Adolescenta

Identitate de sine
Emotiile la adolescenti

Activitate individuala
Obiectiv: Identificarea aspectelor critice specifice
varstei adolescentei;
Sarcini de lucru:
Refaceti mental (cronologic, factual) perioada
adolescentei;
Identificati conflictele interne si externe pe care
le-ati experimentat in acea perioada;
Identificati cauzele acestor conflicte

Aspecte critice in adolescenta

(Shapiro si Hertzig, 1988)
Dependenta vs.independenta in raport cu familia
nucleara;
Licente comportamentale vs. Control
comportamental;
Loialitate fata de familie vs.grupul de similaritate;
Functionarea normala a nevoii de impartasire a
gandurilor si sentimentelor cu cei de aceeasi
varsta vs nevoia de izolare;

Aspecte critice in adolescenta

Idealizarea vs devalorizarea parintilor si a celor
de aceeasi varsta;
Formarea identitatii, a caracterului si asumarea
de roluri;
Consolidarea raporturilor sexuale si cautarea
partenerului sau a partenerilor;
Definirea, apararea si consolidarea modului
propriu de gandire

Egocentrismul
adolescentin
Elkind (1978):

O forma a egocentrismului din copilarie;

Se exprima prin tendinta copilului de a exagera importanta,
unicitatea si severitatea experientelor/problemelor socioemotionale.
Momentul maxim al acestei forme de manifestare 13 ani
(Elkind&Bowen, 1979) dupa care urmeaza o perioada de declin
a acestei forme de comportament;
Componentele egocentrismului:
Perceptie deformata despre sine (exagerarea
calitatilor/abilitatilor proprii);
Perceptie deformata in legatura cu atitudinea celorlalti despre
sine

Perspective teoretice asupra

dezvoltarii personalitatii
adolescentului

G Stanley Hall;
S Freud;
Anna Freud;
E Erikson

G Stanley Hall

Adolescenta =furtuna si stres

Transformarile fizice cauzeaza
schimbarile psihologice

S Freud
Adolescenta-stadiul genital

Anna Freud
Libidoul ameninta echilibrul din
etapa anterioara
Mecanismele de aparare a eului cu rol
important in aceasta etapa:
intelectualizarea si ascetismul

Dezvoltarea
identitatii de sine
Aspecte generale si specifice

Ce este identitatea?
interaciunea psihicului sau eului/sinelui cu socialul
este dezvoltat n timpul adolescenei
proces important care va influena toate interaciunile
sociale ulterioare

Identitate de sine
reprezinta:
Ceea ce ofer continuitate fiintei
psihice;
Liantul permanent al coninuturilor
psihice supuse schimbrii;
Pol stabil al psihismului;
Ceea ce este mereu identic cu sine
nsui.

Definitii:
Sinele=sistem organizat si dinamic de atitudini,
credinte, opinii pe care fiecare persoana le
considera ca fiind adevarate si importante despre
sine;
Sinele cuprinde un set de reguli personale ce
ghideaza actiunile noastre sociale si personale si
ne asigura continuitatea in timp;
Sinele este fundamentul cognitiv si motivational al
identitatii noastre;
Sinele- internalizarea imaginii celorlalti despre noi

Terminologie

Ego n latin,
Self, I, Me - n englez,
Je, Moi, Soi - n francez,
Eu, Mine,Sine - n romn.

Construirea sinelui se
face
In relatie cu corpul propriu si
fiziologia acestuia (schema/imaginea
corporala);
In relatie cu obiectele lumii externe;
In comunicarea cu partenerii sociali
(Trevarthen, 2001)

Construirea sinelui=
adaptare=
Integrarea autoreglarii corporale;
Atasamentul fata de persoanele care
ingrijesc si reconforteaza copilul;
Acompanierea oferita de parteneri cu
experinta avand scopuri clare fata de
copilul pe care-l acompaniaza.
(Trevarthen, 2001)

Adams & Marshall (196)

Identitatea se dezvolta in urma
proceselor individuale si sociale;
Procesele de diferentiere si
integarea stau la baza relatiei dintre
individ si context;
Identitatea modeleaza si este
modelata de mediul inconjurator

