Clasificarea Stadiilor Dezvoltarii Umane

in viziunea lui Arnold Gesell

Arnold Lucius Gesell este un psiholog clinician American nascut in 21.06.1880 si

decedat in 29.05.1961. A lucrat in invatamant si a luat doctoratul in filosofie, apoi a studiat
medicina. A fost puternic interest de dezvoltarea copilului si a determinat prin ample experimente
etapele dezvoltarii psihologice ale persoanei. A elaborat seturi de teste pentru evaluarea
dezvoltarii la diferite varste. Este fondator al The Clinic of Child Development la Universitatea
Yale, iar printer cele mai importante lucrari ale sale se numara: The First Five Years of life. The
preschool Years ; The Child from Five to Ten ; Infant and Child in the Culture Today. The
Guidance of Development
Arnold Gesell ia in consideratie sapte stadii ale dezvoltarii si se concentreaza asupra avansarii
progresive in dezvoltare si cuprinde:

1. Stadiul Embrionului: 0- 8 saptamani

2. Stadiul Fetusului: 8-40 saptamani
3. Copilaria Mica: de la nastere la 2 ani
4. Varsta prescolara: de la 2 ani la 5 ani
5. Copilaria : de la 5 la 12 ani
6. Adolescenta: de la 12 la 20-24 ani
7. Maturitatea adulta

Pentru descrierea stadiilor Gesell delimiteaza 10 sectoare majore ale dezvoltarii:

1. Caracteristici motorii
Activitate corporala
Ochi si maini

2. Igena personala
Hranire
Somn
Eliminare
Baie si imbracare
Sanatate si plangeri de ordin somatic
Descarcari tensionale

3. Expresia emotionala
Atitudini afective
Plans si comportament legat de acesta
Afirmare ( a ceva) si furie
4. Temeri si vise
Frica
Vis

5. Sine si sex
Sine
Sex

6. Relatii interpersonale
Mama - copil
Tata – Copil
Frati si surori
Familie
Conduita
Profesor – copil
Copil – copil
Grupare in joc

7. Joc si timp liber

Interese generale
Citire
Muzica, Radio, Cinema

8. Viata Scolara
Adaptarea la scoala
Comportare in clasa
Citire
Scriere
Aritmetica

9. Simt Moral
Acuzare si aparare
Reactie la instructiuni, pedeapsa si recompense
Deschidere spre ratiune
Simtul binelui si raului
Adevar si proprietate

10. Perspectiva filosofica

Timp
Spatiu
Limbaj si gandire
Razboi
Moarte
Divinitate
 In functie de aceste criterii Gesell propune urmatoarele stadii de dezvoltare a copilului de
la nastere pana la 10 ani:

La 4 saptamani: - Copilul ridica capul pentru scurt timp.

- Priveste in gol imprejur. Vede lumina de la fereastra ori un obiect stralucitor

care se misca.

- Copilul incepe sa scoata sunete din gat

La 8 saptamani - Urmareste o persoana care se misca si un obiect apropiat, cu o oarecare

miscare a capului

La 12 saptamani - In pozitie asimet rica isi priveste mana din dreptul fetei

- Tine un obiect in mana aruncandu-i o privire scurta

- Fixeaza un timp mai lung lumina electrica ori o persoana

La 16 saptamani: - Prezinta postura simetrica.

- Sta asezat daca este sprijinit pentru o scurta perioada

- Isi roteste capul si inspecteaza imprejurimile

- Isi activeaza bratul atunci cand priveste la obiectul din propria mana

- Percepe fugitiv un ghemotoc de hartie de 8 mm de pe masa

La 20 saptamani: - Tine capul drept si ferm, aflat fiind in pozitia sezut

- Intinde mainile spre fata

- Arunca o privire asupra obiectelor de pe masa si la contact apuca unul dintre

ele

- Fixeaza clar ghemotocul de hartie

- In pozitia culcata urmareste cu privirea o jucarie pierduta

La 24 saptamani: - Din pozitia culcat se rostogoleste in fata

- Apropie si apuca o jucarie si poate recupera o jucarie cazuta daca este in

apropiere

La 28 saptamani: - Isi misca corpul in mod activ din pozitie sezanda si sprijinit

