-referat-

stud. sergent

Serban Emil
Gr. a-VII-a M.E.F.
1.

Didactica specialitatii

referat

Formarea initiala a viitorilor ofiteri este un proces complex, care se aliniaza eforturilor de modernizare ale nvatamntului romnesc. Att componenta academica a nvatamntului superior militar, ct si partea de pregatire militara si fizica a studentilor sunt n plina transformare, n ceea ce priveste modul de concepere si organizare al acestora, dar mai ales n privinta modului de desfasurare. Strategiile didactice moderne sunt o conditie pentru atingerea finalitatilor demersului educativ desfasurat n Academia Fortelor Terestre. Ma refer la utilizarea unei metodologii didactice interactive, centrata pe aspectele formative si, n acelasi timp, la valorificarea oportunitatilor oferite de mijloacele didactice moderne, sustinute de un suport tehnic performant. Competenta didactica a profesorilor este cea care face posibila aplicarea strategiilor didactice moderne n mod eficient. Pe langa multe alte parti ale formarii unui viitor ofiter, lider militar, dar si social, manager prin pregatirea academica, bun cetatean, cu totii cred ca suntem constienti de importanta dezvoltarii si valorificarii creativitatii acestora. Traim si vom trai din ce in ce mai mult intr-o lume in care totul este computerizat, in care pregatirea profesionala este din ce in ce mai buna dar si mai omogena... astfel valorile in cele mai multe din cazuri se remarca prin inteligenta emotionala, inteligenta sau creativitate, este intradevar un mare plus sa scoti ceva inedit intr-o lume atat de limitata de regulamente, legi, norme, dogme, prejudecati etc. In acest sens am ales si eu tema referitoare la modalitatile de a dezvolta creativitatea in invatamantul militar superior, bincercand sa generez unele solutii pentru a rezolva aceasta problema extrem de importanta in didactica moderna. Un alt argument serios in alegerea temei a fost Spirit militar modern, care a efectuat un sondaj de opinie in randurile studentilor de la Academia Fortelor Terestre din Sibiu si de la Academia Fortelor Aeriene din Brasov. Esantionul a fost format din 73 de studenti, din toti anii de studiu, repartitia procentuala fiind: 27,4% - anul I, 24,7% - anul II, 23,3% anul III si 24,7% anul IV. Chestionarul a cuprins 10 itemi, fiecare item fiind supus unei categorizari pe cinci nivele: total de acord (1), de acord (2), indecis (3), dezacord (4) si dezacord total (5). Studentii au fost pusi in situatia de a alege raspunsul care corespunde cel mai bine opiniilor lor cu privire la problematica la care enunturile faceau referire. Unul dintre ei s-a referit la felul in care instructorii apreciaza creativitatea studentilor, iar citez peste 50% dintre cei care au raspuns la intrebarile sondajului sustin ca sunt apreciati corect din acest punct de vedere. Acum, din motive un pic subiective, sunt o persoana care analizeaza foarte bine presa atunci cand o citeste, asa ca nu puteam observa cum cel ce a scris acel articol afirma acest procent pe un ton pozitiv, cand de fapt, pe mine chiar ma ingrijoreaza aceste rezultate. Un viitor ofiter fara o creativitate medie dezvoltata, cu siguranta se va crampona in medicritatea-i proprie intr-una din functiile mici ale armatei noastre fara a mai incerca sa avanseze sau macar sa concureze cu ceilalti pentru a promova. Un ofiter fara creativitate va fi, in opinia mea, un slab profesionist, in aceasta profesie in care troneaza ordinea si disciplina, toate par la locul lor, dar care creaza oameni pentru a actiona in situatii limita, ritice, deosebite, doar in parte simulate in pregatire. Asa ca fara creativitate, prin care eu personal inteleg o combinatie de inteligenta emotionala, intuitie, spirit practic si inventivitate, situatiile limita,ii vor pune pe cei fara aceasta calitate, in postura de a privi neputinciosi cum sunt depasiti de acestea. In lumea moderna, implicit in realitatea militar viitoare, informatia se afla din abundente si seregaseste sub multe forme, insa se vor remarca, respectiv vor invinge, cei care o cauta si o gasesc primii sau cei care raportandu-se la ea creaza ceva superior prin care isi

2.