Etape ale construirii

sinelui

0-4 luni- perioada pre-sinelui- la sfarsitul perioadei zambetul are

valoare sociala, copilul recunoscand chipurile familiare;
4-8 luni- incepe procesul de recunoastere proprie in oglinda;
8-12 luni se construieste sinele ca obiect permanent, copilul isi
recunoaste numele, intelege semnificatia lui NU;
15 luni recunoastre in oglinda;
18-24 luni- incepe procesul constientizarii de sine;
2-3 ani Nu-ul copilului ca modalitate de diferentiere prin limitare,
prin diferentiere de ceilalti (A Muntean, 2006);
3-5 ani- se formeaza perspectiva fizica asupra sinelui (schema
corporala), autocontrolul, autoservirea, initiativa, conceptul de
sine, conceptul de gen si relatiile cu ceilalti copii;
6-11 ani- dezvoltarea abilitatilor de adaptare
interpersonala/sociala

Teorii
Teoria psihanalitica (sinele se construieste
in jurul relatiei obiectuale cu mama;
Teoria atasamentului (sinele se dezvolta in
cadrul relatiei de atasament ce se
construieste cu mama, figura de atasament);
Teoria psihosociala a lui E Erikson

Influente negative asupra conceptului de

sine

Dependenta;
Judecatile;
Comparatiile;
Asteptarile;
Sindromul copilului nevoias;
Autoimportanta.
(Marry Looms, 1991)

Stadiile dezvoltarii psihosociale

E. Erikson
1)

0-18 luni-conflict incredere-neincredere

(corolar axiologic speranta);
2) 18 luni-3 ani conflict autonomienesiguranta, rusine (corolar axiologic vointa);
3) 3-5 ani- conflict- initiativa-vinovatie (corolar
axiologic-finalitate in actiuni);
4) 6-11 ani-conflict harnicie-inferioritate
(corolar axiologic competenta);

E. Erikson
5)12-17/20 ani- conflict identitate- confuzie
(corolar axiologic- formarea identitatii);
6) 20-30/35 ani-conflict intimitate izolare
(corolar axiologic-mutualitate afectiv);
7)35-50/60 ani-conflict creativitate-stagnare
(corolar axiologic-responsabilitate);
8) btraneea- conflict integritatea euluidezndejde (corolar axiologic-ntelepciune)

Teoria dezvoltrii psihosociale a lui Erikson adolescena

ca sintez a identitii.

 Identitatea unei persoane se manifest att pe plan

contient ct i pe plan incontient
Rdcinile identitii sunt n copilrie - identificri ale
copilului cu persoanele semnificative din viaa sa
copilul trebuie s rezolve cu succes probleme precum
ncrederea, autonomia, iniiativa, rezistena la efort
i identificarea
abordare psihosocial fa de nelegerea identitii

Contributia lui E Erikson

Identitatea ego-ului;
Criza de identitate;
Procesul de formare a identitatii;
Moratoriul psihosocial

Identitatea ego-ului
=perceptia constienta a unicitatii
individului=recunoasterea din partea celor care
conteaza pentru noi;
efortul inconstient de a obtine continuitatea
experientei=a sti catre ce ne indreptam;
o identitate optima perceputa ca un sentiment
psihosocial de bine= sentimentul de confort in
propria piele
(J Kroger, 2009, apud Adams&Berzonsky, p.241)

Criza de identitate
Punct critic in viata unui individ , punct in care
dezvoltarea nu poate avea loc decat, adoptand un
nou curs directional;
La adolescenta aceasta criza se traduce prin
conflictul dintre identitate vs neclaritatea
rolului

Difuzia identitatii este traita

la nivelul a patru componente:
Intimitatii (lipsa de incredere in ceilalti deoarece
altfel ar putea sa-si piarda sentimentul identitatii;
Difuzia timpului (neincredere ca timpul poate sa
aduca schimbari, dar si neincredere ca se vor
produce schimbari in starea actuala ) ;
Difuzia efortului personal;
Identitate negativa= atitudine ostila fata de rolul
considerat dezirabil de ceilalti
(Erikson, 1968)

Procesul de formare a
identitatii
Abilitatea ego-ului de a sintetiza si integra
identificari importante mai timpurii intr-o
forma noua, pur personala;
prin recunoasterea de catre comunitatea a
importantei persoanei tanarului;
prin recunoasterea acestui sentiment de
catre adolescent.