- Manipuleaza puternic, loveste, scutura si muta jucarii

- Cu o jucarie in mana percepe mana care se misca liber

 - Intinde mainile, priveste si incearca sa ia obiectele care sunt departe de
atingerea sa

- Receptive visual la mediile noi. Esteocupat sa priveasca imprejurarile atunci

cand este in carut

- Se inregistreaza primele sunete vocalice

La 32 saptamani: - Sade asezat cu corpul inclinat in fata

- Tine un obiect, priveste si apuca un alt obiect

- Musca jucariile, le mesteca, le priveste

- Inchide ochii atunci cand I se opropie un obiect de fata

La 36 saptamani: - Sade singur, se inclina spre fata si se indreapta singur

- Apropie un obiect de altul

- Se hraneste singur cu un biscuit

La 40 saptamani: - Se impinge singur catre marginea leaganului.

- Se taraste

- Culege sau impinge bucatele mici, obiecte mici, utilizand noua sa achizitie de
apucare cu aratatorul si degetul mare

- In carut se joaca cu jucariile dar priveste si imprejur.

- Este capabil sa pronunte un cuvant (dada, mama)

La 44 de saptamani: - Examineaza parti ale jucariei.

- Sondeaza gaurile si scobiturile.

- Pune un obiect intr-o cutie fara sa-l scape

La 48 de saptamani: - Sta sprijinit in picioare la marginea carutului/leaganului

- Ia jucariile de pe masa si se intinde dupa jucariile de pe marginea patutului

- Se joaca in serie cu mai multe jucarii

La 52 saptamani: - Merge tinut de o mana (face cativa pasi)

- Pune jucarii intr-o cutie si le scoate de acolo

- La plimbare in carut examineaza automobile, trecatori si caini

La 56 de saptamani: - Sta in picioare singur pentru un moment

La 15 luni: - Merge cativa pasi si cade prabusindu-se. Se taraste pe trepte.

- Se joaca aruncand jucarii

- Pune un cub peste un altulsi leagana o jucarie legata de o sfoara

- Incearca sa imite o mazgalitura frecand ori pocnind un creion pe hartie

- Ii place sa se uite pe fereastra, in calatori, privind la copacii care se misca si

la automobile

- Ciocaneste sau manipuleaza o carte cu imagini

- Are un vocabular activ de 4-5 cuvinte

La 18 luni: - Merge, cade uneori. Alearga cu miscari intepenite.

- Da peste minge mai degraba decat ii da un sut

- Ii place sa miste jucari mari, tragandu-le, carandu-le

- Exploreaza camerele si debaralele din casa

- Se poate aseza singur, impingandu-si spatele in scaunel

- Concentrarea atentiei are o durata scurta, dar pe parcursul acestei perioade el

incearca sa imite actiunile adultului

- Construieste un turn din trei sau patru cuburi

- Intoarce mai multe pagini dintr-o carte si priveste la imagini, numind sau
indicand una dintre ele

- Se uita pe fereastra la oameni, avioane sau luna.

- Arata cu degetul pentru a identifica imaginile din carte

- La 18 luni copilul are de obicei un obiect special( jucarie, paturica) de care

este atasat

- Nisipul il tenteaza si poate petrece timp indelungat manipulandu-l

La 2 ani: - Fuge fara sa cada si se aseaza pe vine in joc

- Da raspunsuri ritmice la stimuli, cum ar fi inclinand genunchii pentru a topai,

leganand bratele, dand din cap, batand din picioare

- Priveste si apuca simultan

- Potriveste jucariile una cu alta

- Isi roteste antebratul si rasuceste butonul usii

 - Ii place sa vada cum se misca obiectele. Localizeaza o poza in cartea cu
imagini.

