Sunteți pe pagina 1din 50

Personalitatea Cadrului Didactic si Impactul Acesteia Asupra Managementului Clasei !

Cap I :
ARGUMENT :
Elevii ni se par a fi florile aceleasi tulpini , in care ne regasim cu fiecare generatie care pleaca ,
realizand o noua reusita profesionala sigura si o insertie sociala aproape neobservabila. Muguriiam
reusit sa-i grupam in inflorescente puternice , viguroase , ramanan pentru noi vesnic tinere .
Pentru ca personalitatea invatatorului sa fie reflectata in caracteristicile grupului pe care il conduce
,actorii antrenati in procesul de invatatoare pe grupuri vor sti sa interactioneze corect si concret ,vor sti
sa evalueze argumentand si contrargumentand,vor fi permisivi la reactiile parteneriale :- un rol important
avand ambientul in care se desfasoara activitatea. !

Cap.II :
PORTRETUL IDEAL AL DASCALULUI !
Daca invatatorul are dragoste pentru profesia sa , el este un invatator bun.
Daca invatatorul are dragoste pentru profesia si pentru elevi , el este un invatator desavarsit !
L.TOLSTOI
Psihologia educatiei si pedagogia general ail incurajeaza pe profesor sa reflecteze asupra rolului sau in
procesul educativ . Un model construit de cercetatorii americani ( Gallagher , 1994) distinge trei soluri
posibile ale profesorului , care sunt totodata si abordari diferite ale actiunii pedagogice Abordarea
executiva propune un profesor prin excelenta executor . Profesorul se preocupa in mod special de
punerea in aplicare a obiectivelor didactice , slujindu se de cele mai eficiente metode . In plus , el
urmareste sa evolueze efectele interventiilor sale si le ia in seama atunci cand proiecteaza interactiunile
viitoare cu elevii .
Din perspectiva abordarii terapeutice , profesorul este o persoana empatica ce se ingrijeste cu
prioritate de problemele emotionale si motivationale ale elevilor . Stima de sine , sentimentul eficientei
personale , acceptarea de catre grup sunt socotite conditii esentiale ale participarii eficiente in scoala .
Abordarea eliberationista il concepe pe profesor ca un eliberator al mintii elevilor , ca un factor activ in
dezvoltarea armonioasa , cognitiva si morala , a elevilor.
Rolul de profesor presupune argumentarea intr-un paienjenis de grupuri de referinta care pun
profesorului cerinte diferentiate : el reprezinta autoritatea publica , ca reprezentat al statului ,
transmitator de cunostinte si educator , evaluator al elevilor , partenerul parintilor in sarcina educativa ,
membru in colectivul scolii , coleg .Profesiunea de educator este fara indoiala incarcata de tensiune .
Pentru a putea raspunde atator cerinte si articula oferta sa comportamentala unor solicitari diverse , el
trebuie sa aiba constiinta misiuni sale , are obligatia de a observa si evalua , disponibilitatea de a primi
sugestii , aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instruire .
1

Personalitatea cadrului didactic (educatoarea ,invatator , profesor ) ,din orice perspective ar fi abordata
ramane una dintre cele mai distincte din punct de vedere al caracteristicilor specifice , datorita rolului
atat de insemnat pe care il are in viata copilului . Raportul de interdependenta dintre personalitate si
activitatea didactica in educatie in general , devine fundamental in scopul optimizarii acestor activitati
si a evidentierii impactului personalitatii cadrelor didactice asupra elevilor in procesul de invatamant .
Personalitate reprezinta o rezultanta dinamica a tuturor insusirilor psihice ale individului si
presupune organizarea interioara , sintetica , unitara totodata individualizata a insusirilor psihofiziologiei , a structurilor cognitive si aptitudinale . Deasemenea , personalitatea cuprinde
totalitatea predispozitiilor innascute si insusirile dobandite de individ in cursul vietii .
In structura de ansamblu a personalitatii dascalului , aptitudinea pedagogica trebuie sa detina un rol
important , constituind subsistemul sau executiv , rensponsabil de cantitatea si calitatea produselor
activitatii , ceea ce face ca dezvoltarea lor sa apara pentru munca educative ca un obiest de stricta
necesitate .Aptitudinea pedagogica este o formatiune psihologica complexa care , bazata pe un anumit nivel de organizare si functionare a proceselor si functiilor psihice faciliteaza un comportament eficient al cadrului didactic prin operationalizarea adaptiva a intregului continut al personalitatii sale .
In cadrul aptitudinilor pedagogice putem vorbi despre aptitudinile didactice (
aptitudini referitoare
la
capacitatea
de
transfer
informational cu
finalitate
instructive ) si aptitudinile educative ( aptitudini cu finalitate eduvativa ) .
Aptitudini didactice : necesare munci de transmitere a cunostintelor ; implicate in activitate de
formare si priceperi si deprinderi de munca de elevi ; necesare pentru consolidare si sistematizarea cunostintelor , priceperelor si deprinderilor formate ; pretinse de activitatea de ferificare si
apreciere a cunostintelor , priceperilor si deprinderilor de organizare a activitati didactice ; de evaluare si autoevaluare a activitatii didactice . Aptitudinea pedagogica , confera o mare flexibilitate comportamentului didactic. Dascalul , indiferent de etapa de dezvoltare a subiectului ,interventiei lui formative , ii revine dificila si nobila sarcina de a gestiona , in conformitate cu exigentele prezentului si viitorului , atat predispozitii cognitive ale celui care invata (cunostinte , deprinderi si abilitati ) , cat si predispozitiile lui afective (interesele , atitudinile )la care trebuie sa
adapteze modul de structurare a cunostintelor oferite , mecanismele de intarire care asigura continuitateaelevului (interesele lui ) , feed bach ul si formle de evaluare a performantelor elevului.
De aceea personalitatea dascalului presupune mai multe calitati determinate de specificul si
complexitatea muncii pe care o desfasoara .
Calitati atitudinale .
Intrucat profesiunea de descal presupune raportarea si confruntarea continua cu altii , anumite calitati
atitudinale sunt indispensabile acelora care isi aleg si presteaza aceasta profesiune . Concentrand si
actualizand experienta individului formata de- a lungul existentei sale , atitudinea isi pune amprenta
asupra relatiilor pe care le stabilesti cu mediul extern . Gama calitatilor atitudinale este destul de mare :
Umanismul , in general , si dragostea de copii , in special .
2

Aflandu -se in fata unor fiinte umane adulte sau in devenire , dascalul trebuie sa dea dovada de multa
sensibilitate , atasament si respect fata de ele transformandu se in cele din urma intr -un coparticipant
la propriile lor confruntari.
Dragostea de copii , trebuinta de a se dedica acestor fiinte plapande si deschise tuturor influentelor ,
increzatoare in forta si bunatatea adultului este prima conditie pentru a deveni un bun educator! ( R.
HUBERT 1965 )
Calitati atitudinale de natura caracterial morala .
Din aceasta categorie face parte spiritual de obiectivitate si dreptate , principialitatea , cinstea , curajul
,demnitatea ,corectitudinea ,modestia , fermitatea , rabdarea , optimismul ,stapanirea de sine , etc. Ele isi
pun amprenta asupra comportamentului sau in relatiile cu cei din jur .
Constiinta responsabilitatii si a misiunii sale .
Dupa opinia lui R.Hubert aceasta responsabilitate si o asuma fata de copii , fata de patrie , si fata de
intreaga umanitate . In mainile sale , se afla intr un fel ,nu numai viitorul copilului , ci si al patriei si
natiunii al carui membru este.
Cadrele didactice trebuie sa stabileasca relatii de cooperare cu parintii elevilor si cu alti factori interesati
din societate . Astfel , rolul cadrului didactic nu se reduce doar la educatia la catedra , ci presupune o
activitate de acest gen in fiecare contact relational cu elevi si familiile acestora (desfasurand o munca de
dezvoltare ,de conducere si indrumare ) .
In relatia cu familia , dascalul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :
- sa cunoasca mediul familial al elevilor vizitandu- i anuntand sau neanuntat si isi noteaza observatiile in
caietul de observatii ;
- isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale , evitand in cazul celor cu copii problema
prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor ;
- initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer extins in
afara orelor de curs prin convorbiri telefonice , scrisori ;
- stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratelor cu parintii ;
- in cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei , a reprezentand sursa
principalelor atitudini gresite ale copiilor , familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie
copilului va putea sa l ajute sa depaseasca dificultatile aparute ;
- incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii , pentru ca acestia sa se
intereseze de situatia scolara a elevului sau evenimentele aparute in viata acestuia .
In relatia cu elevi este bine ca dascalul sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :
1 . - tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai ;
2 .- acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor , avand in vedere randamentul scolar
,starea de sanatate , particularitatile psihice , trasaturile de personalitate ale acestora ;
3

3 . ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai , adaptandu si si controlandu si


permanent reactiile , atitudiniile , mimica ;
4 . ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati
extra-scolare ,excursii ,vizionari de spectacole ,concursuri , cercuri ;
5 . trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor
relatate de elev , fiind dispus sa si
schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara ;
6 . formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor ;
7 . cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale ;
8 . observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor , precum si dificultatile aparute in
invatare si tulburarile de comportament , observa si consemneaza datele sau eventualele modificari
privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor ;
9 . isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie (consiliere ) si cauta metode
stimulative pentru desfasurarea acestora ;
10 . evidentiaza elevi cu rezultate deosebite si comportament exemplar ;manifesta un comportament
empatic .
Profesorul este figura centrala a reformei contemporane . El trebuie sa renunte la rolul sau traditional si
sa se transforme , in conditiile in care scoala se restructureaza in echipe de elevi si profesori , intr un
planificator al activitatilor de grup intr un facilitator al interactiunii elevilor si intr un consultant .El
este cel care
trebuie sa invete sa-si alieze computerul in actiunea educativa , sa faca din aceasta un puternic
catalizator al interactiunii dintre elevi . De ele depinde prefacerea travaliului in clasa intr o activitate
agreabila ,desfasurata intr un mediu afectiv ,cald si securizant . Dupa cum de el depinde introducerea
perspectivei interdisciplinare si raspandirea practicii predarii in echipa (team teaching) .Numai un
professor care a reflectat asupra rolului sau si care detine cunostinte psihopedagogice poate deveni
protagonistul acestei reforme .
Eficienta actului educational este o rezultanta a interactiunii tuturor factorilor si conditiilor care concura
la desfasurarea sa .
Personalitatea dascalului reprezinta acel filtru care imprima directii si finalitati nuantate intregului
demers educativ .

CAP . III : PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC !


Personalitatea profesorului presupune si o serie intreaga de calitati , determinate de specificul si
complexitatea muncii pe care o desfasoara .
1 . Calitati atitudinale :
a.-umanismul , in general ,si dragostea de copii ,in special ;
b.-calitati atitudinale de natura caracterial morala modestia , fermitatea , rabdarea , optimismul
,stapanirea de sine .
c.-constiinta responsabilitatii si a misiunii sale ,in mainile sale se afla , intr un fel , nu numai viitorul
copilului , ci si al natiunii
al carui membru este .
2 .Aptitudini pedagogice :
a.- aptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire;
b. aptitudini educative-privitoare la activitatea de modelare a personalitatii umane ;
Fiecare din aceste categorii include apoi atitudini legate de realizarea unei sarcini concrete :
- aptitudini metodice ;
- aptitudini de evaluare ;
- aptitudini educative in domeniul educativ-morale ,estetice de mediu ,de sanatate .
Categorii de aptitudini pedagogice ;
- aptitudini ce asigura calitatea gandirii-capacitatea de analiza si sinteza , flexibilitatea , originalitatea ;
- aptitudini ce asigura calitatea limbajului capacitatea de a folosi in mod adecvat acest instrument de
comunicare este prezenta in toate aptitudinile pedagogice ; intergibilitatea,claritatea ,plasticitatea ,
expresivitatea , fluenta ;
- aptitudini ce garanteaza calitatea atentia-concentrarea ,intensitatea ,distributivitatea , comutativitatea ;
- aptitudini ce determina calitatea atentie-concentrarea intensitatea , distributivitatea , comutativitatea .
- aptitudini ce determina calitatea memoriei rapiditatea memoriei , trainicia pastrarii si promtitudinea
recunoasterii si reproducerii .
- atitudinea empatica ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate influentele prin prisma celor
carora le se adreseaza si de a prevedea , nu numai eventualele dificultati , dar si posibile rezultate .
5

- atitudini organizatorice- se manifesta in intreaga activitate desfasurata de professor : planificarea


propriei munci , pregatirea si desfasurarea lectiilor , indrumarea activitatii colectivului de elevi ;
- spiritual de observatie- capacitatea ce permite sesizarea celor mai fine nuante si manifestari ale
actiunii educative . Cu ajutorul ei ,profesorul poate surprinde si intui starea de spirit si intentiile
elevilor , dupa expresia fetei si anumite miscari
- Maiestria Psihopedagogica -reprezinta capacitatea complexa personala si specifica a profesorului de
a concepe , organiza ,proiecta si conduce cu competenta si prestigiu , spirit creativ si eficienta sporita
procesul de invatamant , procesul de educare si de instruire al elevilor .
- maiestria psihopedagogica este rezultat atat al pregatirii cat si al experientei didactice indelungate ,
bazata pe interactiunea tuturor calitatilor personalitatii profesorului si intr- o masura importanta ,
pregatirea psihopedagogica .
- Tactul Pedagogic- capacitatea de a gasi , la momentul oportun , forma cea mai adecvata de atitudine
si tratare a elevilor , se poate aprecia ca tactul este capacitatea profesorului de a si mentine si consolida
starile psihice positive si de a le domina si inhiba pe cele negative , oferind astfel raspunsuri si solutii
promte tuturor solicitarilor procesului instructive- educativ .
Componente ale aptitudinilor pedagogice :
- competenta stiintifica- implica o buna pregatire de specialitate;
- competenta psihopedagogica ansamblu de capacitate necesare pentru construirea diferitelor
componente ale personalitatii elevilor ;
- competenta psihisociala ansamblu de capacitate necesare optimizarii reletiilor interumane .
3 . Calitatea memoriei : Se cauta sa se determine in ce masura personalitatea profesorului este o
variabila cauzala , responsabila de reusita sau nereusita invatarii .
In aceasta privinta , se estimeaza ca , dincolo de unele caracteristici biologice inerente , ca cele de varsta
si sex , profesorul ar putea sa influenteze , in mod satisfacator , invatarea si rezultatele ei , atitudinile si
interesele , aspiratiile si orientarile profesionale ale celor care invata prin comportamentele si atitudinile
sale , prin empatia si relatiile cu acestia .
Afectivitatea ar constitui una dintre acele atribuite ale personalitatii care poate fi pusa in corelatie
stransa cu randamentul la elevi . Asa se explica de ce , remarca aceeasi cercetatori :
profesori cu personalitati afectuoase tind sa fie apreciati mai favorabil de catre inspectori , directori
scolari si de catre alti observatori !
Spiritul de ordine ce caracterizeaza profesori ordonati , sistematici , metodici si cu responsabilitate
faciliteaza , intr o mare masura , invatatura .
Structuri motivationale ( frustratiile si satisfactiile predarii )ce caracterizeaza profesorii si
rezultatele induse la elevi .
6

Statut :
- statutul exprima :
- persoana ca membra a societatii ;
- indatoririle drepturilor si obligatiile persoanei .

