MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATIST - COMERCIALĂ

DIN MOLDOVA ( UCCM )

CURRICULUM
la disciplina

„DREPT PARLAMENTAR”

Ciclul II, Master

AUTOR:

Virginia Zaharia,
doctor în drept, lector universitar

CHIŞINĂU 2017

1
Aprobat la şedinţa departamentului Aprobat la Consiliul Facultăţii Business,
„Drept”, Administrare şi Drept
proces-verbal proces-verbal
nr. ___ din ____________ nr.___ din __________

Şef departament, Decan

_____________ _____________

2
 I. PRELIMINARII

În cadrul învățământului juridic universitar, Cilul II, Master disciplina ,,Dreptul Parlamentar”
este una fundamentală, fiind parte componentă a dreptului constituţional. Dreptul constituțional ca
ramură de drept și disciplină științifică cuprinde un vast ansamblu de principii și instituții chemate să
asigure garantarea drepturilor fundamentale ale omului. Pentru realizarea acestor drepturi societatea
umană organizată în stat creează un șir de organe de stat, printre care, rolul primordial îi revine
Parlamentului ca instituție reprezentativă și sediu al suveranității naționale.
Istoria parlamentară democratică din Republica Moldova este relativ scurtă şi şi-a început evoluţia
într-un sistem predominat de dictatura şi totalitarismul ce au caracterizat viaţa constituţională, dar la
dimensiuni şi realităţi noi, odată cu începutul activităţii Primului Parlament democratic ales din 1990
pe baza modificărilor constituţionale din noiembrie 1989.
Dezvoltarea dreptului parlamentar s-a realizat şi prin valorificarea experienţei regimurilor politice
democratice din alte state, prin receptarea şi transpunerea în practică, la nivelul cerinţelor şi realităţilor
noi, a pactelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la drepturile omului. În crearea şi dezvoltarea
dreptului parlamentar, în perioada dintre noiembrie 1989 şi adoptarea Constituţiei, la 29 iulie 1994,
putem identifica două faze distincte în care prefacerile politico-juridice ce au avut loc au fost esenţiale
pentru configurarea treptată a regimului constituţional actual: tranziţia către regimul reprezentativ şi
instituirea acestui regim prin alegerile din februarie-martie 1990.
Odată cu apariţia Parlamentului a apărut şi noţiunea de reprezentare ca mijloc de exercitare a
puterii, şi de aici şi noţiunea de regim reprezentativ definit ca formă de exercitare indirectă a
suveranităţii de către popor prin intermediul reprezentaţilor săi aleşi ca ansamblu de autorităţi publice
investite cu acest drept. Art.60 din Constituţia RM din 29 iulie 1994 califică Parlamentul drept organ
reprezentativ suprem al poporului, stabilindu-i locul de frunte în ierarhia autorităţilor publice. Cert
este faptul că Parlamentul, reglementând prin norme de drept raporturile între toţi subiecţii, ser află pe
o treaptă superioară faţă de celelalte autorităţi publice din stat. În realitate, toţi trebuie să se supună nu
voinţei Parlamentului, ci voinţei legii care reprezintă expresia voinţei generale a poporului. Anume
Parlamentul ca instituţie statală exprimă mecanismul de realizare a suveranităţii naţionale prin
reprezentare. Parlamentarismul s-a impus în practica tuturor statelor democratice.
Iată de ce cunoaşterea în profunzime a rigorilor dreptului parlamentar confirmate în practică şi
argumentate ştiinţific, este un lucru imperios, pentru orice societate organizată în stat, inclusiv pentru
Republica Moldova.
Masteranzii Facultății de drept, posedînd cunostinte despre Parlament propuse în cadrul disciplinei
“Dreptul parlamentar” urmeaza să-și aprofundeze cunoștințele necesare unui specialist în domeniu.
În acest context este alcatuit si curricumul universitar, în cadrul căruia se pun spre dezbateri și
însușiri problemele cheie privind dreprul parlamenatr. Realizarea programului servește un bun aport
teoretic cu anumite deprinderi practice pentru viitorii specialiști în domeniu. Abordările teoretice
vizate de curriculum presupun familiarizarea studenţilor nu numai cu conceptele de bază ce formează
obiectul de studiu al Dreptului Parlamentar, dar şi obţinerea anumitor cunoştinţe, care au ca scop
formarea deprcinderilor şi abilităţilor necesare rezolvării eficiente a problemelor practice în acest
domeniu. Pentru a facilita însuşirea temelor propuse şi a metodologiilor de lucru la fiecare dintre
temele cursului au fost incluse referinţe bibliografice şi acte normative, care ar putea fi consultate
pentru aprofundarea anumitor subiecte de care cititorul va fi interesat.
Prezentul curriculum, adresat masteranzilor Facultăţii de drept, în cele dintâi va contribui la
formarea unei baze de cunoştinţe fundamentale şi în acelaşi timp elementare, dar absolut necesare în
studiul dreptului.
Scopul Curriculumului constă în: analizate atât concepţiile doctrinare ce ţin de dezvoltarea
dreptului electoral ca instituţie a dreptului constituţional, cât şi activitatea practică a Parlamentului
Republicii Moldova, şi va conduce la formarea şi dezvoltarea de competenţe profesionale. Reieşind
din scopul propus, rezultatele preconizate ale cursului decurg din următoarele aspecte, pe care le
considerăm ca având importanţă majoră: însuşirea cunoştinţelor, dezvoltarea anumitor capacităţi,
formarea atitudinilor, care formează competenţele profesionale.
Limba de instruire la cursul Ciclului II, Master ,,Drept Parlamentar” este limba română.

