie esenţială la relevarea, analiza şi studierea cauzelor şi condiţiilor care generează
criminalitatea în general şi categorii concrete de infracţiuni;
 Ea studiază personalitatea infractorului, particularităţile ei specifice şi influenţa lor asupra formării
comportamentului infracţional;
 Ea scoate în evidenţă influenţa schimbăruilor sociale asupra dinamicii, structurii şi caracterului
criminalităţii;
 Ea elaborează în baza cunoaşterii profunde a fenomenului infracţional metode şi strategii concrete de
dimunuare a criminalităţii.
Criminologia reprezintă una dintre disciplinile cele mai apropiate de fenomenul criminalităţii,
contracararea reuşită a căruia constituie una dintre sarcinile de bază ale specialiştilor în domeniul
jurisprudenţei.. În acest sens, cursul de Criminologie îşi are următoarele obiective:
 De a transmite studenţilor cunoştinţele contemporane despre criminalitate ca fenomen social-juridic,
determinantele ei, precum şi despre limitele influenţei posibile asupra ei în scopul împiedicării
creşterii ei, stabilizării permanente şi reducerii ulterioare;
 De a crea studenţilor deprinderi de utilizare corectă şi efectivă a diverselor metode ale activităţii
profilactice, bazate pe cunoaşterea particularităţilor diferitor tipuri de criminalitate şi persoanelor, care
comit infracţiuni;
 De a contribui la dezvoltarea la studenţi a unor reprezentări clare referitoare la esenţa, conţinutul şi
formele de bază ale interacţiunii diverselor organe de stat şi formaţiuni obşteşti în realizarea activităţii
profilactice;
 De a crea şi dezvolta studenţilor capacităţile de plănuire a activităţii profilactice şi a efectuării
evidenţei ei;
 De a deprinde studenţii cu procedeele de bază ale efectuării cercetărilor criminologice.

II. OBIECTIVE STANDARD ALE DISCIPLINEI

În baza studierii disciplinei „Criminologie” studentul trebuie
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- cunoaşterea noţiunilor specifice criminologiei;
- înţelegerea necesităţii studierii acestei discipline;
- să cunoască istoria dezvoltării ştiinţei criminologice;
3
 - să distingă principalii indici ai criminalităţii;
- familiarizarea cu instituţiile care desfăşoară o activitate specială în acest domeniu;
- cunoaşterea problematicii specifice domeniului studiat;
- cunoaşterea problematicii specifice domeniului studiat;
- să cunoască scopul, sarcinile, funcţiile şi limitele prevenirii infracţiunilor;
- explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
practice ale acestei discipline.
La nivel de aplicare:
- să pună în aplicare metodica şi procedura cercetării criminologice;
- să stabilească indicatorii cantitativi şi calitativi ai criminalităţii;
- să determine etapele mecanismului actului infracţional;
- să stabilească rolul victimei în mecanismul actului infracţional;
- să utilizeze metodele prognozării criminologice;
- să identifice şi să pună în aplicare principiile prevenirii infracţiunilor;
- să desfăşoare ample analize criminologice ale diferitor genuri de criminalitate.
La nivel de integrare:
- să aprecieze criminologia în contexte istorice concrete;
- să prognezeze evoluţia anumitor procese criminogene;
- să stabilească asemănări dintre concepţiile istorice şi cele actuale;
- să investigheze probleme actuale din domeniu.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI (FACULTATEA ŞTIINŢE POLIŢIENEŞTI

DOMENIUL SOP)

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Responsab inclusiv
Codul Denumirea
învăţămân il de Semestrul
disciplinei disciplinei Total L
t disciplină C S L
I
cu M.05.A.050. Criminologie Gheorghe II 60 16 14 3 e 1
frecvenţă Gladchi 0 x
la zi

