Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
la disciplina
__Drept penal (partea generală) _
Chişinău – 2015
I. PRELIMINARII
Dreptul penal este disciplina care studiază instituţiile fundamentale privitoare la
criminalitate şi la reacţia socială faţă de aceasta. Aceasta se realizează prin determinarea
răspunderii atât pentru încălcarea normelor de conduită, cît şi pentru daunele aduse persoanei,
valorilor materiale, politice, sociale, economice şi morale ale societăţii.
Dreptul penal, sub ameninţarea sancţionării interzice încălcarea anumitor relaţii sociale,
astfel contribuind la consolidarea şi dezvoltarea acestora într-o anumită direcţie, ce corespunde
politicii penale a statului şi împiedică apariţia şi existenţa proceselor nedorite.
Toate normele şi instituţiile dreptului penal îşi subordonează acţiunea principiilor
caracteristice pentru dreptul penal: principiul legalităţii, principiul umanismului şi principiul
democratismului-structurate în categoria principiilor generale, proprii şi celorlalte ramuri ale
sistemului de drept, precum şi un şir de principii speciale: principiul caracterului personal al
răspunderii penale şi principiul individualizării răspunderii şi pedepsei penale.
Dreptul penal este evident o ştiinţă întrucât ea cuprinde un sistem de cunoaştere
referitoare la fenomenele juridico-penale, exprimate în concepţiile, teoriile ideile, principiile,
destinate să exprime şi să fundamenteze scopul şi sarcinile dreptului penal, să elaboreze mijloace
juridice de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional cu ajutorul dreptului penal.
Dreptul penal are, de asemenea, şi o importanţă practică, servind nemijlocit procesului de
elaborare şi aplicare a normelor juridico-penale, prevenind în aşa mod săvârşirea de noi
infracţiuni atât din partea condamnaţilor, cît şi din partea altor persoane.
Termenul de drept penal este folosit atât pentru a desemna una din ramurile sistemului de
drept, cît şi una din ramurile ştiinţelor juridice. Prin dreptul penal înţelegem atât legea penală, cît
şi ştiinţa despre ea. O contribuţie la perceperea corectă a dreptului penal, a voinţei legiitorului şi
a semnificaţiilor social-juridice ale fiecărei norme de drept-este noul Cod penal al Republicii
Moldova din 18 aprilie 2002, care reflectă atât schimbările din societatea contemporană şi
evoluţia politicii penale din ţara noastră, cît şi raportul acesteia cu dreptul penal internaţional.
Studiul Dreptului penal are aşadar, o importanţă deosebită pentru juriştii profisionalişti, predarea
lui va contribui la instruirea atât a studenţilor cît şi a tuturor persoanelor antrenate în studierea şi
propagarea cunoştinţelor juridice.
Disciplina Dreptul penal este predată la anul II de studii la secţia zi şi frecvenţă redusă, pe
parcursul unui an de studii, disciplina fiind divizată în parte generală (studiată pe perioada unui
semestru) şi parte specială (studiată în următorul semestru) în cadrul specialităţii Drept.
În cadrul predării acestei disciplinei, studenţii vor învăţa just a analiza, interpreta şi aplica
normele de drept penal, vor lua cunoştinţă de practica aplicării acestor norme de către instanţele
judecătoreşti, procuratură şi organele de urmărire penală.
2
II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI (Standard curricular)
Obiectivul principal al dreptului penal este de a studia instituţiile fundamentale ale
dreptului penal, care stau la baza întregii reglementări juridico-penale; instituţia infracţiunii,
instituţia răspunderii penale şi instituţia pedepsei penale, precum şi legea penală şi limitele ei de
aplicare.
1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- Să determine obiectul de studiu al dreptului penal;
- Să determine necesitatea şi importanţa cunoaşterii dreptului penal;
- Să determine corelaţia Dreptului penal cu dreptul penitenciar, dreptul procesual
penal, dreptul administrativ, criminalistica, criminologia.
- Să determine sistemul dreptului penal;
- Să cunoască izvoarele dreptului penal;
- Să identifice noţiunea principiilor generale şi speciale ale dreptului penal.
