UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina

„CRIMINALISTICA”
Ciclul I, Licenţă

AUTORI:
M. Gheorghiţă
dr. hab.,prof. univ;
M. Demcenco,
dr. în drept, conf. universitar;
Gh. Golubenco,
dr. în drept, conf. universitar;
A. CEACHIR,
magistru în dr., lector universitar;
A.Eni,
magistru în drept, lector universitar

CHIŞINĂU, 2017

1
APROBAT Şef Departament ________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2017

2
 PRELIMINARII

La începutul mileniului al treilea s-a observat că criminalitatea capătă noi forme, tot mai
sofisticate, impertinente şi periculoase. Eforturile depuse de societate în vederea combaterii
criminalităţii au dat anumite rezultate. La obţinerea acestor succese a contribuit şi ştiinţa
judiciară - criminalistica, care se află permanent în căutarea celor mai eficiente mijloace şi
metode pentru a face faţă fenomenului infracţional.
Disciplina Criminalistica reprezintă o ştiinţă judiciară care studiază legităţile de formare
a urmelor infracţionale şi elaborează metode şi mijloace destinate administrării probelor în
justiţia penală, prin aceasta contribuind la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor. La
elaborarea metodelor, mijloacelor şi procedeelor noi de combatere a criminalităţii este
valorificată experienţa acumulată de-a lungul anilor în prevenirea, descoperirea şi cercetarea
infracţiunilor prin mijloace, metode şi procedee de activitate performante, puse la dispoziţie
de ştiinţa şi tehnica modernă.
Studierea acestei disciplini de către studenţii facultăţilor de drept asigură crearea unor
aptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice absolut
necesare specialiştilor preocupați cu descoperirea infracţiunilor. Deprinderile căpătate în
urma studierii criminalisticii contribuie la formare juristului profesionist.
Specialiştii criminaliști îşi pot realiza potențialul în activitatea de urmărire penală, în
realizarea expertizelor judiciare, prevenirii infracțiunilor și alte domenii extrajudiciare.
Modulul disciplinei este destinat înţelegerii profunde şi complexe de către studenţii
facultăţilor de drept a bazelor ştiinţifice şi a metodologiei criminalistice, precum şi
autoperfecţionării continue în domeniul jurisprudenţei.
Astfel, criminalistica contribuie direct la dezvoltarea competenţelor specifice ale
programului de formare profesională la specialitatea Drept.
Disciplina se predă în limbile română și rusa.
Beneficiari sunt studenții de la secția zi și frecvență redusă

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil de Semest- inclusiv
învăţământ disciplinei disciplinei disciplină rul Total
C S L LI
S.07.O.64 Criminali M.Gheorghiţă VII 180 45 45 90 E 6
stica Gh.Golubenco
cu frecvenţă
M.Demcenco
la zi
A.Ceachir
A.Eni
S.09.O.62 Criminali M.Gheorghiţă IX-X 180 26 10 144 E 6
stica Gh.Golubenco
cu frecvență
M.Demcenco
redusă
A.Ceachir
A.Eni

3
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Introducere în criminalistică şi metodologia disciplinei 2 2 2 2 4 6
2. Identificarea criminalistică 2 2 2 - 8 8
3. Aspecte generale ale tehnicii criminalistice 2 2 2 - - 8
4. Fotografia judiciară şi audio-videoînregistrarea crim-că 2 2 2 - 6 8
5. Traseologia criminalistică 4 2 4 2 8 8
6. Armologia criminalistică 2 2 2 - 4 8
7. Documentologia criminalistică 2 - 2 - 4 8
8. Gabitoscopia criminalistică 2 - 2 2 6 8
9. Felurile evidenţelor criminalistice 2 - 2 - - 8
10. Tezele generale ale tacticii criminalistice 2 2 2 2 8 8
11. Tactica cercetării la faţa locului 4 2 4 - 6 8
12. Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente 2 2 2 - 8 8
13. Tactica audierii persoanelor în procesul penal 4 2 4 - 6 8
14. Tactica prezentării spre recunoaştere 2 2 2 - 6 8
15. Tactica şi formele utilizării cunoştinţelor speciale în 2 2 - 2 6
2
procesul cercetării cauzelor penale
16. Teze generale ale metodicii criminalistice 3 2 3 2 6 6
17. Metodica cercetării omorului 2 - 2 - 4 6
18. Metodica cercetării infracțiunilor contra patrimoniului 2 - 2 - 4 6
19. Metodica cercetării infracțiunilor de corupție 2 - 2 - - 10
Total 45 26 45 10 90 144
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - a indentifica și distinge conceptele de bază

paradigmelor şi metodologiei din domeniul ale criminalisticii;
juridic; - a defini elementele fundamentale ale
criminalisticii (tehnica criminalistică,
indentificarea criminalistică, tactica
criminalistică, metodica criminalistică);
- a determina ramurile și domeniile științei
și tehnicii moderne, performante, din care
este preluată și adaptată tehnica
criminalistică;
- a cunoaște premisele științifice și
posibilitățile expertizelor criminalistice;
- a interpreta categoriile de bază și principiile
tacticii criminalistice;
- a stabili principiile, sistemul și sarcinile
metodicii criminalistice;
- a relata despre conceptul de model și
4