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Tema ore

curs seminare lecţii Lucrul

practice individual
zi Zi zi Zi

1. Obiectul, scopul, 2 1 - -
conceptul şi funcţiile
criminologiei.
2. Criminalitatea şi 2 2 - -
trăsăturile ei
3. Cauzele şi condiţiile 2 2 - -
criminalităţii
4. Personalitatea 2 1 - -
infractorului
5. Mecanismul actului 2 2 - -
infracţional
6. Victima infracţiunii 2 1 - -
7. Prognozarea şi prevenirea 2 2 - -
criminalităţii

4
8. Forme de criminalitate 2 2 - -
TOTAL: Criminologie 16 14 - -
Total pe anul de studii 16 14 - -

IV. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

Subiectul 1: Obiectul, scopul, conceptul şi funcţiile criminologiei.
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să definească şi să explice noţiunea de • Conceptul criminologiei.
criminologie;
• Obiectul de studiu şi sistemul criminologiei.
 să descrie obiectul de studiu şi sistemul
criminologiei; • Scopul şi funcţiile criminologiei.
 să descrie raporturile criminologiei cu alte
• Raporturile criminologiei cu alte ştiinţe.
ştiinţe;
 să definească metode şi tehnici • Metode şi tehnici criminologice.
criminologice;
Subiectul 2. Criminalitatea şi trăsăturile ei

 să cunoască noţiunea criminalităţii şi • Noţiunea criminalităţii.

