Subiectul V: Consideraţii teoretice privind munca dirigintelui

1. Sistemul activităţii educative ale profesorului-diriginte.

2. Atribuţiile profesorului-diriginte conform regulamentelor în vigoare.
3. Atribuţiile profesorului-diriginte în sistemul educaţional din unele ţări din Europa
Occidentală şi SUA.
4. Competenţele profesionale ale dirigintelui.

Termeni cheie: diriginte, funcţiile dirigintelui, grup social, clasă de elevi, structura relaţiilor,
dinamica grupului şcolar, managementul clasei, relaţii interpersonale, climat în colectiv.

1. Sistemul activităţii educative ale profesorului-diriginte.

Diriginte, profesor desemnat de conducerea şcolii să răspundă de desfăşurarea eficientă a

întregului proces instructiv-educativ a elevilor unei clase la care, totodată predă un obiect de
învăţământ. Dirigintele este educatorul clasei de elevi, îndrumător al acestora, responsabil
pentru progresul la învăţătură al fiecărui elev în parte; în acelaşi timp, el armonizează influenţele
educative. El conduce şi coordonează activitatea tuturor factorilor educativi: colectiv de
profesori, părinţi, comunitate.
Pedagogul I.Nicola subliniază că rolul fundamental al dirigintelui este acela de a realiza o
coordonare şi de a asigura o unitate a tuturor influenţelor educative ce se exercită de către toţi
membrii colectivului pedagogic şi de către toţi factorii educativi antrenaţi în acest proces.
Rolul coordonator al dirigintelui se concretizează prin organizarea unui ansamblu de
activităţi educative, care să sintetizeze, să valorifice, să sistematizeze şi să completeze influenţele
educative ce s-au exercitat în cadrul şcolii, cât şi în afara ei.
Dirigintele este desemnat în această funcţie după anumite criterii:
- o vastă experienţă educativă;
- o evidentă autoritate morală şi profesională;
- activitate de predare în clasa respectivă.
Noţiunea „diriginte” este în strânsă legătură cu noţiunea „dirigenţie”. Ce se înţelege prin
dirigenţie? Unii o tratează ca un subsistem al activităţii educative ce se desfăşoară sub
conducerea dirigintelui cu aportul elevilor unei clase şi al factorilor educativi – familie, instituţii
educative extraşcolare, de stat şi particulare, de cultură şi sociale.
Dirigenţia nu se reduce numai la ora de dirigenţie.
Rolul profesorului-diriginte este complex, dificil şi hotărâtor în formarea elevilor săi. Din
ansamblul vast al trăsăturilor ce conturează profilul unui bun diriginte se pot enumera: buna
pregătire profesională şi pedagogică; dragostea faţă de elevi; tact pedagogic; obiectivitate;
principialitate, autoritate, dar şi înţelegere; nepărtinire; iniţiativă etc.
El trebuie să fie model de conduită pentru elevi, demn de a fi urmat în activitatea şi viaţa
lor ulterioară. Trebuie să aibă un profil moral deosebit şi să dispună de alese calităţi psihice şi
pedagogice, asta deoarece responsabilităţile sunt destul de mari.
În viziunea elevilor portretul dirigintelui ideal ar fi aşa: un om înţelegător, atent, calm şi
cu simţul umorului.

2. Atribuţiile profesorului-diriginte în Republica Moldova

1
 În Republica Moldova profesorul-diriginte activează în învăţământul preuniversitar la
treapta de gimnaziu şi liceu. Acţiunile sale sunt reglementate de Regulamentele de funcţionare a
acestor nivele ale învăţământului (vezi, Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiilor
de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II, din 25 martie 2016, disponibil pe adresa
www.mecc.gov.md)