- Să definească noţiunea dreptului penal;
- Să cunoască caracterile dreptului penal;
- Să determine sarcinile dreptului penal;
- Să cunoască scopul legii penale;
- Să definească norma juridico-penală;
- Să definească conceptul răspunderii penale;
- Să determine dreptul penal ca ştiinţă;
- Să cunoască momentul intrării în vigoare a legii penale;
- Să definească locul săvârşirii faptei;
- Să identifice metodele de interpretare a legii penale;
- Să definească fenomenul de infracţionalitate;
- Să cunoască indicii infracţionalităţii;
- Să definească noţiunea infracţiunii;
- Să identifice noţiunea subiectului infracţiunii;
- Să cunoască elementele infracţiunii;
- Să cunoască etapele activităţii infracţionale
- Să determine necesitatea aplicării pedepsei penale;
- Să cunoască cauzele care înlătură caracterul prejudiciabil al faptei;
- Să definească participaţia
3
- Să determine trăsăturile esenţiale ale infracţiunii
- Să determine caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii;
- A analiza categoriile de infracţiuni;
- A clasifica obiectul infracţiunii în dreptul penal;
- A compara obiectul juridic cu obiectul material al infracţiunii;
- A stabili importanţa laturii obiective a infracţiunii;
- A determina semnele obligatorii şi facultative ale laturii obiective;
- A analiza latura subiectivă a infracţiunii;
- A determina semnele vinovăţiei;
- A compara formele vinovăţiei;
- A clasifica categoriile de subiecte ale infracţiunii;
- A stabili importanţa teoretică şi practică al etapelor activităţii infracţionale;
- A opera cu conceptele de unitate şi pluralitate de infracţiune;
- A determina modalităţile de cauze ce înlătură caracterul penal al faptei;
- A stabili semnele obiective ale participaţiei;
- A stabili temeiul răspunderii penale;
- A analiza componenţa de infracţiune;
- Să se determine temeiurile generale şi speciale ale liberării de răspundere penală;
- A generaliza recunoaşterea vinovăţiei;
- A stabili semnele pedepsei penale;
- A determina sistemul pedepsei penale;
- A clasifica circumstanţele agravante şi circumstanţele atenuante;
- A stabili mijloacele de individualizare a pedepsei penale.
4
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul Anul de studii Semestrul Total Numărul de ore Evaluarea Responsabil de disciplină
disciplinei în ore
planul de
învţămînt P S L/i Număr Forma de
ul de evaluare
credite
secţia zi IV 120 40 20 60
381.1 5 E Cecan L.
Drept frecvenţă redusă IV 120 12 10 98 lect. sup. univ.
5
c. Tematica şi repartizarea orientativă a lucrului individual
Nr. Tema Numărul de ore
D/o
1. Justiţia juridică a dreptului penal 2
2. Condiţiile şi fazele aplicării legii penale. Principiile aplicării legii penale 4
3. Categorii de infracţiuni. Delimitarea infracţiunilor şi altor fapte ilicite. 6
Infracţionalitatea. Indicii infracţionalităţii.
4. Funcţiile obiectului infracţiunii 2
5. Semnele cu ajutorul cărora poate fi descrisă latura obiectivă a infracţiunii 2
6. Latura subiectivă – proces ce decurge în psihicul infractorului. Importanţa 4
laturii subiective
7. Tipologia personalităţii infracţiunilor. Semnificaţiile juridico-penale ale 4
subiectului infracţiunii
8. Modalităţile ale etapelor de activitate infracţională 2
9. Conceptul de unitate şi penalitate ale infracţiunii. Calificarea infracţiunilor 4
10. Modalităţi de cauze care înlătură caracterul penal al faptei prevăzute de 4
legea penală în vigoare
11. Particularităţi ale renunţării benevole de a duce infracţiunea până la capăt 2
14. Corelaţia dintre scopurile pedepsei penale şi ale legii penale. Sistemul 4
pedepselor penale
15. Criteriile generale de individualizare a pedepsei penale 2
6
interpretare a legii penale 5. Interpretarea legii penale.
