UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

APROBAT

la Consiliul Facultății

din ,,____” __________2023

Decan ______________
CURRICULUM
la disciplina

CRIMINOLOGIA

CICLUL I: LICENŢĂ
Specialitatea: 0421.1 - DREPT

AUTORI:

______________ ŞAVGA Alina

doctor în drept, conferenţiar universitar

______________ CIOBANU Igor

doctor în drept, conferenţiar universitar

CHIŞINĂU 2023
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2023
 I. PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina „Criminologie” răspunde unor cerinţe de ordin didactic, reuşind să

se facă o selecţie riguroasă şi concludentă a numărului impresionant de teorii şi opinii, rezultat al
cercetărilor criminologice.
Scopul acestui curs este de a realiza studiul ştiinţific al criminalităţii şi al profilaxiei acesteia
prin prisma reacţiei sociale la fenomenul infracţional. Pe lângă capitolele tradiţionale ale disciplinei
criminologie – definiţie, istoricul apariției și evoluția criminologiei, obiectul de studiu, metode şi
tehnici de cercetare şi teoriile ce explică din perspectiva biologică, psihologică sau sociologică
comportamentul infracţional – disciplina abordează şi criminologia judiciară – evoluţia principiilor
de drept şi a pedepsei; principalele tipuri de criminalitate – criminalitatea organizată, delincvenţa
juvenilă, criminalitatea feminină, criminalitatea economică, traficul de droguri, traficul de ființe
umane, terorismul, spălarea banilor etc.; aspectele victimologice şi penologice în prevenirea
comportamentului infracţional.
Disciplina Criminologie se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de
complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea
cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul Criminologiei. Aplicarea presupune
formarea abilităţilor tipice disciplinei, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea
capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, solu-
ţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea
atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie
finalitatea procesului de învăţământ la disciplina Criminologie, formată prin realizarea obiectivelor
de cunoaştere şi aplicare.
Beneficiarii acestei discipline sunt studenţii anului IV de studii, ciclul I - Licență (învățământ
cu frecvență la zi). În cazul formei de organizare a învătământului cu frecvență redusă, beneficiarii
disciplinei Criminologie sunt studenții anului IV de studii, ciclul I – Licenţă.
Formabilii pot găsi în acest curs elementele teoretice de bază şi referinţele bibliografice
suficiente, necesare perfecţionării cunoştinţelor în acest domeniu. Din anumite perspective,
disciplina poate prezenta interes şi pentru practicieni, fie pentru cei implicaţi în mod nemijlocit în
activitatea de justiţie penală, fie pentru cei angajaţi în diferite activităţi cu caracter social, legate de
profilaxia comportamentului criminal sau deviant. Realizarea unei justiţii penale echitabile,
optimizarea şi umanizarea reacţiei sociale faţă de fenomenul infracțional, necesită o raportare
permanentă la rezultatele cercetărilor criminologice în aspect evolutiv și dinamic.
Criminologia se predă în limbile română, rusă, franceză și engleză, pe platforme on-line
și/sau în auditoriu.
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total:
Codul

Evaluare

credite
Nr. de
Forma de Denumirea Responsabil Inclusiv
disciplin Semestrul
învăţământ disciplinei de disciplină Total
ei C S L LI

cu frecvenţă S.07.O.60 Criminologie Șavga A. VII 120 30 30 - 60 E 4

la zi Ciobanu I.

cu frecvenţă S.07.O.43 Criminologie Ciobanu I. VIII 120 16 4 - 100 E 4

redusă*

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Lucrul
Unităţi de conţinut
Curs Seminar individua
l
Zi f/r* Zi f/r* zi f/r*
Criminologie
1. Obiectul, scopul, funcţiile, legăturile şi metodologia
2 1 2
cercetării criminologice. - 2 4
2. Formarea criminologiei ca ştiinţă. 2 1 2 - 2 4
3. Concepţii şi teorii clasice asupra criminalităţii. 2 1 2 - 6 10
4.
Teorii, curente, şcoli criminologice contemporane
2 2 2 - 6 10
asupra criminalităţii.
5. Fenomenologia criminalităţii. 4 2 4 1 5 8
6. Personalitatea infractorului. 2 1 2 1 5 8
7. Victima infracţiunii. 2 1 2 - 4 8
8. Reacţia socială faţă de infracţionism. 2 1 2 - 4 6
9. Criminologia preventivă. 2 1 2 - 5 8
10. Instituţii şi strategii actuale de luptă împotriva - 5 8
2 1 2
criminalităţii.
11. Resocializarea infractorului. 2 1 2 - 6 6
12. Tipuri de criminalitate. 4 2 4 1 7 10
13. Criminalitatea în Republica Moldova. 2 1 2 1 3 10
Total 30 16 30 4 60 100

* pentru specialitățile cu frecvență redusă

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
COMPETENŢE
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din
domeniul juridic
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, -
a altor instrumente juridice europene şi
internaţionale
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a defini noțiunea de crimă, criminal şi
criminalitate, conţinutul şi tehnologia realizării
procesului de criminalizare în diverse orînduiri
sociale;
- a relata despre evoluţia fenomenului
criminalității în diferite etape istorice de
dezvoltare a societăţii şi în diferite sisteme de
drept;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice de
orientare bioantropologică, psihologică și
sociologică privind cauzalitatea criminalității;
- a interpreta modele de prevenire şi combatere
a criminalităţii prin raportare la doctrină;
- a valorifica opiniile oponente care privesc
problemele bazelor reacţiei sociale
antiinfracţionale.
- a identifica principalii indicatori statistici
cantitativi și calitativi de evaluare a
criminalității;
- a traduce în limbajul dreptului penal faptele
ilegale de relevanţă penală desprinse din
realitatea socială;
- a compara noile situaţii sociale criminogene,
din perspectiva legii penale în vigoare, precum
şi a soluţiilor ce se impun în rezolvarea
cazurilor concrete deduse judecăţii;
a determina actele normative naţionale,
europene / internaţionale din domeniul
incriminării, prevenirii și combaterii
criminalității;
- a stabili legături între normele legii penale care
definesc tipuri de criminalitate şi normele de
referinţă din actele normative extrapenale;
- a identifica coraportul dintre normele de
incriminare prevăzute de legea penală a
Republicii Moldova şi cele prevăzute la nivel
european/internaţional;
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor legislației penale autohtone cu
prevederile legislaţiei europene şi cu prevederile
convenţiilor internaţionale ratificate de Republica
Moldova;
- a argumenta, prin folosirea de tehnici şi
instrumente specifice domeniului
Criminologiei, necesitatea includerii unor sau
altor fapte sub incidenţa cadrului reglementar