Moratoriul psihosocial
Proces de dezvoltare in care tinerii
experimenteaza liber diferite roluri
de adult pana il gasesc pe cel care li
se potriveste (Erikson, 1968).

Teoria statusurilor identitare - James Marcia

Identitatea = structur de valori, credine i direcii vocaionale care disting
o persoan de alta

Identitatea matur este capabil s aib angajamente puternice, contiente i

alese n deplin cunotin de cauz .
Marcia identific 4 statusuri 1. identitatea difuz
2. forcluderea
3. moratorium-ul sau criza de identitate
4. identitatea realizat

Statusurile identitare
Difuza fara preocupari in ceea ce priveste
asumarea rolurilor si valorilor de adult.
In moratoriu (criza identitara)-proces de
cautare a rolurilor si valorilor de adult, cu
care adolescentii se identifica;
Fortata tradusa prin conformism fata de
valorile parentale;
Dobandita, realizata

Adolescentii cu Identitate
difuza
Niveluri scazute de autonomie, stima de
sine si simt al identitatii;
Probleme de adaptare si predispusi la
timiditate;
Niveluri ridicate de nevroza;
Stil cognitiv caracterizat de taraganare
si de evitare a problemelor

Adolescentii cu Identitate in
moratoriu
Sunt in proces de cautare a identitatii ceea ce
provoaca multa anxietate;
Folosesc negarea, proiectia si identificarea pentru a
limita manifestarile anxioase;
Sunt sceptici in legatura cu ceea ce stiu sau cu ceea
ce vor putea sa achizitioneze in plan cognitiv;
Au un stil analitic/filosofic de a aborda problemele;
Stabilesc relatii apropiate de prietenie caracterizate
de respectul fata de integritatea celorlalti;
Relatii ambivalente cu familia

Adolescentii cu Identitate
fortata/ bazata pe compromis
Niveluri ridicate de conformism, autoritate
si schimbari ale aspiratiilor asociate cu
anxietate si atitudini defensive;
Putin deschisi spre experiente noi
Locusul controlului in exterior;
Putin capabili de a integra idei noi si de a
gandi analitic;

Adolescentii cu Identitate
dobandita:
Niveluri ridicate de motivare, respect de sine si ale locusului
de control intern;
Grad scazut de nevroza;
Scazuta utilizare a mecanismelor de aparare;
Multa constiinciozitate si extravertire;
Niveluri scazute de timiditate;
Capacitate de a functiona adecvat in conditii de stres;
Judecata morala superioara, sociabilitate, atasament fata de
familiile lor ;
Nivele de dezvoltare a ego-ului inalte;
Apropiere fata de cei apartinand celorlalte statusuri

Activitate de grup
Obiectiv: Construirea a patru repertorii
comportamentale concrete pornind de la cele
patru modele identitare;
Sarcini de lucru:
Pornind de la schita teoretica a fiecarui tip de
identitate, va rog sa realizati patru scenarii care
sa suprinda profilul comportamental al fiecarui tip
comportamental

Structura Sinelui
Sinele actual/real este rezultatul experienelor
noastre in cadrul socio-cultural n care trim.
Sinele viitor const n felul n care persoana i
percepe potenialul de dezvoltare
i se
proiecteaz n viitor.
Sinele ideal este ceea ce ne dorim s fim dar
suntem contieni c nu avem resurse reale s
devenim

Componentele sinelui actual

Sinele fizic (imaginea corporal, identitatea de gen etc.)
Sinele cognitiv (identitatea intelectual)
Sinele emoional (modul n care i percepe emoiile,
capacitatea de reglare emoional)
Sinele social (modul n care persoan crede c o vd ceilali)
Sinele spiritual (percepia cu privire la valorile sale)

Cunoastere de sine
proces de autoreflexie care se dezvolt o
dat cu vrsta i cu experienele prin care
trecem,
este un proces continuu care nu se ncheie
o data cu sfritul perioadei tinereii;
este un proces
cognitiv,
afectiv,
motivaional
care
suport
influene
puternice din partea mediului.