Didactica specialitatii

referat

surprinde adversarii. In domeniul stimularii creativitatii exista bineinteles mai multe studii, una din strategiile pedagogice de stimulare acesteia arata astfel: identificarea potenialului creativ al studentilor; crearea premiselor gnoseologice ale activitii creatoare, libere i contiente a omului ( o concepie despre lume care s dea sens i s orienteze activitatea creativ); dezvoltarea posibilitilor individuale de comunicare, care s nlesneasc punerea rezultatelor creaiei la dispoziia societtii dinamizarea potenialului creativ individual, n sensul valorificrii adecvate a talentelor si a cultivrii unor atitudini creative n special a acelor care constituie principalii factori vectoriali ai creativitii; asigurarea suportului etic al comportamentului creator ; In limitele acestei strategii voi dori sa aduc si eu,pentru inceput, niste posibile modalitati de stimulare a creativitatii studntilor militari, pentru ca ei fac obiectul referateseului meu. Pentru primul pas, adica identificarea potentialului creativ, exista metode care pot fi folosite asupra tututor la fel precum metoda analizei produselor activitii elevilor, fiind evident c un talent intr-un anume domeniu creativ se poate observa si cu ochiul liber, metoda biografic care poate aduce date concrete asupra trecutului subiectului si implicarilor sale in diferite activitati, asupra modului sau de actiune in diferite situatii deosebite etc, sau testele de creativitate care pun n eviden o serie de caracteristici personale de genul celor descrise anterior, n legtur cu factorii instrumentali ai creativitii. Specialistii ofera si varianta observarii ca metoda de identificare a potentialului creativ, totusi eu sunt putin sceptic in legatura cu utilizarea acestei metode, care da roade in cazul celor cu caracteristici psiho-sociale anume, cei extrovertiti, cei care ies in evidenta etc si ii exclude pe cei mai retrasi, dar care pot avea o capacitate creatoare incredibila pe care o pot demonstra doar in situatii speciale. In cazul crearii premiselor gnoseologice ale activitatii creatoare lucrurile sunt clare si explicate oarecum de mine anterior. Fiina uman poate s acioneze transformativ doar n condiiile n care se sprijin pe cunoaterea legilor obiective ale naturii i ale vieii. La cunoaterea acestor legi, individul uman se ridic treptat, n urma unui efort de conceptualizare a realittii obiective nconjurtoare. Conceptele ndeplinesc o important funcie de ordonare mintal a realittii inconjurtoare, clasificnd faptele n categorii largi si permind sesizarea relaiilor dintre lucruri, adic ntelegerea lor. Stimularea potenialului creativ uman este de neconceput n afara unor cunotinte temeinice si reprezentri clare asupra acelor aspecte ale vieii n care individul uman urmeaz s acioneze creativ. coala desfoar o munc de durat pentru a oferi tinerilor accesul la conceptele fundamentale pentru construirea mintal a realului i nelegerea universului. Principala problem pedagogic este aceea de a forma elevilor/studentilor o gndire tiintific ce reprezint un rezultat firesc al unor experiene proprii de cunoatere si de aciune, si nu doar o memorare a unui corpus de definiii, principii, legi, informaii specifice despre un domeniu sau altul al vieii. Din acest motiv, pedagogia creativittii este legat de practicarea n coli a unei instruiri creative, adic a unui mod de nvare bazat pe rezolvarea de probleme si pe nvtarea prin descoperire, de ctre elevii nisi. Instruirea creativ presupune punerea elevior

3.