- Face semne marunte cu creionul pe hartie

- Construieste din cuburi vertical ori orizontal o linie simpla, ori un turn cu o
varietate de cuburi.

- Agresivitatea nu ii este caracteristica

- Poate lovi, ataca, inghionti ori musca alti copii. Intra in conflict cu copiii
pentru jucari. Face dezordine prin casa, dar nu distruge neaparat lucrurile

- Animeaza un obiect material

- Joaca rolul unui bebelus

- Se joaca cu un obiect imaginar

- In interiorul caminului copilul de doi ani se poate simti suprasolicitatatunci

cand ambii parinti sunt prezenti simultan, el se poate adapta individual
fiecarui parinte

- La 2 ani poate deosebi baietii de fete dupa haine

- Jocul devine elaborate, copilul amesteca nisipul cu pietricele, umple galetusa,

se joaca cu apa, umpland si golind vasele

- Numeste imagini din carte

- Poseda cat mai multe lucruri posibile pe care le reclama Ț este al meu!Ț

- Este mandru de imbracamintea sa

- Nu este capabil sa imparta lucrurile cu altcineva

- Este capabil sa pronunte intre 12 si 1000 de cuvinte

- Nu are cu adevarat un simt religios

- Ii poate face placere sa repete ultimele cuvinte ale unei rugaciuni

- Se poate teme de Mos Craciun

La 2 ani si 6 luni: - Merge pe varfuri; sare cu ambele picioare

- Fuge inainte ori ramane in urma cand merge pe strada

- Impinge jucaria cu o buna directionare

- Alearga, galopeaza, se leagana pe muzica

 - Poate cara un obiect fragil

- Apuca puternic si lasa sa cada brusc obiectele, jucariile

- In pictura experimenteaza, cu linii verticale si orizontale puncte si miscari

circulare

- Pictura cu degetele, lutul si apa il intereseaza in mod special

- Face structuri simple din cuburi

- Ii place sa priveasca trenuri aflate la distanta

- Apar accesele de furie

- Ataca cu agresivitate pe ceilalti copii cu intentia de a rani mai ales in

disputele pentru jucarii

- Distructiv fata de obiecte

- Fura obiectele de la altul

- Furia apare datorita interferentelor altora in activitatile sale

- Apare frica de tip auditiv

- Se face ca apuca obiectele/fintele din cartea cu poze

- Incepe sa utilizeze cuvinte ce implica trecutul, prezentul si viitorul, fara a

poseda insa conceptele

La 3 ani: - Merge drept, este rapid si sigur pe picioare

- Merge, mai degraba decat alearga, poate sta o clipa intr-un picior

- Arunca o minge fara sa-si piarda echilibrul

- Galopeaza, sare, merge si alearga pe muzica

- Poate copia un cerc

- Poate citi din imaginile dintr-o carte

- Isi poate pune pantofii si poate descheia unii nasturi

- In pictura traseele sunt rirmice si variate

- Manipuleaza lutul si face prajituri plate si bile, face carnaciori subtiri

- Apar ordinea si echilibrul in constructiile de cuburi

 - Ii place sa priveasca oamenii cum lucreaza ori masinile in stare de
functionare

- Isi exprima osteneala spunand sunt oboist

- Apare autocontrolul sis cade agresivitatea

- Utilizarea limbajului incepe sa ia locul agresiunii fizice

- Furia apare mai putin datorita interferentei altuia cu activitatea sa fizica si

mai mult datorita interferentei cu planurile si posesiunile sale

- Apare frica de tip spatial si vizual (frica de miscare, frica de oameni de culori
diferite, de masti etc)

- Se joaca cu un animal imaginar

- Poate identifica unele litere mari din alphabet

- Incepe sa aiba reactii corecte la instructiuni si incearca sa se conformeze

- Este sensibil la lauda si la pedeapsa

- Poate face ceva ce ii displace daca i se ofera o motivatie corespunzatoare

- Incepe sa imparta jucariile si se joaca impreuna cu alti copii

- Incepe sa foloseasca mai multe expresii privind cele trei timpuri, mai ales
pentru trecut precum si expresii verbale privind durata (de ex: tot timpul)