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, a
altor instrumente juridice europene şi
internaţionale;
caracteristică criminalistică a infracțiunilor;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii
științifico-practice a elementelor de bază ale
criminalisticii;
- a determina locul și rolul criminalisticii în
sistemul științelor juridice și legătura cu alte
științe adiacente.
- a identifica problemele de drept, specifice
activității de cercetare a infracțiunilor sub
aspect de tehnică, tactică și metodică
criminalistică;
- a alege metoda/ procedeul cel mai eficient
pentru acumularea datelor şi informaţiilor
referitoare la problema concretă legată de
investigarea infracțiunilor de către organul de
urmărire penală cu aplicarea mijloacelor
tehnico- științifice, procedeelor tactice și
metodicii criminalistice;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii
științifico-practice a tehnicii, tacticii și
metodicii criminalistice;
- a argumenta eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la practica de aplicare a metodicii
criminalistice de către organele de urmărire
penală în activitatea de cercetare a
infracțiunilor;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
acumulate, prin prisma utilităţii pentru
soluționarea problemelor specifice ce apar în
activitatea de cercetare a infracțiunilor sub
aspect de tehnică, tactică și metodică
criminalistică.
- a distinge actele normative naţionale,
europene/internaţionale aplicabile procesului
de descoperire și prevenire a faptelor penale;
- a identifica și interpreta normele de
procedură aplicabile activității de cercetare a
infracțiunilor de către organul de urmărire
penală;
- a raporta normele procedurale din actele
internaționale/europene la situaţii practice
concrete prin prisma principiului lex fori;
- a stabili coraportul dintre norma
procedurală naţională şi cea internațională în
reglementarea activității de administrare a
probelor în procesul penal cu aplicarea
tehncii, tacticii și metodicii criminalistice;
5
 - a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor procedural penale
autohtone cu prevederile legislaţiei europene/
internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor - a cunoaște, descrie/identifica tehnici şi
specifice din domeniul juridic în soluţionarea instrumente specifice domeniului
problemelor de ordin practic; Criminalisticii;
- a identifica problemele de ordin practic
din domeniul cercetării infracțiunilor sub
aspect de tehnică, tactică și metodică
ciminalistică;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic la cercetarea
anumitor categorii de infracțiuni;
- a decide asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând
cont de prevederile legii procesual penale și
experienței pozitive a organelor de urmărire
penală în activitatea de cercetare a
infracțiunilor;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
organelor de urmărire penală în activitatea de
cercetare a anumitor categorii de infracțiuni.
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de - a identifica lacunele şi carenţele din actele
reglementări sau coliziuni sau de drept; normative ce reglementează activitatea de
administrare a probelor de către organul de
urmărire penală în scopul descoperirii și
prevenirii infracțiunilor;
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniu și a propune soluții optimale în
vederea depășirii carențelor legislative;
- a estima eficienţa normelor care
guvernează activitatea de cercetare
criminalistică a infracțiunilor
-a propune soluții proprii în vederea depășirii
lacunelor și carențelor legislative din
domeniul cercetării criminalistice a
infracțiunilor de către organul de urmărire
penală

6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee în - a compara experienţa doctrinară şi

vederea formulării soluţiilor interpretative
ale normelor juridice;
practică în vederea alegerii soluţiei
interpretative corecte în activitatea de
cercetare criminalistică a infracțiunilor;
- a interpreta norme procesual penale care
reglementează activitatea organului de
urmărire penală în procesul de administrare a
probelor în scopul descoperirii și prevenirii
infracțiunilor;
6
 - a utiliza metodele specifice cercetării
criminalistice a infracțiunilor în procesul de
elucidare a esenţei juridice a unei sau altei
instituții de drept procesual penal.
7. Formularea propunerilor în vederea - -a stabili normele juridice care conţin
perfecţionării cadrului legal existent. neconcordanțe referitoare la activitatea de
administrare a probelor de către organul de
urmărire penală în scopul descoperirii și
prevenirii infracțiunilor;
- a identifica practicile defectuoase ale
organelor de urmărire penală utilizate în
activitatea de cercetare criminalistică a
infracțiunilor;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor ce guvernează
activitatea de administrare a probelor de către
organul de urmărire penală în scopul
descoperirii și prevenirii infracțiunilor;
- a argumenta propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltării
criminalisticii ca mijloc de realizare a
politicilor statului în domeniul prevenirii și
combaterii a criminalității.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi - a evalua corespunzător complexitatea
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi problemei, sarcinii care urmează a fi realizată
eficacitate a sarcinilor profesionale, cu în contextul cercetării criminalistice a
respectarea principiilor eticii juridice; infracțiunii;
- a estima durata de timp necesară
îndeplinirii unei anumite sarcini;
- a îndeplini sarcinile academice și ulterior
a celor profesionale în termene stabilite și
necesare, în condiții de eficiență și
eficacitate;
- a însuși calitățile etice și profesionale care
trebuie să le posede reprezentanții organelor
învestiți cu atribuția de aplicare a măsurilor
tactice criminalistice în cadrul cercetării
infracțiunilor.
9. Utilizarea eficientă a resurselor de -a utiliza cu eficiență maximă resursa virtuală
comunicare, a surselor de formare internet, pentru a acumula cunoștințele și
profesională asistată, atât în limba română, informațiile necesare privind bazele
cât şi într-o limbă de circulaţie metodologice criminalistice, tehnica, tactica
internaţională. și metodica criminalistică;
- a studia informațiile expuse și în limbi
străine de circulației internațională pentru a
cunoaște aspecte ale metodicii criminalistice
de cercetare a infracțiunilor, practicată de
organele de investigație din alte state.
- a interacționa cu profesorii și colegii prin
intermediul platformei electronice moodle.
IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
7
 Subiectul 1. Introducere în criminalistică şi metodologia disciplinei
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să indice premisele şi condiţiile istorice de 1. Noţiunea şi obiectul de studiu al criminalisticii.
apariţie a cunoştinţelor cu semnificaţie 2. Sistemul cursului criminalisticii.
criminalistică; 3. Principiile și sarcinile criminalisticii.
- să determine aportul cercetărilor care au stat la 4. Bazele ştiinţifice ale metodologiei
leagănul apariţiei ştiinţei criminalistica; criminalistice.
- să evalueze principalele etape de dezvoltare a 5. Legătura criminalisticii cu alte ştiinţe.
criminalisticii naţionale;
-să definească noţiunea de criminalistică şi să Termeni cheie: criminalistica, sistemul
specifice sistemul acesteia; criminalisticii, metodele criminalistice, știință
- să deducă rolul criminalisticii la prevenirea juridică.
infracţiunilor;
- să estimeze locul criminalisticii în sistemul
ştiinţelor naturale şi juridice;
- să definească metodele criminalistice;
- să determine clasificarea metodelor
criminalistice;
- să deducă necesitatea aplicării în teoria şi practica
criminalistică a metodelor particular-ştiinţifice;
- să analizeze formele de aplicare în activitatea de
urmărire penală a metodei de modelare;
- să înțeleagă locul criminalisticii în sistemul
științelor juridice, judiciare, naturale, tehnice.
Subuectul 2. Identificarea criminalistică
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de identificare 1.Noţiunea şi importanța identificării
criminalistică; criminalistice.
- să înțeleagă premisele idemtificării criminalistice; 2.Premisele ştiinţifice ale identificării
- să evidenţieze genurile şi obiectele identificării criminalistice.
criminalistice; 3. Obiectele identificării criminalistice.
- să clarifice modelele de comparaţie necesare 4.Genurile identificării criminalistice.
expertizei dispuse în vederea stabilirii adevărului; 5. Etapele identificării criminalistice.
- să evalueze rolul şi importanţa modelelor de
comparație; Termeni cheie: identificare criminalistică, genurile
- să demonstreze și să deosebească genurile identificării criminalistice, obiectele identificării
identificării criminalistice; criminalistice, etapele identificării criminalistice,
- să cunoască etapele identificării criminalistice; modele de comparație.
- să distingă concluziile ce pot apare în activitatea
de identificare criminalistică.
Subiectul 3. Aspecte generale ale tehnicii criminalistice
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea și importanța tehnicii 1. Noţiunea și importanța tehnicii criminalistice;
criminalistice; 2. Clasificarea tehnicii criminalistice.
- să cunoască sarcinile şi clasificarea tehnicii 3. Regili și recomandări privind modul de utilizare
criminalistice; a tehnicii criminaliscice în activitatea de
- să determine ramurile și domeniile științei și investigare a infracțiunilor.
tehnicii moderne, performante, din care este 4. Asistența tehnico-criminalistică a organelor de
preluată și adaptată tehnica criminalistică; drept în activitatea de cercetare a infracțiunilor.