să explice fenomenul criminalităţii;
• Indicatorii cantitativi ai criminalităţii.
 să determine indicatorii cantitativi ai
criminalităţii; • Indicatorii calitativi ai criminalităţii.
 să determine indicatorii calitativi ai
• Criminalitatea latentă şi caracteristicile ei.
criminalităţii;
 să explice latentitatea criminalităţii şi
să cunoască caracteristicile ei;
 să aplice formulele de calcul a
indicatorilor cantitativi şi calitativi ai
criminalităţii;
Subiectul 3. Cauzele şi condiţiile criminalităţii
 să cunoască problemele general • Conceptul cauzalităţii şi determinaţiei în
teoretice ale cauzalităţii în
criminologie.
criminologie;
 să determine interacţiunea dintre • Relaţiile economice şi criminlitatea.
personalitate şi mediu – cauză
• Starea socio-morală a societăţii şi criminalitatea.
principală în săvîrşirea infracţiunilor;
 să identifice factorii criminogeni şi • Interesele politice şi criminalitatea.
clasificarea lor;
• Condiţiile (împrejurările) care favorizează comiterea
infracţiunilor.
Subiectul 4. Personalitatea infractorului
 să definească noţiunea personalităţii • Noţiunea şi caracteristica criminologică a
infractorului;
personalităţii infractorului.
 să determine principalele
particularităţi ale personalităţii • Biologicul şi socialul în structura personalităţii
infractorului;
infractorului.
 să delimiteze infractorul ca obiect de
cercetare criminologică; • Formarea personalităţii infractorului.
 să descrie corelaţia dintre social şi
• Clasificarea şi tipologia personalităţii infractorului.
biologic în personalitatea
infractorului;
Subiectul 5. Mecanismul actului infracţional
 să cunoască conceptul mecanismului • Conceptul mecanismului actului infracţional.
actului infracţional;
• Motivaţia comportamentului: necesităţile şi
 să determine importanţa situaţiei
5
 concrete în geneza actului interesele.
infracţional;
• Rolul situaţiei concrete în geneza actului infracţional.
 să elucideze motivaţia
comportamentului: necesităţile şi • Luarea deciziei şi planificarea activităţii infracţionale.
interesele;
• Realizarea deciziei şi comportamentul postcriminal.
 să explice etapa luării deciziei şi
planificării activităţii infracţionale;
 să explice etapa realizării deciziei şi
comportamentului postcriminal.
Subiectul 6. Victima infracţiunii
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să constate importanţa victimologiei • Noţiuni generale cu privire la victimologie
ca direcţie de sine stătătoare a
• Rolul victimei în mecanismul actului infracţional
cercetării criminologice;
 să elucideze personalitatea victimei şi • Clasificarea şi tipologia victimelor
importanţa ei criminologică;
• Profilaxia victimologică
 să identifice tipologia şi clasificarea
victemelor;
 să cunoască noşiunea şi sistemul
profilaxiei victimologice;
 să cunoască protecţia juridică a
vicrtemelor.
Subiectul 7: Prognozarea şi prevenirea criminalităţii
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască noţiunea, funcţiile, • Noţiunea prognozării criminologice.
tipurile şi metodele pronosticului
• Metodele prognozării criminologice.
criminologic;
 să aplice metodele prognozării • Prognozarea comportamentului infracţional
criminologice;
individual.
 să cunoască şi să aplice procedeele
pronosticului individual al • Aplicarea prognozei criminologice la planificarea
comportamentului criminal;
măsurilor de control asupra criminalităţii.
 să cunoască bazele planificării
criminologice. • Noţiunea şi principiile prevenirii criminalităţii.
 să cunoască noţiunea de prevenire a
• Caracteristica sistemului prevenirii criminalităţii.
infracţiunilor;
 să cunoască scopul, sarcinile, funcţiile • Organele de drept ca subiecţi ai prevenirii
şi limitele prevenirii infracţiunilor;
criminalităţii.
 să determine sistemul de profilaxie a