3
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea
Forma de Responsabil

credite
Nr. de
Codul Denumirea Semes inclusiv
învăţămâ de
disciplinei disciplinei trul Total
nt disciplină C S L LI
cu F.01.O.001 Dreptul Virginia I 150 14 30 106 ex 5
frecvenţă parlamentar Zaharia
la zi,
Ciclul II

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
1. Dreptul parlamentar: definire, principii și izvoare. 1 2 8
2. Dreptul parlamentar şi suveranitatea naţională. 1 2 8
3. Noţiunea, condiţiile, structura şi organizarea corpului electoral. 1 2 8
4. Natura juridică, trăsăturile caracteristice şi conținutul „mandatului 1 2 8
parlamentar”.
5. Fracţiunile parlamentare. 1 2 8
6. Structura politico-juridică a Parlamentului. 1 2 8
7. Statutul fracțiunilor și opoziției parlamentare. 1 2 8
8. Structura juridico-statală a Parlamentului. 2 3 9
9. Funcţionarea Parlamentului Republicii Moldova. 1 2 8
10. Funcţiile Parlamentului. 1 3 8
11. Controlul parlamentar. 1 3 8
12. Procedura legislativă a Parlamentului Republicii Moldova. 1 3 9
13. Actele Parlamentului. 1 2 8
Total 14 30 106

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

PROFESIONALE
1. Cunoaşterea conceptelor, - a relata despre locul dreptului parlamentar în sistemul
teoriilor, paradigmelor şi științei dreptului;
metodologiei din domeniul - a defini sintagma ”drept parlamentar”;
juridic - stabili evoluţia istorică a conceptului de „suveranitate”;
- a stabili locul şi rolul dreptului parlamentar în contextul
altor ştiinţe juridice.
2. Utilizarea cunoştinţelor în - a stabili rolul şi locul dreptului parlamentar în dezvoltarea
culegerea datelor şi informaţiilor sistemului de ştiinţe juridice cu scopul de a opera şi a
referitoare la probleme concrete utiliza cunoştinţele respective în însuşirea mai eficientă a
de drept celorlalte ramuri ale dreptului;
- a identifica drepturile constituţionale ale deputaţilor;
- a identifica drepturile regulamentare ale deputatului;
- a stabili obligaţiile deputatului;
- a identifica tipurile de legi adoptate de către parlament ;
- a stabili actele exclusiv politice ale Parlamentului.
3. Aplicarea legislaţiei Republicii - a formula propuneri de compatibilizare a prevederilor