Roluri :
- profesorul , ca expert al actului de prealare invatare , el poate lua decizii privitoare la tot ceea ce se
intampla in procesul de invatamant .
- profesorul , ca agent motivator :declanseaza si intretine interesul , curiozitatea si dorinta lor pentru
activitatea de invatare .
- profesorul ca lider , conduce un grup de elevi exercitandu si puterea asupra principalelor fenomene
ce se produc aici .
- profesorul ,ca model , prin intreaga sa personalitate , prin actiunile comportamentului sau este un
exemplu pozitiv pentru elevi .
- profesorul in ipostaze de consilier :este un observatorsensibil comportamentului elevilor , un
indrumator persuasive si un sfatuitor al acestora .
- profesorul ,ca profesor reflexiv :se straduieste tot tompul sa inteleaga , si sa reflecteze asupra
intamplarilor inedite din clasa , sa studieze si analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se
confrunta .-profesorul , ca manager : supravegheaza intrega activitate din clasa , asigura consensul cu
ceilalti profesori , cu parintii si cu ceilalti factori .
Tipuri de relatii intre profesori si elevii :
a . relatii autoritariste
b . relatii democratice
c . relatii libere
Competente :
-sunt conditionate de aptitudinile pedagogice ale profesorului si de nivelul culturii profesionale.
A . Comunicative ( relatia eparate- elev din prisma relatiilor de transmitere si decodificare a mesajului
informatilor )
b . Informationala (campul de cunostinte , actualitatea si actualizarea acestora )
c . Telelogica ( capacitatea de a concepe rezultatele educatiei din punctual de vedere al unor scopuri
plurale nuantate , rational gandite si operationalizate )
d . Instrumentala ( de creare a unor performante comportamentale ale elvilor adecvate scopurilor
urmarite printr un ansamblu de metode si mijloace pedagogice )
7

e . Decizionala ( alegerea intre cel putin doua variante de actiune a variantei care este mai optima , mai
valoroasa sau mai utila )
f . Apreciativa ( evaluare si autoevaluare corecta )
Profesiunea didactica reclama din partea persoanei implicate in activitati de tip instructiv-formativ
cuprinde patru categorii de competente :
1 . Competenta stiintifica :
- abilitati cognitive necesare pentru procesarea informatiilor ,
- informatii stiintifice selectate , actualizate , exacte ,
- experienta didactica flexibila
- capacitatea de recurs la strategii rezolutive variate ,
- aptitidini necesare pentru cercetare si experimentare ,
- strategii creative ,
- operatii mentale flexibile si dinamice ,
- capacitatea de recurs la strategii rezolutive variate
- operatii mentale flexibile si dinamice ,
- capacitate de transfer si aplicare a cunostintelor .
2 . Competenta psihosociala :
- capacitatea de a stabili fara dificultate relatii interpersonale adecvate cu elevii.
- capacitatea de adaptare la roluri diverse ,
- capacitatea de comunicare eficienta atat cu grupul , cat si cu elevi , eparate ,
- abilitati de adecvare a fortei / autoritati la situatiile educationale concrete ( varierea raportului libertate
autoritate , indulgenta exigenta in functie de specificul situatiilor aparute ) ,
- disponibilitati de adaptare la variate stiluri educationale ,
- entuziasm , inteleger , prietenie .
3 . Competenta manageriala ;
- capacitate de influentare a clasei si a fiecarui elev in parte ,
- abilitati de planificare si proiectare ,
- capacitate decizionala ,
- capacitatea de a organiza , monitoriza si coordona activitatea elevului / clasei ,
- administrarea corecta a sanctiunilor si recompenselor ,
- echilibru autoritate putere-responsabilitate ,
- rezistenta la situatiile de stress
8

4 . Competenta psihopedagogica :
- capacitate de determinare a gradului de dificultate a unui continut ,
- capacitatea de a face accesibila informatia transmisa ,
- empatie , capacitate de intelegere a disponibilitatilor interne ale elevilor ,
- creativitate in activitatea instructiv-formativ ,
- atitudine stimulativa , energica , creative ,
- tact pedagocic ( organizarea constienta , controlata a propriului demers pedagogic si capacitatea de
restructurare din mersa acestuia , in functie de variabilele non survenite pe parcursul derularii
procesului instructiv formativ ,
- spirit metodic si clarviziune in activitate .
Formarea initiala si continua , evaluare si autoevaluare:
Formarea initiala a personalului didactic , indiferent de legislatie in viguare ,trebuie sa cuprinda :
- o pregatire psihologica prin care sa se creeze conditiile cunoasterii si autocunoasterii autentice , sa se
creeze intelegerea locului si rolul personalitatii in lume .
- o pregatire pedagogic ape baza careia cel care doreste sa imbratiseze cariera didactica sa fie in masura
sa cunoasca , sa inteleaga si sa aplice filozofia educativa , sa- si formeze un bagaj de cunostinte ,
priceperi si deprinderi pentru a aplica teoriile curriculare , teoriile evaluarii , teoriile instruirii ,
metodologia didactica pentru a-si forma o competenta psihopedagogica ;
Perfectiunea prin definitivare si grade didactice :
Dupa o vechime de doi ani si in baza unor inspectii de specialitate , fiecare dascal este obligat sa sustina
examenul de definitivare in invatamant . Acest examen se poate sustine de maximum trei ori intr- o
perioada de 2-5 ani vechime . Examenul de definitivare consta in :
- o proba scrisa de specialitate si metodica predarii ;
- o proba orala de specialitate si metodica ;
- o proba scrisa la Pedagogie .
Dupa patru ani de vechime de la definitivare orice dascal poate sa sustina examenul pentru obtinerea
gradului didactic II . Acest examen , la care are dreptul sa se prezinte in baza concluziilor unor inspectii
de specialitate consta in :
-o proba scrisa de specialitate si la metodica predarii ei ;
- o proba orala la Pedagogie si el .de psihologie (programa analitica mai complexa dacat cea pentru
definitivat )
Dupa alti patru ani vechime dupa gradul II , orice dascal poate participa la examenele pentru obtinerea
gradului didactic I . Pentru gradul I , dupa trei ani de vechime si in baza unor concluzii ale inspectiilor
de specialitate , dascalul participa la un colocviu de admitere la gradul I . Acest colocviu consta intr un
9

interviu din : specialitate , metodica , psiho pedagogie si mai ales din metodologia cercetarii stiintifice .
Formarea continua a personalului didactic implica :
Formarea continua o data la cinci ani , actiune pe care fiecare dascal trebuie so urmeze pana la
pensionare . Aceasta activitate se realizeaza prin parcurgerea mai multor programe oferite mai ales prin
departamentele de specialitate ale universitatilor .
Explozia informationala deosebita , ca urmare a progresului stiintific , tehnic , cultural , urmata de
schimbari continue , chiar de mutatii in cadrul disciplinilor predate , in profesiuni , in activitatile sociale
utile , in conditiile economice , necesita o preocupare si o capacitate deosebita de a asigura o
perfectionare in planurile cultural ,etic , juridic si cetatenesc , deoarece toate domeniile vietii sociale
sunt in dezvoltare , atat sub aspect cantitativ ,cat mai ales sub aspect calitativ .
Perfectionarea profesionala a profesorului este necesara , ca in toate profesiile , datorata potentialelor
pierderi cognitive . Numai printr o reactualizare si perfectionare sistematica si constanta a pregatirii
profesionale la un nivel inalt de performante , printr o formare continua se poate evita ceea ce se
numeste plafonare profesionala , rutina , pregatire slaba sau mediocra .
Perfectionarea profesionala se realizeaza prin forme organizate care au un caracter formal sau informal
:de exemplu prin cursuri de perfectionare de o anumita durata ,cursuri postuniversitare , studii
aprofundate , doctorate sau activitati in comisii metodice si ale dirigintilor ,cercuri pedagogice ,
simpozioane stiintifice , intalniri pedagogice , reuniuni .
Formarea continua este coordonate de M E C T si se realizeaza prin unitati de invatamant , case ale
corpului didactic , centru , institutii si alte forme institutionalizate pentru pregatirea si perfectionarea
personalului de conducere , indrumare si control . Aceste institutii se pot asocial cu alte institutii
similare din tara si din strainatate , conform reglementarilor legale.
Intreaga activitate de formare continua a cadrului didactic urmareste realizarea obiectivelor
fundamentale ale educatiei si invatamantului :
-dezvoltarea identitatii nationale , in contextual integrarii europene si mondiale ,
- dezvoltarea culturala , stiintifica ,tehnica , si profesionala ,
- dezvoltarea capacitatii de anticipare si de adaptare la schimbare , pentru progres psihosocial si
integrare .
- formarea si dezvoltarea personalitatii umane integrale armonioase , creatoare ,independente si
interdependente .
- dezvoltarea caracterului prospectiv si permanent al educatiei .
- democratizarea educatiei si a invatamantului ,asigurarea conditiilor de egalizare relative si gradate a
sanselor de acces si parcurgerea pentru dezvoltarea maxima a potentialului psihofizie al fiecarui individ ,
pentru realizarea caracterului deschis al invatatorului .

10

- formarea capacitatilor cognitive , afectiv-motivationale , atitudinale si aptitudinale , a stilului activitatii


intelectuale , a cunostintei de sine si a celei sociale , a conceptiei despre om si societate ,
- dezvoltarea personalitatii capabile de cooperare , comunicare , decizie , inovare si de adaptare ,
creatoare la mediu si a mediului la conditia umana ,
- educarea in spiritual valorilor democratice , moral- civica si patriotica , estetice si culturale ale
societatii contemporane ,
- realizarea unei noi armonii intre cultura generala , de specialitate si cea profesionala , la nivelul
exigentelor formative ale societatii postindustriale , informatizante ,in functie de profilul de formare
determinat .
- formarea tinerei generatii pentru integrare culturala si socioprofesionala eficienta ,pentru dezvoltarea
culture si civilizatiei .
In scopul realizarii acestor obiective , activitatea de formare continua , va fi axate pe obiective specifice
dezvoltarii competentelor psihopedagogice si metodice si specialitate si psihorelationale , teoretic ca
metodice , practice-actionale si constructive creatoare .
In acest context , restructurarea formarii continue a cadrelor didactice constituie obiectivul prioritar al
asigurarii calitatii invatamantului , sansa reformei invatamantului .
Cap IV : MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI !
Exista o multime de definitii ale managementului . Cuvantul management se suprapune ca sfera
explicative si de definitie urmatoarelor concepte : supraveghere , conducere , organizare , administrare ,
directiune , control , etc .
Din perspectiva educationala termenul de management apare in primul rand in ipostaza de management
educational , aprizand elemente strategice ce actioneaza in sistemele nonformal si informal .O alta
formulare este managementul scolar care se raporteaza la conducerea activitatii scolare din punct de
vedere institutional .
Elevi petrec o mare parte din timpul copilariei in scoala . JACKSON apreciat in VIATA IN CLASA ,
acest timp la aproximativ 7000 ore pana la sfarsitul claselor primare , iar RUTTER sugera ca aceasta
cifra se ridica la 15000 ore pana la sfarsitul scolii gimnaziale . Prin urmare , elevi sunt foarte interesati
de ceea ce li se intampla la scoala , iar reactiile si perceptiile lor asupra experientei scolare sunt
semnificative . Incepand cu anii 60 sau intreprins o serie de studii asupra diverselor aspecte ale clasei
de elevi , in urma carora s au desprins cateva dominante ale conceptului de management al clasei .
- factorii determinanti sunt : recrutarea cadrelor didactice , formarea acestora , structura familiala a
colectivului de elevi ,
- structura dimensionala a conceptului cuprinde dimensiunile : ergonomica , psihologica , psihosociala ,
normative , operationala si creativa .
- nivelul interactional al managementului clasei este dependent de eficienta micro-deciziilor educative
- timpul reprezinta in economia managementului atat o sursa cat si o restrictie ,
11

- inceputul de an scolar reprezinta un exemplu elocvent al priceperii manageriale ale cadrelor didactice ,
- climatul educational al clasei reprezinta o preocupare constanta a managementului clasei ,
- consecintele unui management defectuos sunt : - lipsa de motivare a clasei , oboseala , -deprecierea
climatului educational
-atitudine de ignorare , agresivitate , violenta .
R.Luru prezinta o definitie orientativa a managementului clasei de elevi :
Domeniul de cercetare in stiintele educative , care studiaza atat perspectivele de abordare ale clasei de
elevi (didactica si psihologica sociala ) cat si structurile dimensionale ale acesteia (ergonomica ,
psihologica , psihosociala , normative ,relationala , operationala si creative ) in scopul facilitarii
interventiilor cadrelor didactice in situatii de criza microeducationala si a evitarii consecintelor negative
ale acestora prin exercitiul microdeciziilor educationale .
Invatatorul isi manifesta comportamentul pedagogic in atitudini complexe si variate , in functie de
actiunea educative in care este angajat .
In procesul instructive-educativ , invatatorul constituie figura centrala pentru elevi , pozitia primordiala
in clasa dobandindu I acesta , chiar daca pe masura organizarii activitatii scolare elevii primesc noi
statute . Influenta educativa exercitata de cadrul didactic , stabilita in functie de normele pedagogice si
reglementarile scolare , implica un raport educator-clasa si un tip specific de comportament al acestuia .
Statutul invatatorului de reprezentant al stiintei , de mediator in constituirea relatiei elev stiinta , de
agent al actiunilor educative cu caracter formativ si informativ nu mai este suficient pentru a asigura
eficienta actiunilor pedagogice .
Principalele comportamente fundamentale ale cadrului didactic/ invatatorului manager in activitatea
instructive educative cu clasa de elevi :
- Planifica activitatile cu caracter instructiv si educativ , determina sarcinile si obiectivele pe variate
niveluri , isi structureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei .
- Organizeaza activitatile clasei , fixeaza programul muncii instructiv educative , structurile si formele
de organizare , determina climatul si mediul pedagogic ( nevoia organizarii si reorganizarii determinala
de permanente schimbarilor care au loc in procesul de invatamant din punct de vedere managerial
organizarea poate fi descrisa ca un ansamblu de actiuni menite sa valorifice optim mijloacele umane si
materiale ale clasei de elevi si ale procesului de invatamant ) , organizarea presupune atat cunoasterea
mijloacelor operative , cat si a locului si a rolului prcis al fiecarui membru al clasei de elevi in cadrul
institutionalizat dat , a capacitatilor sale de indeplinire a sarcinilor instructiv- educative .
O solutie foarte practica pentru o buna organizare a activitatilor in clasa de elevi ROI , care prevede
obligatiile institutionalizate si personale ale membrilor acestei interactiuni manageriale , disciplina ,
recompensele si sanctiunile precum si detasarea pana la cele mai mici amanunte , a responsabilitatilor ,
a formelor de activitate , a timpului pentru echilibrarea optima a procesului de conducere in structura
actului de organizare , un rol important joaca formularea clara a obiectivelor si motivarea elevilor .
12