infracţiunilor; • Prevenirea individuală a infracţiunilor.
 să elucideze clasificarea măsurilor de
prevenire a infracţiunilor.
Subiectul 8: Forme de criminalitate
I. Criminalitatea violentă
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască noţiunea şi tipurile • Noţiunea şi caracteristica criminologică a
infracţiunilor violente;
criminalităţii violente.
 să elucideze caracteristica
criminologică a criminalităţii • Cauzele şi condiţiile criminalităţii violente.
violente;
• Personalitatea infractorului violent.
 să identifice determinantele
criminalităţii violente; • Prevenirea criminalităţii violente.
 să elucideze măsurile de prevenire a
criminalităţii violente.
II. Analiza criminologică a infracţiunilor patrimoniale
6
 Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască noţiunea şi tipurile • Noţiunea şi caracterizarea criminologică a
infracţiunilor patrimoniale;
infracţiunilor patrimoniale.
 să elucideze caracteristica
criminologică a criminalităţii • Determinantele infracţiunilor patrimoniale.
patrimoniale;
• Personalitatea infractorului care comite infracţiuni
 să identifice determinantele
criminalităţii patrimoniale; patrimoniale.
 să elucideze măsurile de prevenire a
• Prevenirea infracţiunilor patrimoniale.
criminalităţii patrimoniale.
III. Criminalitatea organizată
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască noţiunea şi caracteristica • Noţiunea, structura şi caracteristica criminologică a
criminologică a criminalităţii
criminalităţii organizate.
organizate;
 să elucideze criminalitatea organizată • Direcţiile tipice de activitate a organizaţiilor
transnaşională şi manifestările ei
criminale.
tradiţionale;
 să identifice determinantele • Determinantele criminalităţii organizate.
criminalităţii organizate;
• Personalitatea liderilor şi membrilor structurilor
 să elucideze măsurile de prevenire şi
combatere a criminalităţii organizate. criminale organizate.
• Prevenirea criminalităţii organizate.
IV. Criminalitatea profesională
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască noţiunea şi caracteristica • Noţiunea şi caracterizarea criminologică a
criminologică a criminalităţii
criminalităţii profesionale
profesionale;
 să elucideze geneza criminalităţii • Determinantele criminalităţii profesionale
profesionale în Republica Moldova;
• Personalitatea infractorului profesionist
 să aprecieze starea actuală a
criminalităţii profesionale; • Prevenirea criminalităţii profesionale
 să elucideze măsurile de prevenire şi
combatere a criminalităţii
profesionale.
V. Criminalitatea recidivă
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască recidiva infracţiunilor, • Noţiunea şi caracterizarea criminologică a
structura şi tipurile ei;
criminalităţii recidive.
 să cunoască noţiunea şi caracteristica
criminologică a criminalităţii • Determinantele criminalităţii recidive.
recidive;
• Personalitatea infractorului recidivist.
 să elucideze personalitatea
infractorilor recidivişti şi clasificarea • Prevenirea criminalităţii recidive.
lor;
 să identifice măsurile de prevenire şi
combatere a criminalităţii recidive.
VI. Criminalitatea minorilor
Obiective Unităţi de conţinuturi
 să cunoască noţiunea şi caracteristica • Noţiunea şi caracteristica criminologică a
criminologică a criminalităţii
criminalităţii minorilor
minorilor;
 să identifice particularităţile • Personalitatea infractorului minor
determinantelor comportamentului
7
 infracţional al minorilor; • Cauzele şi condiţiile criminalităţii minorilor
 să elucideze cauzele şi condiţiile care
• Prevenirea criminalităţii minorilor
favorizează atragerea minorilor în
activităţi criminale;
 să stabilească rolul subdiviziunilor
organelor de interne în prevenirea
atragerii minorilor în activităţi
criminale;
 să identifice măsurile de prevenire a
criminalităţii minorilor.

V. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR

Nr. Subiecte/problem Forme de realizare Criterii de evaluare
e
Aspecte teoretico- 1. Referate
- prezentarea rezultatelor;
practice privind 2. Rezumate.
- participarea la şedinţele
analiza 3. Lucrări de domiciliu
cercului ştiinţific studenţesc.
criminalităţii

Indicatorii 1. Referate
cantitativi şi 2. Rezumate. - prezentarea rezultatelor;
calitativi ai 3. Analiza studiilor de caz. - elaborarea articolelor;
criminalităţii 4. Lucrări de domiciliu - sinteze a practicii judiciare.

1. Referate/rezumate.
Prevenirea
2. Studii de caz. - elaborarea articolelor;
criminalităţii
3. Studiu de drept comparat - participarea la mese rotunde.

1. Sintetizarea sentinţelor
irevocabile şi definitive pe - prezentarea rezultatelor;
Rezolvarea
anumite domenii de - elaborarea discursului.
studiilor de caz
cercetare.

VI. TEMATICA REFERATELOR ŞI A LUCRĂRILOR DE DOMICILIU

1.Istoricul apariţiei şi evoluţiei ştiinţei criminologice
2.Conceptul criminologiei
3.Obiectul şi sistemul criminologiei
4.Scopul şi funcţiile criminologiei
5.Raportul criminologiei cu alte ştiinţe
6.Tendinţele principale ale criminologiei moderne
7.Organizaţiile şi instituţiile internaţionale de criminologie
8.Metodologia cercetării criminologice
9.Metode şi tehnici sociologice utilizate în criminologie
10.Noţiunea criminalităţii
11.Nivelul şi coeficientul criminalităţii
12.Intensitatea şi dinamica criminalităţii
13.Structura criminalităţii
14.Caracterul criminalităţii
15.Conceptul şi caracteristica criminalităţii latente
16.Definiţia şi analiza criminologică a devianţelor sociale
8
17.Alcoolismul şi criminalitatea
18.Prostituţia, homosexualismul şi criminalitatea
19.Definiţia cauzalităţii şi determinaţiei în criminologie
20.Relaţiile economice şi criminalitatea
22.Starea socio-morală a societăţii şi criminalitatea
23.Corelaţia dintre interesele politice şi criminalitate
24.Împrejurările care favorizează săvîrşirea infracţiunilor
25.Noţiunea şi caracteristica criminologică a personalităţii infractorului
26.Biologicul şi socialul în structura personalităţii infractorului
27.Procesul formării personalităţii infractorului
28.Tipologia şi clasificarea infractorilor
29.Noţiunea mecanismului actului infracţional
30.Importanţa necesităţilor şi intereselor în mecanismul actului infracţional
31.Rolul situaţiei concrete în geneza actului infracţional
32.Planificarea activităţii infracţionale
33.Realizarea faptei infracţionale
34.Caracteristica comportamentului postcriminal
35.Noţiuni generale despre victimologie
36.Clasificarea victimelor şi rolul lor în mecanismul actului infracţional
37.Profilaxia victimologică
38.Procedura cercetării criminologice
39.Metodele statistice utilizate în cercetările criminologice
40.Metodele sociologice utilizate în cercetările criminologice
41.Metodele psihologice utilizate în cercetările criminologice
42.Conceptul şi caracteristica prognozării criminologice
43.Metodele prognozării criminologice
44.Prognozarea comportamentului infracţional
45.Noţiunea şi principiile prevenirii criminalităţii
46.Rolul Organelor Afacerilor Interne în prevenirea infracţiunilor
47.Prevenirea individuală a infracţiunilor
48.Definiţia,caracteristica şi prevenirea criminalităţii feminine
49.Caracteristica criminologică a criminalităţii violente
50.Cauzele şi condiţiile care favorizează criminalitatea violentă
51.Personalitatea infractorului violent
52.Prevenirea criminalităţii violente
53.Caracteristica criminologică a infracţiunilor contra proprietăţii
54.Cauzele şi condiţiile care duc la comiterea infracţiunilor contra proprietăţii
55.Prevenirea infracţiunilor contra proprietăţii
56.Structura şi caracteristica criminologocă a criminalităţii organizate
57.Direcţiile tipice de activitate ale criminalităţii organizate
58.Determinantele criminalităţii organizate
59.Personalitatea liderilor şi a membrilor criminalităţii organizate
60.Definiţia şi caracteristica criminologică a criminalităţii profesionale
61.Personalitatea infractorului profesionist
62.Determinantele criminalităţii profesionale
63.Prevenirea criminalităţii profesionale
64.Cauzele şi condiţiile criminalităţii recidive.Personalitatea infractorului recidivist.
65.Noţiunea şi caracterizarea criminalităţii minorilor
66.Cauzele şi condiţiile ce-l favorizează pe minor să comită o infracţiune. Personalitatea lui.
CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână şi 8-10 pagini tapate
1. Foia de titlu: Ministerul, Academia, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător ştiinţific,
localitate şi anul (Chişinău 2011)
2. Cuprinsul (planul)
9
 3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei cercetate
legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în paragrafe şi eventual subparagrafe:
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse
Trimiteri:
I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Borodac A. Manual de drept penal. Partea generală. Chişinău:
Ştiinţa, 2004. p.199.
Cerinţe suplimentare faţă de conţinutul lucrării:

- Volumul minim al lucrării elaborate în format electronic trebuie să fie de cel puţin 15 foi,
caracterul 14 TIMES NEW ROMAN, intervalul 1,5 între rânduri. Pentru studenţii Secţiei frecvenţă se
admite alternativ ca lucrarea să fie elaborată într-un caiet de 12 foi, cu condiţia completării integrale a
acestuia;
- Lucrarea trebuie să conţină o analiză detaliată a subiectului supus investigării.
- Este obligatoriu de anexat cel puţin 2 sentinţe pronunţată de către instanţele de judecătoreşti
autohtone pe tematica sau infracţiunea indicată în dreptul temei alese. Sentinţa trebuie să fie pronunţată
pe perioada anilor 2009-2011.

