Aprobat la ședința Catedrei de drept Aprobat la ședința Consiliului FDȘS

proces verbal nr.__ din _______________ proces verbal nr.___ din _________
Şef Catedră _________________ Președintele Consiliului FDȘS______________
Ina ODINOKAIA, conf. univ., dr. Vitalie RUSU, conf. univ., dr.

FIŞA UNITĂŢII DE CURS

DREPT PENAL APROFUNDAT

Codul unității de curs în programul de studii: S.01.O.005
Codul și denumirea domeniului general de studii: 042 Drept
Codul și denumirea domeniului de formare profesională: 0421.1 Drept
Facultatea responsabilă de unitatea de curs: Facultatea de Drept și Științe Sociale
Catedra responsabilă de unitatea de curs: Catedra de drept
Număr de credite ECTS: 6
Anul şi semestrul în care se predă unitatea de curs: anul 1, semestrul I
Titularul unității de curs: SPATARI Mariana, dr., conf. univ.
Descrierea succintă a corelării / integrării unității de curs cu / în programul de studii.
Ţinând seama de faptul că prin intermediul normelor dreptului penal sunt protejate în
mod eficace cele mai importante valori ale societăţii, se recunoaşte că unitatea de curs Drept
penal – are un rol primordial în formarea specialistului în domeniul jurisprudenţei. Dreptul
penal aprofundat este o materie esenţială şi de bază din unitățile de curs promovate în cadrul
FDȘS la nivel de masterat şi are scopul de a sitematiza cunoştinţele acumulate de către
student, în cadrul cursurilor de Drept penal partea generală şi partea specială, pe parcurcursul
anilor de studii.
Conţinutul curriculum-ului la unitatea de curs Drept penal aprofundat va avea ca
esenţă transferul cunoştinţelor de la simpla informare a studentului la posibilitatea lui de a -şi
putea forma unele deprinderi şi abilităţi aplicative, pragmatice. Adică, se vor forma un şir de
trasee flexibile de instruire, oportunităţi şi tehnici de învăţare, sau deprinderi de formare
continuă a tânărului specialist, care trebuie să devină o parte integrantă a învăţământului
superior.
Considerăm că esenţa şi menirea acestui curs constă în aceea de a deveni un instrument
util de lucru care să contribuie la ghidarea formării şi dezvoltării unui sistem de gândire
logică, în care raţionamentul juridic să permită interpretarea corectă a normelor juridice în
vigoare.
Competenţe dezvoltate în cadrul unității de curs:
Competenţe profesionale:
CP1. Cunoaşterea conceptelor și metodelor științifice în domeniul ştiinţelor penale şi
criminologiei, care să contribuie la abordarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale.
CP2. Utilizarea celor mai pertinente şi concludente reglementări legislative în scopul
soluţionării problemelor de drept material şi procesual în domeniul ştiinţelor penale şi
criminologiei.
CP4. Aprofundarea capacităţilor de analiză şi sinteză în scopul interpretării normelor de
drept penal şi procesual penal, cu evidenţierea lacunelor normative existente şi înaintarea
propunerilor de lege ferenda.
CP5. Valorificarea aptitudinilor de analiză comparativă continuă a legislaţiei penale,
procesual- penale şi a practicii judiciare sub aspect de drept comparat.
CP6. Elaborarea proiectelor de cercetare independentă în vederea valorificării realizărilor
1
doctrinare în domeniul ştiinţelor penale şi criminologiei.
Competenţe transversale:
CT1. Abordarea interdisciplinară şi dezvoltarea continuă a competenţelor profesionale în
domeniul ştiinţelor penale şi criminologiei în vederea executăriii autonome a sarcinilor
profesionale.
CT3. Valorificarea şi consolidarea conştiinţei şi culturii juridice profesionale din perspectiva
exigenţelor statului de drept.
Finalităţi de studii realizate la finele unității de curs.