8
- să cunoască regulile ce urmează a fi respectate la
aplicarea practică a tehnicii criminalistice; Termeni cheie:tehnica criminalistică, mijloace
determine metodele şi genurile de fotografiere tehnico științifice criminalistice de prevenire a
criminalistică; infracțiunilor, mijloace tehnico științifice
- să respecte cerințele legale și recomandările criminalistice pentru descoperirea, fixarea și
criminalistice la efecturea acțiunilor procedurale cu ridicarea probelor, mijloace tehnico științifice
folosirea tehnicii criminalistice; criminalistice folosite la efectuarea expertizei
- să aprecieze nivelul asistenței tehnico- criminalistice.
criminalistice actuale a organelor de drept.
Subiectul 4. Fotografia judiciară şi audio-video înregistrarea criminalistică
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea și importanța fotografiei 1. Noţiunea, sistemulși sarcinile fotografiei
judiciare; judiciare.
- să argumenteze sistemul și sarcinile fotografiei 2. Elemente de tehnică fotografică.
judiciare; 3. Metodele fotografiei judiciare operative.
- să cunoască metodele fotografiei judiciare 4. Metodele fotografiei judiciare de examinare.
operative; 5. Rolul audio-video înregistrării în activitatea de
- să argumenteze rolul metodele fotografiei cercetare a infracțiunilor.
judiciare de examinare;
- să clarifice rolul fotografiei şi audio- Termeni cheie: tehnica fotografică, fotografia
videoînregistrării criminalistice în combaterea judiciară operativă, fotografia judiciară de
fenomenului infracţional; examinare, audio-video înregistrări.
- să identifice tehnicile de fotografiere în procesul
efectuării acțiunilor de procedură penală;
- să evalueze regulile şi cerinţele efectuării audio-
video înregistrării la cercetarea infracţiunilor.
Subiectul 5. Traseologia criminalistică
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de traseologie şi să 1. Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.
specifice sarcinile acesteia; 2. Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii..
- să clasifice urmele materiale ale infracţiunii; 3. Urmele de mâini.
- să evalueze regulile generale de fixare şi ridicare 4. Urmele de picioare.
a urmelor materiale ale infracţiunii; 5. Alte urme create de om.
- să indice premisele ştiinţifice asle identificării 5. Urme create de mecanisme și instrumente.
persoanelor după urmele de mâini; 6. Microurmele infracţiunii.
- să clasifice desenele papilare;
-să definească noţiunea şi importanţa criminalistică
a urmelor de picioare; Termeni cheie: traseologia criminalistică, urmele
- să analizeze elementele caracteristice ale „cărării materiale ale infracțiunii, urme de mâini, urme de
urmelor”; picioare, cărare de urmă, urme mecanoscopice,
- să definească noţiunea şi să clasifice urmele microurme.
mecanoscopice;
-să definească şi să aprecieze importanţa
criminalisică a urmelor obiectelor de
îmbrăcăminte;
- să reproducă criteriile de clasificare a urmelor
create de mijloacele de transport;
- să analizeze procesul de descoperire, fixare şi
ridicare a urmelor mijloacelor de transport;
-să interpreteze noţiunea de microurmă a
infracţiunii;
9
-să demonstreze importanţa criminalistică a
microurmelor infracţiunii.
Subiectul 6. Armologia criminalistică
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească conceptul criminalistic al armei de 1. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.
foc şi să formuleze criteriile de clasificare ale 2. Armele de foc: noţiunea, criterii de clasificare.
acestora; 3. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic.
- să clasifice urmele împuşcăturii; 4. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea,
- să determine direcţia, distanţa şi locul de unde s-a importanţa criminalistică.
tras din arma de foc; 5. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa
- să definească noţiunea de expertiză balistică şi să locului a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor
determine sarcinele acesteia; împuşcăturii.
- să destingă sarcinile specifice ale expertizei 6. Noţiunea, clasificarea și caracteristicile armelor
armelor atipice; albe
- să evalueze procesul de creare a urmelor,
mecanismelor armelor de foc pe muniţie; Termeni cheie: armologia criminalistică, balistica
- să definească noţiunea şi caracteristicile armei judiciară, arma de foc, muniția, urmele
albe; împușcăturii, armă albă.
- să determine clasele armelor albe.
Subiectul 7. Documentologia criminalistică
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de document şi fals în 1. Noţiunea şi importanţa documentelor - mijloace
documente; de probă.
- să analizeze formele falsului prin înlăturare de 2. Regulile generale privind manipularea şi
text; conservarea documentelor - probe materiale.
- să definească esenţa falsului material în acte 3. Caracteristicile falsului documentelor .
scrise; 4. Scrisul ca obiect de studiu criminalistic.
- să evidenţieze sarcinile examinării prealabile a 5. Examinarea criminalistică a actelor scrise în
actelor suspecte de fals; vederea stabilirii adevărului.
- să identifice semnele falsului prin ştergere şi
corodare; Termeni cheie: document, falsul în document prin
- să determine rechezitele care sunt frecvent supuse înlăturare de text, fals în document prin ștergere și
contrafacerii ilicite; corodare de text, falsificarea impresiunilor de
- să evaluze elementele caracteristice ale falsificării ștampilă și a semnăturii, exprtiza tehnico-
impresiunilor de ştampilă şi a semnăturii; criminalistică a documentelor.
- să evidenţieze sarcinile expertizei tehnico-
criminalistice a documentelor;
- să enumere premisele ştiinţifice şi posibilităţile
expertizei grafoscopice;
- să evidenţieze activităţile de pregătire a expertizei
scrisului;
- să evalueze rolul şi importanţa modelelor de
comparaţie a scrisului;
Subiectul 8. Gabitoscopia
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi sacinile gabitoscopiei 1. Consideraţii preliminare.
criminalistice; 2. Noţiunea şi sarcinile gabitoscopiei criminalistice.
- să enumere premisele ştiinţifice ale gabitoscopiei; 3. Noţiunea de „portret vorbit” şi regulile de
- să interpreteze noţiunea de semnalmente; descriere a persoanelor după semnalmentele
- să determine noţiunea şi regulile întocmirii exterioare.
„portretului vorbit”; 4. Semnalmentele anatomice ale persoanei.
10
- să evalueze caracteristicile generale şi particulare Semnalmentele funcţionale ale persoanei.
ale semnalmentelor exterioare a persoanei; Descrierea vestimentaţiei şi obiectelor portabile.
5. Posibilităţile expertizei fotoportretice.