5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent
penal;
- a selecta instrumentarul teoretico-practic
necesar ca suport la clarificarea naturii juridice
a unui sau alt tip de criminalitate;
- a verifica respectarea de către legiuitor a
principiului legalității incriminării prin prisma
jurisprudenței CtEDO în cazul normelor
juridico-penale cu conținut ambiguu;
- a determina modelele de alternativă pentru
normele incriminatorii caracterizate prin
disfuncţionalităţi de aplicare practică;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi raportate
la situaţiile concrete din practica judiciară
națională în vederea perfecționării sistemului
de prevenire și combatere a criminalității;
- a estima eficienţa normelor legislaţiei penale a
Republicii Moldova sub aspectul aplicabilităţii
lor practice;
- a expune opinia proprie referitoare la lacunele
şi carenţele întâlnite în legislația penală în
vigoare;
- a reevalua procesul de criminalizare,
decriminalizare şi recriminalizare a faptelor în
legislația penală autohtonă;
- a evalua corectitudinea sau incorectitudinea
unor soluţii din practica de urmărire penală şi
cea judiciară;
- a utiliza metodele specifice criminologiei în
procesul de elucidare a esenţei socio-juridice a
fiecărei incriminări în parte;
- a analiza practica judiciară națională în vederea
surprinderii tendințelor de interpretare a legii
penale în cauze concrete;
- a programa algoritmi de calificare în cazul
fiecărei infracţiuni;
- a recomanda măsuri concrete de îmbunătăţire a
calităţii predării disciplinei Criminologie;
- a influenţa, prin intermediul publicaţiilor şi
comunicărilor ştiinţifice, procesul de creare,
interpretare (oficială) şi aplicare a normelor
penale;
- a formula propuneri de lege ferenda menite să
contribuie la îmbunătățirea calitativă a cadrului
incriminator în materie penală;
- a propune soluţii funcţionale pentru
eficientizarea aplicării normelor şi strategiilor
actuale de luptă împotriva criminalităţii;
- a trasa perspectivele dezvoltării Criminologiei

8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice
ca instrument de realizare a politicii penale în
Republica Moldova;
- a organiza într-un mod eficient procesul de
studiere a tipurilor concrete de criminalitate;
- a îndeplini la timp și calitativ lucrul individual;
- a colabora și interacționa cu alți colegi în
vederea realizarii sarcinilor individuale și
colective.

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
 Subiectul 1. Obiectul, scopul, funcţiile, legăturile şi metodologia cercetării criminologice
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească şi să structureze obiectul de studiu
al criminologiei;  Obiectul criminologiei
- să identifice scopul principal şi imediat al  Scopul criminologiei
criminologiei;
 Funcţiile criminologiei
- să descrie funcţiile criminologiei;
 Legăturile criminologiei
- să analizeze legăturile criminologiei cu alte
ştiinţe juridice şi sociale;  Direcţii noi în criminologie
- să stabilească direcţiile noi de investigare  Metodologia cercetării criminologice
criminologică;  Investigarea fenomenului
- să relateze metodologia cercetării criminologice; criminalităţii
- să estimeze eficienţa metodelor de investigare
criminologică; Termeni-cheie: criminologie, crimă,
- să formuleze tehnicile de investigare criminal, criminalitate, scopul
criminologică; criminologiei, funcțiile criminologiei,
- să evalueze fenomenul crimă, criminal şi metode de investigare, tehnici de
criminalitate. investigare, penologie, victimologie.
 Subiectul 2. Formarea criminologiei ca ştiinţă
Obiective de referință
- să posede bazele criminologiei;
- să reproducă sensul etimologic al cuvântului
“criminologie”;
- să analizeze codificările antice (Codul lui
Eşnnuma; Codul lui Hammurabi; Legea celor
XII Table; Ordonanţele regale egiptene; Legile
Manu);
- să determine premisele obiective şi subiective
ale apariţiei criminologiei;
- să explice evoluţia criminologiei ştiinţifice;
- să definească fenomenul crimă, criminal şi
criminalitate, conţinutul şi tehnologia realizării
procesului de criminalizare în diverse etape
istorice;
- să generalizeze Congresele Internaţionale ale
ONU vizând prevenirea crimei şi tratamentul
delincvenţilor;
- să formuleze sistemul criminologiei.
Unităţi de conţinut
 Istoricul şi originile criminologiei
 Premisele obiective şi subiective
ale apariţiei criminologiei
 Evoluţia criminologiei
 Evoluţia criminologiei ştiinţifice
Termeni-cheie: criminologie științifică,
criminologie specializată, codificări
antice, etape de constituire ale
criminologiei, premise obiective și
subiective ale apariției criminologiei,
evoluția criminologiei, proces de
criminalizare, crimă, criminal,
criminalitate, Congrese Internaționale
ale ONU, sistemul criminologiei.
Subiectul 3. Concepţii şi teorii clasice asupra criminalităţii
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să descrie instituţia privată şi formele de limitare  Instituţia privată şi formele de limitare
ale răzbunării; ale răzbunării
- să relateze despre gîndirea lumii antice: Grecia  Gândirea lumii antice: Grecia Antică,
Antică, Roma Antică, China Antică; Roma Antică, China Antică.
- să analizeze rolul religiei în lupta împotriva  Rolul religiei în lupta împotriva
criminalităţii; criminalităţii
- să estimeze importanţa principiilor şcolii clasice  Şcoala clasică sau beccariană
sau beccariene;  Premisele apariţiei şcolii pozitiviste
- să formuleze premizele apariţiei şcolii italiene
pozitiviste italiene;  Şcoala pozitivistă italiană
- să evalueze contribuţia şcolii pozitiviste italiene
 Şcoala sociologică a lui Emile
în dezvoltarea criminologiei ca ştiinţă;
Durkheim
- să definească şcoala sociologică franceză;
 Şcoala mediului social. Şcoala lioneză
- să compare starea, structura şi dinamica
criminalităţii în diferite zone geografice conform  Şcoala interpsihologică
opiniei şcolii cartografice;  Şcoala cartografică (geografică)
- să clasifice teoriile curentului psihologic clasic;  Curentul psihologic clasic
- să dezvolte tezele doctrinei psihanalitice ale lui  Freudismul
Zigmund Freud.
Termeni-cheie: răzbunarea sîngelui,
talion, abandon noxal, învoiala
pecuniară, duelul, religie, școală clasică,
principiile dreptului penal, măsuri de
prevenire criminologică, fiziognomie,
frenologie, alienism, școala pozitivistă
italiană, școala sociologică franceză,
legea termică a criminalității, zone
criminogene, asociationism,
behaviorism, gestaltism, freudism,
interpretarea viselor, psihanaliza.
 Subiectul 4. Teorii, curente, şcoli criminologice contemporane asupra criminalităţii
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să descrie la general teoriile de orientare  Teorii contemporane de orientare
bioantropolgică; bioantropologică.
- să relateze despre teoria biotipurilor criminale a  Teoria constituţiei predispozant
lui Ernst Kretschner; delincvenţiale.
- să definească testele de personalitate;  Teoria inadaptării sociale.
- să identifice conceptul de «cultură » şi  Teoria constituţiei delincvente.
« subcultură » criminală;  Teoria endocrinologică a
- să reproducă conceptul de „anomie socială”; criminalităţii.
- să analizeze rolul inadaptării sociale şi  Teoria stării de pericol.
psihologice a persoanei ca factor determinant al
 Teoria criminologiei clinice.
comportamentului criminal;
 Teoria cromozomului crimei.
- să formuleze particularităţile de bază ale
teoriilor contemporane de orientare psihologică;  Operele clasicilor literaturii
- să compare teoriile criminologice de orientare universale.
sociologică în funcţie de factorul social  Teorii contemporane de orientare
determinant; psihologică.
- să estimeze importanţa elementelor biologice în  Teoria inferiorităţii a lui Alfred Adler.
formarea personalităţii criminalului;  Teoria lui David Abrahamsen.
- să evalueze contribuţia familiei în procesul de  Teoria lui Etienne de Greef.
educare şi socializare a copiilor;  Testele de personalitate.
- să dezvolte tezele doctrinei marxiste asupra  Teoria personalităţii criminale a lui
cauzalităţii fenomenului criminalităţii. Jean Pinatel.
 Teorii contemporane de orientare
sociologică.
 Teoria ecologică.
 Teoria “asociaţiilor diferenţiate”.
 Teoria “conflictului de cultură”.
 Teoria anomiei sociale a lui Robert
Merton.
 Teoria “oportunităţii (asociaţiilor)
diferenţiate”.
 Teoria apartenenţei sociale a lui
Travis Hirschi.
 Teoria rezistenţei la frustrare a lui W.
C. Reckless.
 Teoria marxistă.
 Teoria “apărării sociale”.
 Teoria “noii criminologii”.