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

A. Mostră de evaluare curentă

Participarea audienţilor în cadrul activităţilor practice
- Chestionări
- Participări la dezbateri
- Schimb şi argumentări de opinii
- Prezentări
- Din subiectele propuse pentru activitatea individuală fiecare student va pregăti câte un referat,
sinteză sau lucrare de domiciliu
- Studierea şi dezbaterea soluţiilor de calificare a infracţiunilor materializate în sentinţe şi
materialele dosarelor penale
- Studii de caz
- Rezolvarea speţelor
Probe scrise: două testări obligatorii
Test
Tema: Criminalitatea şi trăsăturile ei
1. Noţiunea de criminalitate ţi tipurile ei.
2. Indicatorii cantitativi ai criminalităţii.
3. Indicatorii calitativi ai criminalităţii.
4. Criminalitatea latentă şi factorii care o determină.
B. Mostră de evaluare sumativă finală
Examen în scris
Test
Subiectul 1. Scopul şi funcţiile criminologiei
Subiectul 2. Organele de drept ca subiecţi ai prevenirii criminalităţii
Subiectul 1. Noţiunea şi caracterizarea criminologică a criminalităţii recidive

VIII. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Conceptul criminologiei
2. Obiectul de studiu şi sistemul criminologiei
3. Scopul şi funcţiile criminologiei
4. Raporturile criminologiei cu alte ştiinţe
5. Metode şi tehnici criminologice
10
6. Noţiunea criminalităţii
7. Indicatorii cantitativi ai criminalităţii
8. Indicatorii calitativi ai criminalităţii
9. Criminalitatea latentă şi caracteristicile ei
10. Conceptul cauzalităţii şi determinaţiei în criminologie
11. Relaţiile economice şi criminlitatea
12. Starea socio-morală a socetăţii şi criminalitatea
13. Interesele politice şi criminalitatea
14. Condiţiile (împrejurările) care favorizează comiterea infracţiunilor
15. Noţiunea şi caracteristica criminologică a personalităţii infractorului
16. Biologicul şi socialul în structura personalităţii infractorului
17. Formarea personalităţii infractorului
18. Clasificarea şi tipologia personalităţii infractorului
19. Conceptul mecanismului actului infracţional
20. Motivaţia comportamentului: necesităţile şi interesele
21. Rolul situaţiei concrete în geneza actului infracţional
22. Luarea deciziei şi planificarea activităţii infracţionale
23. Realizarea deciziei şi comportamentul postcriminal
24. Noţiuni generale cu privire la victimologie
25. Rolul victimei în mecanismul actului infracţional
26. Clasificarea şi tipologia victimelor
27. Profilaxia victimologică
28. Noţiunea prognozării criminologice
29. Metodele prognozării criminologice
30. Prognozarea comportamentului infracţional individual
31. Aplicarea prognozei criminologice la planificarea măsurilor de control asupra criminalităţii
32. Noţiunea şi principiile prevenirii criminalităţii
33. Caracteristica sistemului prevenirii criminalităţii
34. Organele de drept ca subiecţi ai prevenirii criminalităţii
35. Prevenirea individuală a infracţiunilor
36. Noţiunea şi caracteristica criminologică a criminalităţii violente
37. Cauzele şi condiţiile criminalităţii violente
38. Personalitatea infractorului violent
39. Prevenirea criminalităţii violente
40. Noţiunea şi caracterizarea criminologică a infracţiunilor patrimoniale
41. Determinantele infracţiunilor patrimoniale
42. Personalitatea infractorului care comite infracţiuni patrimoniale
43. Prevenirea infracţiunilor patrimoniale
44. Noţiunea, structura şi caracteristica criminologică a criminalităţii organizate
45. Direcţiile tipice de activitate a organizaţiilor criminale
46. Determinantele criminalităţii organizate
47. Personalitatea liderilor şi membrilor structurilor criminale organizate
48. Prevenirea criminalităţii organizate
49. Noţiunea şi caracterizarea criminologică a criminalităţii profesionale
50. Determinantele criminalităţii profesionale
51. Personalitatea infractorului profesionist
52. Prevenirea criminalităţii profesionale
53. Noţiunea şi caracterizarea criminologică a criminalităţii recidive
54. Determinantele criminalităţii recidive
55. Personalitatea infractorului recidivist
56. Prevenirea criminalităţii recidive
57. Noţiunea şi caracteristica criminologică a criminalităţii minorilor
58. Personalitatea infractorului minor
59. Cauzele şi condiţiile criminalităţii minorilor