- Comunica informatiile stiintifice , seturile axiologice sub forma mesajelor , stabileste canalele de
comunicare si repertoriile commune . Activitatea educative implica , de altfel si un dialog continuu cu
elevii , ilustrat prin arta formularii intrebarilor , dar si prin libertatea acordata elevilor in structura
raspunsurilor . Dialogul elev invatator necesita un climat educational stabil , deschis si constructive .
- Conduce activitatea desfasurata in clasa , directionand procesul asimilarii , dar si al formarii elevilor
prin apelul la normativitatea educationala , prin conduita sa psihopedagogica , invatatorul dirijeaza ,
faciliteaza eleborarea sentimentelor si ideilor comune .
- Coordoneaza in intregul lor activitatile instructiv educative ale clasei , urmarind in permanenta
realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale si cele commune , evitand suprapunerile ori
risipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului . Coordonarea se realizeaza in procesul didactic
nemijlocit . La nivelul managementului clasei de elevi , invatatorul trebuie sa manifeste interes fata de
organizare , intrucat aceasta favorizeaza si focalizarea pe obiectivele prioritare in limitele unei unitati de
cerinte , de actiune grupala si institutionala , cu specificarea clara si precisa a termenelor si a
responsabilitatilor pe intervale de timp controlabile .
- Motiveaza activitatea elevilor prin formele de intariri positive si negative , utilizeaza aprecierile
verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive , orienteaza valoric ,
prin serii de interventii cu caracter umanist . tendintele negative identificate in conduitele elevilor ,
incurajeaza si manifesta solidaritate cu unule momente emotionale ale clasei ;
- Indruma elevii prin interventii punctuale adaptate situatiilor aparute , prin sfaturi si recomandari care
urmaresc sustinerea comportamentelor si reactiilor elevilor sa i controleaza in scopul cunoasterii
stadiului de realizare si de performanta a obiectivelor .
Controlul are doar un rol reglator si de ajustare a activitatii atitudinii elevilor .
- Evalueaza masura in care scopurile si obiectivele propuse intr- o etapa manageriala au fost atinse prin
utilizarea instrumentelor de evaluare sumativa , prin prelucrarea statistica a datelor obtinute si prin
elaborarea unei sinteze privitoare la aprecierile finale . Judecatile valorice emise vor constitui o baza
solida a procesului de caracterizare a elevilor . Evaluarea de aceasta natura este atat de tip cantitativ ,
cat si calitativ si reprezinta un fundament psihologic si managerial foarte eficient pentru optimizarea
proceselor interactionale din clasa de elevi .
- Consiliaza elevii atat in activitatile scolare , cat si in cele extrascolare si extracurriculare , prin sfaturi
ori prin orientarea culturala a acestora . O contributie deosebita o are interventia invatatorului in
orientarea scolara si profesionala , chiar daca la aceasta varsta este incipienta , dar si in cazurile de
patologie scolara . Consilierea este o relatie speciala , dezvoltata intre cadrul didactic si personal ( elevul
) in novoie , cu scopul declarat de a-l ajuta , caci el este , in primul rand , invatator si , in al doilea rand ,
manager . Consilierea este doar un instrument de lucru in mana , mintea si inima acestuia pe langa
instrumentele fundamentale care trebuie identificate in demersurile educationale .

13

IN LOC DE CONCLUZII :
Fii un model pentru elevii tai in gestionarea situatiilor de criza , dezamagiri si frustrari !
Fii tu insuti , egal si original !
Fii consecvent si realist !
Fii destul de matur ca sa admiti ca ai gresit !
Fii drept , fara discriminarii si favorisme !
Fii atent la capcana cuviintelor aspre si critice !
Fii un bun si active ascultator al pb. elevilor tai !
Fii mereu organizat in fapte si cuvine !
Fii un partener pentru parintii elevilor tai !
Sedinta cu angajamente si consecinte (cu sau fara contract ) !
Cere elevului sa astepte in timp ce tu decizi ce este de facut !
Foloseste consecintele pe care elevul le-a acceptat prin contract !
Deplaseaza elevi catre alta sala de clasa , lasa- l pe cel care s a comportat necorespunzator acolo !
Surprinde-l cu simpatia si respectul tau : nu pot sa cred ca tu ai facut asta !
Cel mai important lucru pentru profesor ar trebui sa fie modul in care va configura un scenariu
educational plecand de la regulile de mai sus :
- Intreaba te : de ce nu merge planul meu ? Ce am facut sau ce am neglijat sa fac ? Ce il deranjeaza pe
acest elev si ce anume il motiveaza sa adopte un comportament indezorabil ? Ce pot face eu in privinta
asta ?
- Elaboreaza un plan nou , eventual cu ajutorul elevilor , al parintilor , al celorlalti profesori ai clasei .
- Urmareste eficienta noului plan si revizuieste ceea ce este de revizuit .
- Munceste oricat de greu pentru a crea raporturi , a incuraja afectivitatea si comportamentele positive .
- Arata locul unde sunt afisate regulile sau utilizeaza oricare alt semnal pentru elevul care nu si vede de
treaba .
- Spune : te rog sa iei o pauza , revin cat mai repede pot !

In cazul unor comportamente perturbatoare REPETATE profesorul trebuie sa aiba


consecintele deja pregatite ; utilizarea lor trebuie continuata cu o atitudine care spune :

14

- Tu ai responsabilitati fata de tine si fata de colegi , consecintele pot fi selectate in conformitate cu unul
din urmatoarele sisteme de disciplina : Glasser , Dreikurs , Canter ,Jones .
- Pierderea unor privilegii cu oferirea unor posibilitati de a le recupera : tu ai ales sa . . . , deci nu mai
poti sa . . . pana nu . . . !
- Mesaje contrare pe elevi : daca tu nu ti faci treaba , nu pot sa te ajut in nici un fel !
- Sedinte care ar putea conduce la un contract si la sublinierea unor consecinte posibile ! .
- Cere elevului sa astepte in vreme ce tu te gandesti , chipurile , la ceea ce a facut ! .
In cazul comportamentului scandalos si care risca sa capete amploarea profesorului are nevoie de
un plan de urgenta :
- Transmite un mesaj clar cu privire la ceea ce inseamna un mediu sigur , cu granite evidente pentru
mtoata lumea .
- Elevul va trebui sa-si sune parintii sau sa le scrie o scrisoare ( daca greseala lui nu ridica si alte
probleme ) .
Sugestiile Laurei Rose :
I . Iubeste Elevi :
- Stabileste relatii si incurajeaza relatiile elevilor ,
- Trateaza fiecare elev cu respect ,
- Stabileste o atmosfera de concentrare in sala de clasa ,
- Actioneaza in vederea afilierii si maturizarii fiecarui elev ,
- Elaboreaza planuri specifice pentru elevii cu nevoi speciale ,ajuta-i !
- Nu este nevoie sa i determine sa gandeasca !
Trebuie neaparat sa castig !
II . Asteapta- te la cel mai bun comportament din partea elevilor si comunica le acest lucru :
- Stabileste reguli si standarde simple pentru ceea ce considera a fi comportament dezirabil ( transmite
siguranta , fii amabil si eficient , elevii trebuie sa simta ca in sala de clasa sunt in siguranta din punct de
vedere fizic , intelectual si emotional ) .
- Utilizeaza modelarea si jocul de roluri pentru a le transmite un comportament respectos , dezorabil .
- Nu accepta mai putin , manifesta explicit dezacordul tau .
- Nu cheltui energie schitand raspunsuri pentru fiecare comportament gresit ! .
III . Stabileste planuri in vederea sprijinirii comportamentului dezirabil :
- Pregateste lectii care sa aiba inteles pentru elevi cu predispozitii si interese diferite ,
- Pregateste strategii de supraveghere pentru a fi sigur ca elevii isi indeplinesc sarcinile ,
- Formuleaza asteptari adecvate varstei elevilor ,
15

- Anticipeaza posibilele probleme de disciplina in scopul prevenirii lor .


Departamentul pentru pregatirea viitorilor profesori de pe langa Universitatea din Vermont ofera , in
acelasi context o lista cu douasprezece sfaturi pentru mentinerea ordinii in clasa :
1 . Fii cinstit , fii acel gan de persoana in care elevii au incredere : ferm , prietenos , respectos , cu simtul
umorului .
2 . Mentine ordinea in sala de clasa : o sala de clasa organizata si vesela incurajeaza un comportament
dezirabil din partea elevilor .
3 . Pe cat posibil , transforma invatarea in ceva amuzant : timpul petrecut la scoala trebuie sa fie
interesant , amuzant si relevant pentru elevi .
4 . Incearca sa ti cunosti elevii : profesorul care isi cunoaste elevii dobandeste un fel de al saselea
simt care il ajuta sa anticipeze problemele chiar inainte de a aparea .
5 . Evita controversele :discutiile sunt nepretuite , controversele nu , mai ales cand sunt si alti elevi de
fata . 6 . Stabileste reguli simple : elevii au nevoie de un numar cat mai redus de reguli , formulate
simplu , clar si amintite adesea .
7 . Nu ameninta , actioneaza : nu umili niciodata un elev si nu incerca sa controlezi o clasa prin
intermediul amenintarilor .
8 . Lasa elevii sa intrevada ca iti pasa de ei : stabiliti impreuna ceea ce este acceptabil si ceea ce nu este
acceptabil in ceea ce priveste comportamentul .
9 . Incadreaza te in politica oficiala a inspectoratului scolar de care tine scoala in ceea ce priveste
problemele de control si disciplina .
10 . Discuta cu directorul pentru a sti care sunt procedurile scolii in materie de control si disciplina .
11 . Discuta cu parintii: ei pot fi aliati importanti si pot oferi , in acelasi timp , si resurse pentru a crea un
mediu de invatare adecvat .
12 . Nu porni singur la drum . !

CONCLUZII :
Managementul clasei poate fi inteles ca un ansamblu de strategii si tehnici de gestionare a reletiei
professor- elev in conditii date . De asemenea , ar trebui amintit ca aceasta gestionare trebuie sa poata
intotdeauna valente educative si ca tot ceea ce se intampla in aceasta zona trebuie subordonat
educativului .
W. Weber definea managementul clasei astfel : setul de activitati prin intermediul carora profesorul
promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat , dezvolta relatii
interpersonale bune si un climat socio- emotional pozitiv , in clasa stabileste si mentine o organizare
eficienta si productive a clasei .
16

Prin urmare , managementul , inteles ca ansamblu de strategii de gestionare a unei realitati anume se
intemeiaza pe una din urmatoarele doua supozitii :
a . realitatea este un dat , iar managementul va incerca sa gestioneze in mod optim , acest dat . In
concluzie , indifferent de dezvoltarile teoretice inregistrate la nivelul managementului , punctul de
plecare nu poate fi pus in discutie .
b . realitatea este un construct uman , apt de schimbari , care poate fi , intr-un anume fel , reinventat
. Pentru exemplificare , sa amintim ca autoritatea preofesorului a fost considerata multa vreme ( uni o
mai considera si acum ) un dat , ceva care nu poate fi pus sub semnul intrebarii.

RELATII SI INTERACTIUNI IN CLASA DE ELEVI .


I . Relatii interpersonale caracteristici si particularitatii .
II . Tipuri de relatii la nivelul clasei de elevi .
III. Influenta cadrului didactic asupra dezvoltarii elevilor .
I . Existenta umana ar fi greu de conceput in afara relatiilor sociale , variate , multiforme si care
actioneaza in planuri diferite . Un caz aparte al relatiilor sociale il ocupa relatiile interpersonale ,
definite de profesorul Mielu Zlate ca :
- legaturi psihologice , constiente si directe intre oamenii . Conditiile , definire a relatiilor
interpersonale sunt :
1 . caracterul psihologic atesta faptul ca la infaptuirea actului respective participa intregul system de
personalitate al indivizilor implicate in vederea obtinerii reciprocitatii ,
2 . caracterul constient , presupune implicarea in actul respectiv a persoanei constienta de sine si de
celalalt , de nevoile si de asteptarile reciproce ,
3 . caracterul direct , atesta importanta sau necesitatea unui minim contact perceptiv intre parteneri ,
contactul fata in fata!.
Relatia afectiva existenta intre elevi si profesor, poate avea o influenta pozitiva sau negativa asupra
relatiilor sociale stabilite la acest nivel ., in general , daca exista o relatie afectiva de natura pozitiva ,
acest fapt va determina adaptarea de catre elevi a celor mai multe dintre atitudinile profesorului , putand
17

duce chiar la formarea anumitor tipuri de abilitati ; iar daca exista o relatie afectiva negativa se pot
constata reactii de respingere din partea elevilor , consolidarea lipsurilor si defectelor , scaderea ratei de
invatare . Relatia afectiva stabilita intre elevi si profesor este independenta de competentele profesionale
ale acestuia .
Perceptia interpersonala profesor-elev se refera in special la cunostintele , competenta si statutul
profesorului , modul in care sunt perceputi toate acestea de catre elevi determina influenta profesorului
asupra clasei .
Folosirea in exces a influentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute sunt
plictisitoare , profesorul motivand cerinta respective numai prin influente personale , recurgand fei la
amenintari , fie la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci .
Gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic ofera acestuia
posibilitatea de a si arata respectul fata de personalitatea fiecarui elev si creaza sansele intensificarii
motivatiei intriseci , la nivelul relatiilor de grup .
Relatii socio- afective sunt rezultatul interventiei unei nevoi de tip interpersonal ce are in vedere
schimbul de emotii , sentimente si structuri de tip afectiv simpatetice , creionandu se astfel un non tip
de relatii interpersonale ( simpatie / amtipatie ) .
Relatii de influentare . Clasa de elevi ca un univers socio-relational complex dezvolta o varietate de
relatii si interactiunii din care elevul depinde o serie de norme si valori pe care le dezvolta pet imp lung .
A fi cadru didactic performant inseamna a fi o prezenta semnificativa atat in viata subiectiva a elevilor in
ciuda asimetriei constitutive existente in clasa de elevi referitoare la statutul de superioritate a
profesorului . Mult discutata autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunostintelor de
specialitate , ci deriva strategiile didactice adaptandu- se situatiilor educationale , de a repartiza
responsabilitati elevilor (apeland chiar si la delegare ) , de a mobilize valentele elevii la cooperare in
grup , de a valorifica valentele relatiei profesor-elev in sensul unui dialog real , numita autoritate se
poate anfunda cu forta influentei educationale in clasa.
In acest sens clasa de elevi apare ca o reuniune de indivizi cu personalitate proprie , angajati in activitati
cu scopuri commune ( contureaza ) si care dezvolta in interiorul sau o intreaga retea de simpatii ,
antipatii si raporturi de indiferenta puternica asupra vietii collective . In primul rand faptul ca
personalitatea elevului se contureaza ( o iera ) si se manifesta in interdependenta cu viata grupului din
care el face parte , cu normele si valorile pe care acesta le dezvolta , costituie un argument definitoriu al
covarsitoare importante a grupului clasa pentru rolul de multiplu fundal al relatiilor interpersonale
dezvoltate aici .
II . TIPURI DE RELATII LA NIVELUL CLASEI DE ELEVI .
Interactiunea educationala este un aspect , o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonale
in clasa de elevi . In ceea ce priveste , posibila clasificare a relatiilor interpersonale in clasa de elevi ,
criteriul utilizat il reprezinta nevoile si trebuintele psihologice resimtite de elevi atunci cand se
18