Termeni-cheie: teorii contemporane

bioantropologice, constituție
predispozant delincvențială,
endocrinologie, inadaptare socială,
stare de pericol, criminologie clinică,
cromozomul crimei, teorii contemporane
de orientare psihologică, nucleul
personalității criminale, complex de
inferioritate, proces criminogen, teste de
personalitate, asociații diferențiate,
teorii contemporane de orientare
sociologică, arealuri infracționale,
cultură, subcultură, conflict de cultură,
anomie socială, frustrare, marxism,
apărare socială.
Subiectul 5. Fenomenologia criminalităţii
Obiective de referință
- să relateze despre viziunea sistemică în
criminologie;
- să descrie conceptele operaţionale de cauză,
efect, necesitate, întîmplare;
- să analizeze noţiunea de criminalitate în sens
larg şi restrîns;
- să estimeze criminalitatea din punct de vedere
calitativ şi cantitativ;
- să formuleze trăsăturile criminalităţii;
- să evalueze starea, structura şi dinamica
criminalităţii;
- să definească cauzalitatea criminalităţii;
- să compare tendinţele moderne ale criminalităţii
din alte state;
- să clasifice factorii criminogeni;
- să aprecieze influenţa factorilor socio-culturali şi
economici asupra fenomenului criminalităţii.
Unităţi de conţinut
 Viziunea sistemică în criminologie şi
concepte operaţionale.
 Noţiunea de criminalitate.
 Evaluarea criminalităţii.
 Trăsăturile criminalităţii.
 Structura criminalităţii.
 Dinamica criminalităţii.
 Referiri la criminalitatea din alte ţări şi
tendinţele acesteia.
 Cauzalitatea criminalităţii.
 Factorii criminogeni geografici.
 Factorii economici.
 Factorii demografici.
 Factorii socio-culturali.
 Factorii politici.
Termeni-cheie: sistem de referință,
cauzalitate, cauză, efect, dimensiune
sincronică, dimensiune diacronică,
criminalitate, incidii criminalității,
starea criminalității, structura
criminalității, dinamica criminalității,
nivelul criminalității, tendințe moderne
ale criminalității, factori criminogeni.
 Subiectul 6. Personalitatea infractorului
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să reproducă conceptul de personalitate a
infractorului;  Noţiunea şi conceptul de personalitate
- să relateze despre trăsăturile morfologice ale a infractorului.
diferenţierii indivizilor;  Sexul infractorului.
- să identifice factorii de risc congenitali şi  Trăsăturile morfologice, psihice şi
ereditari; sociale ale diferenţierii indivizilor.
- să stabilească interacţiunea genelor şi a mediului  Particularităţile psihice ale
asupra dezvoltării personalităţii infractorului; infractorilor.
- să distingă tipurile de temperament ale  Formarea personalităţii infractorului.
infractorilor;  Pedeapsa.
- să clasifice bolile psihice ale infractorilor;  Orientarea antisocială a personalităţii
- să compare tipurile de caracter ale infractorilor; infractorului.
- să analizeze tendinţele comportamentale ale  Clasificări şi tipologii ale infractorilor.
infractorilor;  Personalitatea infractorului recidivist.
- să determine rolul familiei, instituţiilor şcolare  Personalitatea infractorului
şi altor instituţii sociale în formarea profesionist.
personalităţii;  Personalitatea infractorului minor.
- să estimeze importanţa alienării în formarea
personalităţii infractorului; Termeni-cheie: personalitatea
- să argumenteze rolul frustrării în formarea infractorului, orientare antisocială,
personalităţii infractorului; modele de formare a personalității
- să reproducă rolul inadaptării în formarea infractorului, clasificări și tipologii ale
personalităţii infractorului; infractorilor, infractor recidivist,
- să stabilească rolul învăţării în formarea infractor profesionist, infractor minor,
personalităţii infractorului; pedeapsă.
- să recomande clasificări ale infractorilor.
 Subiectul 7. Victima infracţiunii
Obiective de referință
- să definească noţiunea de victimă;
- să descrie trăsăturile de bază ale victimei;
- să interpreteze conceptul juridico – penal şi
procesual penal de „parte vătămată”;
- să clasifice victimele infracţiunii;
- să stabilească particularităţile şi comportamentul
victimelor în situaţii precriminale;
- să analizeze personalitatea şi comportamentul
victimei în mecanismul actului infracţional;
- să evalueze raportul dintre infractor şi victimă;
- să estimeze vinovăţia victimei;
- să formuleze cazurile de atragere a minorilor în
acţiuni ilicite;
- să elaboreze măsuri de profilaxie victimologică.
Unităţi de conţinut
 Victimologia criminologică.
 Victima infracţiunii.
 Clasificarea şi tipologia victimelor.
 Personalitatea şi comportamentul
victimei în mecanismul actului
infracţional.
 Clasificarea situaţiilor victimogene
după comportamentul victimei.
 Raportul "infractor-victimă".
 Vinovăţia victimei.
 Prevenirea victimologică.
Termeni-cheie: victimologie, victimizare,
victimitate, victimă, parte vătămată,
situație victimogenă, vinovăția victimei,
clasificarea și tipologia victimelor,
prevenire victimologică, profilaxie
victimologică.
Subiectul 8. Reacţia socială faţă de infracţionism
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să descrie bazele istorice ale reacţiei sociale  Bazele istorice ale reacţiei sociale
antiifracţionale; antiinfracţionale.
- să explice evoluţia modelelor de reacţie socială  Evoluţia modelelor de reacţia socială
împotriva criminalităţii; împotriva criminalităţii.
- să identifice modelul preventiv al reacţiei  Modelul represiv.
sociale;  Modelul preventiv.
- să stabilească esenţa modelului represiv al  Influenţa criminologiei asupra
reacţiei sociale; modelelor de politică penală.
- să determine influenţa criminologiei asupra  Modelul curativ.
modelelor de politică penală;
 Tendinţe moderne în politica penală.
- să argumenteze rolul modelului curativ în
 Tendinţa represivă, neoclasică.
reforma sistemului penitenciar;
- să analizeze tendinţele moderne în politica  Tendinţa moderată.
penală;
- să evalueze tendinţa represivă, neoclasică, Termeni-cheie: reacție socială
moderată. antiinfracțională, model de reacție
socială, evoluția modelelor de reacție
socială, represiune, prevenire, tratament,
politică penală, tendințe moderne în
politica penală.