Imaginea de sine
totalitatea percepiilor privind abilitile,
atitudinile i comportamentele personale;
o reprezentare mental sau o structur
organizat de cunotine declarative
despre sine care ghideaz comportamentul
social.
imaginea de sine se reflect n rspunsul la
ntrebarea cine sunt eu?!

Imaginea de sine
Se exprima prin trei elemente:
informatii despre sine;
autoprezentarea;
stima de sine

Stima de sine
=

dimensiunea evaluativ i afectiv a

imaginii de sine.
-se refer la modul n care ne evalum pe noi
nine, ct de buni ne considerm
comparativ cu propriile expectane sau cu
ale altora.

Termeni inruditi pentru stima

de sine:

A avea incredere in sine;

A fi multumit de tine;
A fi sigur de sine;
Iubire de sine;
Amor-propriu;
Cunoastere de sine;
Afirmare de sine;
Acceptare de sine;
A crede in sine;
A fi mandru de sine;
A avea o inalta valoare de sine.

Componentele stimei de
sine
iubirea de sine ce presupune respectul de
sine indiferent de ceea ce i se ntmpl,
adic a-i asculta nevoile, aspiraiile proprii.
ncrederea n sine = a te considera capabil
s acionezi n mod adecvat n situaii
importante;
despre
sine=a
crede
n
concepia
capacitile tale i a te proiecta n viitor.

Stima de sine pozitiva

asumarea responsabilitilor;

comportament independent;
mndri de realizrile lor;
realizarea fr probleme a sarcinilor noi;
posibilitate de exprimare att a emoiilor
negative ct i a celor pozitive;
ofer sprijin i ajutor celorlali.

Stim de sine negativa

nemulumii de felul lor de a fi;

evitarea realizarii sau implicarii n activiti noi;
sentimente ca sunt neiubii i lipsiti de valoare;
blamarea celorlai pentru eecurile lor;
uor influenabili;
nu pot tolera un nivel mediu de frustrare;
pretind c nu le pas de sentimentele lor;
par rebeli sau dimpotriv prea cuminti

Activitate de grup
Obiectiv: Identificarea tiparelor
comportamentale ale adolescentilor cu
stima de sine negativa si cu stima de sine
pozitiva
Sarcini de lucru: Pornind de la modelele

teoretice ale stimei de sine pozitive/negative, va

rog sa imaginati doua situatii concrete din clasa
din care sa rezulte faptul ca adolescentiiactorii celor doua situatii, manifesta stima de
sine pozitiva/negativa.

Experienele din copilrie care

dezvolt o imagine de sine
negativ la copil:

Este des criticat;

Este ignorat, ridiculizat;
I se vorbete pe un ton ridicat;
Este comparat frecvent cu ceilali;
Ceilali se ateapt s fie perfect;
Este des pedepsit

Formarea stimei de sine

este conditionata de
Calitatea relatiilor afective cu parintii;
Raportare/comparare inconstienta si permanenta
la persoane semnificative pentru individ;
Perceperea reusitelor si esecurilor proprii;
Interiorizarea modului de gandire si comportare
a celor semnificativi (stilurile educative ale
parintilor);
Distanta dintre realizari si reusite

Pentru o stima de sine pozitiva,

formatorii trebuie sa:
S exprime expectane rezonabile n raport cu vrsta
copilului;
S planifice din timp activitile elevilor;
S formuleze clar ce ateapt de la elevii lor ;
S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor;
S ofere recompense ;
S ofere posibiliti i opiuni elevilor ori de cte ori este
nevoie, n aa fel nct acetia s-i poat afirma i dezvolta
calitile;
S accepte sentimentele negative ale copiilor;
S fie suportivi n ceea ce privete identificarea,
exprimarea i controlul emoiilor negative trite de copii.