11
IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Gladchi Gheoghe, Criminologie, Chișinău: CEP USM, 2019. – 619 p.
2. Amza T. Criminologie, Bucureşti, 1998.
3. Amza T. Criminologie, Bucureşti, 2000.
4. Amza T., Criminologie teoretică, Bucureşti, 2001.
5. Arădăvoaice Gh., Iliescu D., Niţă L.D. Terorism, antiterorism, contratrorism, Oradea, 1997.
6. Bîrgău M., Criminalitatea minorilor, Chişinău 1996.
7. Bîrgău M., Criminologie, Partea generală, Chişinău 2005.
8. Bîrgău M., Criminologie, Partea specială, Chişinău 2005.
9. Budunescu I., Terorismul-fenomen global, Bucureşti, 1994.
10. Bujor V., Bejan O., Ilie S., Casian S., Elemente de criminologie, Chişinău, 1997.
11. Ciobanu Ig., caracteristica criminologică a delicvenţei juvenile şi a minorilo în Republica
Moldova, în analele ţtiinţifice ale USM din RM, nr.2, Chişinău, 1999.
12. Ciobanu Ig., Criminalitatea organizatăla nivelul transnaţional şi unele forme de manifestare
în Republica moldova, Chişinău, 2001.
13. Ciobanu Ig., Criminologie, Vol.1, Chişinău, 2003.
14. Cioclei V., Criminologie etiologică, Bucureşti, 1996.
15. Cioclei V., manual de criminologie, Bucureşti, 1998.
16. Cioclei V., Mobilul în conduita criminală, Bucureşti, 1999.
17. Cîmpeanu I., Edfucaţia şi prevenirea delicvenţei, Iaşi, 1989.
18. Creangă C. Criminalitatea internaţională şi drepturile omului, Chişinău, 2002.
19. Dincu A. Criminologie, Bucureşti, 1984.
20. Dincu A., Bazele criminologiei, Bucureşti,1993.
21. Dumneanu L. Terorismul: aspect internaţional, Teza de magistru, Chişinău, 2000.
22. Gasier Raymond, Criminologie, Paris, 1988.
23. Gheorghiu-Brădeţ I., Criminologia generală romanească, Braşov, 1993.
24. Giurgiu N., Elemente de criminologie, Iaşi, 1992.
25. Giurgiu Narcis, Elemente de criminologie, Iaşi, 1992.
26. Gladchi Gh., Criminologie generală, Chişinău, ed. Museum, 2001.
27. Larii Iu., Criminologie, Chişinău, 2004.
28. Loghin O., Curs de criminologie şi ştiinţă penitenciară, Partea I-a, Iaţi, 1970.
29. Luminosu D., Popa V. Criminologie, Timişoara, 1995.
30. Mateuţ Gh., Criminologie, Arad, 1993.
31. Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie, Bucureşti, 1995.
32. Nistoreanu Gh., Păun Costică, Criminologie, Bucureşti, 1995.
33. Oancea I., probleme de criminologie, Bucureşti, 1994.
34. Pandrea P., Criminologia dialectică, Bucureşti,1945.
35. Păun C., Nistoreanu GH., Criminologie, Bucureşti, 1996.
36. Picca Gh., Criminologie, Paris, 1997.
37. Pop T., Criminologie, Cluj, 1928.
38. Preda V., Profilaxia delicvenţei şi reintegrarea socială, Bucureşti, 1981.
39. Rădulescu S., Banciu D., Sociologia crimei şi criminalităţii, Bucureşti, 1996.
40. Roşca Al., Infractorul minor, Cluj, 1932.
41. Stănoiu Rodica M., Introducere în criminologie, Bucureşti, 1989.
42. Stănoiu Rodica M., Tranziţia şi criminalitatea, Bucureşti, 1994.
43. Stănoiu Rodica Mihaela, Criminologie, Bucureşti, 1997.