Subiectul 9. Criminologia preventivă

Obiective de referință
- să determine obiectivele, sfera de acţiune şi
direcţiile prevenirii criminalităţii;
- să definească conceptele de prevenire generală,
prevenire specială, prevenire primară, prevenire
secundară;
- să analizeze modele de prevenire a criminalităţii;
- să descrie problema prevenirii criminalităţii în
viziunea lui Platon, Seneca, Aristotel, C.
Beccaria;
- să evalueze efectul intimidant al pedepsei;
- să estimeze măsurile specifice de prevenire în
domeniile social, economic, cultural, educativ;
- să aprecieze rolul organelor legislative în
prevenirea criminalităţii.
Unităţi de conţinut
 Prevenirea criminalităţii.
 Modelele de prevenire a criminalităţii.
 Prevenirea generală.
 Prevenirea specială.
 Prevenirea primară.
 Prevenirea secundară.
Termeni-cheie: prevenirea criminalității,
modele de prevenire a criminalității,
prevenire generală, prevenire specială,
prevenire primară, prevenire secundară.
 Subiectul 10. Instituţii şi strategii actuale de luptă împotriva criminalităţii
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să identifice instituţiile şi strategiile actuale de  Rolul ONU în domeniul prevenirii şi
luptă împotriva criminalităţii; combaterii criminalităţii.
- să relateze conţinutul rezoluţiilor ONU în  Institute regionale şi interregionale de
domeniul de prevenire şi combatere a criminologie
criminalităţii;  Consiliul Europei şi rolul său în lupta
- să stabilească direcţiile prioritare de acţiune a împotriva criminalităţii.
organismelor ONU;  Organisme neguvernamentale şi rolul
- să analizeze activitatea institutelor regionale şi lor în lupta împotriva criminalităţii.
interregionale de criminologie;
- să evalueze rolul Consiliului Europei în lupta Termeni-cheie: instituţii şi strategii
împotriva criminalităţii; actuale de luptă împotriva criminalităţii,
- să precizeze importanţa organismelor ONU, institute regionale și
nonguvernamentale în prevenirea şi combaterea interregionale de criminologie, Consiliul
criminalităţii. Europei, organizații nonguvernamentale,
prevenirea criminalității, tratamentul
infractorului, resocializare, combaterea
criminalității.

Subiectul 11. Resocializarea infractorului

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi conceptul de  Noţiunea şi conceptul de resocializare
resocializare a infractorului; a infractorului.
- să identifice etapele procesului de resocializare a  Diagnosticul criminologic.
infractorului;  Prognosticul social.
- să estimeze importanţa criminologiei clinice în  Programe de tratament a
resocializarea infractorului; infractorului.
- să elaboreze programe de tratament şi
reintegrare socială a infractorilor. Termeni-cheie: resocializarea
infractorului, etapele procesului de
resocializare, criminologie clinică,
diagnostic criminologic, prognostic
criminologic, programe de tratament a
infractorilor, reintegrarea socială a
infractorilor.
Subiectul 12. Tipuri de criminalitate
Obiective de referință
- să descrie la general tipurile de criminalitate
existente în Republica Moldova;
- să analizeze trăsăturile caracteristice fiecărui tip
de criminalitate în parte;
- să stabilească cauzele şi condiţiile care
favorizează existenţa diverselor tipuri de
criminalitate;
- să evalueze eficienţa prevederilor legislaţiei
naţionale ce reglementează diverse tipuri de
criminalitate;
- să generalizeze rezultatele conferinţelor
naţionale şi internaţionale privind combaterea
criminalităţii organizate, corupţiei, criminalităţii
economice etc.;
- să propună programe de prevenire şi combatere
a celor mai periculoase tipuri de criminalitate.
Unităţi de conţinut
Tipuri de criminalitate
 Criminalitatea de violenţă.
 Criminalitatea economică.
 Criminalitatea ecologică.
 Criminalitatea militară.
 Criminalitatea organizată.
 Criminalitatea “gulerelor albe”.
 Criminalitatea feminină.
 Terorismul.
 Corupţia.
 Alte tipuri de criminalitate.
Termeni-cheie: tipuri de criminalitate,
criminalitate de violență, agresivitate,
violență, criminalitate economică,
criminalitate ecologică, criminalitate
militară, criminalitate organizată,
organizații de tip mafiot, profesionist,
terorist, etnic; criminalitate a gulerelor
albe, criminalitate feminină, terorism,
corupție, trafic de droguri, trafic de ființe
umane, spălare de bani.
 Subiectul 13. Criminalitatea în Republica Moldova.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să descrie particularităţile criminalităţii în  Particularităţile criminalităţii în RM
Republica Moldova la momentul actual; la momentul actual.
- să identifice cauzele criminalităţii în Republica  Cauzele criminalităţii în RM.
Moldova;  Starea, structura şi dinamica
- să analizeze starea, structura şi dinamica criminalităţii în RM.
criminalităţii în Republica Moldova;  Tendinţele criminalităţii în RM.
- să evalueze tendinţele criminalităţii în Republica  Măsuri de prevenire şi combaterea a
Moldova; criminalităţii în RM.
- să elaboreze măsuri de prevenire şi combatere a
criminalităţii în Republica Moldova ; Termeni-cheie: cauzele criminalității,
tendințele criminalității, starea
criminalității, structura criminalității,
dinamica criminalități, prevenirea și
combaterea criminalității.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Conform documentelor normativ-regulatorii universitare şi a curriculei la disciplina