raporteaza unii la altii . Prin exploatarea acestui criteriu rezulta urmatoarele tipuri de relatii
interpersonale in clasa de elevi :
- relatii de intercunoastere ;
- relatii de intercomunicare ;
- relatii socio-afective (afectiv- simpatico )
- relatii de influentare .
Relatii de intercunoastere deriva din nevoia psihologica de a dispune de unele informatii cu privire la
celalalt , la felul lui de a fi , la personalitatea acestuia .
Cu cat informatiile de care dispune un cadru didactic la un moment dat , despre ceilalti colegi , sunt
foarte diverse si consistente , cu atat universul dinamic al interactiunilor respective este mai viguros .
Cand informatiile sunt mai limitate , sansele instaierari , neincrederii si a suspiciunii intre parteneri sunt
mai ridicate . Elementul central , inceputul si sfarsitul acestui tip de relatii interpersonale , il constituie
imaginea partenerilor unul despre celalalt si despre ele insusi .
Relatii de intercomunicare apar ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii , copiii , atunci cand intra in
interactiune , nevoia de a se informa reciproc , de a face schimb de informatii , de a comunica . Clasa ca
univers (socio- relational complex dezvolta o varietate de relatii si interactiuni din care elevul deprinde o
serie de norme si valori pe care le dezvolta pe termen lung ) , al comunicarii , prin excelenta , constituie
pentru elevi un univers deschis provocarilor informationale , cu schimburi de mesaje , cu aprecieri
frecvente si intense la adresa situatiei procesului de intercomunicare din interiorul grupului social
scolar inconjurator sau in conditiile date de acesta .
Relatiile copilului cu grupurile sociale in care se va integra de a lungul existentei sale ( in cazul
nostrum clasa de elevi ) vor exercita o importanta deosebita , atat asupra evolutiei sale , ca persoana in
permanenta devenire , cat si asupra randamentului activitatii desfasurate ( invatarea ) .
Indeplinirea unor sarcini sau activitati commune determina intre membrii grupului respective relatii
functionale de interdependenta , in vederea atingerii scopului comun propus . Pe de alta parte , pe langa
relatiile legate strict de natura obligatiilor sau a activitatilor , viata in grup comporta totdeauna si aspecte
emotional-afective , precum se momente de tensiune si conflict . Coloratura afectiva a relatiilor
educationale este determinate , in mod firesc , de faptul ca viata colectiva in mediul clasei de elevi ,
dezvolta , treptat si gradat , valori , norme , convingeri , care exercita atat influente cat si constrangeri ,
asupra indivizilor .
In acelasi timp , raporturile functionale se de comunicare dintre elevi in momentul indeplinirii unor
sarcini commune contureaza o ierarhie de status-uri de care se leaga aprecierile differentiate ale
membrilor grupului clasa .
Aparitia , dezvoltarea si functionarea relatiilor interpersonale este dependenta de simultansitatea
actionala , de prezenta concomitenta a tuturor celor trei caracteristici definitorii ale relatiilor
interpersonale .
19

Ponderea elementelor anterior prezentat este influentata de specificul situatiei sociale respective , fara a
influenta in vreun fel existenta relatiei interpersonale respective :
Toate ramificatiile relationale din clasa de elvi formeaza in plan psiho-social o categorie de relatii
interpersonale . Acestea sunt si in cazul grupului clasao mixtura intre social si psihologie intre
componente la obiectva si componenta la subiectiva .In cazul clasei de elevi relatiile interpersonale
imbraca si un nou caracter constructiv , cel etic , moral , avand in vedere obiectivul educativ implicit al
acestora , de a forma , dezvolta si consolida componenta axiological a personalitatii copilului .
Implicit , din exploatarea ultimei fraze poate fi identificat si un alt caracter al relatiilor interpersonale ,
caracterul formativ motivat pe aportul major al acestor manifestari sociale in constructia personalitatii
. Elevul , in conditiile vietii scolare , nu traieste izolat , ci intr-un angrenaj social , viata sa afectiva ,
activitatea intelectuala ai nu mai putin cea profesionala desfasurandu se in interiorul si in
interdependenta cu mediul socio- scolar inconjurator sau in conditiile date de acesta .
Relatiile copilului cu grupurile sociale in care se va integra de-a lungul existentei sale (in cazul nostrum
clasa de elevi ) vor exercita o importanta deosebita atat asupra evolutiei sale , ca persoana in permanenta
devenire , cat si asupra profesorului , relatia profesor elev nu mai poate fi conceputa ca o relatie de
dependenta a elevului de profesor sau ca o relatie de comunicare abstracta . Mult discutata autoritate a
profesorului nu se reduce la posesia cunostintelor de specialitate , ci deriva si din capacitatea acestuia de
a alterna strategiile didactice adoptandu-le situatiilor educationale , de a repartiza responsabilitati
elevilor , de a mobilize elevii le cooperare in grup , de a valorifica valentele relatiei profesor-elev in
sensul unui dialog real . Asa numita autoritate se poate confunda cu forta influentei educationale in
clasa .
Un rol primordial in reglarea mecanismelor influentei educationale il au spatial personal si
teritorialitatea.
Hall ( 1966 ) declara ca omul nu se termina acolo unde se termina epiderma lui , fiind posesorul unui
spatiu personal care nu se vede , iar Hayduk (1978) clasifica modelul trifactorial al spatiului personal ,
rezultand un cilindru cu trei diametre diferite : la cap , la nivelul organelor genitale si la corp . In urma
sintezei analitice rezulta urmatoarea structura a spatiului personal , cunoscuta si sub denumirea de
Zone Hall :
- intima 40-50 cm distanta de la care putem sa purtam o discutie cu prietenii .
- personala 50-75 cm asigura comunicarea verbala optima .
- sociala 2-3m relatii oficiale , de de serviciu .
- publica 5-10m asigura anumite relatii sociale .
Dupa observatia lui Hall , copii au nevoie mai mica de spatiu decat altii , cadrul didactic urmarind treptat
o diminuare a acestuia , in functie de obiectivele sarcinilor de instruire sau a situatiilor interactionale .
O directie de investigatie ce ar putea fi inca data in structura influentei sociale se refera la manifestarea
autoritatii in clasa de elevi . Investigatiile privitoare la autoritatea educationala studiaza indeosebit
20

espectul psihologic al acesteia , punandu I in corelatie ariile de manifestare ale acesteia cu diferite
variabile personalitare .
Astfel din punct de vedere situational , influenta educationala ( in legatura cu autoritatea este
reprezentata analitic pe doua niveluri abordabile ):
- influente nondistributiva :
- purtatorul acesteia este persoana cadrului didactic , investita official cu o serie de atributii
interactionale ( si cu continut deontolodic ) .
- influenta distributiva :
- are ca purtator pe fiecare individ al grupului respective , potential lider informal al clasei .
Important de mentionat , la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale , este faptul ca
influenta educationala poate functiona si drept criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi .
- relatii de cooperare ( coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun )
- relatii de competitie ( rivalitatea partenerilor de atingere a unei tinte )
- relatii de conflict ( opozitia mutuala a partenerilor raportata la un scop indivizibil )
Toate aceste tipuri relationare propun o reflectie amanuntita asupra relatilor de cooperare si competitie .
Un studiu al lui Nelson si Kegan (1972) ne arata ca o persoana , cu cat ramane mai mult in scoala , cu
atat devine mai competitiva .
Competitia cauzeaza , de asemena , o ostilitate generala , care face ca multi elevi sa fie aspru criticati de
un altul ( in speranta de a-si construi propria imagine )
Morton Deutsch (1979) a descoperit ca , in comparative cu clasele cooperante , clasele competitive au o
atmosfera ce duce la :
1 . elevi cu un ridicat nivel al anxietatii ,
2 . elevi care se gandesc mai putin la scoala si la munca lor ,
3 . studenti cu aptitudini reprobabile fata de colegi
4 . studenti cu un foarte scazut sentiment de responsabilitate fata de ceilalti .
S-a stabilit : cu cat elevii sunt mai implicati in activitati ce necesita cooperarea , cu atat atmosfera
generala in clasa va fi mai buna .
Un profesor poate avea un avantaj real pe seama competitive din clasa de elevi . Ei se indreapta
intotdeauna spre domeniile in care se simt puternic si , in contrast este aproape imposibil sa I motiveze
pe domenii ale vietii sociale in clasa in care nu se simt competenti .
Exista insa si situatii in care clasificarea relatiilor interpersonale , punand accent pe aportul influentei
educationale in sensul actiunii mutuale a partenerilor poate fi realizata in urmatoarea maniera .:
- relatii de acomodare : partenerii se obisnuiesc sa ajusteze unii dupa altii .
- relatii de asimilare : partenerii , in imposibilitatea de a desfasura interactiuni reciproce , parasesc
universal clasei , promovand anumite schisme intragrupale .
21

Cercumscrisa unor jocuri competitive , scoala face necesara adaptarea de catre elevi inferiorizati a unor
strategii comportamentale susceptibile de a mentine o imagine de sine nefavorabila , in functie de
importanta acestei inferioritati , pot izvori o serie de reactii multiple :afondarea situatiei respective ,
tentative de atingere si de depasire a celui ce reprezinta competitivul renuntarea la compararea cu
ceilalti pentru raportarea la sine sau introducerea unor criterii de evoluare pentru a deveni incomparabil .
Numai o atentie sporita a cadrului didactic permite eficientizarea interventiilor in situatii percepute ca
fiind situatii de criza educationale .
Universul relational al clasei de elevi , analizat din punct de vedere al influentei educationale in
contextual grupului scolar si abordat , din punct de vedere stiintific , sub auspisile managementului
clasei de elevi , devine unul dintre subiectele cele mai importante , de a carui cunoastere si aplicare
depinde succesul demersului educativ al cadrului didactic .
III . INFLUENTA CADRULUI DIDACTIC ASUPRA DEZVOLTARII ELEVILOR .
Folosirea in exces a influentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute sunt
plictisoare , profesorul motivand cerinta respectiva numai prin influenta personala , recurgand fie la
amenintari , fie la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci . Dar folosirea in exces a acestei forte care este
influenta personala determina o scadere a acesteia si , chiar daca s- a manifestat repetat cu precadere
asupra unui singur elev , are efect asupra profesorului .
Este deci indicat sa fie date teme ce sunt predominant motivate intrisec , iar in cazul in care exista
diferite tulburari de comportament ale elevilor ( perturba activitatea didactica ) , este mult mai efficient
sa nu fie folosita pentru combaterea acestora , forta , amentarea , cearta , etc . (indentificate ca situatii de
criza educationala ) ;in asemenea situatie cea mai indicata atitudinea profesorului este aceea de a realize
un control de comportament prin simplul fapt de a se pozitiona langa elevul perturbator , si de a-si aseza
prieteneste palmele , ferm dar prieteneste pe umerii elevului ; un asemenea tip de comunicare tacita este
eficienta si amplifica puterea de influenta a profesorului .
Din punct de vedere situational , influenta educationala ( in legatura directa cu autoritatea ) este
repartizata analytic pe doua niveluri abordabile:
- influenta nondistributiva :
- purtatorul acesteia este persoana ( cadru didactic ) , investita official cu o serie de atributii
interactionare ( si cu continut dertologic )
- influenta distributive :
- are ca purtator pe fiecare individ al grupului respective , potential lider informal al clasei .
Pentru influenta non distributive identificam urmatoarea corespondenta psihologica a principalelor acte
interpersonale : perceptie si gandire , relatii socioreceptive , limbaj perceptiv , relatii de comunicare ,
afectivitate relatii preferentiale , aptitudini si deprinderi , relatii functionale , insusiri temperamentale ,
dimensiunea dominare-supunere ; in conformitate cu acestea asistam la cristalizarea unor retete
communicative si socioafective puternic individualizate .
22

Folosirea in exces a influentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute sunt
plictisitoare , profesorul motivand cerinta respective numai prin influente personale , recurgand fie la
amenintari , fie la diferiti stimuli ai motivatiei extinseci .
INCEPUTUL ANULUI SCOLAR !
Debitul anului scolar este considerat ca un inceput al unui proces de conducere , care cuprinde fazele
claice : diagonoza , prognoza , planificare , decizie , organizare si indrumare , control si evaluare .
Managerul scolar , cadrul didactic care indeplineste rolul de conducator in domeniul educational al
clasei de elev este foarte interesant si sensibil la problema primelor zile de scoala .
Inceputul de an scolar este privit de elevi din perspectiva primei zile de scoala , care concentreaza: - o
agitatie continua si intense ( neliniste ) ; - grija pentru tinuta fizica si vestimentara ;
- efort pentru adaptare la noul spatiu scolar , la noul orar ;
- oportunitati de apreciere si adaptare la noul stil educational si managerial al profesorilor ;
Totodata , din perspective organizatorica , prima zi de scoala concentreaza o densitate relationala mare
de intercomunicare si de intercunoastere .
Cadrul didactic isi prezinta programul sau managerial ; exigentile si asteptarile sale fata de elevi .
Managerul scolar mai intreprinde si alte activitati , prealabile , pavazarea clasei , dup ace ii primeste pe
elevi , face ordonarea acestora in banci .
Pozitionarea elevilor in banci se poate face dupa amanuntite criterii care sa considere ca principala stare
de sanatate a elevilor (cei cu deficiente de vedere si cu deficiente auditive ) si disfunctiile in planul
tehnicilor de invatare . In cazul acestor pozitii trebuie explicate clasei motivele care au stat la baza unei
anumite dispuneri in banci , a anumitor elevi .
Prezentarea elevilor si primele lor incercari de interactiune si de intercunoastere reprezinta procese
specifice ale inceputului de an scolar , in care implicarea eficienta a cadrului didactic poate imbunatatii
intreaga activitate scolara .
Importanta covarsitoare insa a primei zile de scoala o reprezinta integrarea elevului atat in activitatea
scolara , cat si in activitatile si dinamica grupului , dezvoltand , din acest punct de vedere , doua tendinte
contradictorii , inerente individualitatii elevului , nevoia de a se afirma ca individualitate in actiuni
independente , si nevoia de a coopera si de a interactiona cu ceilalti membri ai grupului .
Relatiile interpersonale , ca si toate celelalte relatii si acte de viata , s- a constatat ca sunt guvernate de
inconstient . Tipul de relatii conturat intre doi indivizi ( atractie , respingere ) ia nastere in functie de
gradul de compatibilitate existent intre cele doua tipuri de inconstient . Inconstientul ocupa un loc
central si in procesul de integrare a elevului in grupul clasa .
In zona de suprafata , la nivelul perceptiv noastre , intruziunea inconstientului ca element fundamental
de constructie a unei relatii nu exista , noi incercand san e explicam atractia sau respingerea printr-un oi
de criterii rationale . Dupa opinia lui Gustave Le Bon , inconstientul se divide in trei categorii :
23