Didactica specialitatii

referat

n situaia de a concepe si realiza ei nisi diverse cercetri i experimente, de a se confrunta cu diverse situaii problematice, din care s trag singuri anumite concluzii, a cror valabilitate urmeaz sa o verifice, ajutai de profesor, prin lectur, discuii cu alte persoane si alte experiene acumulate de-a lungul timpului n legtur cu un aspect sau altul al realittii studiate. Aici, pe linie militara, exista o sumedenie de exercitii tactice, aplicatii, simulatoare, care gandite profund, ii pot pune pe studentii militari in fata unor incercari neprevazute care le pun temelia sau le dezvolta gandirea creativa. Pe linie academica, in opinia mea se preteaza noile forme de examinare cu cartea pe banca, care fac diferenta intre redare motamo si analiza critica asupra informatiei, implicarea in proiecte stiitifice deosebite, seminariile bazate pe discutii polemice sau temele date pe loc tot in cadrul seminariilor. Pregatirea studentilor pentru comunicarea creativa este, in opinia mea o formalitate pentru invatamantul superior, in care seminariile pot deveni locul propice pentru a comunica celor din jur rezultatele gandirii creatoare, in diferitele limbaje acumulate pana la acest nivel, unde calitatile oratorice se impletesc cu abilitatile studentului de a folosi limbajele informaticii, limbajele matematice, limbajele economice, limbajele tehnice si- ar tebui- chiar si limbajele audio-vizuale (n care se mbin cuvntul, sunetul i imaginea). Dinamizarea potentialului creativ este problema 90% in mana profesorilor, care trebuie sa le ofere din ce in ce mai multe posibilitati studentilor de asi etala talentele, care trebuie sa-i invete cu probleme rezolvate prin descoperire. Adevarul ca aceste probleme se aplica foarte mult pana in mediul universitar, dar eu cred ca si la noi se pot probleme de gandire, de strategie militara, manageriala etc, in care studetii pe rand sa conduca microgrupuri pentru a genera solutii cat mai bune in rezolvarea de probleme. Deasemenea se pot lansa intrebari cu raspuns rapid pe loc, despre subiecte nemaidiscutate anterior la cursuri sau seminarii cu scopul de ai forta pe studenti sa genereze raspunsuri datorate gandirii lor creatoare. Orice activitate creatoare este orientat valoric pozitiv, n sensul c i propune s contribuie la progresul cunoaterii umane, va fi preocupt de adevr si de dorina de progres al umanittii. Scoala, prin educaia oferit, va trebui s induc studentilor o asemenea concepie despre orientarea eforturilor creative ale omului: n serviciul umanittii, nu mpotriva intereselor si trebuinelor generale ale semenilor.Creativitatea nu are de-a face cu creaiile malefice, n scopuri egoiste. Prezentarea unor modele umane exemplare din acest punct de vedere, a personalitii si activittii unor mari savanti, artiti, filozofi, oameni politici va oferi studentilor exemple convingtoare cu privire la menirea si modul de a fi al autenticelor persoane creative . Iniierea elevilor n metodologia riguroas a cercetrii stiintifice si n general n modalitile de cutare si verificare a adevrului vor fi de natur s induc elevilor respect pentru cercetarea stiintific onest si modestia generat de aprecierea exact a valorii unei contribuii la vastul si inepuizabilul domeniu al cunoaterii si aciunii umane. Dupa cum se observa mai sus, si in inavtamantul militar superior putem aplica, cred eu cu succes metodele de stimulare a cretivitatii in general. Atunci care sunt piedicile in calea acestei dezvoltari a creativitatii in academiile noastre. Specialistii spun ca exista asa-numitele blocaje ale creativitatii, care la randul lor se impart in mai multe categorii: mai intai, sunt amintite blocajele culturare. Conformistul este unul din ele:

4.