Activitate individuala
Obiectiv: Formarea stimei de sine
pozitive/negative la adolescenti;
Sarcini de lucru:
Va rog sa imaginati 5 mesaje care ar
putea sa contribuie la formarea
stimei de sine pozitive/negative

Dezvoltarea
emoional a
adolescentului

Perspective
1. adolescenta este un portal catre
viata de adult, iar modificarile ce o
caracterizeaza sunt o adaptare la
transformarea din copil in adult;
2.adolescenta are caracteristici unice
ce nu persista in viata de adult

In raport cu emotiile:
1. caractersiticile corpului adult sunt
pentru prima data legate de atractia
sexuala, cognitie si aspect fizic;
2. evenimentele cognitive si
fiziologice influenteaza in mod unic
perceptia adolescentilor despre
dezvoltarea lor

Viata emotionala

EMOTII
PRINCIPA
LE
(interes,
bucurie,
dezgust,
tristee,
furie,
team)

EMOTII
COMPLE
XE

Dezvoltarea
CONSTIINTEI
DE SINE (al
doilea an de
viata)

Dezvoltarea emotiilor pana

la adolescenta
-emotiile principale apar in primul an de viata;
emotiile complexe apar in legatura cu dezvoltarea
constiintei de sine ;
-3-4 ani copii inteleg ca nu se accepta sa te
manifesti dupa cum simti;
-6 ani copii inteleg ca exista diferente intre
emotiile simtite si cele manifestate;
-in preadolescenta sunt prezente capacitatile de a
controla manifestarile emotionale (Saarni, 1984)

Influente asupra vietii

emotionale a adolescentului
Dezvoltarea cognitiva (cunoasterea lumii prin evenimente
imaginate si deduse, recunoasterea relatiilor-cauza efect,
schimbari la nivelul memoriei, si procesarii informatiei) ;
Schimbarile hormonale;
Evenimentele existentiale;
Transformarea cerinelor i ateptrilor sociale provocat
de debutul adolescenei;
Orientarea catre colegii de generatie;
Schimbarea structurilor identitatii-cand experientele
emotionale se schimba, identitatea se schimba

Ce sa nu-I spui unui adolescent si

de ce !
Activitate individuala
Cititi afirmatiile/interogatiile de mai jos si
mentionati ce efecte produc asupra
adolescentilor:

Si? Ce-ai facut azi?

De ce nu-i spui sa te lase in pace?
Cu ce era imbracata?
De ce esti asa de sensibil? / De ce te superi;
De ce ai facut asta?! / Ce-a fost in capu tau?!
De ce nu i-ai refuzat??

Dezvoltarea cognitiv
la adolescenta
dobndirea cognitiv a operaiunilor formale i o
adaptare emoional fa de acest mod nou de a
percepe lumea
adolescenii neleg ce nseamn s tii ceva
adolescenii incep s neleag oamenii ca
personaliti
recunoaterea propriilor emoii, complexe, multiple i
plurideterminate, precum i pe cele ale altora;
i pot analiza propria personalitate i pe cea a
celorlali

 tinerii pot s aib, simultan,

reprezentri cognitive ale propriilor
idei, precum i ale ideilor altora.
tinerii inteleg relativitatea cunoasterii;
-isi analizeaza eforturile de descifrare
a informatiilor ambigue

Evenimentele hormonale
schimbri biologice semnificative
instabilitatea emoiilor la nceputul adolescenei poate fi legat
de fluctuaia nivelurilor hormonale ce caracterizeaz aceast
perioad
schimrile hormonale pot influena experiena subiectiv sau
privat a emoiilor, deoarece fluctuaiile hormonale dau natere
predispoziiilor emoionale.
schimbrile evidente n ceea ce privete aspectul fizic au
capacitatea de a influena imaginea despre propriul corp.

Experienele de via
experiene inedite care servesc pentru prima
dat ca declanatoare emoionale
evenimentele sunt normative i previzibile
(tranziia colar), n timp ce altele sunt
ntmpltoare (destrmarea familiei, mutarea
ntr-o nou comunitate, nceperea unor relaii
sentimentale).
factori importani de stres

 Fetele

Diferene de gen

sunt mai predispuse dect baieii s prezinte factori

asociai cu depresia;
prezint stri mai accentuate de ruine, vin, tristee,
timiditate, i ostilitate ndreptat spre sine, mai ales n
contexte interpersonale;
traiesc mai intens sentimentele de rusine provocate de
schimbrile fizice decat baietii

Baietii
au sentimente negative cu privire la activiti i realizri,
dect legate de viaa interpersoanal.