4
Moldova, a altor instrumente
juridice europene şi
internaţionale - a identifica statutul opoziţiei parlamentare din Republica
4. Aplicarea tehnicilor şi
instrumentelor specifice din
domeniul juridic în soluţionarea
problemelor de ordin practic
5. Exprimarea viziunilor proprii
faţă de reglementări sau
coliziuni de drept
6. Utilizarea de tehnici, metode şi
procedee în vederea formulării
soluţiilor interpretative ale
normelor juridice
7. Formularea propunerilor în -
vederea perfecţionării cadrului
legal existent. - a identifica majoritatea şi minoritatea parlamentară şi rolul
8. Îndeplinirea la termen,
riguroasă şi responsabilă, în
condiţii de eficienţă şi eficacitate,
a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii
juridice
9. Utilizarea eficientă a - a folosi eficient paginile electronice, aplicaţiile software de
resurselor de comunicare, a
surselor de formare profesională
asistată, atât în limba română,
cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională
legislaţiei autohtone cu prevederile legislaţiei europene în
diferite domenii;
Moldova şi statutul opoziţiei parlamentare din alte state;
- a raporta legături între teoriile cu privire la apariţia,
esenţa și funcţiile dreptului parlamentar;
- a formula propuneri de compatibilizare a prevederilor
normelor unui sistem de drept cu prevederile legislaţiei
internaţionale;
- a estima problemele organizării şi funcționării
Parlamentului în Republica Moldova.
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice alese ca suport
la aplicabilitatea lor practică;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din punct de vedere
legal pentru a soluţiona problema de ordin practice;
- a determina soluţiile corecte pentru ridicarea calităţii
actelor normative din domeniu, realizarea eficientă a
diferitor aspecte teoretico-practice a justiţiei
contemporane;
- a decide asupra diverselor situaţii practice în baza
cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de prevederile
actelor normative specifice sistemului de drept;
- a determina soluţiile corecte la problemele de ordin
practic vizând materia juridică în general.
- a identifica lacunele şi carenţele din domeniul Dreptului;
- a identifica tendinţele de dezvoltare ale sistemelor de
drept naţionale din lumea contemporană;
- a analiza critic sistemele de drept;
- a argumenta opinia proprie expusă referitoare la
reglementările sau coliziunile de drept.
- a compara experienţa doctrinară şi practică în vederea .
necesității eşalonării procedurii legislative;
- a interpreta garanţiile de exercitare a mandatului de deputat;
- a utiliza principiile ce degajă din normele care guvernează
dreptul parlamentar.
a evalua controlul parlamentar asupra procesului de integrare
europeană a Republicii Moldova;
opoziţiei în Parlament.
- a respecta termenele limită stabilite pentru efectuarea
sarcinilor;
- a planifica etapele de efectuare a activităţilor de învățare și
de realizare a sarcinilor de lucru individual sau în grup;
- a aplica normele deontologice în realizarea activităţilor de
învățare și de lucru individual sau în grup;
- a îndeplini sarcinile cu responsabilitate şi eficacitate
maximă.
specialitate, bazele de date, cursurile on-line etc. atât în
limba româna cât şi, cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională;
- a identifica corect resursele de comunicare specifice
domeniului de formare profesională.
5
 IV. COMPETENŢE

Competenţe generale:

 Capacitatea de a aplica cunoştinţele teoretice asupra sistemului dreptului

 Capacitatea de analiză şi sinteză a datelor provenite din diverse domenii ramurale.
 Competențe comunicative
 Abilitatea de adaptare a discursului personal la cadrul teoretico practic
 Abilităţi de comunicare eficientă în cadrul activității profesionale
 Selectarea metodelor eficiente de comunicare în domeniul profesional
 Utilizarea tehnologiilor contemporane în colaborarea profesională
 Capacitatea de soluționare a conflictelor
 Abilitatea de argumentare, persuasiune, influențare

Competenţe specifice:

 Capacitatea de a lua decizii cu caracter juridic înlăturând obstacolele care pot interveni în procesul
de edificare a statului de drept în Republica Moldova;
 Capacitatea de a propune soluţii pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului;
 Capacitatea de a discuta şi dezbate din perspectivă juridică diferite probleme actuale (eficacitatea
dreptului în Republica Moldova);
 Capacitatea de a aprecia justiţia şi echitatea din perspectiva valorilor originare ale dreptului;
 Abilitatea de a lua decizii orientate spre ridicarea nivelului de conştiinţă şi cultură juridică;
 Selectarea metodelor eficiente de luare a unei decizii orientate spre perfecționarea sistemului de
drept;
 Capacitatea de a acţiona transparent în coordonatele libertăţii normativ-juridice;
 Abilitatea de a identifice factorii care generează apariţia sau evitarea lacunelor în drept.

V. OBIECTIVE GENERALE

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- să cunoască izvoarele dreptului parlamentar
- să determine structura Parlamentului Republicii Moldova
- să înțeleagă rolul și locul dreptului parlamentar în sistemul dreptului național
- să cunoască modurile de funcţionare a Parlamentului Republicii Moldova
- să cunoască atribuţiile Parlamentului Republicii Moldova
- să cunoască procedura parlamentară
- să identifice similarități între obiectul dreptului parlamentar și dreptul constituțional
- să cunoască tipurile de acte ale Parlamentului Republicii Moldova.

2. La nivel de aplicare:
- să stabilească criteriile de definire a tipurilor de acte ale Parlamentului
- să explice structura și competența Parlamentului republicii Moldova
- să compare modalităţile de constituire a structurilor statale desemnate de către Parlament
- să facă o analiză a cadrului procedural de adoptare a legilor în Parlament
- să stabilească etapele procedurii legislative
- să compare actele Parlamentului după forţa lor juridică.

3. La nivel de integrare:
- să aprecieze conţinutul “suveranitatea poporului”, “suveranitatea naţională”, “suveranitatea de
stat”

6
 - să identifice natura juridică şi durata mandatului parlamentar
- să aprecieze statutul deputatului
- să identifice condiţiile de protecţie a mandatului parlamentar.

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Dreptul parlamentar: definire, principii și izvoare.