- inconstientul organic , cel care guverneaza functionarea noastra organica si cea mai stabilizata
categorie prin functiile ereditare accumulate,
- inconstientul afectiv , il urmeaza inconstientului organic atat ca importanta , cat si ca stabilitate si
profunzime ;
- inconstientul intellectual , cu o istorie mai recenta fara radacinile ancestrale ale antercorilor , si care ,
din acest motiv , prezinta o instabilitate accentuate comparativ cu celelalte doua .
Inconstientul afectiv , spre deosebire de cel organic , este inconstientul care ne orienteaza predominant
in viata exterioara si de grup si care isi pune pecetea pe majoritatea actelor noastre .
Acesta contine intregul bagaj ereditar afectiv , motiv pentru care integrarea elevului si caracterul sau se
considera conturate inca de la aparitia sa , urmand doar ca acesta sa cunoasca accentuari sau atenuari , in
functie de evenimentele ce I se alatura si de mediul formarii .
Integrarea elevului intr-un grup scolar si prima sa zi de scoala sunt fenomene care depind ( trebuie sa
recunoastem cu realism acest fapt ) si de balansul vietii affective , in sensul de a diminua , accentua sau
doar controla anumite aspecte , e dificil sau extrem de dificil de realizat , dar poate acest element este
ratiunea exercitiului , a repetitiei , pentru a mai urca o treapta in sensul adaptarii la viata de grup .
Identificarea normelor de conduita ale elevilor in interiorul grupului este un process de maxima
importanta , care se inaugureaza odata cu prima zi de scoala , moment de serioasa preocupare , atat
pentru elevi , cat si pentru cadrul didactic , manager efficient si organizator chibzuit al vietii colectivului
clasei .
Perspectivele etnometodologice de abordare a problematicii primei zile de scoala introduc doua nuante
suplimentare pentru completarea temei : notiunea de definire a situatiilor , ca un proces prin care elevul
exploreaza posibilitatile sale de actiune intr-o situatie de viata scolara data , incepand din chiar prima zi
de scoala . O a doua nuanta o constituie termenul de context , inteles si ca un cadru de activitate in care
au loc actiuni educationale si in raport cu care se realizeaza definirea unei situatii educationale , astfel
incat acesta va capata interpretari varabile , de la un actor social la celalalt ( cadru didactic- elev ) .
Toate problemele referitoare la prima zi de scoala , anterior abordate , fie dintr-o perspectiva
psihoanalitica , fie dintr-una etnometodologica , trebuie sa reprezinte , pentru cadrul didactic ,
preocupari constante , deosebit de importante .

24

MANAGEMENTUL CLASEI SI DISCIPLINA


Educatia , prin natura ei , este o actiune organizata . Ca orice actiune organizata , educativa presupune
acceptarea si respectarea unor cerinte , reguli si dispozitii elaborate si impuse din exterior , concomitent
cu instituirea unor modalitati de control asupra acceptarii si respectarii lor . Disciplina impune niste
reguli si , prin urmare , asigura acea ordine exterioara indispensabila oricarei actiuni organizate .
Mecanismele de a preveni , interveni si rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de
interventie ale cadrului didactic , strategii de sorginte manageriala . Succesul unui management al clasei
presupune , pana la un punct , si preventie inainte de dezvoltarea situatiei problematice . Abilitatea de
detectare a crizelor in fazele initiale este de foarte multe ori mai valoroasa decat tratamentul
interventionist postfestum .
Cadrele didactice cu experienta trebuie sa aiba ca obiectiv major in primele zile de scoala instruirea unui
bun control asupra clasei .
Pentru a conduce , din punct de vedere disciplinar , clasa de elevi , cadrele didactice trebuie sa posede o
serie de calitati manageriale , care il vor ajuta sa exploateze intreaga situatie , ce are potentiale sau reale
conotatii negative , in favoarea clasei , a membrilor si a climatului din interiorul acesteia .
Alaturi de disciplina , in problematica managementului clasei de elevi , un loc aparte il reprezinta
inceputul anului scolar . Din perspectiva organizatorica , prima zi de scoala , concentreaza o densitate
relationala mare de intercomunicare si de intercunoastere . Cadrul didactic isi prezinta programul
managerial " , exigentele si acceptarile sale fata de elevi . Managerul scolar mai interprinde si alte
activitati prealabile , pavoazarea clasei , si , dupa ce ii primeste pe elevi , face ordonarea acestora in
banci .
Pozitionarea elevilor in banci se face dupa anumite criterii care sa considere ca prioritati : starea de
sanatate a elevilor si disfunctiile in planul tehnicilor de invatare . De aceea trebuie explicate clasei
motivele care au stat la baza unei anumite dispuneri in banci a anumitor elevi .
Prezentarea elevilor si primele lor incercari de interactiune si de intercunoastere reprezinta procese
specifice ale inceputului de an scolar , in care implicarea eficienta a cadrului didactic poate imbunatati
intreaga activitate scolara .
Importanta covarsitoare a primei zile de scoala o reprezinta integrarea elevului atat in activitatea scolara
cat si in activitatile si dinamica grupului , dezvoltand din acest punct de vedere , doua tendinte
contradictorii , inerente individualitatii elevului : nevoia de a se afirma ca individualitate in actiuni
independente si nevoia de a coopera si de a interactiona cu ceilalti membri ai grupului . Identificarea
25

normelor de conduita ale elevilor in interiorul grupului este un proces de maxima importanta care se
inaugureaza o data cu prima zi de scoala , moment de serioasa preocupare , atat pentru elevi , cat si
pentru cadrul didactic .
Managementul clasei , in timpul activitatii didactice , orienteaza atentia si preocuparea profesorilor sau
invatatorului spre aspecte care conditioneaza succesul educational : analiza clasei si din perspectiva
problemelor grupului scolar , schimbarea atitudinii fata de analiza si rezolvarea problemelor disciplinare
de activitate , utilizarea relationala a diferitelor resurse implicate , crearea si mentinerea climatului
educational .
Absenta sau utilizarea necorespunzatoare a acestora , apar ca efecte negative : lipsa de motivare ,
oboseala , deprecierea climatului educational , atitudinea elevilor de ignorare si indiferenta sau chiar
agresivitate si violenta .
O alta consecinta a unui management defectuos o reprezinta lipsa de motivare a clasei . Faptul ca
motivatia este o componenta cruciala a procesului de invatamant este o evidenta .
Elementele clasice care privesc motivatia in sala de clasa sunt :
- motivatia intriseca / motivatia extrinseca
- motivatia cognitiva / motivatia afectiva
- autocontrolul motivational
Studiile asupra performantelor individuale ale invatarii atesta faptul ca peste 93% dintre elevii cu
rezultate foarte bune au obtinut aceste succese datorita propriilor demersuri de studiu individual ,
insotite si sprijinite de motivatie .
Din punct de vedere managerial , cea mai importanta cauza a degradarii climatului educational o
constituie suprasolicitarea elevilor . Din pacate sunt destul de numeroase situatiile cand cadrele
didactice ignora disponibilitatile de efort limitate ale elevilor in implicarea lor in sesiuni de invatare
diferite in spatii si timp si contexte de efort .
O cauza majora a supraincarcarii elevilor , la scoala , rezida in sistemul de instructie cu orar variabil .
Acest sistem cere mai mult elevilor decat sistemul orar scolar normal , doar dimineata . Cand scoala are
loc dupa-amiaza , elevii muncesc in conditii fizice , psihologice si intelectuale extrem de nefavorabile ,
comparativ cu acele cursuri de dimineata . Aceste conditi nefavorabile ale cursurilor de dupa-amiaza
antreneaza o supraincarcare pentru elevi . Alaturi de prevederile orarului , la supraincarcarea elevilor se
ajunge si prin continuturile programelor scolare , regimul acasa , prin continuturile programelor scolare
zilei si saptamanii .
Cadrul didactic , in calitate de manager , trebuie sa fie in permanenta preocupat de transferul motivelor
dinspre produs spre proces . Este posibil sa existe elevi care sa lucreze intodeauna sub posibilitatile lor
,din cauza lipsei de motivatie . Cel mai grav lucru , din punct de vedere al motivatiei viciate , este insa
nonimplicarea elevilor in interactiunile din clasa . Cadrul didactic trebuie sa constientizeze clar aportul
motivatiei la imbunatatirea performantelor intelectuale ale elevilor , dar sa nu neglijeze si performanta
de tip social , avand in vedere rolul si statutul elevului in grupul -clasa .
26

Managementul clasei de elevi se preocupa constant din perspectiva socio-interactionala de doua aspecte
fundamentale : prevenirea comportamentelor negative , interventa si tratarea acestora .
Supraincarcarea elevilor si lipsa de motivare a acestora vor conduce la o depreciere a climatului
educational . Climatul educational indica si reprezinta indicatorul "sanatatii" unui grup educational si
poate fi luat drept criteriu axiologic de diferentiere a unor clase de elevi . Conditiile de prevenire a
comportamentelor negative consta in caracteristicile si aptitudinile manageriale ale profesorului sau
invatatorului , in comunicarea cu parintii . Efectele negative se refera la : neangajarea elevilor , nepasare
, rutina , distantare , depersonalizare , insatisfactie dualitate in comportare . Prin aceasta se explica si
abaterile disciplinare , fuga de le scoala , abandonul scolar , etc .
Cercetarile au aratat ca un bun climat intr-o sala de clasa , ca urmare a unui management adecvat
determina elevii la comportamente deschise , lipsite de teama si inhibitii , permitandu-le sa se
concentreze asupra unor sarcini de lucru normale si stimulandu-i sa participe la interactiuni sociale
angajate , reale si autentice .
O alta consecinta a unui management defectuos este minciuna . La clasa , minciuna este un
comportament verbal si nonverbal , care apare atat de frecvent ca urmare a unor greseli de tip
managerial ale cadrului didactic .
Unele elemente de decodificare a semnelor mincinoase sunt :
- durata manifestarii nonverbale
- miscari spontane
- nuantele si intensitatile mesajelor verbale .
Este de mentionat ca sunt si elevi care nu au nici o remuscare atunci cand mint , aceasta fiind o abatere
comportamentala grava . Dincolo de conotatiile sale acest fenomen social , dar si scolar , exista frecvent
in clasa de elevi , reprezinta o tentatie foarte la indemana elevilor si solicita din partea cadrului didactic
o interventie promta si pertinenta .
Problema agresivitatii , fie imbraca forma actiunilor individuale , fie a celor colective , cunoaste
numeroase fatete , fiind un important factor al comportamentului uman . Agresivitatea imbraca forme
variate :individuale sau de grup , fizica sau verbala , distructiva sau violenta , insulta , furt , constrangere
prin santaj , amenintare , ostilitate sau dispret.
Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul pedagogic . Multe
cadre didactice nu admit agresivitatea deschisa , neglijand insa formele simbolice ale acesteia , care apar
sub forma imbufnarii , dispozitiei rele sau sub forma rezistentei motorii si verbale , nu se face altceva de
cat o dezvoltare a posibilelor conflicte din clasa de elevi . Deci aparitia si dezvoltarea unor-atitudini si
comportamente agresive sunt intr-o dependenta totala de noninterventiile sau interventiile manageriale
eronate . In orice colectivitate -clasa , grup-apar stari tensionate cauzate diferit , manifestandu-se sub
forme diferite , latente sau active , in mod progresiv sau regresiv , de scurta durata sau de lunga durata
cu efecte imediate sau intarziate , rezolvate partial sau total sau amanate , rezolvate direct sau printr-un
complex de metode si factori .
27

Adesea , dupa gradul de dezvoltare al starilor tensionate , profesorul manager da dovada tocmai a
eficientei conducerii sale. Literatura managementului dezvolta direct rezolvarea conflictelor aparute ,
adica atunci cand au luat deja o forma vizibila grava cu efecte negative evidente . In educatie , problema
principala este aceea a prevenirii , a utilizarii in asa mod a strategiilor de influentare a elevilor , incat sa
diminueze campul de manifestare a cauzelor . A ajunge la conflict deschis in clasa , pentru educatie este
deja tardiv si dovedeste lacune importante in managementul clasei .
Evolutia starilor tensionale , de la aparitia singulara , de scurta durata , pana la izbucnirea conflictului
reflecta un drum care trebuie sesizat , analizat oportun de catre profesor si rezolvat prin interventie
adecvata .
Profesorul trebuie sa anticipeze orice abatere a sa sau a elevilor de la normele , regulile rationale , firesti
ale educatiei si sa trezeasca imediat diferite comportamente . Acestea se pot manifesta progresiv :
- mirarea la aparitia unei abateri de la normal , sesizarea si identificarea situatiei , disconfortului cognitiv
si afectiv .
- cautarea cauzelor , efortul de integrare , analiza , explicare , comparare si extinderea comunicarii de
intelegere ;
- sesizarea repetarii comportamentelor de abatere , exprimarea imediata a nemultumirii sub forma
verbala , cu incercare de rezolvare acum si cu rol preventiv mai accentuat ;
- in cazul nerezolvarii , repetarii nemultumirea ia forme mai evidente , apar manifestari de respingere ,
incordare frustrare , insatisfactie agresivitate , neparticipare , refuz , deteriorarea relatiilor , starea
tensionala incepe sa se manifeste deschis .
- starea de conflict propriu-zis se instaleaza daca starea tensionala latenta nu este rezolvata , nu se
apeleaza la negocieri , la analiza complexa a cauzelor nu se recurge la un sistem de metode ,
procedee .
Pentru educatie , ajunge in acest stadiu este deja tardiv , efectele asupra elevilor si activitatii fiind grave
si de mai lunga durata si greu de compensat : ramanerea in urma la invatatura , absentismul sau
abandonul , indisciplina , aparitia si manifestarea grupurilor informationale .
Putem spune ca abia acum apare criza la nivelul clasei , al grupurilor , al activitatilor , al relatiilor
profesor-elevi , elevi-elevi , cu deteriorarea deosebit de grava a activitatii si a climatului .
Profesorul -manager , interesat de prevenire , are ca barometru de control climatul de activitate din clasa
, disciplina si atentia .
Dupa gradul de manifestare al acestora, dimensiunile climatului sesizate la timp si analizate indica
nivelul tensiunilor aparute . De asemenea , pentru un cadru didactic bun , care anticipeaza , cunoaste
greselile tipice , cunoaste nivelul de aspiratii al elevilor , isi proiecteaza activitatea rational , nu putem
spune ca aparitia unei stari tensionale este sprintena , neasteptata ( dar daca n-a intervenit la timp , nu l-a
interesat )
Cauzele variatelor stari tensionale pot fi regasite in orice aspect al procesului educational , al
28

managementului sau , cand nu corespunde cu normele pedagogice , cu asteptarile elevilor .