La finele cursului studentul va fi capabil:
- să identifice raporturile juridice de drept penal;
- să determine instituțiile dreptului penal;
- să aplice în practică prevederile Codului Penal în materia răspunderii penale;
- să stabilească ce efecte produc hotărîrile judecătorești de condamnare;
- să perceapă direcţiile de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele
internaţionale în domeniu;
- să identifice problemele de cercetare în domeniul jurisprudenței.
Pre-rechizite: La etapa incipientă a cursului, studentul trebuie să cunoască care sunt
izvoarele juridice aplicabile fiecărei ramuri de drept; să facă distincție între persoana fizică
și persoana juridică; să opereze cu noțiunile de: normă juridică, lege, raport juridic, metode
de reglementare, ordine publică, proces penal, ș.a.
În același timp, masterandul trebuie să demonstreze competențe:
- de utilizare adecvată a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din
domeniul juridic;
- de interpretare a legislaţiei în vigoare în analiza situaţiilor juridice, în încadrarea lor
corectă din punct de vedere juridic şi în soluţionarea lor.
Teme de bază:
Infracţiunea şi componenţa de infracţiune
1. Abordări doctrinare ale noţiunii de infracţiune.
2. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.
3. Noţiunea şi structura componenţei de infracţiune.
4. Condiţii speciale de existenţă ale subiectului infracţiunii.
5. Problema stabilirii legăturii de cauzalitate în dreptul penal.
6. Delimitarea intenţiei indirecte de imprudenţă sub forma sineîncrederii exagerate.
Etapele activităţii infracţionale
1. Actele pregătitoare.
1.1. Cadrul infacţiunilor susceptibile de acte pregătitoare şi a persoanelor care le pot
realiza.
1.2. Incriminarea şi sancţionarea pregătirii de infracţiune.
2. Tentativa de infracţiune.
2.1. Structura tentativei şi modalităţile ei.
2.2. Limitele de incidenţă ale tentativei sub raportul elementului material.
2.3. Incriminarea şi sancţionarea tentativei.
3. Consumarea infracţiunii.
3.1. Momentul consumării şi determinarea sa.
3.2. Importanţa determinării momentului consumării.

2
 Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal
1. Caracterizarea generală a cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei.
2. Noţiunea, natura juridică şi condiţiile legitimei apărări.
3. Noţiunea, natura juridică şi condiţiile reţinerii infractorului.
4. Noţiunea, natura juridică şi condiţiile stării de extremă necesitate.
5. Constrângerea fizică sau psihică: noţiune şi condiţii.
6. Riscul întemeiat: noţiune şi condiţii.
7. Executarea ordinului sau a dispoziţiei superiorului: noţiune şi condiţii.
Aspecte teoretico-practice privind participaţia penală
1. Noţiunea condiţiile şi formele participaţiei penale.
2. Sisteme de sancţionare a participanţilor.
3. Participaţia penală – cauză legală de agravare a pedepsei.
4. Comunicarea circumstanţelor personale şi reale între participanţi.
5. Cauzele de nepedepsire ale participanţilor.
Răspunderea penală – instituţie fundamentală a dreptului penal
1. Noţiunea de răspundere penală.
2. Temeiul răspunderii penale.
3. Principiile răspunderii penale.
4. Liberarea de răspundere penală
4.1. Noţiunea şi temeiul liberării de răspundere penală.
4.2. Modalităţile liberării de răspundere penală.
Abordări teoretico-prectice privind pedeapsa penală
1. Abordări doctrinare ale noţiunii de pedeapsă.
2. Esenţa, scopul şi funcţiile pedepsei.
3. Caracteristica generală a pedepselor aplicabile persoanelor fizice și juridice.
Aspecte teoretico-practice privind cauzele care înlătură răspunderea penală sau
consecinţele condamnării
1. Conceptul privind cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele
condamnării.
2. Amnistia.
3. Graţierea.
4. Împăcarea părților.
5. Stingerea antecedentelor penale.
6. Reabilitarea judecătorească.
Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei
1. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei.
2. Infracţiuni contra vieţii persoanei.
2.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor contra vieţii persoanei.