Termeni cheie: gabitoscopia criminalistică, portret

vorbit, expertiza fotoportretică.
Subiectul 9. Felurile evidenţelor criminalistice
Obiective Unităţi de conţinut
- să prezinte noţiunea de evidenţe criminalistice; 1.Noţiunea de evidenţe. Clasificarea evidenţelor.
- să distingă tipurile evidenţelor criminalistice; Sarcinile şi posibilităţile evidenţelor criminalistice.
- să enumere posibilităţile utilizării datelor 2. Sistemul de evidenţe criminalistice din RM.
evidenţelor criminalistice 3. Tipurile de evidenţe şi utilizarea acestora în
procesul de cercetare a infracţiunilor.
4. Modul de apelare la evidenţele criminalistice

Termeni cheie: evidența criminalistică, sistem de

evidențe criminalistice.
Subiectul 10 Tezele generale ale tacticii criminalistice
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de tactică criminalistică şi 1.Noţiuni generale cu privire la tactica
sarcinile acesteia; criminalistică.
- să interpreteze categoriile de bază şi principiile 2. Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticii
tacticii criminalistice; criminalistice.
- să evalueze situaţiile de urmărire penală şi factorii 3. Categoriile şi principiile tacticii criminalistice:
care influenţează formarea acestora; 4. Situalogia criminalistică.
- să identifice noţiunea de versiune criminalistică, 5. Versiunile criminalistice. Organizarea cercetării
regulile de elaborare şi verificare a versiunilor cauzelor penale. Planificarea cercetării şi acţiunilor
criminalistice; de urmărire penală
- să definească esenţa organizării urmăririi penale; 6. Studierea persoanelor participante la proces –
- să determine planificarea urmăririi penale şi condiţie indispensabilă aplicării măsurilor tactice
planificarea acţiunilor de urmărire penală; criminalistice.
- să identifice etapele şi formele de interacţiune a 7. Calităţile profesionale şi deontologia organelor
organului de urmărire penală cu serviciile speciale chemate să aplice măsuri tactice în cadrul urmăririi
de investigaţie la cercetarea infracţiunilor; penale.