Criminologie, fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute în mod
obligatoriu un anumit număr de ore de lucru individual, pe platforme on-line sau în auditoriu.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde
studenţii să gândească şi să acţioneze independent.
La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista orientativă de teme (este ataşată mai
jos) pe care studenţii urmează să le abordeze, criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile
de realizare, produsul preconizat. Studentul îşi poate alege oricare din temele propuse de profesor
sau o altă temă, la proprie discreţie, care să se conțină în curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual pe platforme on-line sau în auditoriu.
Este preferabil ca rezultatele cercetărilor individuale să fie analizate în cadrul grupului de
studenţi, pentru ca profesorul să poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii, pe platforme on-line
sau în auditoriu.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării
individuale, profesorul acordă note.
Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
 Identificarea
surselor  Profunzimea studiului
bibliografice  Corectitudinea calificării
 Acumularea faptei conform legislaţiei în Pe parcursul
informaţiei vigoare semestrului
Comentariu
 Elaborarea propriu-  Modul de prezentare și (pe platforme on-
criminologic
zisă a lucrării argumentare a rezultatelor line sau în auditoriu)
 Prezentarea publică  Originalitatea concluziilor
a rezultatelor  Volumul (5-10 pag.)
obţinute
 Selectarea a 5-10
 Profunzimea studiului
cauze penale la una
 Corectitudinea utilizării
şi aceeaşi tematică
termenilor de specialitate
 Analiza
 Corectitudinea calificării
comportamentului
faptei conform legislaţiei în Pe parcursul
criminalului și al
Studiu de vigoare semestrului
victimei în
caz  Analiza critică a rezultatelor (pe platforme on-
declanșarea
prezentate line sau în auditoriu)
mecanismului
 Relevanţa concluziilor şi
actului infracțional
soluţiilor
 Formularea
 Identificarea posibilităţilor de
propriilor concluzii
aplicare a rezultatelor
şi soluţii
 Selectarea a 30-50
persoane și
intervievarea la una  Analiza critică a rezultatelor
şi aceeaşi tematică prezentate Pe parcursul
 Analiza informației  Originalitatea concluziilor semestrului
Sondaj
 Formularea  Identificarea posibilităţilor de (pe platforme on-
propriilor concluzii aplicare a rezultatelor line sau în auditoriu)
şi soluţii
 Prezentarea
rezultatelor
  Studiul literaturii și
a practicii
judecătorești
 Profunzimea studiului
 Analiza
 Structura programului de
problematicii
prevenire
investigate
 Actualitatea recomandărilor Pe parcursul
 Determinarea
Programe de propuse semestrului
cauzalității
prevenire  Volumul (3-5 pag.) (pe platforme on-
problemei
 Modul de prezentare și line sau în auditoriu)
investigate
argumentare a rezultatelor
 Elaborarea
 Identificarea posibilităţilor de
programelor şi
aplicare a rezultatelor
recomandărilor de
diminuare a
fenomenului
 Studiul practicii
judecătorești
 Stabilirea  Profunzimea studiului
subiectului  Structura programului de
(criminalul) resocializare
investigației  Actualitatea recomandărilor Pe parcursul
Programe de  Determinarea propuse semestrului
resocializare cauzalității  Volumul (3-5 pag.) (pe platforme on-
comportamentului  Modul de prezentare și line sau în auditoriu)
deviant al argumentare a rezultatelor
subiectului  Identificarea posibilităţilor de
 Elaborarea aplicare a rezultatelor
programului de
resocializare
 Studiul legislației și
a literaturii
 Determinarea temei
comunicării
 Distingerea  Profunzimea studiului
reperelor de  Diversitatea surselor
Raport pentru conținut  Analiza critică a rezultatelor Pe parcursul
participare la  Cercetarea practicii prezentate semestrului
manifestaţii judiciare  Concluziile elaborate (pe platforme on-
ştiinţifice  Analiza datelor  Recomandările propuse line sau în auditoriu)
statistice  Volumul (3-7 pag.)
 Realizarea  Forma de prezentare
comunicării cu
concluzii și
recomandări de
rigoare