- Să determine noţiunea infracţiunii Tema nr. 3 Infracţiunea
- Să identifice trăsăturile infracţionale 1. Noţiunea şi trăsăturile infracţiunii
- Să clasifice infracţiunile 2. Clasificarea infracţiunilor
- Să definească conceptul de infracţionalitate 3. Conceptul de infracţionalitate
4. Infracţiunea şi imoralitatea
- Să determine noţiunea obiectului Tema nr. 4 Obiectul infracţiunii
infracţiunii 1. Noţiunea obiectului infracţiunii
- Să descrie categoriile obiectului juridic 2. Categoriile obiectului juridic al infracţiunii
- Să stabilească obiectul material al 3. Obiectul material al infracţiunii
infracţiunii
- Să determine noţiunea laturii obiective a Tema nr. 5 Latura obiectivă a infracţiunii
infracţiunii 1. Noţiunea laturii obiective a infracţiunii
- Să distingă acţiunea şi inacţiunea 2. Acţiunea şi inacţiunea prejudiciabilă
prejudiciabilă 3. Consecinţele prejudiciabile
- Să caracterizeze consecinţele criminale 4. Raportul cauzal
- Să analizeze raportul cauzal 5. Importanţa semnelor facultative: locul,
- Să cunoască semnele facultative timpul, metodele şi mijloacele săvârşirii
infracţiunii
- Să determine semnificaţia laturei obiective Tema nr. 6 Latura subiectivă a infracţiunii
- Să definească vinovăţia 1. Importanţa laturii subiective
- Să stabilească motivul şi scopul infracţiunii 2. Vinovăţia şi formele ei
- Să descrie eroarea şi importanţa ei 3. Motivul şi scopul infracţiunii
4. Eroarea şi importanţa ei juridico-penală
5. Infracţiunea cu două forme de vinovăţiei
- Să definească conceptul subiectului Tema nr. 7 Subiectul infracţiunii
infracţiunii 1. Conceptul de subiect al infracţiunii
- Să determine vârsta subiectului 2. Condiţiile subiectului infracţiunii
- Să descrie starea de responsabilitate şi 3.Responsabilitatea şi iresponsabilitatea
iresponsabilitate a persoanei persoanei fizice ca subiect al infracţiunii
4. Calităţile speciale ale persoanei fizice ca
subiect al infracţiunii
5. Persoana juridică ca subiect al infracţiunii
6. Influenţa stării de ebrietate asupra
răspunderii penale
7. Subiectul infracţiunii şi personalitatea
infractorului
- Să determine etapele activităţii infracţional Tema nr. 8 Etapele activităţii infracţionale
- Să descrie pregătirea de infracţiune 1. Noţiunea de etape ale activităţii infracţionale
- Să caracterizeze tentativa de infracţiune 2. Pregătirea de infracţiune
- Să analizeze infracţiunea consumată 3. Tentativa de infracţiune
4. Infracţiunea consumată
- Să distingă modalităţile de infracţiune Tema nr. 9 Unitatea şi pluralitatea de
unică infracţiuni
- Să cunoască semnele pluralităţii de 1. Modalităţile de infracţiune unică
infracţiuni 2. Semnele şi modalităţile pluralităţii de
- Să descrie concursul de infracţiuni infracţiuni
- Să determine modalităţile recidivei de 3. Noţiunea concursului de infracţiuni
infracţiuni 4. Modalităţile recidivei de infracţiuni
- Să formuleze consecinţele pluralităţii de 5. Consecinţele pluralităţii de infracţiune
infracţiuni
- Să definească starea legitimă de apărare Tema nr. 10 Cauzele care înlătură caracterul
7
- Să descrie reţinerea infractorului penal al faptei
- Să determine starea de extremă necesitate 1. Legitima apărare şi condiţiile ei
- Să caracterizeze constrângerea fizică şi 2. Reţinerea infractorului
psihică 3. Starea de extremă necesitate
- Să distingă riscul întemeiat 4. Constrângerea fizică sau psihică
5. Riscul întemeiat
6.Executarea ordinului sau dispoziţiei
superiorului
- Să determine noţiunea de participaţie Tema nr. 11 Participaţia
- Să distingă categoriile participanţilor 1. Noţiunea de participaţie şi caracterizarea
- Să stabilească răspunderea penală a acesteia
participanţilor 2. Categoriile participaţiilor
- Să caracterizeze formele participaţiei 3. Răspunderea penală a participanţilor
4. Formele participaţiei
- Să stabilească temeiul răspunderii penale Tema nr. 12 Răspunderea penală
- Să definească componenţa infracţiunii 1. Noţiunea şi temeiul răspunderii penale
- Să determine funcţiile 2. Componenţa infracţiunii şi funcţiile sale
- Să definească noţiunea liberării de Tema nr. 13 Liberarea de răspundere penală
răspundere penală 1. Noţiunea liberării de răspundere penală
- Să determine liberarea de răspundere 2. Liberarea de răspundere penală a minorilor
penală a minorilor 3. Liberarea de răspundere penală în legătură
- Să caracterizeze „cazul de schimbare a cu căinţa activă
situaţiei” 4. Liberarea de răspundere penală în legătură
- Să stabilească prescripţia tragerii la cu schimbarea situaţiei
răspundere penală 5. Prescripţia tragerii la răspundere penală
- Să definească pedeapsa penală Tema nr. 14 Pedeapsa penală
- Să determine scopurile pedepsei 1. Noţiunea şi scopurile pedepsei penale
- Să caracterizeze sistemul pedepsei 2. Sistemul pedepselor aplicate persoanelor
- Să identifice pedepsele aplicate persoanelor fizice.