Relatiile interpersonale din clasa genereaza cele mai multe stari tensionale , pe diferite trepte si grade de
manifestare . Cateva tipuri de relatii profesor-elev , care pot cauza diferite tensiuni :
- cunoasterea empirica a elevilor: a particularitatilor , a asteptarilor , a experientei sociale anterioare , a
puterii de integrare ;
- stimularea inegala practicata in activitate ;
- slaba atentie acordata cauzelor unor componente care preced sau ilustreaza o tensiune psihica ;
- oferirea unor slabe puncte de sprijin in rezolvarea, depasirea situatiilor critice ;
- supraincarcarea cu sarcini nediferentiate , corelata cu evaluarea incorecta a celor anterioare ;
- aplicarea rutiniera , sablon a unor masuri asemenatoare pentru toti elevii ;
- evaluarea subiectiva a cunostintelor si a compartimentului afectiv- atitudinal ;
- acordarea in continuare a prioritatii informativului , cu neglijarea aspectelor formarii elevilor ;
- redusa diversificare a metodelor de activizare pentru a stimula participarea diferentiata a elevilor , a le
sadi incredere ;
- abuzul de munca fortata care blocheaza afirmarea unor elevi ;
- neacceptarea elevilor in menegementul activitatii , in organizare , in luarea deciziilor curente , in
coordonare , in evaluare , in reglare ;
- neacceptarea exprimarii unor opinii opuse sau modificate , ale elevilor ;
- slaba comunicare cu parintii pentru cunoasterea evolutiei elevilor si stabilirea unui parteneriat in
solutionarea tensiunilor ivite ;
- slaba constientizare si sustinere a exesarii auto-cunoasterii , autoevaluarii , autoeducatiei elevilor .
Toate aceste cauze si inca altele , derivate din aplicarea unui management defectuos la clasa , conduc la
trairi negative , ce se acumuleaza , se exprima sau nu se ajung conflicte deschise , situatii de criza . Este
un semn al ineficientei activitatii profesorului , ca educator , ca manager ( nu ca specialist in domeniul
sau ) .
Educatia morala clasica , prin metodologia ei specifica previne si rezolva starile tensionale , pana la un
anumit nivel , daca profesorul ar aplica-o la timp corect si eficient .
Ineficienta metodologica rezulta , in primul rand , din necunoasterea si nerespectarea unor principii ,
norme , ajugandu-se la erori , efecte contrarii acutizarea starii tensionale . Indepartarea lor ar constitui
tocmai solutii , in primul rand de prevenire . Cateva dintre acestea pot fi
- profesorul adopta o solutie fara antrenarea elevilor , pe baza unor experiente sau modele anterioare .
- ii favorizeaza subiectiv pe unii elevii ;
- aplica numai sanctiuni , fara a analiza cauzele si amploarea faptelor ;
- nu se apleaca asupra esentei continutului caracteristicilor starii sesizate , ci asupra semnelor exterioare
, opiniile colegilor ;
29

- nu recurge la discutarea , negocierea problemelor pentru rezolvare ;


- nu sunt suficient valorificate partile pozitive ale personbalitatii comportamentului elevilor ;
- elevii nu sunt suficient de stimulati pentru a nu mai fi inhibati in exprimarea opiniilor , nemultumirilor,
solutiilor .
Solutiile metodologice manageriale specifice , combinate cu cele ale educatiei morale , pot sprijini cu
succes profesorul in demersul cerut . Ca strategii adoptabile la diverse situatii tensionale pot fi
urmatoarele :
- ascultarea , receptarea parerilor exprimate de cei in conflict , apeland si la empatie , pentru a le intelege
;
- indentificarea motivului real , generator al starii tensionale ;
- analiza comparativa , cu obiectivitate , a variantelor expuse ;
- discutia individuala , cu fiecare in parte pentru completarea informatiilor cauzale ;
- sugerarea punerii in situatia celuilalt ;
- prezentarea partilor si analiza in comun a variantelor posibile de rezolvare si gasirea unei cai de
compromis , prin acord ;
- apeluri la scopuri comune , chiar mai generale , ale educatiei si minimalizarea rolului tensiunilor
curente in cheltuirea energiilor intelectuale , afective ;
- arbitrajul , implicarea unei parti neutre sau medierea , consultatia , consilierea ;
- punerea in situatii de cooperare , in rezolvarea sarcinilor , pentru o mai buna cunoastere reciproca
obiectiva ;
- punerea in situatii de exprimare emotionala , descriptiva a starilor tensionale in fata grupului sau nu ;
- organizarea de discutii in grup cu alti factori interesati ( parinti , dirigine , consilier , prietenii) ;
- antrenarea partilor in conflict in rezolvarea de proiecte comune ;
- punerea in situatii de competitie , pentru a dovedi capacitati , conduite noi , pozitive ;
- imaginarea a cat mai multor consecinte negative si pozitive si analiza lor comparativa de catre partile
implicate
- utilizarea sistemului de sanctiuni , pedepse , dezaprobari .
Utilizand toate acestea , este important ca profesorul sa nu intrerupa fluxul lectiv , sa nu intrerupa
activitatea celorlalti pentru acte minore de indisciplina a unor elevi . Aici comunicarea nonverbala si cea
paraverbala au efecte deosebite .
In concluzie , putem afirma marea importanta a prevenirii in educatie , pentru ca aici nu puteam avea
rebuturi , nu putem provoca si incuraja o formare contrara scopurilor si devenirii umane , prin
neinterventie sau interventie gresita si tardiva .
ROLUL PROFESORULUI IN SCOALA SI IN SOCIETATE !
30

In vremurile nu prea indepartate invatatorul sau profesorul erau de fapt un fel de sef de trib .erau
adulati , erau stimati, erau cei mai ,iar scoala era SCOALA catre care toti se uitau cu smerenie .
Micuta sau marea comunitate si-a schimbat pozitia sau vremurile au obligat-o sa si-o schimbe , scoala si
dascalul nu mai sunt stima localnicilor , ci doar povara pe care sa o suporte (financiar) pentru ca mai
marii societatii noastre fac sa fie diminuat continuu .
Trebuie sa recunoastem ca vechea lozinca : Cine are carte are parte s-a transformat in : unii ai
carte , alti au parte . Acest lucru este grav pentru o societate in care valorile nu primeaza , ele fiind
folosite doar declarativ , iar intelectualitatea scolii este desconsiderata si marginalizata .
Unul dintre scopurile scolii este de a forma individul , de a-l ajuta sa isi stabileasca prioritatile in viata .
De cele mai multe ori aceste prioritati sunt alimentate de modelul pe care il are individul in viata ,
modelul care este fixat dupa niste coordonate cultivate in scoala .
In practica educationala , statutul si rolurile prescrise si asumate arata cadrului didactic sarcinile ,
atributiile subsumate atingerii cu succes a obiectivelor formarii-dezvoltarii elevilor . Statutul indica
pozitia ocupata de educator in structura sociala , caracter complex si multidimensional , incluzand :
STATUTUL POLITICO-MORAL :
-rezulta din interactiunea exigentelor, prescriptilor , indatoririlor legate de conduita etico-morale , de
ansamblu de comportament , atitudini si motivatii ale educatorului ;
STATUTUL PROFESIONAL-STIINTIFIC :
- rezulta din cerintele privind nivelul de pregetire psihopedagogice si ansamblul de priceperi , deprinderi
, aptitudini ale educatorului .
STATUTUL PSIHOPEDAGOGIC :
- rezulta din interactiunea exigentilor legate de constructia diferitelor componente ale personalitatii
educatorului si ansamblul de cunostinte , priceperi , deprinderi , aptitudini , motivatii ce ii apartin .
STATUL PSIHOSOCIAL :
- rezulta din interactiunea exigentelor legate de relationarea umana si ansamblurile de cunostinte ,
priceperi , deprinderi , aptitudini , motivatii ale educatorului in ipostaza interpersonala .
Rolul.rep. aspectul dinamic si situational al statutului cadrului didactic , de educator in general , in
aplicarea drepturilor si indatoririlor precizate formal in conducerea procesului instructiv-educativ .
31

Invatarea , exersarea , perfectionarea rolurilor derivate din statut , duc la formarea si afirmarea
educatorului ca personalitate constienta , rationala , responsabila , motivata si competenta .
Educatorul trebuie sa faca fata unui adevarat complex functional. In raport cu obiectivele
instructiv-educative si cu problematica realizarii lor se identifica numeroase roluri ale cadrului didactic :
- planificare
- organizare
- control
- indrumare
- evaluare
- monitorizare
- consiliere
- decizie
Educatorul isi poate exprima stilul propriu pentru ca intre rol si trasaturile personalitatii exista o relatie
reciproca , unele aspecte ale rolurilor pot deveni chiar constante ale personalitatii . Rolul este un concept
complex care include asteptarea celorlalti pentru ca educatorul sa aiba o anumita conduita dedusa din
rolul prescris , perceptia rolului-conduita concreta , manifestata in actiune , jucarea rolului-actiuni care
confirma sau infirma asteptarile , performante de rol-conduita in indeplinirea atributiilor , continutul
actiunilor , intensitatea implicarii , evaluarile efectelor asupra elevilor , autoevaluarea, reglarea pe
parcurs .
Eficienta indeplinirilor rolului ca educator depinde si de gradul in care aceasta constientizeaza si
utilizeaza adecvat faptul ca prescriptiile sunt mai clar definite sau nu , ca au valoare diferentiate , ca
permit o libertate variata de aplicare , ca sunt mult sau mai putin motivate si dorite . Eficienta implinirii
rolurilor va deprinde de relatia constientizata si respectata intre expectatia celorlalti si perceptia
profesiei .
Cadrul didactic prin formatia sa reprezinta o importanta forta propulsiva a spiritualitatii unui popor ,
capabil sa puna in miscare resorturi sufletesti , sa elibereze forte launtrice .

32

ELEVUL , PARTENER DE NEGOCIERE !


Managementul eficient se fundamenteaza pe negocierea sistemului de reguli care functioneaza in clasa .
Negocierea diferitelor situatii presupune implicarea elevilor , activarea lor , intr-un camp esential pentru
o persoana , acela al exercitiului democratic . Daca elevul este subiect pasiv in scoala , nu i se va putea
cere sa manifeste ulterior atitudini si comportamente specifice unui cetatean . John Dewey considera
scoala un spatiu privilegiat , care trebuie sa ofere o densitate mare de oportunitati apte sa potenteze
cresterea elevului , oportunitatile trebuie sa vizeze si exercitiul democratiei.
Acest lucru nu este posibil daca cele mai multe reguli sunt decise de adulti iar continutul lectiilor este
ales de profesor -spunea Wragg . Parteneriatul si negocierea sunt necesare nu numai pentru a asigura un
control eficient al clasei , dar si pentru implicarea elevilor intr-un exercitiu esential al democratiei :
alegerea si acceptarea responsabilitatii pentru alegerea facuta .
O problema esentiala este aceea a comunicarii. Thomas Gordon ,care s -a ocupat de problema stabilirii
unor relatii pozitive intre profesor si elevi , credea ca utilizarea unor modalitati de comunicare precise si
relativ neutre contribuie la reducerea comportamentelor negative din partea elevilor . Analiza lui
Gordon se centreaza pe intrebarea : " Cine are o problema ? " .Daca problema este a elevului ,
profesorul va trebui sa se implice si sa ajute la rezolvarea ei . Profesorul devine sfatuitor si suporter " .
In astfel de cazuri Helena Cornelius si Shoshane Faire recomanda ascultarea activa , adica " acordarea
temporara a propriului punct de vedere la punctul de vedere al parteneriului . "
33

Ideea este de a-l ajuta pe elev sa gaseasca singur calea de rezolvare , oferindu-i drept suport simpatia
profesorului . In STIINTA REZOLVARII CONFLICTELOR se recomanda cateva elemente care
sustin ascultarea activa ( Emil Stan Managementul clasei ) :
- Nu vorbiti despre dumneavoastra ;
- Nu schimbati subiectele ;
- Nu dati sfaturi , nu diagnosticati , nu incurajati , nu criticati , nu hartuiti ;
- Nu ignorati si nu negati sentimentele celuilalt .
Apreciati ceea ce simte din ceea ce nu spune , precum si din ceea ce spune !Urmariti comunicarea
nonverbala ( Are lacrimi in ochi ! Face miscari nervoase ! )
- Nu pretindeti ca ati inteles ce vrea sa spuna daca , de fapt nu l-ati inteles .
- Intrebati-l despre novoile , preocuparile , anxietatile si dificultatile lui .
- Confirmati ca l-ati inteles . Parafrazati ideea principala : Spui ca vrei sa ...? " , Te simti cu adevarat
"!
Daca profesorul are o problema , intr-o modalitate sau alta vor fi afectati si elevii , de aceea trebuie sa fie
implicati in solutionarea diferitelor probleme ce apar . De exemplu daca nu-si poate desfasura lectia
datorita agitatiei sau zgomotelor si agitatiei unui grup de elevi , profesorul are o problema . Daca
profesorul este agresat , chiar deranjat de activitatile unor elevi , atunci acestia au o problema . Daca nu
suporta scoala , un profesor , sau anumite materii de studiu iarasi elevii au o problema .
Gordon a recomandat o abordare din partea profesorului care sa centreze masajul pe persoana sa si nu
pe elev . Trebuie subliniate eventualele consecinte ale actiuniilor indezirabile ale elevului asupra
profesorului , pentru ca ele este acela care are o problema .( Ex. Sunt suparat pentru ca ai rupt cartea
colegului ) . Nu sunt recomandabile remarci precum : Esti lenes , Esti un elev care creeaza
probleme ! .
Daca situatia nu se schimba , Gordon recomanda o procedura cu mai multe etape care ii implica si pe
elevi deopotriva . Aceasta procedura este tipica pentru o anumita modalitate care , in jocurile de putere
se numeste tactica fara invisi . Avantajele strategiei victorie / victorie sunt acelea ca descopera
solutii mai bune ; relatiile se imbunatatesc si se consolideaza ; cand ambele persoane castiga , ambele
sustin solutia ; daca urmeaza sa mai ai de-a face cu persoana respectiva ( chiar daca mai stii ca nu mai ai
nevoie de ea ), sa fiu cinstit fata de ea ; te simti mai bine , incat vei dori sa mai precizezi astfel si data
viitoare . Pentru conturarea acestei strategii sunt recomandate cateva elemente :
1. FORMULATI NEVOILE FIECARUIA
2. INCERCATI SA IESITI IN INTAMPINAREA NEVOILOR FIECARUIA
3. SPRIJINITI ATAT VALORILE CELORLALTI , CAT SI PE ALE DVS.
4. INCERCATI SA FITI OBIECTIV SI DISOCIATI PB. DE PERSOANE
5. CONCENTRATI-VA PE CORECTITUDINE , NU PE FORTA
34