Termeni cheie: tactica criminalistică, situalogia

criminalistică, versiunile criminalistice.
Subiectul 11 . Tactica cercetării la faţa locului
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de faţa locului şi sarcinile 1. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la
cercetării acesteia; faţa locului.
- să identifice sarcinile activităţii de cercetare a 2. Etapele cercetării la faţa locului.
locului faptei; 3. Principiile general-tactice privind cercetarea la
- să destingă cercetarea la faţa locului în domiciliu faţa locului.
de percheziţie la domiciliu; 4. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului. 5.
- să descrie consecutivitatea cercetării cadavrului la Completarea echipei de cercetare a locului faptei.
faţa locului; 6. Rolul specialistului la cercetarea locului faptei.
- să analizeze metodele fixării fotografice a 7. Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.
cadavrului; Fazele şi metodele de examinare a ambianţei
- să estimeze rolul medicului-legist, participant în locului faptei.
calitate de specialist la cercetarea locului 8. Procedeele tactice aplicate în cadrul cercetării la
11
descoperirii cadavrului; faţa locului.
- să definească noţiunea de tehnică criminalistică; 9. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.
- să analizeze principiile aplicării metodelor şi Procesul-verbal de cercetare la faţa locului:
mijloacelor tehnico-criminalistice; structura şi conţinutul acestuia.
- să evalueze structura tehnicii criminalistice şi să 10. Aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la
clasifice mijloacele tehnice criminalistice; cercetarea locului faptei şi fixării rezultatelor
- să determine aportul mijloacelor tehnico- obţinute.
ştiinţifice criminalistice la cercetarea locului faptei; 11. Fotografia şi înregistrarea videomagnetică –
- să specifice mijloacele şi metodele tehnico- mijloace eficiente de fixare.
criminalistice folosite la căutarea şi depistarea 12. Tehnica aplicării acestora în cadrul cercetării la
urmelor şi altor materiale de probă în condiţii de faţa locului.
teren; 13. Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului
- să definească noţiunea şi sisetemul fotografiei faptei.
judiciare; 14. Variantele tehnice de întocmire a schiţei
- să indice metodele fotografiei judiciare operative; locului faptei.
- să analizeze regulele fotografiei panoramice şi
signalitice; Termeni cheie: locul faptei, cercetarea la fața
- să determine regulile metodei metrice aplicate la locului, procesul- verbal al cercetării la fața
fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului; locului, schița locului faptei.
- să evalueze mijloacele tehnice şi procedeele de
fixare fotografică a semnalmentelor persoanelor şi
cadavrelor;
- să evaluze avantajele aplicării înregistrării video-
magnetice la fixarea rezultatelor desfăşurării
acţiunilor de urmărire penală;
- să identifice aspectul criminalistic al noţiunii de
fixare a rezultatelor cercetării la faţa locului;
- să analizeze ordinea consemnării în procesul
verbal a rezultatelor cdercetării la faţa locului;
Subiectul 12 Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente
Obiective de referință Unităţi de conţinut
-să definească noţiunea de percheziţie şi ridicare de 1. Conceptul criminalistic al noţiunii de
obiecte şi documente; percheziţie. Sarcinile generale ale percheziţiei.
- să determine temeiurile efectuării percheziţiei şi 2. Tipurile percheziţiei. Efectuarea percheziţiei în
ridicării de obiecte sau documente grup.
-să distingă percheziţia de ridicarea de obiecte şi 3. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
documente; Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor
- să distingă etapele percheziţiei; investiţi cu efectuarea percheziţiei.
- să stabilească sarcinile etapei de pregătire a 4. Reguli general-tactice privind efectuarea
percheziţiei în încăperi; percheziţiei. Aspectul psihologic al percheziţiei.
- să distingă etapele de realizare a percheziţiei în 5. Percheziţia în încăperi. Noţiunea de încăpere ca
încăperi; obiect de percheziţionat. Tactica deplasării şi
- să estimeze totalitatea mijloacelor tehnico- pătrunderii în încăperea în care urmează să fie
ştiinţifice destinate procesului de căutare a efectuată percheziţia. Tactica percheziţiei în
obiectelor ascunse, aplicabile în condiţii de spaţiu încăpere. Metodele şi tehnica aplicată la căutarea
închis; obiectelor ascunse. Regulile deontologice şi etico-
juridice cu a căror strictă respectare trebuie să se
desfăşoare percheziţia în încăperi.
6. Percheziţia în locuri deschise. Noţiunea de loc
deschis ca obiect de percheziţionat. Metodele de
căutare în locuri deschise a obiectelor ascunse.
7. Mijloacele tehnice aplicate la efectuarea
12
 genului dat de percheziţie.
8. Percheziţia corporală. Categoriile de persoane
care pot fi supuse percheziţiei corporale. Fazele în
care se desfăşoară percheziţia corporală.
Participanţii la percheziţia corporală.
9. Fixarea rezultatelor percheziţiei.