- Mos Craciun devine mai semnificativ si mai interesant

La 3 ani si 6 luni: - Tensiunea motrica este in crestere, astfel el poate cadea ori se poate
impiedica

- Poate prezenta usoara tremuratura in coordonarea motrica de finite

- Poate folosi mana care nu este dominant, ori poate utiliza alternative mainile

- Apar amenintarile primele verbale (ex. Am sa te fac farame!)

- Joaca rolul altei personae

- Poate identifica o litera dupa forma

- Poate invata sa identifice litera prin asociere libera

- Ii plac cantecele despre litere

- Doreste sa se uite la imaginile din carte atunci cand i se citeste

- Executa linii controlate, apoi mazgaleste

 - Copiind o cruce, poate imparti linia orizontala

- Ii place sa puna chenar in jurul foii

La 4 ani: - Foarte activ, largindu-si spatiul de actiune.

- Alearga pe scari in sus si in jos.

- Merge pe tricicleta

- Ii plac activitatile ce necesita echilibru. Poate duce o cana cu apa fara sa o

verse

- Ii plac cuburile mari si face constructii mai complicate

- Arunca o minge tinand bratul sus

- In activitatile ritmice interpreteaza si demonstreaza un raspuns personal

adecvat

- Deseneaza obiecte cu unele detalii. Poate copia un patrat

- In pictura lucreaza cu precizie un oarecare timp, dar isi modifica ideile.

- Face desene si litere grosiere

- Isi recunoaste numele pe desene, poate sa-si dea seama de numarul de litere si
poate scrie o parte din ele

- Identifica litera cu litera de inceput de la un cuvant familiar

- Utilizeaza foarfece si incearca sa taie in linie dreapta

- Scrie cateva litere mare si neregulat si le dispune pe pagina la intamplare, in

pozitii diferite, adesea inversate

- Poate incerca sa-si scrie propriul nume

- Construieste structure complexe din cuburi

- Isi innoada sireturile la pantofi si incheie nasturii din fata

- Apasa pe clapele de la pian cu degetele de la ambele maini

- Se instaleaza din nou frica de tip auditiv

- Este capabil sa stea la masa cu familia, dar cel mai adesea vorbeste in timp ce
mananca, isi intrerupe masa foarte des pentru diferite motive

- Poate avea accidente in situatii emotionale (nu mai ajunge la toaleta)

- Agresivitate fizica: Musca, loveste, da cu piciorul, arunca

 - Agresivitate verbal: insulta, se lauda

- Dur si neglijent cu jucariile

- Poate sa excluda pe altii din grup intr-o maniera agresiva

- Joaca rolul unei alte personae

- Incepe sa dea vin ape obiecte inanimate, ori spune ca altii barfesc

- Uneori isi accepta greseala

- Doreste mai putin sa placa si nu mai este asa sensibil la pedepse si laude

- Incepe sa constientizeze unele reguli si cai de a se comporta

- Revine la posesivitate , se lauda cu lucrurile sale

- Este varsta de varf pentru verbalizarea imaginativala care se face foarte rar
distinctia dintre fictiune si fapt

- Incepe sa inteleaga succesiunea evenimentelor din zi, daca au loc in relatie

unul fata de celalalt

- Incepe sa utilizeze conceptul de moarte, dar cu o foarte vaga idee asupra

sensului sau

- Incepe sa puna intrebari concrete, faptice, copilul crede ca parintii sunt

atotstiutori, atotputernici, eterni

- Crede cu fermitate in Mos Craciun

La 5 ani: - exista un mai mare control si o mai mare usurinta a activitatii corporale
generale, precum si o economie a miscarilor