3. Atribuţiile profesorului-diriginte în sistemul educaţional din unele ţări din

Europa Occidentală şi SUA
Atribuţiile profesorului-diriginte Vom menţiona totodată că unele atribuţii ale
activităţii dirigintelui de la noi sunt asemănătoare şi cu atribuţiile profesorului-diriginte din alte
ţări.
De exemplu, în Anglia dirigintele – form mastre sau form mistress, funcţionează în
învăţământul secundar. Planul de învăţământ îi rezervă o oră pe săptămână numai la primele
clase ale învăţământului secundar.
Atribuţiile sale cuprind:
- răspunderea de clasă din punct de vedere administrativ; asigurarea corespunzătoare
pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ; preocuparea de aspectul clasei;
- cunoaşterea elevilor, urmărirea evoluţiei lor;
- urmărirea activităţii şi purtării lor în şcoală;
- distribuirea sarcinilor organizatorice;
- sprijinirea orientării şcolare şi profesionale a elevilor;
- colaborarea cu ceilalţi profesori, cu consilierul şcolar şi cu părinţii elevilor.
La ora de dirigenţie se rezolvă problemele administrative ale clasei, se pun în discuţie
probleme de orientare a conduitei elevilor, acordându-se totodată, şi asistenţă pedagogică
individuală elevilor. Periodic, dirigintele organizează şi întâlniri cu părinţii.
În unele şcoli funcţionează şi „consilieri şcolari”, care completează şi sprijină efortul
dirigintelui în direcţia cunoaşterii şi îndrumării elevilor şi a orientării lor profesionale.
Problemele de educaţie se soluţionează şi în cadrul predării unor discipline ca: Educaţia civică şi
comportamentul social, Igiena şi educaţia sexuală, Circulaţia rutieră.
În Franţa „profesorul principal” funcţionează în învăţământul general şi cel liceal. În
planul de învăţământ nu are ore la dispoziţie.
Atribuţiile lui sunt:
- coordonatorul colectivului de profesori, care predau în clasă, realizează unitatea de
acţiune a profesorilor şi corelaţiile necesare bunei desfăşurări a procesului de
învăţământ;
- se ocupă de cunoaşterea elevilor, centralizează informaţia despre fiecare elev (de la
profesori, corpul de supraveghere, serviciul medico-social, serviciul de orientare,
familie);
- îndrumă buna organizare a muncii elevilor în şcoală şi acasă, fiind un consilier al
elevilor săi;
- asigură datele necesare pentru o bună orientare şcolară şi profesională, supunându-le
dezbaterii „consiliului clasei” în vederea formulării unor recomandări;
- întreţine legătura cu familia.
„Profesorul principal” organizează şi conduce consiliul clasei, format din profesori, în
unele cazuri – şi de delegaţi al părinţilor şi al elevilor.

2
 El desfăşoară, cu prioritate, o largă activitate de studiere a individualităţii elevilor;
strânge, sistematizează şi valorifică informaţia despre fiecare elev, completează şi ţine la zi
dosarele şcolare ale elevilor, redactează caracteristicile; acordă elevilor săi asistenţă pedagogică,
în colectiv sau individual, în problemele în care este solicitat şi, îndeosebi, în ceea ce priveşte
orientarea profesională; organizează dezbaterile din „consiliul clasei” pe probleme ca: studierea
în comun a organizării muncii în clasă, utilizarea timpului, armonizarea predării diferitor materii
şi a lucrărilor ce se dau elevilor; deschiderea şcolii spre viaţă şi stabilirea de relaţii între
activitatea şcolară şi cea extraşcolară, pregătirea elevilor în vederea relaţiilor sociale.
Probleme educative se pun şi în procesul predării unor discipline cu pregnant caracter
formativ: „Morala” (în 5 zile pe săptămână câte 15 min. la „cursul preparativ”; 4 zile la „cursul
elementar” şi o oră pe săptămână la „cursul mediu”); Instruirea civică, în planul de învăţământ al
liceelor, al colegiilor de învăţământ secundar şi al colegiilor de învăţământ general (1/2 oră pe
săptămână).
În Germania diriginţii funcţionează numai în învăţământul general la clasele V-VIII şi
nu au ore de dirigenţie prevăzute în planul de învăţământ.
Ei au sarcina:
- de a coordona toate activităţile legate de desfăşurarea procesului instructiv-educativ
în clasă;
- de a se îngriji de elevi;
- de a supraveghea comportarea lor în şcoală;
- de a cunoaşte elevii, nivelul lor de dezvoltare intelectuală şi morală, a intereselor şi
preocupărilor lor individuale;
- de a ţine legătura cu familia.
Cu elevii organizează convorbiri despre problemele şcolii şi ale clasei, despre familie şi
societate. Unii diriginţi organizează zilnic, înainte de începerea cursurilor, 10 min. de informare
politică.
Diverse alte aspecte ale educaţiei elevilor sunt abordate în cadrul unor discipline cum
sunt „Cunoştinţe sociale” (2 ore pe săptămână la cl. VII-VIII), „Cunoştinţe despre viaţă şi
societate” predate împreună cu istoria. În cadrul biologiei, chimiei şi al lecţiilor de gospodărie şi
menaj se face şi educaţia igienică şi sexuală.
În SUA, profesorii-diriginţi activează numai în şcolile elementare şi secundare.
Atribuţiile lor sunt:
- răspunderea de problemele administrative şi de rezultatele la învăţătură a unei clase
sau doar a unui grup de elevi;
- fiind îndrumător el acordă asistenţă pedagogică, consultaţii;
- studierea elevilor şi ajutor lor în definirea intereselor în alegerea disciplinelor de
opţiune, în evaluarea posibilităţilor şi precizarea planurilor şcolare şi profesionale.
El îşi desfăşoară activitatea după un program bine definit, zilnic sau de câteva ori pe
săptămână, într-o încăpere bine amenajată în localul şcolii.
Cu elevii se discută:
 probleme referitoare la adaptarea la condiţiile vieţii şcolare;
 posibilităţile individualizării învăţământului;
 folosirea timpului liber şi organizarea activităţilor extraşcolare;
 comportarea în societate;
 igiena;