Obiective de referinţă
- să defineasсă dreptul parlamentar
- definească şi să explice concepul privind
“suveranitatea naţională”
- să prezinte criteriile în baza cărora parlamentul
este sediu al suveranităţii
- să identifice principiile dreptului parlamentar
Unităţi de conţinut
1. Definirea sintagmei „drept parlamentar”.
2. Principiile ce degajă din normele care
guvernează dreptul parlamentar.
3. Izvoarele dreptului parlamentar.
Termeni-cheie: drept parlamerntar, sintagmă,
principiu, izvor.

Subiectul 2. Dreptul parlamentar şi suveranitatea naţională.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
-să identifice evoluţia istorică a conceptului de 1. Evoluţia istorică a conceptului de
„suveranitate”; „suveranitate”.
-să determine aspectele teoretice şi practice ale 2. Aspecte teoretice şi practice ale conceptului de
conceptului de „suveranitate”; „suveranitate”.
- să analizeze abordările teoretice şi practice privind 3. Abordări teoretice şi practice privind
soluţionarea contradicţiilor dintre teoriile
soluţionarea contradicţiilor dintre teoriile „suveranitatea
„suveranitatea poporului” şi „suveranitatea
poporului” şi „suveranitatea naţională”.
naţională”.

Termeni-cheie: concept, suveranitate,

teoretic, practic, suveranitatea poporului,
suveranitatea naţională.

Subiectul 3. Noţiunea, condiţiile, structura şi organizarea corpului electoral.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
-să determine organizarea politică şi juridică a 1. Organizarea politică şi juridică a poporului.
poporului; 2. Noţiunea, condiţiile, structura şi organizarea
-să relateze despre noţiunea, condiţiile, structura şi corpului electoral.
organizarea corpului electoral; 3. Formele de exercitare a „suveranităţii
-să identifice formele de exercitare a „suveranităţii naţionale”.
naţionale”; 4. Organele reprezentative – sedii ale suveranităţii
- să estimeze organele reprezentative – sedii ale naţionale.
suveranităţii naţionale. 5. Parlamentul Republicii Moldova – sediul
suveranităţii naţionale şi organul reprezentativ
suprem al poporului.

Termeni-cheie: corp electoral, suveranitate

națională, organ reprezentativ, popor.

Subiectul 4. Natura juridică, trăsăturile caracteristice şi conținutul „mandatului parlamentar”.

Obiective de referinţă
- să definească noțiunea de „mandat parlamentar”;
- să relateze privitor la natura juridică şi trăsăturile
caracteristice ale „mandatului parlamentar”;
-să determine statutul juridic al deputatului
(senatorului);
Unităţi de conţinut
1. Definirea noţiunii de „mandat parlamentar”.
2. Natura juridică şi trăsăturile caracteristice ale
„mandatului parlamentar”.
3. Statutul juridic al deputatului (senatorului):
- Drepturile constituţionale ale deputaţilor;

7
- să stabilească drepturile constituţionale ale
deputaţilor;
- să stabilească drepturile regulamentare ale
deputaţilor;
- să determine garanţiile de exercitare a mandatului de
deputat;
- să identifice responsabilitatea deputatului.
- Drepturile regulamentare ale deputatului;
- Obligaţiile deputatului;
- Garanţiile de exercitare a mandatului de
deputat;
- Responsabilitatea deputatului.
Termeni-cheie: mandat parlamentar, deputat,
senator, drepturi constituționale, drepturi
regulamentare, obligații, responsabilitate.

Subiectul 5. Fracţiunile parlamentare.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să identifice evoluţia istorică şi consolidarea 1. Evoluţia şi consolidarea fracţiunilor
fracţiunilor parlamentare; parlamentare.
- să definească categoria „fracţiune parlamentară”; 2. Definirea categoriei „fracţiune
- să determine activitatea fracţiunilor parlamentare; parlamentară”.
- să identifice funcţiile fracţiunilor parlamentare; 3. Activitatea fracţiunilor parlamentare:
-să determine Competenţa fracţiunilor - Funcţiile fracţiunilor parlamentare;
parlamentare; - Competenţa fracţiunilor parlamentare;
- să relateze privind asigurarea logistică a - Asigurarea logistică a fracţiunilor
fracţiunilor parlamentare. parlamentare.

Termeni-cheie: fracțiune parlamentară,

funcții, competență, logistică.
Subiectul 6. Structura politico-juridică a Parlamentului.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să stabilească majoritatea şi minoritea 1. Majoritatea şi minoritea parlamentară şi
parlamentară şi rolul opoziţiei în Parlament; rolul opoziţiei în Parlament:
- să stabilească opoziţia parlamentară; - Majoritatea parlamentară şi atribuţiile ei;
- să determine statutul juridic al opoziţiei - Majoritatea parlamentară funcţională;
parlamentare. - Demisia sau punerea sub acuzare.
2. Opoziţia parlamentară:
- Istoricul apariţiei opoziţiei;
- Definirea noţiunii de „opoziţie
parlamentară”;
- Tipurile opoziţiei.
3. Statutul juridic al opoziţiei parlamentare:
- Drepturile opoziţiei parlamentare;
- Funcţiile opoziţiei parlamentare.