TEMATICA ORIENTATIVĂ A LUCRULUI INDIVIDUAL

1. Istoricul și evoluția criminologiei.
2. Victimologie - direcţie nouă în criminologie.
3. Penologia – tendințe noi în politica penală.
4. Gândirea Greciei Antice asupra criminalităţii.
5. Gândirea Romei Antice asupra criminalităţii.
6. Rolul religiei în lupta împotriva criminalităţii.
7. Rolul beccarianismului în formarea şcolii clasice a dreptului penal.
8. Rolul pozitivismului italian în constituirea criminologiei ca ştiinţă.
9. Determinismul genetic al comportamentului criminal.
10. Complexul de inferioritate – cauză primordială a devianței comportamentale.
11. Teoriile constituționaliste în explicarea comportamentului criminal.
12. Freudismul în doctrina psihanalitică.
13. Fiziognomia – direcție nouă în pronosticul comportamentului criminal.
14. Rolul familiei în formarea personalităţii.
15. Starea, structura şi dinamica criminalităţii: noţiuni şi evaluări.
16. Criminalitatea din alte ţări şi tendinţele acesteia.
17. Cauzalitatea criminalităţii și factorii criminogeni.
18. Personalitatea infractorului: factorii ce contribuie la formarea ei.
19. Particularităţile psihice ale infractorului.
20. Biologia agresivității și criminogeneza.
21. Tulburările mentale și criminalitatea.
22. Inteligența, procesul de învățare și crima.
23. Personalitatea infractorului recidivist.
24. Personalitatea infractorului profesionist.
25. Evaluarea personalității criminale prin prizma testelor de personalitate.
26. Limbajul și criptografia criminală.
27. Subcultura criminală.
28. Victima infracțiunii.
29. Vulnerabilitatea victimală: abordare estimativă și profilactică.
30. Vinovăția victimei în declanșarea mecanismului actului infracțional.
31. Automutilarea: forme de manifestare, cauzalitate, prevenire.
32. Suicidul: evaluări criminologice și prevenire.
33. Reacţia socială faţă de infracţionism.
34. Tendinţe moderne în politica penală.
35. Prevenirea criminalităţii. Modele de prevenire.
36. Strategii contemporane de prevenire a criminalității penitenciare.
37. Instituţii şi strategii actuale de luptă împotriva criminalităţii.
38. Rolul ONU în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii.
39. Rolul Consiliului Europei în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii.
40. Rolul Organismelor neguvernamentale în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii.
41. Resocializarea infractorului.
42. Tratamentul și reabilitarea infractorului – management și evaluare.
43. Instrumente și măsuri de prevenire individuală din perspectiva criminologiei clinice.
44. Criminalitatea de violenţă (analiza criminologică).
45. Violența în familie: de la tradiție spre incriminare.
46. Violența în mediul școlar.
47. Criminalitatea economică(analiza criminologică).
48. Criminalitatea organizată: manifestări și implicații socio-economice.
49. Criminalitatea "gulerelor albe".
50. Criminalitatea feminină: de la origini la dimensiuni contemporane.
51. Analiza aspectelor criminologice ale terorismului.
52. Corupţia şi formele ei.
53. Analiza aspectelor criminologice ale traficului de droguri.
54. Analiza aspectelor criminologice ale traficului de fiinţe umane.
55. Analiza aspectelor criminologice ale traficului de femei.
56. Analiza aspectelor criminologice ale traficului de copii.
57. Analiza criminologica a spălării banilor.
58. Criminalitatea penitenciară în Republica Moldova
59. Particularităţile, tendințele și cauzalitatea criminalităţii în Republica Moldova la momentul
actual.
60. Starea, structura şi dinamica criminalităţii în Republica Moldova.
61. Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii în Republica Moldova.
62. Guvernare, globalizare și managementul riscului criminogen.
63. Metode și tehnici de cercetare criminologică.
64. Psihopatia, sociopatia și personalitatea antisocială.
65. Sărăcia și inegalitatea economică – cauze favorizante a criminalității.
66. Delincvența juvenilă: starea actuală, cauzele și condițiile ei.
67. Măsuri de prevenire și combatere a criminalității minorilor.
68. Criminalitatea informatică: efecte criminogene.
69. Internet-ul – un nou univers al criminalității.
70. Infracțiunile informatice – modalități de prevenire și combatere.
71. Terorism și Antiterorism în lumea contemporană.
72. Terorismul religios – noi dimensiuni ale terorismului mondial.
73. Crima organizată transnațională – noi riscuri la adresa securității mondiale.
74. Criminalitatea în Moldova medievală și Țara Românească.

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Criminologie sunt:

a. activitățile frontale
b. activitățile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită etc.,

(pe platforme on-line sau în auditoriu).

b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în

grupuri mici, cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări
și referate, reviste universitare (pe platforme on-line sau în auditoriu).

c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă,

studiul în biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme,
alte lucrări scrise, comunicări științifice, alte proiecte practice (pe platforme on-line sau în
auditoriu).
 Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația
didactică (euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice);
problematizarea; studiul de caz; metodele de simulare; învățarea prin descoperire.

Mijloacele tehnice de instruire pot fi:

- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fișe de lucru, tabla interactivă

- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul.

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în

cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt
familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Criminologie şi sunt informaţi despre formele şi
modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal (pe platforme
on-line sau în auditoriu).
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminarelor, activităţilor practice, consultaţiilor (pe platforme on-line sau în auditoriu).
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate
în sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic (prezentate on-line sau în auditoriu). Rezultatele acestor evaluări sunt luate în
calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la
disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei (pe
platforme on-line sau în auditoriu).
Forma de realizare a evaluării finale este: examenul (oral sau scris) pe platforme on-line sau în
auditoriu.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 4 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminarelor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente
în cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice
şi în borderou (tabelul de note).
 Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate (prezentate on-line sau în auditoriu). Sarcinile sunt de
trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă
rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.

În cadrul disciplinei Criminologie, se pune accent pe prezenţa în test a subiectelor cu titlu de

aplicare. Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea
materialului teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru
rezolvarea situaţiilor de problemă.