2.2. Analiza juridico-penală a componenţelor infracţiunilor contra vieţii persoanei.
2.3. Circumstanţele care agravează sau atenuează răspunderea pentru lipsirea de viaţă
a unei persoane.
2.4. Situaţii controversate privind calificarea infracţiunilor contra vieţii persoanei.
3. Infracţiuni contra sănătăţii persoanei.
3.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor contra sănătăţii persoanei.
3.2. Analiza juridico-penală a componenţelor infracţiunilor contra sănătăţii persoanei.
3.3. Determinarea gradului de gravitate a vătămării integrităţii corporale sau a
3
 sănătăţii.
3.4. Delimitarea infracţiunilor contra sănătăţii de faptele conexe penale şi nepenale.
4. Infracţiuni care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei.
4.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea
persoanei.
4.2 Analiza juridico-penală a componenţelor infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi
sănătatea persoanei.
4.3 Delimitarea infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei de faptele
conexe.
Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei
1. Analiza generală a infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei.
2. Analiza juridico-penală a componenţelor infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi
demnităţii persoanei în parte.
3. Delimitarea unor infracţiuni prevăzute în Capitolul III al Părţii Speciale a CP de alte
categorii de infracţiuni.
Infracţiuni contra patrimoniului
1. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra patrimoniului.
1.1. Noţiunea de infracţiuni contra patrimoniului.
1.2. Trăsăturile caracteristice ale infracţiunilor contra patrimoniului.
2. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite prin sustragere.
2.1. Noţiunea doctrinară de sustragere.
2.2. Problemele calificării infracţiunilor săvârşite prin sustragere.
3. Infracţiuni contra patrimoniului având scop de cupiditate, care nu sunt săvârşite prin
sustragere.
4. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite în scop de cupiditate, având o natură mixtă.
5. Infracţiuni contra patrimoniului comise fără scop de cupiditate.
Infracţiuni contra justiţiei
1. Noţiunea de infracţiuni contra justiţiei.
2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra justiţiei.
3. Clasificarea infracţiunilor contra justiţiei.
4. Elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIV al Părţii Speciale a
CP.
Infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică
1. Analiza generală a infracţiunilor contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică.
2. Tipologia faptelor infracţionale incriminate în Capitolul XV al Părţii Speciale a CP.
3. Trăsăturile caracteristice ale infracţiunilor contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera
publică.
4. Elementele constitutive ale infracţiunilor contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera
publică.
Strategii de predare – învățare: prelegerea, explicația, conversația, problematizarea, studiul
de caz, lucrul în echipă, metoda comentariului de text, etc.
Strategii de evaluare: teste de evaluare curentă și finală, prezentarea proiectelor de
cercetare, lucrări de control, rezolvarea spețelor.
Bibliografie selectivă:
1. Codul penal al R. Moldova din 18.04.2002, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova
nr. 128-129 din 13.09.2002.
4
2. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu /Sub red. A. Barbăneagră. Chişinău:
Centrul de Drept al Avocaţilor, 2003.
3. Antoniu G., Toader T. Explicațiile noului Cod penal. Vol. VI. Ed. Universul Juridic.
București, 2015.
4. Antoniu G., Tentativa (doctrină, jurisprudenţă, drept comparat),Bucureşti, Editura
Societăţii Tempus, 1995.
5. Berger V. Jurisprudenţă Curţii Europene a Drepturilor Omului, Bucureşti, Editura
Institutului român pentru drepturile omului. 1997.
6. Botnaru S., Extrema necesitate - cauză care înlătură caracterul penal al faptei // Analele
Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria "Ştiinţe socio-umanistice", Chişinău, 2001.
7. Botnaru S., Instituţia legitimei apărări şi rolul ei în lupta împotriva criminalităţii în
condiţiile actuale, Chişinău, Editura Universităţii de Criminologie, 2002.
8. Botnaru S., Răspunderea penală a persoanelor juridice în dreptul penal al Republicii
Moldova // Analele Facultăţii de Drept, 2002.