Termeni-cheie: opoziție, demisie, majoritate,

minoritate, drepturi, funcții, tipuri.

8
Subiectul 7. Statutul fracțiunilor și opoziției parlamentare.
Obiective de referinţă
- să identifice fracţiunile parlamentare în unele state 1.
europene;
- să determine fracţiunile parlamentare în Parlamentul -
European; - Fracţiunile parlamentare în Ucraina ;
- să stabilească statutul opoziţiei parlamentare din -
Republica Moldova şi statutul opoziţiei parlamentare 2.
din alte state.
3.
Unităţi de conţinut
Fracţiunile parlamentare în unele state
europene:
Fracţiunile parlamentare în România;
Fracţiunile parlamentare în Federația Rusă.
Fracţiunile parlamentare în Parlamentul
European.
Statutul opoziţiei parlamentare din Republica
Moldova şi statutul opoziţiei parlamentare din
alte state.

Termeni-cheie: fracțiuni parlamentare,

Parlament European, opoziție parlamentară.

Subiectul 8. Structura juridico-statală a Parlamentului.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să identifice componenţa şl structura Parlamentului; 1. Componenţa şl structura Parlamentului.
- să stabilească organele directorii ale Parlamentului 2. Organele directorii ale Parlamentului Republicii
Republicii Moldova; Moldova:
- să identifice Comisiile parlamentare ale - Preşedintele Parlamentului Republicii
Parlamentului Republicii Moldova. Moldova;
- Vicepreşedinţii Parlamentului;
- Biroul permanent.
3. Comisiile parlamentare ale Parlamentului
Republicii Moldova:
- Comisiile permanente;
- Comisiile speciale;
- Comisiile de anchetă.

Termeni-cheie: structură, componență,

Președinte, vicepreședinte, birou permanent,
comisii permanente, comisii speciale, comisii
de anchetă.

Subiectul 9. Funcţionarea Parlamentului Republicii Moldova.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să caracterizeze şedinţele de constituire a 1. Legiferarea şi şedinţele de constituire a
Parlamentului nou-ales; Parlamentului nou-ales.
- să relateze cu privire la modul de desfășurare a 2. Sesiunea şi şedinţele.
ședințelor; 3. Ordinea de zi.
- să stabilească procedura de vot în şedinţă. 4. Desfăşurarea şedinţelor.
5. Procedura de vot în şedinţă.

Termeni-cheie: legiferare, ședințe de

constituire, sesiune, procedura de vot.

Subiectul 10. Funcţiile Parlamentului.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să determine conceptul teoretic privind funcțiile 1. Noţiuni privind funcţiile şi competenţele
Parlamentului; Parlamentului:
- să relateze cu privire la funcţia legislativă a - Funcţia legislativă a Parlamentului;

9
 Parlamentului;
- să identifice procedura de alegere, numire a
persoanelor oficiale de stat;
- să evidențieze funcţia de organizare a Parlamentului.
Subiectul 11. Controlul parlamentar.
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea, fundamentarea şi sfera
instituţiei controlului parlamentar;
- să identifice trăsăturile caracteristice ale controlului
parlamentar;
- să determine sfera şi formele controlului parlamentar;
- să stabilească fundamentele constituţionale şl legale
ale instituţiei controlului parlamentar în Republica
Moldova;
- să evidenţieze formele controlului parlamentar în
Republica Moldova;
- să determine modalităţile, instrumentele şi
mecanismele controlului parlamentar asupra activităţii
Guvernului şi/sau administraţiei publice.
Subiectul 12. Procedura legislativă a Parlamentului Republicii Moldova.
Obiective de referinţă
- să identifice necesitatea eşalonării procedurii 1. Necesitatea eşalonării procedurii legislative.
legislative; 2. Faza extraparlamentară:
- să stabilească faza extraparlamentară;
- să stabilească faza parlamentară;
- să caracterizeze etapele fazei extraparlamentare;
- să caracterizeze etapele fazei parlamentare. 3. Faza parlamentară:
- Procedura de alegere, numire a persoanelor
oficiale de stat;
- Funcţia de control;
- Funcţia de conducere în politica externă;
- Funcţia de organizare a Parlamentului.
Termeni-cheie: funcții, Parlament,
competențe, legislativ, control, conducere,
politică externă, organizare.
Unităţi de conţinut
1. Noţiunea, fundamentarea şi sfera instituţiei
controlului parlamentar.
2. Trăsăturile caracteristice ale controlului
parlamentar.
3. Sfera şi formele controlului parlamentar.
4. Fundamentele constituţionale şl legale ale
instituţiei controlului parlamentar în Republica
Moldova.
5. Formele controlului parlamentar în Republica
Moldova.
6. Exercitarea controlului parlamentar asupra
şefului statului:
- Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova;
- Demiterea Preşedintelui republicii.
7. Modalităţile, instrumentele şi mecanismele
controlului parlamentar asupra activităţii
Guvernului şi/sau administraţiei publice.
8. Controlul parlamentar asupra procesului de
integrare europeană a Republicii Moldova.
Termeni-cheie: control parlamentar, sfera,
forme, fundamente constituționale, fundamente
legale, alegere, demitere, mecanisme.
Unităţi de conţinut
- Iniţiativa legislativă;
- Promulgarea legii;
- Publicarea legilor.
- Înregistrarea proiectului de lege;
- Examinarea şi avizarea proiectului de lege
în comisiile parlamentare;
- Includerea proiectului de lege în ordinea de
zi;
- Dezbaterea proiectului de lege în plenul
Parlamentului;
- Votarea proiectului de lege;
- Semnarea proiectului de lege şi trimiterea
lui spre promulgare.
10
 Termeni-cheie: eșalonare, extraparlamentar,
inițiativă, promulgare, publicare, fază, proiect
de lege, dezbateri, votare, semnare.