Termeni cheie: percheziția, ridicare de obiecte și

documente, percheziția în încăperi, percheziția în
locuri deschise, percheziția corporală.
Subiectul 13 . Tactica audierii persoanelor în procesul penal
Obiective de referință Unităţi de conţinut
-să definească audierea martorului stabilind 1. Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului
importanţa declaraţiilor acestuia în procedura de în procesul penal.
urmărire penală; 2. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor
- să analizeze procesul psihologic de formare a martorilor.
declaraţiilor martorului şi să stabilească factorii care 3. Organizarea activităţii de audiere a martorilor.
influenţează conţinutul acestora; Determinarea timpului şi a locului audierii
- să definească şi să clasifice procedeele tactice martorilor. Persoanele care pot participa la
aplicate la audierea martorului; audierea martorilor. Pregătirea în vederea audierii
- să analizeze etapele procesului de audiere a unei persoane concrete în calitate de martor.
martorului; 4. Procedeele tactice ce constituie tactica audierii
- să proiecteze acţiunile de pregătire în vederea propriu-zise a martorilor. Contactul psihologic –
audierii martorului; condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a audierii
- să indice factorii care determină aspectul specific martorilor. Procedeele tactice cu a căror aplicare se
al activităţii de audiere a minorilor şi a asigură contactul psihologic. Relatarea liberă:
persoanelor în etate şi cu dizabilităţi; noţiunea şi semnificaţia ei tactică. Alte procedee
- să evidenţieze cadrul tactic de audiere a tactice de audiere a martorilor. Tactica depăşirii
persoanelor minore, în etate şi cu dizabilităţi; mărturiilor mincinoase.
- să interpreteze conceptul criminalistic al noţiunii 5. Procedeele tactice privind audierea martorilor
de confruntare în procedura de urmărire penală; minori, a persoanelor în etate şi a celor
- să identifice activităţile procesuale şi handicapate. Persoanele participante la audierea
extraprocesuale de verificare a declaraţiilor acestei categorii de martori. Particularităţi tactice
bănuitului şi învinuitului; privind audierea părţii vătămate.
- să evidenţieze procedeele tactice de verificare la 6. Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.
locul infracţiunii a declaraţiilor bănuitului şi a Unele aspecte referitoare la psihologia bănuitului şi
învinuitului; a învinuitului. Pregătirea în vederea audierii
- să evalueze elementele de pregătire a verificării la bănuitului şi a învinuitului. Tactica audierii
faţa locului a declaraţiilor bănuitului şi propriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.
învinuitului; 7. Procedeele tactice aplicate în cadrul audierii
- să definească conceptul criminalistic de fixare a bănuitului şi a învinuitului. Tactica prezentării
declaraţiilor bănuitului şi a învinuitului; probelor în cadrul audierii bănuitului şi
- să evidenţieze procedeele tactice şi mijloacele învinuitului.
tehnice aplicate cu ocazia verificării la locul
infracţiunii a declaraţiilor bănuitului şi Termeni cheie: audierea, martor, bănuit, învinuit,
învinuitului; tactica audierii martorului, tactica audierii
- să evalueze condiţiile în care înregistrarea video bănuitului, învinuitului, verificarea declarațiilor la
şi audio-magnetică este indispensabilă fixării fața locului.
declaraţiilor bănuitului şi învinuitului;
Subiectul 14. Tactica prezentării spre recunoaştere, verificării declaraţiilor la faţa locului,
reconstituirii faptei
Obiective de referință Unităţi de conţinut
13
- să definească noţiunea şi sarcinile prezentării spre
recunoaştere, verificării declaraţiilor la faţa locului
şi reconstituirii;
- să stabilească elementele tactice de pregătire a
acestor acţiuni de urmărire penală;
- să determine tipurile prezentării spre
recunoaştere;
- să indice acţiunile de pregătire a prezentării
persoanelor spre recunoaştere după voce şi vorbire;
- să stabilească mijloacele tehnice criminalistice şi
condiţiile în care este indicată aplicarea lor la
prezentarea spre recunoaştere după voce şi vorbire;
-să identifice formele procesuale şi extraprocesuale
de prezentare spre recunoaştere a cadavrului;
- să determine persoanele ce pot fi chemate să
recunoască cadavrul cu identitatea necunoscută;
- să determine condiţiile şi acţiunile de pregătire a
verificării declaraţiilor la faţa locului;
- să stabilească condiţiile şi locul reconstituirii
faptei.
1. Noţiunea şi importanţa prezentării spre
recunoaştere la descoperirea infracţiunilor şi
identificarea autorilor acestora.
2. Pregătirea în vederea prezentării spre
recunoaştere. Obiectul audierii persoanei care
urmează să recunoască.
3. Reguli generale privind efectuarea prezentării
spre recunoaştere.
4. Prezentarea spre recunoaştere a persoanelor
după semnalmente şi caracteristicile funcţional-
dinamice (mers, voce şi vorbire).
5. Particularităţi tactice privind prezentarea spre
recunoaştere a cadavrelor. Selectarea subiecţilor
recunoaşterii propriu-zise a cadavrelor.
6. Tactica prezentării spre recunoaştere a
animalelor şi a obiectelor materiale care au
constituit obiectul sau produsul infracţiunii.
7. Verificarea şi aprecierea rezultatelor prezentării
spre recunoaştere.
8. Tactica verificării declaraţiilor la faţa locului.
9. Reconstituirea faptei: noţiune şi sarcini.
10. Particularităţile tactice a reconstituirii faptei.

Termeni cheie prezentarea spre recunoaștere,

verificarea declarațiilor la fața locului,
reconstituirea faptei.

Subiectul 15. Tactica şi formele utilizării cunoştinţelor speciale în procesul cercetării cauzelor
penale
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de cunoştinţe speciale; 1. Noţiunea de cunoştinţe speciale. Formele
- să analizeze formele cunoştinţelor speciale, cunoştinţelor speciale.
utilizate în procesul penal; 2. Instituţiile şi persoanele care pot utiliza
- să identifice rolul specialistului şi cazurile cunoştinţele speciale în forme de probe.
participării lui la efectuarea acţiunilor de urmărire 3. Reglementarea aplicării cunoştinţelor speciale
penală; în procesul cercetării infracţiunilor;
- să determine situaţiile când expertiza este 4. Tactica luării de mostre pentru examinarea
obligatorie la cercetarea infracţiunilor; comparativă.
- să interpreteze temeiurile dispunerii expertizelor 5. Identificarea persoanelor sau instituţiilor care
judiciare; pot efectua expertizele necesare pe cauza
- să distingă constatarea tehnico-ştiinţifică şi cercetată. Prezentarea materialelor spre
medico-legală ca probă în cauza penală; expertizare. Efectuarea expertizelor peste
- să stabilească situaţiile când este necesară hotarele ţării.
dispunerea expertizei judiciare; 6. Evaluarea raportului de expertiză sau
- să evalueze raportul de expertiză (constatare constatării tehnico-ştiinţifice
tehnico-ştiinţifică sau medico-legală) şi să 7. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale
determine deciziile care urmează a fi luate; ale persoanelor competente – cerinţă de principiu
metodic privind cercetarea infracţiunilor.