9. Boroi Al. Drept penal. Partea generală. Conform noului Cod penal 2017. Editura
C.H.Beck, 2017.
10. Brînză L. Noţiunea de reabilitare a persoanei în procesul penal // Analele Ştiinţifice ale
USM. Vol.I. Seria „Ştiinţe Socioumanistice", Chişinău, 2000.
11. Brînză S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială, Vol. I. Chişinău, 2015.
12. Brînză S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială, Vol. II. Chişinău, 2015.
13. Grama M., Botnaru S., Şavga A., Martin D. Drept penal (partea generală), vol. II,
Tipografia centrală, Chişinău, 2016.
14. Dungan P., Medeanu T., Pașca V. Manual de drept penal. Partea generală. Volumul II.
Ed. Universul Juridic. București, 2011.
15. Gurschi C., Botezatu R., Dolea I., Grama M., Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în
materie penală 2008-2010, Tipografia centrală, Chişinău, 2012.
16. Grama M. Participanţii la infracţiune şi particularităţile răspunderii lor, Chişinău, CEP
USM, 2004.
17. Grama M., Botnaru S. Participaţia la infracţiunile săvîrşite cu vinovăţie dublă // Revista
Naţională de Drept, 2003, nr.5.
18. Lefterache L.V. Drept penal. Partea generală. Ediția a 2-a. Editura Hamangiu, 2018.
19. Manualul judecătorului pentru cauze penale,Sub red. Poalelungi M., Dolea I., Stîrcu D.,
Tipografia centrală, Chişinău, 2013.
20. Pascu I. ş. a., Drept penal. Partea generală, ed. a 4-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016.
21. Spatari M., Nedelcu Vl. Unele particularități ale măsurilor de constrângere, reglementate
de legea penală a Statelor Unite ale Americii și a Marii Britanii. În: Revista ştiinţifico-
practică „Legea şi viaţa”, nr.3 (303), 2017, martie, p.12-17.
22. Spatari M., Nedelcu Vl. Unele aspecte interpretative privind formele constrângerii în
dreptul penal. În: Revista ştiinţifico-practică „Legea şi viaţa”, nr.2 (314), 2018, februarie,
p.55-58.
23. Spatari M. Unele reflecții privind dreptul infractorului la împăcare cu partea vătămată.
În: Tradiție și inovare în cercetarea științifică: materialele COLLOQUIA PROFESSORUM
din 12 octombrie 2018, ed. a VIII-a., Bălţi, p.341-346.
24. Spatari M. Les mesures de coercition à caractère éducatif dans la législation pénale de la
Roumanie et de la République de Moldova. Lettre de l'Est, nr. 25, 2021, pe site – ul oficial al
„Association Francophone des Chercheurs sur les Pays de l’Est” (AFCPE), https://dice.univ-
5
amu.fr/sites/dice.univ-amu.fr/files/article/lettre_de_lest_25.pdf? fbclid= IwAR3GHm9 cw
YDU8j7XqzmJQkVMQ0MgLOYX3D4vAU-Eh-JqMB4oj44CBhoW6YE, p.33-39.
25. Капинус О. Уголовное право России. Общая часть. Учебник. Юрайт, Москва.
2018.
26. Мясников О.А. Смягчающие и отягчающие обстоятельства в теории,
законодательстве и судебной практике, Москва: Юрлитинформ, 2002.
27. Наумов А. В., Кибальник А. Г. Уголовное право зарубежных государств. Общая
часть. Юрайт, Москва. 2018.
28. Рарог А. Уголовное право Российской Федерации. Общая часть. Практикум.
Москва.
29. Рарог А. Квалификация преступлений по субъективным признакам, Санкт-
Петербург: Юридический центр Пресс, 2003.
30. Шаргородский М. Избранные работы по уголовному праву, Санкт-Петербург:
Юридический центр Пресс, 2003.
31. Якубов А. Обратная сила уголовного закона, Санкт-Петербург: Юридический
центр Пресс, 2003.

Titularul unității de curs _________________ SPATARI Mariana, dr., conf. univ.