Subiectul 13. Actele Parlamentului.

Obiective de referinţă
- să identifice domeniile de relaţii sociale rezervate
pentru reglementare prin lege;
- să caracterizeze Legea ca act juridic fundamental al
Parlamentului;
- să determine tipurile de legi adoptate de către
parlament;
- să evidenţieze actele exclusiv politice ale
Parlamentului.
Unităţi de conţinut
1. Domeniile de relaţii sociale rezervate pentru
reglementare prin lege.
2. Legea - act juridic fundamental al
Parlamentului.
3. Tipurile de legi adoptate de către parlament.
4. Tehnica legislativă.
5. Actele exclusiv politice ale Parlamentului.
Termeni-cheie: act, Parlament, lege, tehnica
legislativă.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL MASTERANDULUI

Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei ”Drept

parlamentar”, fiecare masterand pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute obligator un
anumit număr de ore de lucru individual.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde masteranzii
să gândească şi să acţioneze independent.
La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista orientativă de teme (este ataşată mai jos) pe
care masteranzii urmează să le abordeze, criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile de
realizare, produsul preconizat.
Masterandul îşi poate alege oricare din temele propuse de profesor sau o altă temă, la proprie
discreţie, însă obligator din curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual.
Este de preferat ca rezultatele să fie analizate în cadrul grupului de masteranzi, pentru ca
profesorul să poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii masterandului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării
individuale, profesorul acordă note.

11
 Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
 Analiza doctrinei ce
ţine de tratarea
teoretică a temei  Actualitatea și importanța temei
 Identificarea  Profunzimea studiului
surselor  Diversitatea surselor
Referat bibliografice  Analiza critică a rezultatelor Pe parcursul
 Acumularea prezentate semestrului
informaţiei  Identificarea posibilităţilor de
 Elaborarea propriu- aplicare a rezultatelor
zisă a lucrării  Volumul (10 pag.)
 Prezentarea publică a
rezultatelor obţinute
 Acumularea
informaţiei
 Utilitatea/actualitatea materialelor
 Analiza doctrinei ce
acumulate
ţine de tratarea
 Corectitudinea utilizării termenilor
teoretică a temei Pe parcursul
Portofoliu  Structura portofoliului
 Realizarea semestrului
 Relevanţa concluziilor
obiectivelor
 Conţinutul propriu-zis al
/sarcinilor
portofoliului
 Prezentarea
rezultatelor
 Analiza doctrinei ce
ţine de tratarea
teoretică a temei
 Profunzimea expunerii
 Identificarea metodei
Eseul  Analiza critică a tematicii cercetate Pe parcursul
de abordare
 Originalitatea ideilor semestrului
 Elaborarea propriu-
 Volumul (10 pag.)
zisă a eseului
 Prezentarea publică a
rezultatelor obţinute
 Identificarea surselor
 Profunzimea studiului
bibliografice
 Diversitatea surselor
 Analiza doctrinei ce
 Analiza critică a rezultatelor
ţine de tratarea
Proiectul prezentate Pe parcursul
teoretică a temei
 Identificarea posibilităţilor de semestrului
 Elaborarea propriu-
aplicare a rezultatelor
zisă a lucrării
 Originalitatea studiului
 Prezentarea publică a
 Volumul (10-15 pag.)
rezultatelor obţinute

Notă: pentru realizarea obiectivelor tuturor conţinuturilor din curriculum va desfăşura activităţi de
studiu individual precum:
- studiul notiţelor de curs, ale manualelor şi materialelor didactice;
- consultarea izvoarelor primare de studiere a disciplinei;
- accesarea, acumularea şi studiul informaţiei din reţeaua Internet;
- elaborarea de referate;
- pregătirea pentru analiza în scris a subiectelor temei, a actelor normativ-juridice;
- pregătirea pentru lucrări de control şi atestări semestriale.