VIII. BIBILIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. Amza Tudor. Criminologie. Tratat de teorie şi politică criminologică. - Bucureşti: Lumina Lex,
2008.
2. Amza Tudor. Criminologie teoretică. Teorii reprezentative şi politică criminologică. - Bucureşti:
Lumina Lex, 2000.
3. Bălan Ana, Stănişor Emilian, Mincă Marinela. Penologie. - Bucureşti: Oscar Print, 2002.
4. Beccaria Cesare. Despre infracţiuni şi pedepse (traducere Scarlat Dora) - Bucureşti: Editura
Rosetti, 2001.
5. Bîrgău Mihail. Criminologie. Partea Generală. Vol.I. Chișinău, 2005.
6. Bîrgău Mihail. Criminologie. Partea Specială. Vol.II. Chișinău, 2005.
7. Bogdan Sergiu. Criminologie. Editura III. București: Editura Universul juridic, 2012.
8. Brânză Sergiu. Evoluţia reglementărilor privind protecţia penală a proprietăţii pe teritoriul
Republicii Moldova. - Chişinău: Editura ARC, 2001.
9. Bujor Valeriu, Ţăranu Daniela. Deviantologie. Note de curs. - Chişinău: Centrul Editorial al
Universităţii de Criminologie, 2002.
10. Bujor Valeriu, Manole-Ţăranu Daniela. Victimologie - Chişinău: Centrul Editorial al
Universităţii de Criminologie, 2002.
11. Bujor Valeriu, Miron Ion. Violenţa sexuală: aspecte juridico-penale şi criminologice. - Chişinău,
2001.
12. Butoi Tudorel. Psihologie judiciară.Victimologie. Masterat – compendiu universitar. Editura
Solaris, 2011.
13. Butoi Tudorel. Tratat de psihologie judiciară. București, Editura Pro Universitaria, 2019.
14. Ciobanu Igor. Criminalitatea organizată la nivel transnaţional şi unele forme de manifestare în
Republica Moldova. - Chişinău: Muzeum, 2001.
15. Ciobanu Igor. Criminologie. Volumul I. - Chişinău: Muzeum, 2003.
16. Ciobanu Igor. Criminologie. Volumul II. - Chişinău: Muzeum, 2004.
17. Ciobanu Igor. Criminologie. Volumul III. - Chişinău: Muzeum, 2005.
18. Ciobanu Igor. Criminologie. - Chişinău: Tipografia centrală, 2013.
19. Cioclei Valerian. Manual de criminologie. Ediția 6. București: Editura C.H.Beck, 2016.
20. Furtună Dorian. Homo Aggressivus. – Chișinău: Lexon Prim, 2015.
21. Gladchi Gheorghe. Criminologie generală - Chişinău: Muzeum, 2001.
22. Gurin Vasile, Pascaru Valeriu, Ilie Sergiu, Jalencu Marian, Caraşciuc Lilia, Rusu Andrei,
Gumenâi Ion, Pâslariuc Virgil, Negură Lilian. Corupţia. - Chişinău: Editura ARC, 2000.
23. Leș Alin. Psihologie fenomenologică. Editura Pro Universitaria, 2016.
24. Medeanu Tiberiu-Constantin. Crima şi criminalul (Geneza crimelor şi descoperirea criminalilor).
- Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
25. Moise Adrian Cristian. Dimensiunea criminologică a criminalității din cyberspațiu. Editura
C.H.Beck, 2015.
26. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminologie. – Bucureşti: Europa Nova, 2000.
27. Nistoreanu Gheorghe. Prevenirea infracţiunilor prin măsuri de siguranţă. – Bucureşti: Europa
Nova, 2001.
28. Preda Aura. Denis Szabo și evoluția criminologiei. București: Editura Universul juridic, 2012.
29. Rădulescu Sorin, Banciu Dan, Teodorescu Vasile. Criminalitatea în România în perioada de
tranziţie (Teorii, Tendinţe, Prevenire). Piteşti: Editura LICĂ, 2001.
30. Rusnac Svetlana. Psihologia dreptului. - Chişinău: Editura ARC, 2000.
31. Sima Constantin. Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan. - Bucureşti: Editura ALL
BECK, 1999.
32. Stancu Emilian, Carmina-Elena Aleca. Elemente de criminologie generală. București: Editura
Pro Universitaria, 2014.
33. Stănoiu Rodica Mihaela. Criminologie. - Bucureşti: Oscar Print, 2002.
34. Stănoiu Rodica Mihaela, Emilian Stănișor, Vasile Teodorescu. Criminologie-criminalistică-
penologie. Repere bibliografice.Vol-I. București: Editura Universul juridic, 2015.
35. Strategia actuală şi perspectivele ştiinţei criminologice în Republica Moldova //Conferinţa
ştiinţifică. - Chişinău, 2002.
36. Tănăsescu Camil. Criminologie. Curs universitar. București: Editura Univers juridic, 2013.
BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

***
1. Аристотель. Политика. – Москва: Издательство АСТ, 2016.
2. Годунов И. В. Российская организованная преступность и ее транснациональная
сущность. - Москва: "Юрист", 2001.
3. Годунов И. В. Организованная преступность - знамение века или чума современности ? -
Москва, 2002.
4. Запорожан Игор. Проблемы женской преступности в Республике Молдова. - Кишинев:
Elan Poligraf, 2000.
5. Платон. Государство. – Москва: Издательство АСТ, 2017.
6. Фрейд З. Толкование сновидений. – Москва: Издательство Попурри, 2003.
7. Ciobanu I. Înfăptuirea dreptății în materie de drept penal în Moldova și Țara Românească în
Evul Mediu. În: Volumul ”Acta Moldaviae Septentrionalis”, XVIII, Botoșani, Ed. QUADRAT,
2019, p. 101-110 (coautor: Artur Cotruță).
8. Ciobanu I. Infracțiunile pasibile de răspundere penală în dreptul medieval românesc din statele
extracarpatice. În: Volumul ”Acta Moldaviae Septentrionalis”, XVIII, Botoșani, Ed.
QUADRAT, 2019, p. 111-124 (coautor: Artur Cotruță).
9. Ciobanu I. Sancțiunile în Moldova și Țara Româneacsă în Evul Mediu. În: Volumul ”Acta
Moldaviae Septentrionalis”, XVIII, Botoșani, Ed. QUADRAT, 2019, p. 125-141 (coautor: Artur
Cotruță).
10. Ciobanu I. Infracțiunile contra patrimoniului în Dreptul medieval românesc. În: Studia
Universitatis Moldaviae, Seria Ştiinţe Sociale, Chişinău, CEP USM, nr. 3 (123), 2019 (coautor:
Artur Cotruţă).
11. Ciobanu I. Crime şi pedepse în Moldova şi Ţara Românească. În: Conferinţa ştiinţifică naţională
cu participare internaţională ”Integrare prin cercetare şi inovare”, Rezumate ale comunicărilor,
Ştiinţe juridice, CEP USM, Chişinău, 2017, p.18-21 (coautor: Artur Cotruţă).
12. Ciobanu I. Infracțiunile privind viața sexuală în dreptul penal românesc. În: Conferinţa ştiinţifică
naţională cu participare internaţională ”Integrare prin cercetare şi inovare”, Rezumate ale
comunicărilor, CEP USM, Chişinău, 2018 (coautor: Artur Cotruţă).
13. Ciobanu I. Infracțiunile contra statului în dreptul penal românesc. În: Conferinţa ştiinţifică
naţională cu participare internaţională ”Integrare prin cercetare şi inovare”, Rezumate ale
comunicărilor, CEP USM, Chişinău, 2019 (coautor: Artur Cotruţă).
14. Ciobanu I. Infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale în spațiul românesc. În:
Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională ”Integrare prin cercetare şi inovare”,
Rezumate ale comunicărilor, CEP USM, Chişinău, 2020 (coautor: Artur Cotruţă).
15. Ciobanu I. Dreptul și Biserica Ortodoxă din Principate/Regat, Transilvania, Basarabia și
Bucovina în anii 1831-1914. În: Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională
”Infracțiunea-Răspunderea penală- Pedeapsa. Drept și Criminologie”. Rezumate ale
comunicărilor, CEP USM, Chişinău, 2021 (coautor: Artur Cotruţă).
16. Șavga A. Violența în familie: de la tradiție spre faptă incriminată. Conferința științifică națională
cu participare internațională ”Integrare prin cercetare și inovare”, 8-9 noiembrie 2018. Rezumate
ale comunicărilor. Științe juridice, Chișinău, 2018, p.252-255.
17. Șavga A. Impactul regimului sancționator favorizant asupra procesului criminogen. Conferința
științifică națională cu participare internațională ”Realități și perspective ale învățământului
juridic național”. Culegerea comunicatelor. Vol-II. Chișinău, 01-02 octombrie 2019, USM,
p.132-141.
18. Șavga A. Analiza criminologică a comportamentului criminal sub forma de “MANIFEST”.
Conferința științifică națională cu participare internațională ”Infracțiunea-Răspunderea penală-
Pedeapsa. Drept și Criminologie”. Chișinău, 25-26 martie 2020. Culegerea comunicatelor.
Chișinău, CEP USM, 2021, p.635-646. 0,63 c/a. Coautorat: Veronica Pozneacova.
19. Șavga A. Sindromul Münhausen versus victimitatea simulată. In honorem Flavius Antoniu Baias
– Aparența în drept / The appearance in law / L’apparence en droit. București: Editura
Hamangiu, 2021, p.275-284.
20. Șavga A. Condamnarea infractorului – o măsură suficientă de satisfacție și compensare a
prejudiciului moral cauzat victimei infracțiunii? Conferința științifico-practică națională
„Reabilitarea victimelor infracțiunii”. 22 octombrie 2021, Chișinău: CEP USM, 2022, p.254-
264.
21. Șavga A. Victimizarea bărbaților – o consecință a epocii de emancipare a femeilor. Conferința
științifică internațională „Prevenirea hărțuirii: realitate și soluții legislative”. Culegerea
comunicărilor. Chișinău: CEP USM, 2022, p.204-212.
 ***
1. Bouzat P., Pinatel J. Traité de droit pénal et de criminologie. Tome III. – Paris: Ed. Dalloz, 1963.
2. Collin M. et collaborateurs. Etudes de criminologie clinique. - Paris: Masson, 1963.
3. Cusson Maurice. La Criminologie. - Paris, 1990.
4. Durkheim E. Les règles de la méthode sociologique. - Paris: Ed. Presses Universitaires de
France, 1963.
5. Freud Sigmund. Introduction à la psychanalyse. - Paris: Ed. Payot, 1989.
6. Friedlander Kate. Délinquence juvénile. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1951.
7. Gassin R. Criminologie. Deuxième édition. - Paris: Dalloz, 1990.
8. Heshard A. Psychologie du crime. Paris: Ed. Payot, 1963.
9. Laplante J. Crime et traitement, introduction critique a la criminologie. - Montréal: Ed. Boreal,
1985.
10. Larguier J. Criminologie et science pénitentiaire. Sixième édition. Paris: Dalloz, 1989.
11. Martin Daniel. La criminalité informatique. - Paris: Presses Universitaires de France, 1997.
12. Negrier-Dormont Lygia. Criminologie. – Paris: Ed. Litec, 1992.
13. Picca G. La Criminologie. 3e Ed. Presses Universitaires de France, 1993.
14. Pinatel Jean. Traité de Droit pénal et Criminologie. Tome III
15. Seeling E. Traité de Criminologie. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1956.
16. Stefani G., Levasseur G., Jambu-Merlin R. Criminologie et science pénitentiaire. Troisième
édition. Dalloz, 1972.
17. Sutherland E. H., Cressey D. R. Principes de criminologie. – Paris: Ed. Cujas, 1966.
18. Szabo Denis. Criminologie. Ed. Les Presses de L' Université de Montreal, 1965.
19. Szabo Denis. Criminologie et politique criminelle. Bruxelles - Montreal, Vrin - P. U. M., 1978.