6. CAUTATI SOLUTII CREATIVE SI INGENIOASE .


7. FITI DUR CU PROBLEMA , DAR BLAND CU OAMENII.
PROCEDURA LUI GORDON CUPRINDE SASE PASI :
1. - a preveni problema ;
2. - a genera solutii posibile ;
3. - a evalua aceste solutii ;
4 . - a decide care solutie pare cea mai buna ;
5. - a decide cum se poate implementa solutia aleasa ;
6. - a evalua eficacitatea solutiei alese .
Elevii sunt constransii sa-si asume responsabilitati mult mai mari decat in asa zisele situatii
educative normale . Managementul clasei depinde hotarator si de imginea pe care elevii si-o
formeaza despre profesorul eficient . Pornind de la rezultatele unor interviuri si observatii , H.
Gannaway a ajuns la concluzia ca profesorii sunt supusi sistematic uneori fara constientizarea acestui
fapt unor teste , care configureaza urmatoarele aspecte ;
- poate profesorul sa mentina ordinea ?
- stie sa rada ?
- ii intelege pe elevi ?
Trebuie sa observam ca in mod aproape instinctiv , chiar daca profesorul nu vrea acest lucru , un fel de
negociere , de acomodare se produce deja , incepand cu primele intalniri ale profesorului cu elevii .
Pentru a fi acceptat , un profesor trebuie sa obtina raspunsuri pozitive la cele trei intrebari anterioare :
prima intrebare :
- poate profesorul sa mentina ordinea ? - implica faptul ca elevii asteapta de la profesor exact acest lucru
, sa mentina ordinea .
a doua intrebare :
- stie sa rada ?
- implica din partea elevilor asteptarea ca mentinerea ordinii sa nu se transforme intr-un regim de
disciplina prea aspra si represiva .
intrebarea finala :

35

- ii intelege pe elevi ?
- se refera la intelegerea clasei ca intreg , a grupului de elevi si a statutului lor si nu la intelegerea
manifestata in raport cu anumiti membri ai grupului .
In urma unor cercetari ample , M.Saunders a schitat si el portretul profesorului agreat :
- este hotarat si se controleaza pe el insusi ;
- stie ce vrea sa predea si verifica daca elevii invata ;
- ia masuri pozitive atunci cand descopera ca elevii nu progreseaza in mod adecvat ;
- este sensibil la reactiile eleviilor sai si incearca sa adopte un comportament adecvat ;
- incearca sa inteleaga punctul de vedere al celui care invata ;
- arata respect fata de elevi ;
- se preocupa de toti elevii sai .
Bruce Hart a cerut elevilor din clasa sa -o clasa de gimnaziu sa intocmeasca o lista cu trasaturile
caracteristicile ale profesorului perfect .
A subliniat : profesor , nu prieten si nu sfatuitor , ci o persoana care face tot ce ii sta in putinta pentru a-i
ajuta pe levi sa invete .
Elevii au intocmit liste individuale , apoi au fost grupati cate patru si s-a cerut fiecarui grup sa selecteze
zece trasaturi relevante pentru grup : cele zece trasaturi ale fiecarui grup au fost scrise pe tabla cu
exceptia celor care se repetau :
- atitudine pozitiva , prima de umor ;
- isi ia obiectul de predare in serios ;
- evalueaza in mod obiectiv ;
- sprijina consolidarea regulilor clasei ;
- este antrenant ;
- este bucuros sa-si vada elevii ;
- nu se supara ;
- ii plac jeansii si tricourile ;
- nu minte ;
- este atletic ;
- face lucruri amuzante ;
- solicita pentru elevii sai birouri si nu banci ;
- este calificat ;
- face orele de clasa amuzante ;
- trateaza elevii in mod impartial ;
36

- nu este perfec ;
- se afla la dispozitia elevilor ;
- este intelegator ;
- este simpatic , destept si politicos ;
- iubeste natura ;
- iubeste drumetiile ;
- iubeste elevii ;
- are asteptari inalte ;
- are simtul umorului si spune glume ;
- nu inspira frica elevilor ;
- ii corecteaza pe elevi atunci cand gresesc
- ii obliga pe elevi sa dea ce este mai bun din ei
- face tot felul de lucruriin afara orelor de clasa pentru elevii sai ;
- explica un lucru pana cand acesta este inteles de toti elevii .
Un management adecvat al clasei trebuie sa tina cont de anumite diferente la nivelul elevilor , diferente
care vor genera in mod firesc asteptari diferite in raport cu roll profesorului
D.Ffontana amintea cele mai importante diferente :
- diferente de varsta ;
- diferente de abilitate ;
- diferente de sex ;
- diferente de statul socio-economic ;
- diferente culturale .
1. Diferente de varsta :
-Un profesor eficient stie ca trebuie sa utilizeze metode adecvate varstei elevilor sai si ca la varste
diferite , elevii au asteptari diferite . De aceea varsta este un criteriu de care trebuie sa se tina seama in
elaborarea unor tehnici de administrare a unei situatii conflictuale . In functie de varsta :
- natura cererilor si asteptarilor elevilor in raport cu profesorul se schimba ;
- natura relatiilor dintre elevi se modifica ;
- nevoia elevilor de statut si prestigiu sporeste odata cu varsta ;
- elevii devin mai critici in raport cu comportamentul profesorului pe masura ce inainteaza in varsta ;
- elevii mai mari au tendinta de a -si blama profesorii pentru insuccesele si deficientele lor ;
- creste capacitatea de concentrare si de efort intelectual .
2. Diferente de abilitate :
37

- Reclama din partea profesorului un comportament si metode diferentiat deoarece :


- motivatia pentru munca in clasa difera semnificativ de la cei mai dotati la cei mai putin dotati ;
- niveluri diferite de abilitare reclama atitudini diferite din partea profesorului ;
- criteriile care definesc succesul sai insuccesul difera in functie de nivelul de abilitate al elevilor .
Profesorii introduc de mai multe ori diferentieri in aprecierea rezultatelor elevilor in functie de
performante mai scazute , ceea ce are adesea consecinte contraproductive . Printr-o apreciere adecvata
profesorul poate intari o intarire pozitiva a stradaniilor unui elev , iar unii elevi nu pot obtine
performante mai ridicate . Sanctionati de atitudinea profesorului ei isi pot pierde increderea daca nu sunt
tratate cu grija . Profesorii trebuie sa tina seama :
- elevii preveniti dintr-un mediu socio-economic mic , modest , au tendinta de a se subraprecia in raport
cu elevii proveniti din patura bogata ;
- valorile si standardele promovate in scoli se apropie mai mult de cele proprii paturi bogate ;
- elevii vu posibilitati economice modeste au tendinta de a se ( supraaprecia in raport cu elevii pri. )
plasa in randul celor cu nivel mai scazut al abilitatilor ;
- elevii preveniti din patura bogata inteleg mai repede si cultiva oarecum firesc propriul statut printre
colegi .
3. Diferente de sex :
- Din punct de vedere educational ceea ce baietii si fetele au in comun este preponderent in raport cu
orice diferenta . In clasele primare apar diferente de luat in seama :
- fetele sunt mai cooperante si lor le place sa scrie si sa citeasca ;
- baietii iubesc sportul , prefera matematicasi activitatile practice ;
- profesorul trebuie sa reduca la minim deferentele respective .
4. Diferente de statut socio-economic :
- Aceste diferente exista si pot induce o serie de efecte negative .Cele mai importante intrebari care
necesita un raspuns vizeaza :
- familia ;
- ciclul vietii ;
- relatii interpersonale ;
- comunicarea ;
- comportamentul dezirabil si disciplina ;
- religia ;
- sanatatea si igiena ;
- hrana ;
- imbracamintea ;
38

- istoria si traditia ;
- educatia ;
- munca si joaca .
FAMILIA :
- din cine este alcatuita ?
- cati membrii locuiesc in aceeasi casa ?
- care este ierarhia autoritatii in familie ?
- care sunt drepturile si responsabilitatile fiecarui membru al familiei ?
CICLUL VIETII :
- care sunt criteriile pentru definirea etapelor si tranzitiilor de la o etapa la alta?
- care sunt atitudinile, asteptarile si comportamentele individului aflat in diferite etape ale ciclului vietii?
- care ( este ) etapa a vietii este cea mai importanta ?
- care etapa a vietii este cea mai dificila ?
RELATII INTERPERSONALE :
- reprezinta gradul de asimilare a limbii , o caracteristica pentru membrii grupului ?
- cum se saluta indivizii intre ai ?
- care sunt formulele de adresare intre oamenii care detin roluri diferite ?
- fetele interactioneaza si lucreaza impreuna cu baietii ?
- sunt utilizate forme de eliminare a conflictelor ?
COMUNICAREA :
- ce limba sau ce dialect este utilizat in comunitate ?
- care sunt caracteristicile vorbitului corect si cum depind acestea de varsta ?
RELIGIA :
- ce este considerat sacru si ce este considerat profan?
- ce autoritate si care roluri religioase sunt recunoscute in comunitate ?
- care este rolul copiilor in practicile religioase ? ce se presupune ca ar trebui sa stie / sa nu stie acestia
despre religie ?
- ce nu ar trebui sa stie cineva din afara !
SANATATEA SI IGIENA :
- cum sunt tratate bolile specifice ?
- cine sau ce este reponsabil pentru vindecare ?
39

- ( cum sunt tratate bolile ) in ce masura indivizii utilizeaza sau accepta practicile medicale moderne?
HRANA :
- ce se mananca ? in ce ordine ? cat de des ?
- ce mancaruri sunt favorite ? care sunt interzise ?
- exista reguli in timpul meselor ?
- ce relatie este intre hrana si sanatate ?
IMBRACAMINTEA :
-ce haine sunt tipice ?ce se poarta in ocazii speciale ?
- ce semnificatie au hainele in functie de varsta , sex , clasa sociala ?
- ce restrictii sunt impuse pentru a nu epata ?
- care este conceptul frumusetii sau al atractivitatii ?
ISTORIA SI TRADITIA :
- care evenimente si personalitati constituie prilej de mandrie pentru comunitati ?
- in ce masura comunitatea este interesata de cunoasterea istoriei ?
- in ce forme si modalitati se transmit faptele istorice ?
EDUCATIA :
- care este scopul educatiei ?
- care sunt tipurile de invatare favorite ?
- care sunt metodele de invatare utilizate in casa ?
- care este rolul limbajului de predare -invatare ?
MUNCA SI JOACA :
- care tipuri de comportamente sunt considerate munca si care joaca ?si de ce ?
- care tipuri de joaca sunt apreciate ?
- de ce este considerata ca fiind importanta munca - castiguri financiare , satisfactie, individuale ,
promovarea coeziunii grupului , pozitie in comunitate ?
- care este scopul jocului ?
5. Diferente culturale :
-Se refera mai putin la subculturile de medii socio-economice diferite , avand in vedere mai ales valorile
culturale proprii grupului etnic ( sau religios ) al eleului .
Diferentele pot fi :
- codurile morale si religioase pot fi mai stricte in anumite grupuri ;
- ritualurile si ceremoniile religioase pot influenta comportamentul in scoala al unor elevii ;
40

- diferentele culturale pot genera ostilitate , chiar conflicte intre anumite grupuri etnice , deci si intre
elevii care le apartin ;
- elevii preveniti din grupuri etnice minoritare vor utiliza limba oficiala in clasa cu toate problemele care
pot decurge de aici .
Aceste diferente pot crea un camp de tensiuni greu de aplanat , daca profesorii le ignora sau nu este
capabil sa le faca fata in sine , pot deveni tinta ironiei celorlalti , pot fi izolati , ceea ce va pune sub
semnul intrebarii integrarea lor optima in comunitate .
Parkay si Stanford au sintetizat cercetarile lui God si Th . Brophy si au incercat sa evidantieze
modalitatile prin care profesorul ii defavorizeaza pe elevii cu realiazari modeste :
- Acorda mai putin timp elevilor cu realizarii mai modeste
- Are mai putina rabdare cu acesti elevi ;
- Ignora elevii cu realizari modeste ;
- Le acorda mai putin interes ;
- Discrimineaza elevii cu realizari modeste .
Aceasta atitudine diferentiata din partea profesorului poate determina din partea elevilor un raspuns de
tipul jocurilor de sustragere , de evitare . Astfel elevii joaca anumite roluri care ii protejeaza " si
anume :clovnul clasei , izolatul , lenesul , sau respinsul . Daca nu sesizeaza acest aspect profesorul le
poate face jocul .
TESTUL ARBORELUI :
Arborele reprezinta un element al naturii foarte incarcat de semnificatii . Prezenta lui constanta in toate
creatiile culturale ( de la mitodologie la pictura ) dovedeste acest lucru . El este simbol al verticalitatii ,
al ascensiunii , al devenirii . Este o fiinta vie , care se dezvolta , creste si moare , asemenea oricarei fiinte
umane .
RADACINA :
-reprezinta ceea ce este nenascut , ascuns subteran ,latura noastra nevazuta si de aceea ea poate fi
asociata cu dimensiunea bazata , pulsionala a vietii omului .
TRUNCHIUL :
- este elementul de stabilitate al arborelui asemenea corpului uman . El face legatura intre coroana si
radacina . Poate simboliza eul subiectului , adica instanta care mediaza intre pulsurile inconstientului
si aspiratiile constiente .
COROANA :
-coroana si accesoriile ( frunze , fructe , flori ) este usor de asimilat cu aspiratiile omului cu dorinte sa
dezvoltare personala , de devenire . Coroana mai poate fi un simbol al varstelor omului , cat si al
dispozitiei afective . Un copac infrigurat , dezgolit , exprima o anumita stare de spirit a individului sau o
toamna a vietii .
41