12
 VII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A LUCRULUI INDIVIDUAL

1. Dreptul parlamentar: definire, principii și izvoare.

2. Dreptul parlamentar şi suveranitatea naţională.
3. Noţiunea, condiţiile, structura şi organizarea corpului electoral.
4. Natura juridică, trăsăturile caracteristice şi conținutul „mandatului parlamentar”.
5. Fracţiunile parlamentare în Parlamentul European.
6. Fracţiunile parlamentare în România.
7. Fracţiunile parlamentare în Ucraina.
8. Fracţiunile parlamentare în Federaţia Rusă.
9. Statutul opoziţiei parlamentare din Republica Moldova şi statutul opoziţiei parlamentare din alte state
10. Structura politico-juridică a Parlamentului.
11. Statutul fracțiunilor și opoziției parlamentare.
12. Structura juridico-statală a Parlamentului.
13. Organele directorii ale Parlamentului Republicii Moldova.
14. Comisiile parlamentare ale Parlamentului Republicii Moldova.
15. Funcţionarea Parlamentului Republicii Moldova.
16. Funcţiile Parlamentului.
17. Controlul parlamentar.
18. Modalităţile, instrumentele şi mecanismele controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului şi/sau
administraţiei publice.
19. Controlul parlamentar asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
20. Procedura legislativă a Parlamentului Republicii Moldova.
21. Actele Parlamentului.

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul lucrului individual:

Volumul referatului 10-15 pagini
1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Departamentul, Tema, a elaborat, conducător
ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 201_)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei cercetate
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni:
Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)
1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.)
1.2.
1.3. …
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.)
2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)
2.2.
2.3. …
Trimiterile (referințele):
I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse.

VIII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei ”Drept parlamentar” sunt:

a. activitățile frontale
b. activitățile de grup

13
 c. activitatea individuală.

a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită, etc.

b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în grupuri
mici, cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări si
referate, reviste universitare.
c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul
în biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări științifice, alte proiecte practice.

Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația didactică

(euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea;
învățarea prin descoperire.

Mijloacele tehnice de instruire pot fi:

- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fișe de lucru, tabla interactivă
- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la UCCM, inclusiv evaluarea în

cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt
familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei ”Drept parlamentar” şi sunt informaţi despre
formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în
sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi
au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 5 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:

14
 1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curriculumul disciplinei.

IX. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE MASTER

la disciplina ”Drept parlamentar”

1. Dreptul parlamentar: definire, principii și izvoare.

2. Dreptul parlamentar şi suveranitatea naţională.
3. Noţiunea, condiţiile, structura şi organizarea corpului electoral.
4. Natura juridică, trăsăturile caracteristice şi conținutul „mandatului parlamentar”.
5. Fracţiunile parlamentare în Parlamentul European.
6. Fracţiunile parlamentare în România.
7. Fracţiunile parlamentare în Ucraina.
8. Fracţiunile parlamentare în Federaţia Rusă.
9. Statutul opoziţiei parlamentare din Republica Moldova şi statutul opoziţiei parlamentare din alte state
10. Structura politico-juridică a Parlamentului.
11. Statutul fracțiunilor și opoziției parlamentare.
12. Structura juridico-statală a Parlamentului.
13. Organele directorii ale Parlamentului Republicii Moldova.
14. Comisiile parlamentare ale Parlamentului Republicii Moldova.
15. Funcţionarea Parlamentului Republicii Moldova.
16. Funcţiile Parlamentului.
17. Controlul parlamentar.
18. Modalităţile, instrumentele şi mecanismele controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului şi/sau
administraţiei publice.
19. Controlul parlamentar asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
20. Procedura legislativă a Parlamentului Republicii Moldova.
21. Actele Parlamentului.

X. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Acte normativ-juridice
1. Constituţia Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1994. - nr.1.
2. Legea Republicii Moldova privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale,
nr.173-XVIII din 06.07.1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1994. - nr.1 (cu
modificările din 30.03.2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2000. - nr.915-XIV).
3. Lege pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr. 797-XIII din 02.04.1996, // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 19.12.1996, nr.81-82/765. Republicată în temeiul Legii
RepubliciiMoldova nr.430-XVI din 27.12.06, MO nr.50 din 07.04.2007.
4. Legea despre statutul deputatului în Parlament din 07.04.94 nr. 39-XIII, Republicată în MORM
nr. 59-61 din 15.04.05.
5. Lege privind actele legislative Nr. 780-XV din 27.12.2001 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. -14.03.2002- nr. 36-38.
6. Legea privind tratatele internaționale Nr.595 din 24.09.1999. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 02.03.2000 - nr. 24-26.