Termeni cheie: cunoștințe speciale, specialist,

expert judiciar, constatare tehnico- științifică și
14
 medico-legală, expertiza judiciară

Subiectul 16. Teze generale ale metodicii criminalistice

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi sarcinile metodicii 1. Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii
criminalistice; criminalistice. Principiile metodicii criminalistice.
- să analizeze structura şi conţinutul metodicii 2. Izvoarele metodicii criminalistice. Etapele de
criminalistice; cercetare a infracţiunilor.
- să distingă etapele cercetării cauzelor penale; 3. Modelul şi Caracteristica criminalistică a
- să indice structura şi conţinutul metodicilor infracţiunilor şi rolul acesteia la elaborarea
particulare de cercetare a infracţiunilor; indicaţiilor metodice privind cercetarea diferitor
- să interpreteze noţiunea de model şi caracteristică categorii de infracţiuni.
criminalistică a infracţiunilor; 4. Planificarea şi desfăşurarea activităţii de
- să analizeze acţiunile procesuale desfăşurate la urmărire penală în mod organizat – principiu
etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor; general metodic, privind cercetarea penală.
- să determine organizarea cercetării infracţiunii de 5. Structura şi conţinutul metodicilor particulare de
un singur ofiţer de urmărire penală şi de un grup de cercetare a infracţiunilor.
ofiţeri; 6. Situaţiile tipice de urmărire penală.
- să distingă situaţiile formării unui grup de ofiţeri 7. Acţiunile caracteristice etapei iniţiale de
de urmărire penală pentru cercetarea cauzei penale; cercetare şi sarcinile acestora.
- să identifice metodica investigării împotrivirii 8. Corelarea activităţii de umărire penală cu cea a
urmăririi penale; organelor speciale de investigaţie ca factor
- să identifice metodica cercetării alibiului, important metodic privind cercetarea infracţiunilor.
înscenării infracţiunii si autocalomniei;
- să reproducă structura metodicii particulare de Termeni cheie: metodica criminalistică,
cercetare a omorului; caracteristica criminalistică a infracțiunii, situații
- să determine aspectul psihologic al urmăririi tipice de urmărire penală.
penale.
Subiectul 17 Metodica cercetării omorului
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să indice structura şi conţinutul metodicilor 1. Aspectele generale privind infracțiunile de omor.
particulare de cercetare a omorului; 2. Caracteristica criminalistică a infracțiunilor de
- să stabilească caracteristica criminalistică a omor.
infracțiunilor de omor; 3. Situații tipice de urmărire penală și versiunile
- să analizeze acţiunile procesuale desfăşurate la generale în cazurile cercetării omorului.
etapa iniţială de cercetare a omorului; 4. Acțiunile inițiale și ulterioare de urmărire penală
- să determine acţiunile procesuale desfăşurate la la cercetarea omorului.
etapa ulterioară de cercetare a omorului; 5. Particularitățile tactice de efectuare a unor
- să identifice metodica investigării împotrivirii acțiuni de urmărire penală.
urmăririi penale în cazul infracțiunilor de omor;
- să determine aspectul psihologic al urmăririi Termeni cheie: infracțiunile de omor,
penale în cazul infracțiunilor de omor; caracteristica criminalistică a infracțiunilor de
- să elaboreze versiuni generale în cazurile omor, versiuni generale în cazul omorului.
cercetării omorului.
Subiectul 18 Metodica cercetării infracțiunilor contra patrimoniului
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să indice structura şi conţinutul metodicilor 1. Aspecte generale.
particulare de cercetare a infracțiunilor contra 2. Cercetarea criminalistică a furtului.
patrimoniului; 3. Cercetarea criminalistică a jafului și a tâlhăriei.
- să stabilească caracteristica criminalistică a 4. Cercetarea criminalistică a șantajului.
furtului, jafului, tâlhăriei și șantajului;
15
- să analizeze acţiunile procesuale desfăşurate la Termeni cheie: infracțiunile contra patrimoniului,
etapa iniţială de cercetare a infracțiunilor contra caracteristica criminalistică a furtului, jafului,
patrimoniului; tâlhăriei și șantajului, versiuni generale în cazul
- să determine acţiunile procesuale desfăşurate la furtului, jafului, tâlhăriei și șantajului.
etapa ulterioară de cercetare a infracțiunilor contra
patrimoniului;
- să identifice metodica investigării împotrivirii
urmăririi penale în cazul infracțiunilor contra
patrimoniului;
- să determine aspectul psihologic al urmăririi
penale în cazul infracțiunilor contra
patrimoniului;
- să elaboreze versiuni generale în cazurile
cercetării infracțiunilor contra patrimoniului.

Subiectul 19 Metodica cercetării infracțiunilor de corupție

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să indice structura şi conţinutul metodicilor 1. Aspectele generale privind infracțiunile de
particulare de cercetare a infracțiunilor de corupție; corupție.
- să stabilească caracteristica criminalistică a 2. Caracteristica criminalistică a infracțiunilor de
infracțiunilor de corupție; corupție.
- să analizeze acţiunile procesuale desfăşurate la 3. Situații tipice de urmărire penală și versiunile
etapa iniţială de cercetare infracțiunilor de generale în cazurile cercetării infracțiunilor de
corupție; corupție.
- să determine acţiunile procesuale desfăşurate la 4. .Acțiunile inițiale și ulterioare de urmărire penală
etapa ulterioară de cercetare a infracțiunilor de la cercetarea infracțiunilor de corupție..
corupție; 5. Particularitățile tactice de efectuare a unor
- să identifice metodica investigării împotrivirii acțiuni de urmărire penală.
urmăririi penale în cazul infracțiunilor de corupție;
să determine aspectul psihologic al urmăririi Termeni cheie: infracțiuni de corupție,
penale în cazul infracțiunilor de corupție; caracteristica criminalistică a infracțiunilor de
să elaboreze versiuni generale în cazurile cercetării corupție, versiuni generale în infracțiunilor de
infracțiunilor de corupție. corupție

V. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare

Proiect de  Identificarea surselor  Actualitatea şi Ultima

cercetare bibliografice importanţa studiului saptămână a
(individual sau în  Studierea cadrului  Profunzimea studiului lunii noiembrie
grup de 4-5 legal, a opiniilor şi  Diversitatea surselor
concepţiilor doctrinare utilizate
persoane)
 Elaborarea propriu-  Analiza critică a
zisă a lucrării rezultatelor prezentate
 Formularea  Coerenţa concluziilor
rezultatelor şi  Identificarea
concluziilor proprii posibilităţilor de aplicare
Prezentarea publică a a rezultatelor
rezultatelor obţinute  Nivelul academic de
16
 (Power Point etc.) prezentare

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Organizarea instruirii este axată pe cele două forme clasice: prelegerea și seminarul. În
cadrul prelegerii se relatează în mod interactiv, inclusiv prin intermediul platformei moodle,
care sunt reperele de bază ale fiecărei unități de conținut. Întrucât disciplina este asigurată cu
materiale metodice necesare, studenții sunt îndrumați la prelegeri cu referire la sursa de
informație relevantă.
În cadrul seminarelor nu se obișnuiește audierea studenților pentru a relata informații
conform unităților de conținut, însă ținând cont de acestea, studenții sunt mobilizați să aplice
cunoștințele teoretice pentru a soluționa anumite sarcini: la început strict teoretice, ulterior
din ce în ce mai practice. Astfel, cooperarea în grup la soluționarea spețelor, precum și
simularea situațiilor practice au ca scop provocarea interesului studenților pentru materia
criminalisticii. Principala abiilitate pe care o deprind studenții urmare a acestor strategii de
instruire este cea de a motiva, argumenta soluția identificată.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării semestriale (evaluarea curentă,
testarea 1, testarea 2, lucrul individual) şi a notei obţinute la examen. Rezultatul evaluării
semestriale constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Examenul la criminalistică este scris sau, după caz, verbal și se bazează pe teste
elaborate pe 3 niveluri: cunoaștere, aplicare, integrare.

VII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

MANUALE

1. Simion Doraș, Criminalistica, Chișinău, 2011;

2. Mihail Gheorghiță, Tratat de criminalistica, Chișinău, 2017;
3. Mihail Gheorghiță, Criminalistica. Partea I. Introducere în criminalistică, Chișinău,
1995;
4. M.Gheorghiță, Tezele generale ale tacticii criminalistice, Chișinău, 2004;
5. M.Gheorghiță, Tactica cercetării la fața locului, Chișinău, 2004;
6. M.Gheorghiță, Tactica reținerii bănuitului, învinuitului, Chișinău, 2004;
7. Aurel Ciopraga, Criminalistica: tratat de tactic, Iași, 1996;
8. A.Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iași, 1979;
9. Lucian Ionescu, Dumitru Sandu, Identificarea criminalistică, București, 1990;
10. D.Sandu, Falsul în acte, București, 1994;
11. Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, București, 2007;
12. C.Dumitrescu, E.Gacea, Elemente de antropologie judiciară, București, 1993;
13. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.I, București, 1976;
14. Colectiv de autori, Tratat de metodică criminalistică, Craiova, 1994;
15. Gheorghe Golubenco, Urmele infracțiunii, Chișinău, 1999;
16. Gh.Golubenco, Criminalistica:obiect, sistem, istorie, Chișinău, 2008;
17. Gh.Golubenco, V.Coldorovschi, Asistența Tehnico-Criminalistică a Descoperirii
Infracțiunilor, Chișinău, 2010;
18. M. Gheorghiță, Tratat de metodică criminalistică, Chișinău 2015;
17
 19. Gh.Păsescu, I.Constantin, Secretele amprentelor papilare, București, 1996;
20. Ioan Mircea, Criminalistica, Iași, 1994;
21. I.Mircea, Valoarea criminalistică a unor urme de la locul faptei, Arad, 1996;
22. V.Măcelaru, Balistica judiciară, București, 1972;
23. А.В.Дулов, П.Нестеренко, Тактика следственных действий, Минск, 1973;
24. А.Н.Васильев, Н.П.Яблоков, Предмет, система и теоретические основы
криминалистики, Москва, 1994;
25. А.Р.Ратинов, Ю.П.Адамов, Лжесвидетильство, Москва, 1976;
26. Б.И.Шевченко, Теоретические основы трасеологической идентификации в
криминалистике, Москва, 1975;
27. В.И.Уваров, Проверка показаний на месте, Москва, 1981;
28. Г.Г.Грановский, Основы трасеологии, Москва, 1974;
29. Г.Доспулов, Ш.Мажитов, Психология покозаний свидетелей и потерпевших,
Алма-Ата, 1975;
30. Н.Н.Гапанович, Опознание в судопроизводстве, Минск, 1975;
31. Е.Н.Центров, Криминалистическое учение о потерпевшем, Москва, 1988;
32. И.Ф.Крылов, Криминалистическое учение о следах, Ленинград, 1976;
33. Р.С.Белкин, Эксперимент в следственной, судебной и экспертной практике,
Москва, 1964;
34. С.Г.Дораш, Криминалистическое исследование документов, Кишинев, 1979;
35. Н.И.Порубов, Научные основы допроса на предварительном следствии, Минск,
1978;
36. М.В.Савельева, А.Б.Смушкин, Следственные действия, Москва, 2013;
37. А.Ф.Волынский, В.П.Лавров, Криминалистика:учебник для студентов вузов,
Москва, 2013;
38. А.А.Топорков, Криминалистика, учебник, Москва, 2013;

ACTE NORMATIVE
1. Constituţia RM din 29 iulie 1994, în vigoare din 27 august 1997, MO al RM nr.1 din
12.08.1994;
2. Codul de procedură penală al R.M., nr. 122-XV din 14.03.2003, MO al RM. nr. 104-
110/447 din 07.06.2003;
3. Codul Penal al R.M. nr. 985-XV din 18.04.2002, MO al RM. nr. 128-129/102 din
13.09.2002.
4. Legea RM nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului
judiciar, în vigoare din 10.12.2016, MO al RM nr. 157-162 din 10.06.2016.

18