juridice care desfăşoară activitatea de 3. Pedepsele aplicate pedepselor juridice
întreprinzător
- Să determine criteriile de individualizare a Tema nr. 15 Individualizarea pedepselor
pedepsei 1. Criterii generale de individualizare a
- Să descrie efectele circumstanţelor pedepselor
agravante şi atenuante 2. Efectele circumstanţelor agravante şi
atenuante
3. Aplicarea pedepsei mai blânde decât cea
prevăzută de lege
4. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii
acordului de recunoaştere a vinovăţiei
5.Aplicarea pedepsei pentru infracţiunea
neconsumată
6.Aplicarea pedepsei pentru recidivă de
infracţiuni
7. Aplicarea pedepsei pentru participaţie
8. Aplicarea pedepsei în cazul executării
hotărârii unui stat străin
9. Aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de
infracţiuni
10. Aplicarea pedepsei unui cumul de sentinţe
- Să determine categoriile liberării de Tema nr. 16 Liberarea de pedeapsă penală
pedeapsa penală 1. Noţiunea şi categoriile liberării de
8
- Să stabilească prescripţia executării pedeapsă penală.
sentinţei de condamnare 2. Condamnarea cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei
3. Liberarea condiţionată de pedeapsă
înainte de termen
4. Înlocuirea părţii neexecutate din
pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă
5. Liberarea de pedeapsă a minorilor
6. Liberarea de pedeapsă datorită
schimbării situaţiei
7. Liberarea de la executarea pedepsei a
persoanelor grav bolnave
8. Amânarea executării pedepsei pentru
femei gravide şi femei care au copii de
vârstă de până la 8 ani
9. Prescripţia executării sentinţei de
condamnare
- Să determine noţiunea şi tipurile Tema nr. 17 Măsurile de siguranţă
măsurilor de siguranţă 1. Noţiunea şi tipurile
- Să descrie aplicarea măsurilor măsurilor de siguranţă
de constrângere cu caracter medical şi 2. Aplicarea măsurilor de
educativ constrângere cu caracter medical
- Să definească expulzarea 3. Aplicarea măsurilor de
- Să identifice confiscarea constrângere cu caracter medical alcoolicilor
specială şi narcomanilor sau punerea lor sub curatelă
4. Aplicarea măsurilor de
constrângere cu caracter educativ
5. Expulzarea
6. Confiscarea specială
- Să definească amnistia Tema nr. 18 Cauzele care înlătură răspunderea
- Să determine actul de graţiere penală sau consecinţele condamnării
- Să descrie împăcarea 1.Amnistia
- Să definească antecedentele penale 2.Importanţa actului de graţiere
- Să identifice reabilitarea judecătorească 3.Împăcarea
4.Stingerea antecedentelor penale
5.Reabilitarea judecătorească
- Să identifice modalităţile de clasificare a Tema nr. 19 Calificarea infracţiunilor
infracţiunilor 1. Noţiunea de calificare şi modalităţile ei
- Să analizeze concurenţa normelor penale 2. Alegerea normei juridico - penale
pentru
calificarea infracţiunilor.
3.Clasificarea infracţiunilor în cazul
concurenţei normelor penale
TEMATICA SEMINARELOR
9
2. Ştiinţa dreptului penal. Obiectul şi metodele.
3. Sistemul şi principiile dreptului penal.
a) Principiile generale
b) Principiile speciale
4. Izvoarele dreptului penal.
5. Dreptul penal şi politica penală.
Probleme:
1. Noţiunea şi semnele esenţiale ale infracţiunii
a) Pericolul social
b) Ilegalitatea penală
c) Vinovăţia
d) Pedeapsa penală
2. Clasificarea infracţiunilor
3. Importanţa obiectului infracţiunii
4. Categoriile obiectului juridic al infracţiunii
a) Obiectul juridic generic
b) Obiectul juridic nemijlocit
5. Obiectul material al infracţiunii.
10
b) Imprudenţa şi modalităţile ei.