15
7. Lege cu privire la Curtea Constituţională Nr. 317 din 13.12.1994 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. – 07.02.1995 -nr. 8.
8. Lege privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova Nr. 1073
din 27.12.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 09.01.1997 - nr. 3.
9. Lege nr.502 din 16.06.1995 Codul jurisdicției constituționale. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 28.09.1995, nr. 53-54.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la petiţionarea din 19.07.94, nr. 190-XIII (Republicată în
temeiul Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr. 1546-XIII din 25.02.98 (Monitorul
Oficial, 1998, nr. 26-27, art. 176).
Izvoarele doctrinale:
1. Arseni Alexandru, Ion Creangă, Corneliu Gurin, Boris Negru, Pavel Barbalat, Mihai Cotorobai,
Gheorghe Susarenco. Constituţia Republicii Moldova, comentată articol cu articol. Vol.I.
Chişinău: Civitas, 2000.
2. Lilia Bordei. Principiile democrației pluraliste în activitatea parlamentară. Chișinău, 2010.
3. Constanța Călinoiu, Victor Duculescu. Drept parlamentar. București: Lumina Lex, 2009.
4. Tudor Drăgan, Drept Constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar, vol.2, Edit. Lumina Lex,
Bucureşti 1998.
5. Genovava Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, vol.1, Edit. Cugetarea, Iaşi 1997.
6. Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice “Tratat”, Edit. Europa Nova, Bucureşti, 1996
vol.2.
7. Ion Muraru, Drept constituţional şi instituţii politice, Edit. ACTAMI, Bucureşti, 1995, vol.2.
8. Ion Muraru, Mihai Constantinescu. Drept parlamentar românesc. București, ed.C.H.Beck, 2005.
9. Mihai Constantinescu, Ion Muraru, Drept parlamentar, Edit. GRAMAR, Bucureşti 1994.
10. Victor Popa, Drept parlamentar, Chişinău, 1999.
11. A. Arseni, Drept constituţional şi instituţii politice, Chişinău, 2005, vol.1.
12. Ion Guceac, Drept constituţional şi instituţii politice, Chişinău, 2004, vol.2.
13. T. Cîrnaţ, Drept constituţional, Chişinău, 2004, p. 175+206.
14. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului, Edit. CARTIER JURIDIC, Chişinău, 2005, p. 271-313.
15. A. Arseni, V. Ivanov, L. Sujolitia, “Drept constituţional comparat”, Chişinău, 2003.
16. K. Bongenaar, J. Janus, B. Negru, M. Petrachi, Manual pentru deputaţii în Parlamentul Republicii
Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, Chişinău, 1994.
17. Parlamentul Republicii Moldova, Studioul de creaţie „Fotojurnalist”, Chişinău, 1996.
18. Pentru alegerea Parlamentului. Culegere de acte legislative. К выборам Парламента. Сборник
законодательных актов. Parlamentul Republicii Moldova, Chişinău, 1993
19. Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, nr 797-XII, 2 aprilie 1996, Chişinău,
Parlamentul Republicii Moldova, Chişinău, 1996.
20. V. Moşneaga, Gh. Rusnac, Alegerile parlamentare şi consolidarea sistemului pluripartitist în
Republica Moldova,// MOLDOSCOPIE, vol. IV, USM, Chişinău, 1994.
21. Aspecte ale practicii parlamentare, relaţiile dintre Parlament şi Guvern. (Republica Moldova),
editată de Fundaţia East-Vest Parliamentary Practice Project, 1997.
22. Igor bantuș. Protecția mandatului parlamentar – mechanism inerent în realizarea suveranității
naționale. Chișinău, 2002.
23. I. Bantuş, S. Secrieru, Drept Constituţional, Chişinău, 2000.
24. V. Duculescu, C. Călinoiu, G. Duculescu, Drept Constituţional Comparat, Ediţia II, revăzută şi
adăugată, vol. I, Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
25. В. Е. Чиркин. Конституционное право зарубежных стран. Юристъ, Москва, 1997.
26. Бредихин А.Л. Суверенитет как политико-правовой феномен: монография /А.Л.Бредихин.
Москва: Инфра-М, 2012.
Dicţionare
1. Dictionarul explicativ al limbii romane - editia 2016 Editura: Univers Enciclopedic Gold
Bucureşti 2016: 2016.
2. Dictionar Juridic (A-Z), Vladimir Hanga. Bucureşti: Lumina Lex, 2007.
3. Dictionar de termeni juridici uzuali, Emil Dersidan. Bucureşti: Proteus, 2006.

16