3
  orientarea profesională. (informaţie preluată din lucrarea V.Ursu, Metodologia
educaţiei, Chişinău, 2010).

Fig. nr. 1. Partenerii dirigintelui

Părinţi Elevi Profesori

Profesorul-diriginte

Primărie locală, municipală Colaboratorii organelor de interne

Instituţii şi organizaţii Societatea
nonguvernamentale
Agenţi economici

Rezolvarea multiplelor obiective, reclamă din partea profesorului diriginte competenţe de

a fi un manager real al clasei de elevi.

4. Competenţe profesionale ale dirigintelui (după dr. conf., Tatiana Repida – Educaţia
nonformală – abordare teoretică şi metodologică)

Nr. Competenţe generale Competenţe specifice

1. Cunoaşterea - Studierea clasei de elevi şi întocmirea fişelor de caracterizare
psihopedagogică a psihopedagogică a fiecărui elev şi a fişei de observare
clasei de elevi curentă;
- Evaluarea iniţială a necesităţilor elevilor.
2. Proiectarea - Identificarea obiectivelor axate prioritar pe transmisia de
activităţilor educative valori, a experienţei sociale, pe orientarea elevilor în
şcolare şi extraşcolare problemele de viaţă, în alegerea profesiunii;
- Proiectarea şi realizarea diferitor activităţi educaţionale
extracurriculare şi extraşcolare (ora dirigenţiei, vizite şi
excursii, întâlniri etc.);
- Elaborarea strategiilor optime de realizare a obiectivelor
preconizate;
- Stabilirea modalităţilor de evaluare a nivelului realizării
obiectivelor preconizate.
3. Organizare şi - Crearea condiţiilor şi a climatului favorabil activităţii de
coordonarea formare/dezvoltare a personalităţii elevilor;
activităţilor educative - Coordonarea activităţilor şcolare şi extraşcolare;
4
 şcolare şi extraşcolare - Stabilirea resurselor (informaţionale, materiale) necesare
pentru realizarea cu succes a obiectivelor preconizate;
- Implicarea părinţilor în crearea condiţiilor optime derulării
activităţilor proiectate;
- Stabilirea relaţiilor de colaborare cu comunitatea educativă
locală.
4. Dirijarea activităţilor - Soluţionarea situaţiilor de problemă apărute;
organizate - Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor de colaborare cu părinţii;
- Valorificarea raţională a resurselor umane (părinţi, profesori,
membrii ai comunităţii) şi a celor materiale şi informaţionale.
5. Monitorizarea - Informarea consiliului profesoral despre activitatea
procesului educaţional educaţională desfăşurată cu clasa de elevi;
- Dezvoltarea relaţiilor de comunicare cu profesorii ce predau
la clasa pe care o conduc;
- Monitorizarea disputelor, a conflictelor apărute, menţinerea
relaţiilor de colaborare cu ceilalţi factori educativi.
6. Verificarea calităţii - Stabilirea clară a obiectivelor evaluării;
realizării obiectivelor - Analiza nivelului de realizare a obiectivelor proiectate;
(evaluarea) - Depistarea lacunelor în organizarea şi desfăşurarea procesului
educaţional.
7. Perfecţionarea - Receptivitatea la noile schimbări;
activităţii - Reconsiderarea, perfecţionarea continuă a cunoştinţelor
proprii/dirigintelui fundamentale şi aplicative din domeniul psihopedagogiei;
- Autoevaluarea continuă a propriilor performanţe;
- Analiza obiectivă, exigentă şi corectă a activităţii realizate cu
clasa de elevi;
- Participarea la diverse forme de perfecţionare.