3. Infracţiunea cu două forme de vinovăţie.
4. Motivul şi scopul infracţiunii.
5. Eroarea şi importanţa ei juridico-penală.
11
a) Amenda
b) Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate
c) Retragerea gradului militar, a unui titlu special a gradului de calificare şi a distincţiilor de
stat.
d) Munca neremunerată în folosul comunităţii.
e) Arestul.
f) Trimiterea într-o unitate militară disciplinară.
g) Închisoarea.
h) Detenţiunea pe viaţă.
3. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor juridice-subiecte ale infracţiunii.
4. Criteriile generale de individualizare a pedepsei.
5. Noţiunea şi categoriile liberării de pedeapsă penală.
12
36. Criteriile iresponsabilităţii.
37. Subiectul special al infracţiunii.
38. Proprietăţile persoanei juridice ca subiect al infracţiunii.
39. Noţiunea personalităţii infractorului.
40. Modalităţi ale etapelor de activitate infracţională.
41. Pregătirea şi tentativa de infracţiune.
42. Infracţiunea consumată.
43. Clasificările tentativei.
44. Conceptele de unitate şi pluralitate de infracţiuni.
45. Noţiunea concursului de infracţiuni.
46. Concursul ideal şi concursul real de infracţiune.
47. Noţiunea recidivei de infracţiuni.
48. Modalităţile recidivei de infracţiuni.
49. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
50. Legitima apărare şi condiţiile ei.
51. Starea de extremă necesitate.
52. Constrângerea fizică sau psihică în dreptul penal.
53. Reţinerea infractorului.
54. Condiţiile riscul întemeiat.
55. Noţiunea participaţiei.
56. Categoriile de participanţi.
57. Formele participaţiei.
58. Răspunderea participanţilor.
59. Organizaţia criminală.
60. Noţiunea grupului criminal organizat.
61. Participaţia simplă şi participaţia complexă.
62. Noţiunea răspunderii penale.
63. Temeiul răspunderii penale.
64. Noţiunea competenţei de infracţiune.
65. Temeiurile liberării de răspundere penală.
66. Autodenunţarea.
67. Recunoaşterea vinovăţiei în dreptul penal.
68. Efectele schimbării situaţiei.
69. Noţiunea şi semnele pedepsei penale.
70. Funcţiile şi scopurile pedepsei penale.
71. Sistemul pedepsei penale.
72. Pedepsele penale aplicate persoanelor juridice.
73. Criteriile de individualizare a pedepsei penale.
74. Efectele circumstanţelor agravante şi atenuante.
75. Condiţiile liberării de pedeapsă penală.
76. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
77. Termenul de probă.
78. Actul de amnistie.
79. Acordarea graţierii.
80. Condiţiile pentru împăcarea părţilor.
81. Noţiunea de antencedente penale.
82. Reabilitarea judecătorească.
83. Semnificaţiile calificării infracţiunilor.
84. Concurenţa normelor juridico-penale.
13
TEMATICA TEZELOR DE CURS
14
12. М. С. Гринберг. Технические преступления. Новосибирск, 1992.
13. Н. Г. Коржанский. Квалификация хулиганства. Волгоград, 1989.
14. Уголовное право. Р. Ф. Особенная части. Под. ред. Б. В. Здравотыслова. Москва,
Юности, 2001.
15. К. И. Рошка. Уголовная отвественость за преступленния против жизни, здоровья,
свободы и достоинства личности. Кишинев. 1988.
16. Ю. А. Красиков. Соучастие в преступлении. Москва, 1996.
17. А. В. Наимов. Угословное право. Общая часть. Москва, 1996.
18. Ю. А. Красиков. Назначение показания: обусловвченность и критерии
индивидуализации. Москва, 1991.
19. М. П. Евтеев. Погашение и снятие судимости. Москва, 1964.
20. С. А. Тарарухин. Квалификация преступлений в судебной и следственой
практике. Киев, 1995.
21. Валерий Випсор. О суизности преступности. Кишинев. 1998.
22. В. С. Прохоров. Преступление и ответственность. Ленинград, 1983.
23. Н. А. Беляев. Уголовно-правовая политика и пути ее реализации. Ленинград,
1986.
15