Didactica specialitatii

referat

dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa gindesca si sa se poarte la fel. Cei cu idei sau comportari neobisnuite sunt priviti cu suspiciune si chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire exagerata a ratiunii logice, a rationamentelor. Este clar ca la noi, in armata fenomenul este si mai pregnant decat in celelalte organizatii, aici uniforma fiind un simbol de baza, miscarile executandu-se cu formatia etc. Totusi cred ca ar trebui sa se faca diferenta intre situatiile cand aceste lucruri sunt necesare si restul, in care oamenii creativi sunt marginalizati sau desconsiderati pentru ca ies din banal, pentru ca-si doresc mai mult. Solutiile pe care le intrevad ar fi sa se promoveze activitatile extrascolare, sa se evidentieze dupa merit performantele in orice domeniu, indiferent cat de insignifiabil ar parea el la prima vedere, pentru ca o stim cu totii, lumea a evoluat doar din cauza acestor minti creatoare care nu se supun normelor sociale(bineinteles in limite etice) si vor sa obtina si sa cunoasca mai mult decat ii este prezentat. blocaje metodologice: sunt acelea ce rezulta din procedeele de gindire. Asa e cazul rigiditatii algoritmilor anteriori. Profesorul are aici un rol deosebit de greu, iar in conditiile mediului militar ele se inmultesc datorita rigurozitatii acestui mediu, a celor prezentate la punctul anterior si ordinii specifice organizatiei militare. Astfel ei trebuie sa-i faca pe studenti sa doreasca mai mult sa doreasca sa cunoasca si alte metode de gandire pentru a stabili care este mai buna, sau si mai bine sa genereze ei un mod de gandire al problemei mai bun decat variantele. blocaje emotive, intrucat, asa cum se stie, factorii afectivi au o influenta importanta:teama de a nu grsi, de a nu se face de ras, poate impiedica pe cineva sa exprime si sa dezvolte un punct de vedere neobisnuit. De asemenea, graba de a accepta prima idee este gresita, fiindca rareori solutia apare de la inceput. Unii se descurajeaza rapid, dat fiind ca munca de creatie, de inovatie este dificila si solicita eforturi de lunga durata. Si tendinta exagerata de a-i intrece pe altii implica evitarea ideiilor prea deosebite si dauneaza procesul de creatie. In cazul acesta parerea mea este ca ar trebui incurajati cei care au curaj sa se pronunte intr-o anume problema, ar trebui analizate si propunerile lor chiar daca ar parea aberante. Profesorul trebuie sa incurajeze exprimarea libera a opiniilor, la fel ca si instructorul militar, acolo unde stim cu totii ca nu prea avem exemple pozitive din acest punct de vedere. Si ajungand catre finalul expunerii, trebuie sa dau si metode de rezolvarea a problemei stimularii creativitatii cu riscul de a le mai repeta si pe cele deja prezentate. Prin metoda brainstorming-ului de exemplu, in mediul militar se pot pune studentii sa actioneze in echipe unde fiecare are idei solutii, rezovari etc dar indiferent de care ar fi acestea, toate sunt trecute pe tabla unde se desfasoara activitatea si analizate pentru a da frau liber gandirii imaginative a fiecaruia. Consider ca in mediul militar aceasta metoda este extrem de pretabila pentru ca relatiile colegiale ar trebui sa fie foarte bine dezvoltate, asa ca munca in echipa si acceptarea parerii celuilalt este mai usor posibila. Probleme puse in dicscutie prin brainstomig pot fi atat de din domeniul militar(tactica, tehnica, luarea deciziilor in campul tactic etc), cat si din celelalte domenii(decizii manageriale, politici economice,

5.