44. Vold I., Criminologia teoretică, Paris, 1958.
45. Аванесов Г., Теория и методология криминологического прогнозирования, Москва,
1972.
46. Антонян Ю.М., Голубев В.П., Кудяков Ю.Н., Личность корыстного преступника,
Томск, 1989.
47. Бужор В. Криминологический анализ групповых форм насильственной преступности,
Кишинев, 1994.
48. Бурлакова В.Н., Сальникова В.Р. Криминология, С.-Петербург, 1999.
49. Бышевский Ю.В., Конев А.А., Латентная преступность и правосознание, Омск, 1986.
12
50. Вицин С., Моделирование в криминологии, Москва, 1973.
51. Горяинов К.К., Исиченко А.П., Кондратюк Л.В., Латентная преступность, Москва
1994.
52. Гуров А., Организованная преступность не миф, а реальность, Москва, 1992.
53. Гуров, А., Профессиональная преступность. Прошлое и современность, Москва, 1990.
54. Джекебаев У., Преступность как криминологическая проблема, Алма-Ата, 1974.
55. Елисеев С.А., Вопросы теории и практики предупреждения корыстных преступлений,
Томск, 1989.
56. Жалинский А., Специальное предупреждение преступлений в СССР, Львов, 1976.
57. Зелинский А., Рецидив преступлений, Москва, 1976.
58. Карпец И., Преступность, иллюзии и реальность, Москва, 1992.
59. Конев А.А., Основные криминологические характеристики латентной преступности,
Омск, 1980.
60. Криминология и профилактика преступлений, Москва, 1989.
61. Криминология, под ред. А. И. Долговой, Москва, 1999.
62. Криминология, под ред. В. Н. Кудрявцева и В. Е. Эминова, Москва, 1999.
63. Криминология, под ред. В. Ореховой, 1995.
64. Криминология, под ред. В.Г. Лихолоба и В.П. Филонова, Киев, 1997.
65. Криминология, под ред. В.Е. Эминова, Москва, 1997.
66. Криминология, под ред. Н. Кузнецовой и Г. Миньковского, Москва, 1994.
67. Криминология, под ред. Н.Ф. Кузнецовой, Москва, 1998.
68. Криминология. Под редакцией Джозефа Ф. Шели. Пер. с англ. СПб.: издательство
Питер. 2003.
69. Кудрявцев В., Эминов В., Криминология, Москва, 1995.
70. Кузнецова Н.Ф., Миньковский Г.М. Криминология, Москва, 1994.
71. Лунеев В.В., Мотивация преступного поведения, Москва, 1991.
72. Механизм преступного поведения, Москва, 1981.
73. Миненок М.Г., Личность расхитителя, Калининград, 1980.
74. Осипкин В., Организованная преступность, СПб, 1998.
75. Петров Э., Марсенко Р., Баранова А., Криминологическая характеристика и
предупреждение экономических преступлений, Москва, 1995.
76. Пунга Л. Политико-правовые аспекты международного терроризма, Кишинев, 1998.
77. Уэда Кан, Преступность и криминология в современной Японии, Москва, 1989.
78. Фадеев В.И. Расследование криминальных инсценировок: Монография, Москва, 2010.
79. Чобану И., Запорожан И, Криминология, Кишинэу, 2005.
80. Шестаков А.А. Криминология. Краткий курс. С.-Пб. 2001.
81. Шнайдер Г., Криминология, Москва, 1994.
82. Шнайдер Г.Й. Криминология, Москва, 1994.
83. Яковлев А., Социология экономической преступности, Москва, 1998.

13