APLICAREA TESTULUI :
O coala de hartie A4 si un creion cu mina .
Instructajul este urmatorul :
-desanati un arbore asa cum vreti dvs .( orice fel de arbore, dau sa nu fie brad )
Interdictia vine de la faptul ca acesta este foarte schematic si atunci subiectii se pot ascunde usor prin
acest desen .
INTERPRETAREA :
a . Impresia de asamblu :
-arborele desenat ne transmite ceva despre personalitatea autorului fara a apela la tehnica interpretarii
propriu-zise .
- pentru a-si forma o viziune de ansamblu asupra desenului este bine ca interpretul sa tina cont de
anumite criterii : ex .: este arborele armonios , sau nearmonios ? bogat in detalii sau schematic? viu sau
mort prinde forta sau fara energie ? static sau dinamic ? vesel sau morbind ?
- daca arborele desenat pare mai curand o crenguta infipta in sol si batuta de vant , fara radacina lipsesc
frunzele si florile putem spune ca persoana care a desenat se simte cumva :
- pierduta de lume ,
- fragila ,
- insignifianta ,
- slabita ,
- tematoare ,
- lipsita de energie ,
- de elan vital cu o dispozitie afectiva morbida .
b . Analiza trasaturilor grafice :
- liniile moi abia vizibile , fara vlaga tradeaza o lipsa de energie ,
- liniile ascutite pot semnala agresivitate ,
- liniile ondulate sugereaza feminitatea . - - mazgalelile , trasaturile grabite sugereaza :
- nervozitate ,
- furie ,
- graba ,
- lipsa de concentrare .
TESTUL CULORILOR :
1. Limbajul culorilor si personalitatea .
Culoarea este un element fundamental al ambiantei noastre vizuale , iar raporturile ei cu viata omului
sunt multiple si foarte importante pentru activitatea umana . Atat la nivel biologic , ca stimul
42

neconditionat , cat si la nivel social , culoarea detine o serie de semnificatii esentiale pentru adaptarea
individului la mediu.
Ca exemplu , unele ritmuri fiziologice sunt modificate de perceptia unei anumite culori sau nuante
cromatice .
Ex : rosu :
- accelereaza respiratia si circulatia sangvina ;
albastru :
- calmeaza , linisteste ( calmul cerului sau al apei ) ;
albul :
- simbol al puritatii morale , al inocentei ;
negru :
- tristete , simbol al doliului , al pierderii afective .
Stilul vestimentar , alegerea florilor , simbolul statului social , decorarea locuintelor sunt de asemenea
impregnant de semnificatiile culorilor . Culoarea este strans legata de afectivitatea individului . Alegerea
culorilor reflecta anumite aspecte ale vietii emotionale a subiectului .
2. Natura testului Luscher si semnificatia celor opt culori .
Luscher imparte opt culori ale testului sau in patru culori principale si patru culori secundare . Primele
sunt :
- albastru intunecat ( 1 );
- verde ( 2 ) ;
- rosu orange ( 3) ;
- galben stralucitor ( 4) .
Culorile secundare sunt :
- violet ( 5) ;
- maro ( 6 ) ;
- negru ( 7) ;
- gri neutru ( 0) .
Aceasta clasificare s-a facut in baza unor principii teoretice ale autorului , conform carora culorile
corespund unor functii sau trebuinte universale ale organismului .
Albastru intunecat (1 ) :
- este culoarea armoniei si a linisti . Ea corespunde unei stari fiziologice de calm si relaxare si exprima
desi nevoia de repaus sau de odihna .Dorinta de calm , de relaxare meditativa .Daca ea este respinsa spre
coada sirului , inseamna ca subiectul se afla intr-o stare de agitatie sau neliniste . Subiectul considera ca
43

trebuie sa -si reprime momentan nevoia de a se relaxa , intrucat se afla intr-o situatie care nu-i permite o
astfel de stare .
- in acesta situatie , culoarea sau culorile alese le inceputul sirului exprima modul sau scopul prin care
subiectul incearca sa depaseasca anxietatea provocate de respingerea albastrului .
- de exemplu , daca alege la inceput culoarea rosie ( 3) ,inseamna ca el incearca sa se lanseze intr-o serie
de experiente instate sau exstante pentru a evita de anxietatea lor fundamentala .
Verdele ( 2 ) :
- este o culoare a vitalitatii naturale care are drept corespondent vegetatia si simnifica dorinta de a creste
, de a se impune , de a se afirma .
- este o culoare a perseverentei , a vointei si a dorintei de a-ti impune statutul printre ceilalti , pentru a-ti
fi recunoscuta superioritatea .
- ales la inceputul sirului de culori exprima tenacitate , perseverenta si o dorinta fireasca de afirmare a
vointei si a propriei persoane .
- in schimb , daca apare ca o culoare respinsa aceasta indica un sentiment de slabiciune sau nesiguranta ,
lipsa increderii in propriile forte sau senzatia subiectului ca nu este apreciat de ceilalti .
Rosu orange ( 3) :
- este strans asociat la nivel psihologic cu excitatia . El este culoarea pasiuni , a instinctelor sexuale si
agresive , a sangelui si a iubirii.
- preferinte pentru rosu semnifica asadar dorinta de a se implica in experiente intense , de natura erotica
sau agresiva , care stimuleaza sistemul simpatic si functiile vasculare .
- daca rosul este respins , inseamna ca subiectul simte nevoia sa-si reprime sau sa-si infraneze aceste
porniri , pentru ca momentan sunt periculoase pentru sanatatea lor . Asadar , de multe ori respingerea
rosilor este apreciata cu reprimarea sexualitatii , sau cu teama de boli cardiovasculare .
Galben stralucitor ( 4 ) :
- este culoarea asociata cu soarele , lumina , veselia si agitatia .
- de aceea , ele exprima in test optimismul , dorinta de nou , de schimbare , sperantele in viitor .
- ca preferinta puternica el indica optimism si orientarea spre viitor ,
- daca este respins sugereaza o stare de pesimism si neincredere in viitor sau faptul ca nu poate gasi niste
solutii acceptabile la problemele sale .
Violetul ( 5) :
- este o culoare secundara care reprezinta un amestec intre febrilitatea pasionala a rosului si linistea
estetica a albastrului .
- el imprumuta cate ceva din ambele culori din care este creat , dar fiecare are un efect de atenuare a
celeilalte
44

- violetul este , dupa Luscher , o culoare care exprima dorinta de fuziune magica si intensa cu obiectul
dorintei , sau nevoia de a fermeca prin propria prezenta si de a trai iubirea ca o stare de vuoluptate si
liniste in acelasi timp
- de asemenea violetul implica dorinta de a evada in imaginar , in lumea reveriilor .
- violetul ( 5 ) este semnificativ numai daca apare la inceputul sirului de alegeri si mai ales daca el
reprezinta un mecanism de compensare a unei trebuinte de baza .
- daca violetul compenseaza rosul inseamna ca subiectul se simte obosit sau epuizat .
Maro-ul ( 6 ) :
- reprezinta a doua culoare secundara si este rezultatul unui aliaj intre galben si rosu inchis .
- vitalitatea expansiva a rosului se atenueaza prin galbenul inchis .
- maro-ul este asociat cu nevoia de securitate , de confort , de bunastare si sanatate .
- indica o solutie anormala atunci cand apare la inceputul sirului de alegeri .
- sugereaza ca subiectul se simte bolnav , dezradacinat sau intr-o situatie nesigura .
- daca albastru ( 1) culoarea linistii , este respins de individ , inseamna ca acesta simte ca nu se poate
relaxa , situatia nu - permite .
Negrul ( 7 ) :
- este de fapt o non-culoare si capata in test valente morbinde , protestatare , rebele si negativiste .
- el este asociat cu negarea furtunoasa a starii de fapt si cu o atitudine de revolta impotriva vietii .
- daca apare la inceputul sirului de alegeri , exprima o stare chinuitoare si ostila , o nemultumire totale
vizavi de ordinea lucrurilor .
- daca rosu este reprins si negrul apare drept compensare , inseamna ca subiectul isi exprima nevoia de
stimulare din cauza epuizarii sau a unor temeri somatice si incearca sa abordeze viata intr -o atitudine
negativista sau sfidatoare pentru a uita de aceste probleme .
Griul ( 0 ) :
- este asa cum o arata si numarul lui de cod , simbolul simplicarii totale , al lipsei de participare la viata .
- el nu este nici alb . nici negru , ci o combinatie a lor si implica o atitudine neutra fata de lume si viata
- daca griul secondeaza o culoare preferata de subiect , atunci el intareste semnificatia acelei culori ,
separand-o de restul sirului .
- este ca si cum individul ar mari miza excesiv pe scopul sau pe dorinte exprimate de prima culoare .
APLICAREA TESTULUI :
- se prezinta subiectului cele opt culori si este invitat sa aleaga cea mai placuta culoare ,
- apoi , a doua culoare placuta , etc .
- culoarile alese de subiectii vor fi indepartate .
45

- aplicarea testului trebuie facuta de doua ori la un interval de cateva minute .


- codificarea reactiilor se face luand in considerare cele doua aplicarii :
1 . - prima aplicare ne arata in general reactia afectiva a subiectului la un prim contact cu examinatorul
,
2 . - a doua aplicare este mai valida pentru ca are loc pe fondul unei relaxari .
Dupa Luscher ( 1976 ) , diferente mari intre cele doua aplicari sugereaza o anumita labilitate afectiva .
Luvers , daca nu exista nici o modificare la a doua aplicare , aceasta indica rigiditate emotionala .
REGULI DE CODIFICARE A REACTIILOR :
STRATEGII DE INTERVENTIE ALE CADRULUI DIDACTIC IN SITUATII DE CRIZA
EDUCATIONALA !
Persoanele aflate in disputa sunt lipsiti adesea de atitudini adecvate pentru rezolvarea conflictului sau nu
sunt capabil sa le foloseasca din cauza starilor emotionale , iar medierea , ca o cale de rezolvare a unui
conflict , poate fi extrem de importante :
- Medierea este o negociere asistata ;
- Mediatorul trebuie sa fie neutru .
Pentru elevii aflati in conflict medierea ofera partilor in disputa timp si spatiu pentru a fi ascultate pe larg
si apoi indreptate spre o negociere eficienta . Conflictele nerezolvate de mult timp se rezolva de cele mai
multe ori cu un efort mai mare , de aceea se recomanda analiza si rezolvarea unei situatii de criza la
momentul in care aceasta izbucneste . Pe masura ce elevii vad cum se rezolva conflictele , pot capata
deprinderi pe care le pot utiliza ei insusi in rezolvarea propiilor conflicte .
Cadrul didactic ar trebui sa parcurga urmatorii pasi in gestionarea si organizarea solutiilor de criza
educationala dupa cum este prezentat in lucrarea Managementul si gestiunea clasei de elevi , autor
Romita B.Iucu .
IN PRIMA ETAPA :
a. - scapa de urgente , dar nu neglija consecintele negative pe termen lung ;
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar , mai putin urgente ;
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior ;
- nu actiona sub strs , dupa inspiratia de moment ;
b. - ordoneaza-ti ideile , dar nu negliza cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul efectelor ;
- evita amalgamul de probleme , dorinte , minuni si lozinci din mintea ta ;
- nu deveni gorila - rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza ;
46

- de compresarea - nu te pierde in ,.............


- renunta la telefoane - noua din zece sunt neimportante ;
- scapa de hotii de timp - paradoxul timpului : ai la dispozitie doar timpul de care dispui ;
- anticipeaza raul : nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine :
- pregateste decizii anticipate , secundare , pentru cazurile defavorabile ;
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot aparea ;
- desi in interior intr-o asemenea situatie esti pesimist , trebuie sa arati in permanente o figura de om
multumit si optimist fata de toti .
c. - planificarea :
- lipsa unei planificari in lupta este mai grava de cat razboiul insusi ( De Gaule ) ;
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va economisi patru ore de executie a
actiunilor in delurarea lor .
d . - pune - te pe locul doi ;
e . - ia decizii bomba ;
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trebuie sa proiectezi un set de decizii dure , care aplicate ,
devin restrictiile sale .
f . - fixeaza prioritati :
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori :
- castigul financiar ;
- durata de timp ;
- calitatea produselor si a serviciilor ,cererea reala a populatiei tinta .
g . - anticipeaza intarzierile :
- orice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat initial ( Murphy )
h. - nu da vina pe vecini :
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece ele sunt mascate si sunt imbracate
intr-o haina a imposibilului .
i . - respecta regula lui trei :
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa , stabileste -ti cel putin trei asemenea solutii
decizionale .
j . - fii decis :
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant deoarece creezi un efect de bumerang si vor fi
nehotarati cu tine ;
k . - nu amana decizia :
47

- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea subalternilor si pierderea eficientei deciziei ;


l . - renunta la sefulet :
- elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctiilor deoarece pentru a-ti da importanta
produc doar incurcaturi ;
m . - incarcati subalternii :
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece :
- decid pentru insusi ce lucrari sa faca ;
- executa corect lucrarile alese ;
- controleaza rezultatele obtinute ;
- raspund pentru lucrarile executate ;
- sunt platiti dupa calitatea muncii lor .
n . - formeaza echipe :
- obliga subalternii sa lucreze in echipe ;
o . - controleaza corect :
- in perioada de criza trebuie sa iti testezi executanti , sa le determini competenta reala :
- explica -le standardele de atins ;
- da- le mana libera ;
- controleaza -l periodic ;
- compara rezultatele cu standardele ;
- explica - le cand si unde au gresit .

48

CUPRINS :
Capitolul I :
Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..pag.01
Capitolul II :
L.Tolstoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.02
Portretul ideal al dascalului. . . . . . . . . . . . ............................02
Capitolul III :
Personalitatea cadrului didactic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......03
Categorii de aptitudini pedagogice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...pag.04
Componente ale aptitudinilor pedag. . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . .05
Statut. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . .pag.08
Roluri. . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . ..pag.09
Tipuri de relatii intre profesori si elevi. . . . . . . . . .. . . . . . . . . ... . . ..pag.10
Competente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . .....pag.11
Perfectiunea prin definitivare si cadre didactice. . . .. . . . . . .....pag.12
Formarea initiala si continua , evaluare si autoevaluare. . . . . . .....pag..13
Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..........pag.14

Capitolul IV :
Managementul clasei de elevi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
Sugestiile Laurei Rose. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
Iubeste elevii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...pag 22
Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
49

Tipuri de relatii la nivelul clasei de elevi. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . ...pag.25


Influenta cadrului didactic asupra dezvoltarii elevilor. . . . . . .30
Inceputul anului scolar. . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..pag.31
Managementul clasei si disciplina. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Rolul profesorului in scoala si in societate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.46
Elevul , partener de negociere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..pag.49
Testul Arborelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag58.
Aplicarea Testului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59
Interpretarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.59
Testul Culorilor ( Luscher ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60
Strategii de interventie ale cadrului didactic in situatii de criza
educationala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..pag.65
BIBLIOGRAFIE :
Cretu Carmen :
- Psihopedagogia succesului ;
- Polirom , Iasi 1997 ;
Iucu Romita B. :
- Managementul clasei de elevi ;
- Polirom , Iasi 2000 ;
Nicola , Ioan :
- Tratat de pedagogie scolara : Aramis .
- 67 -

50