Didactica specialitatii

referat

strategii de marketing etc). Dintre metodele specifice de dezvoltare a acestei laturi a gandirii umane unele importante aplicabile la mediul militar, implicit mediul academic militar ar fi metodele de impartire a studentilor pe grupuri (de exemplu grupele in cadrul plutonului), precum metoda 6-3-5 sau metoda Philips 6-6. Prima metoda ar fi impartirea unui adunari in grupuri de 6 persoane, in care fiecare propune trei idei intr-un timp maxim 5 minute. Primul grup discuta problema si, pe o fisa, sint trecute trei idei, fiecare fiind capul unei coloanece se va completa de catre celelalte grupuri. Dupa 5 minute, fisa este trecuta unui alt grup care adauga alte trei idei in coloane, sub celelalte s.a.m.d. pana ce fiecare fisa trece pe la toate grupurile. Conducatorul srange foile, le citeste in fata tuturor si se discuta pentru a se hotari care din propuneri sa fie insusita. Cunosc cazuri in care ea s-a aplicat aproximativ asa chiar la un examen in Academia Fortelor Terestre, insa consider ca metoda nu este pretabila unui test de care depinde o nota deoarece sunt clar dezavantajati cei de la urma, acestia trebuind sa aibe o gandire creativa mai dezvoltata decat ceilalti. La seminarii este o metoda usor aplicabila si care va da rezultate cu siguranta in subiecte de genul apreciere critica asupra celor prezentate sau formularea de noi opinii pe langa cele prezentate anterior. A doua este tot o metoda menita sa consulte un numar mare de persoane. Aceasta multime segrupeaza in cate 6 persoane, urmand a discuta problema timp de 6 minute. Mai intai, animatorul explica metoda si avantajul ei, apoi expune problema. Se urmareste ca grupurile sa fie cat mai eterogene. Fiecare isi alege un coordonator si se discuta timp de 6 minute. La urma, fiecare grup isi anunta parerea. Urmeza o discutie generala dupa care se trage concluzia. In felul acesta, intr-un timp scurt, se consulta opinia multora: 4-5 minute organizarea, 6 minute discutia in colectiv, 2 minute raporteaza rezultatul fiecare ; daca sint 10 grupe = 20 minute. Deci avem circa 30 minute. Discutia finala poate dura 30 de minute, deci in circa o ora se pot rezuma parerile a 60 de pesoane. Cand e vorba de o problema complexa, se pot organiza grupuri de 4 membri, avand la dispozitie 15 minute. Deasemenea domeniul militar universitar are numeroase posibilitati de aplicare ale metodei dar aceasta nu se prea preteaza la seminarii deoarece acolo se lucreaza pe grupe de studiu de obicei mici in care alte metode dau roade mai mult. Ar mai fi sinectica si metoda discutieie panel dar aplicabilitatea lor la mediul nostru este destul de dificila. Din punctul meu de vedere, consider ca in timpul pregatirii militare generale, studentii ar trebui pusi mai des in ipostaza de a gandi si nu de a executa, asa cum nu se prea face. Activitatile de genul aplicatie nu ar trebui sa lipseasca din programul zilnic de instructie, tot acelasi sondaj de care am pomenit in introducere fiind ingrijorator din punct deveder al parerii studentilor din cele doua academii care considera ca actualul curriculum educational nu le va asigura o pregatire suficienta pentru viitoarea cariera militara. Parerea mea este deasemenea in acord cu ei deoarece eu consider ca nu ne sunt stimulate abilitatile si creativitatea in majoritatea cazurilor de pregatire militara. Totodata, aplicatiile practice doar pe harta, pot dezvolta creativitatea, implicit capacitatea de analiza si aprofundarea capacitatii de a concepe un plan de actiune, lucru inexistent inca in pregatirea noastra. Pentru mediul academic, propunerile mele ar fi mai multe teme pe loc,cu materialele informative la discretie, deoarece doar asa putem forma un lider al viitorului, un om care se poate detasa din masa, care poate aduce ceva nou si care poate asigura progresul in toate domeniile. Discutiile libere, in grupuri sau individuale, nu trebuie sa lipseasca in opinia mea

6.

Didactica specialitatii

referat

in principal pentru dezvolatrea creativitatii dar si pentru dezvoltarea culturii generale, a capacitatilor comunicative etc. Cam atat despre acest subiect destul de vast. Sper ca am atins cateva din problemele esentiale ale stimularii creativitatii si ca parerile mele si ale specialistilor se pot pune in practica intr-un viitor apropiat pentru a dinamiza educatia studentilor militari si ai forma ca lideri ai viitorului.

Bibliografie: 1. Revista Spirit militar modern format electronic; 2. Stimularea creativitatii elevilor prof. Golumbeanu Anamaria, prof.
Naidinescu Rodica; 3. www.armyacdemy.ro

7.