Viata emotionala cotidiana a

adolescentilor

Larson-1990, Lampman- Tetraitis- 1989

metoda esantionarii experientelorRezultate: experienta emotionala a adolescentilor difera ca intensitate,
frecventa si persistenta de cea a persoanelor mai in varsta sau mai
tinere;
- adolescentii au limite mai extinse in ceea ce priveste extremele
emotionale si cele intre care oscileaza dispozitiile;
Adolescentii au dispozitii negative mai frecvente decat adultii;
La 13 ani se intensifica simptomele depresive la fete;ele sunt insotite de
diminuarea stimei de sine, perceperea negativa a competentelor scolare
si sociale, a aspectului fizic, a sprijinului acordat de parinti si congeneri;
La baieti predispozitia de asi nega sentimentele cu desavarsire.
Rusinea un sentiment prezent, mai ale la fete, generat de aspectul

fizic, dorintele sexuale, acceptarea cele din jur

Deprinderile/abilitatile
dezvoltate in adolescenta
Emotiile mixte;
Disimularea emotionala;
Empatia=rezultatul actiunii
coordonate a proceselor emotionale si
cognitive (Hoffman, 1984)

Competente emotionale la
adolescenta
A-si regla emotiile intense;
A-si nuanta/modula emotiile care oscileaza rapid;
A se linisti singuri;
A constientiza si a se ocupa de propriile emotii
fara a fi coplesiti de ele;
A intelege urmarile manifestarilor autentice ale
emotiilor in comparatie cu cele ale disimularii lor
asupra sinelui si asupra celorlalti;

Competente emotionale la
adolescenta
A gestiona experientele empatice si
de compasiune;
A folosi deprinderile cognitive pentru
a aduna informatii despre natura si
sursele emotiilor.

Competente emotionale la
adolescenta
A folosi gandirea simbolica pentru a re(in)cadra un
eveniment mai putin placut in unul mai placut;
A separa experienta emotionala de identitate si
de a recunoaste ca sinele poate ramane intact si
continuu in ciuda fluctuatiilor emotionale;
A distinge sentimentele de fapte pentru a evita
rationarea bazata pe emotii;
A negocia si a mentine relatiile interpersonale in
prezenta emotiilor puternice;

Dezvoltarea identitatii
sexuale
Perspectiva psihanalitica
diferentierea sexuala se realizeaza
prin descoperirea diferentelor
anatomice;
4 ani varsta diferentierii de gen prin
trairea sentimentului castrarii

Teoria psihanalitica
S Freud
Stadiile dezvoltarii:

Oral (0-2ani);
Anal (2-3ani);
Falic (3-5ani);
Perioada de latenta (5/6-adolescenta);
Genital

Dezvoltarea identitatii
sexuale
Perspectiva cognitivista (L Kohlberg)
-achizitia rolului sexual se bazeaza pe
dezvoltarea capacitatii mentale a copilului
cu privire la imuabilitatea sexului
individului, indiferent de circumstante,
aparente.
-La 4 ani se definitiveaza identitatea sexuala

Dezvoltarea identitatii
sexuale
Modelul comportamental- (Mischel-1966, 1970)
-diferentierea sexuala se realizeaza printr-un
proces de invatare complexa;
-factorii care contribuie la instalarea si mentinerea
unui comportament sexual: puterea de atractie a
modelului, caracteristicile procesului de selectie
si de integrare a noilor comportamente

Dezvoltarea identitatii
sexuale
Modelul interactiv (J.Money)
-rolul activ al subiectului in procesul de structurare
a identitatii lui sexuale;
-etape de structurare:
-intrauterina-prin impregnare hormonala;
-in copilaria mica-prin fixarea stimularilor de
care beneficiaza copilul in timpul activitatilor
ludice si a relatiilor cu parintii.

Dezvoltarea identitatii
sexuale
Modelul construirii identitatii sexuale in
procesul de comunicare cu ceilalti (Roge si
Ionescu, 1996)
-identitatea sexuala apare in contextul
schimburilor de mesaje in procesul de
comunicare sociala

Diferentele de gen
Sunt vizibile mai pregnant la nivelul :
Deprinderilor verbale;
Abilitatilor spatio- temporale;
Agresivitatii