***
1. Agnew Robert. Toward a Unified Criminology: Integrating Assumptions about Crime, People
and Society. - New York: New York University Press, 2011.
2. Akers Ronald L. Criminological Theories: Introduction, Evaluation and Application. Ed.
Hardcover, 2003.
3. Bernard Thomas J. Theoretical Criminology. Ed. Hardcover, 2000.
4. Brown Stephen Eugene. Criminology: Explaining Crime and Its Context. Ed. Paperback, 2001.
5. Burke Roger Hopkins. An Introduction to Criminological Theory. 5th Edition. - London and New
York: Routledge, 2018.
6. Douglas John E. & Olshaker Mark. The Anatomy of Motive: The F.B.I.'s Legendary Mindhunter
Explores the Key to Understanding and Catching Violent Criminals.
7. Eamonn Carrabine, Paul Iganski, Maggy Lee, Ken Plummer, Nigel South. Criminology: A
Sociological Introduction. - London and New York: Routledge, 2004.
8. Hayward Keith, Shadd Maruna; Mooney Jayne. Fifty Key Thinkers in Criminology. - London
and New York: Routledge, 2010.
9. Jahankhani Hamid (ed.). Cyber Criminology. Springer International Publishing, 2018.
10. Liebling Alison, Maruna Shadd (eds.).The Oxford Handbook of Criminology. 6th Edition.
Oxford University Press, 2017.
11. Matthews Roger. Realist Criminology. - London: Palgrave Macmillan, 2014.
12. O’Brien Martin, Yar Majid. Criminology: The Key Concepts. - London and New York:
Routledge, 2008.
13. Piquero Alex R., Weisburd David (eds.). Handbook of Quantitative Criminology. - New York:
Springer-Verlag, 2010.
14. Rice Stephen K., Maltz Michael D. (eds.). Doing Ethnography in Criminology. Springer
International Publishing, 2018.
15. Ross McGarry, Sandra Walklate (eds.). The Palgrave Handbook of Criminology and War. -
London: Palgrave Macmillan, 2016.
16. Rolf Loeber, Brandon C. Welsh. The Future of Criminology. Oxford University Press, 2012.
17. Ruggiero Vincenzo, Nigel South, Ian Taylor. The New European Criminology: Crime and
Social Order in Europe. - London and New York: Routledge, 1998.
18. Simpson Sally S., Weisburd Davod (eds.). The Criminology of White-Collar Crime. - New
York: Springer-Verlag, 2009.
19. Shoham Shlomo Giora, Knepper Paul, Kett Martin. International Handbook of Criminology. -
London and New York: CRC Press, 2010.
20. Smith Cindy J., Sheldon X. Zhang, Rosemary Barberet. Routledge Handbook of International
Criminology. - London and New York: Routledge, 2011.
21. Walklate Sandra. Criminology The Basics. - London and New York: Routlege, 2005.
22. Walklate Sandra. Understanding Criminology. Current theoretical detbates. 3rd edition. - New
York: Open University Press, 2007.
23. Weisburd David, Elizabeth R. Groff, Sue-Ming Yang. The Criminology of Place: Street
Segments and Our Understanding of the Crime Problem. Oxford: Oxford University Press, 2012.
24. Welsh Brandon C., Braga Anthony A., Bruinsma Gerben J.N. Experimental Criminology.
Prospects for Advancing Science and Public Policy. Cambridge University Press, 2013.