- Postura este predominant simetrica si armonica

- Controlul musculature mari este mai avansat decat controlul muschilor mici

- Se joaca in acelasi loc un timp mai indelungat, dar isi schimba pozitia des, sta
in piciare, pe vine, in sezut

- Ii place sa se catere pe garduri, sare de pe o masa mai inalta

- Ii place sa interpreteze o poveste. Alearga, se catarape mese, se taraste pe sub

ele

- Arunca lucruri si incepe sa utilizezemai degraba mainile decat bratele in

prinderea unei mingi mici, dar nu reuseste intotdeauna

- Coboara scarile alternand picioarele si topaie alternative pe un picior sau altul

- Incearca sa mearga pe role, sa sara coarda, sa mearga pe picioroange

- Ii place sa mearga in mars dupa muzica

- Au tendinta de aschimba tricicleta cu bicicleta si multi reusesc sa mearga pe

ea

- Coordonarea a atins o noua maturizare. El abordeaza in mod direct un obiect,

il apuca in siguranta si ii da drumul usor

- Construieste cu ajutorul; cuburilor si ridica in mod gradat turnuri, drumuri si

mici fundaturi

- Manipuleaza nisipul, modeleaza obiecte din plastilina

- Daca nu poate rezolva un puzzle cu precizie si usurinta cere ajutor sau

abandoneaza

- Ii place sa coloreze in interiorul unor linii, sa taie sis a lipeasca lucruri simple,
dar nu este priceput

- Face un desen din contur si considera ca e dragut

- Ii place sa copieze forme simple

- Picteaza cu pensula mica

- Poate face snuruiri, intorcand cartonul de pe o parte pe cealaltapoate manevra

nasturi, isi poate lega sireturile si pune degetele correct pe clapele pianului

- Neindemanatic in multe manipulari

- Devin interesati de unelte, sa urmareasca trenule electrice, sa imbrace si

dezbrace papusi

- Se arata interesati de asi scrie propriul nume, de a sublinia litere mari si

cuvinte familiar dintr-o carte familiar

- Sta la masa cu familia de cele mai multe ori, dar vorbeste in timp ce mananca

- Pe la 5 ani si 6 luni pot aparea dureri de stomac cu greturi sivomitare toate

legate de colectivitate

- Sintome somatice care pot aparea o saptamana sau doua dupa intrarea in
colectivitate

- Nu e in mod characteristic agresiv

- Poate sa bata din picioare, sa tranteasca usa, are uneori izbucniri de furie

- Agresivitate verbal
- Se face tranzitia de la calmul varstei la agresivitatea de 6 ani, insulta

- Incepe sa prefere sa transporte nisipul de colo colo cu ajutorul jucariilor

- Varsta de 5 ani reprezinta sfarsitul perioadei prescolare, copilul fiind matur

pentru clasa intai, accepta separarea de familie si se adapteaza noii lumi

- Poate inceta temporar sa recunoasca literele pe care le recunostea anterior

pentru ca incearca sa le scrie

- Ii place sa identifice propozitii sau cuvinte din cartile familiar, ca de ex.

sunetele de animale

- Identifica cuvinte de pe ambalaje

- ‘poate citi pe litere in mod separate

- Ii place sa citeasca cuvinte formate din 2-3 litere

- Isi recunoaste propriul nume

- Se poate juca cu litere pentru a forma cuvinte

- Poate identifica cifrele

- Poate citi imaginile unei carti

- Ii plac povestile cu copii

- Cand i se citeste priveste atat imaginea cat si textul

- Scrie cateva litere

- Cere ajutor pentru formarea ori identificarea unor litere

- Poate sa scrie de la dreapta la stanga

- Poate scrie cifre, dar cu variatii mari

- Isi neaga greseala daca este intrebat direct

- Da vin ape persoana cea mai apropiata

- Isi manifesta nevoia, invita si accepta indrumarile

- Ii place sa fie independent in alegeri, dar doreste sa se conformeze sis a fie

placut adultului

- Simtul binelui si al raului este limitat la cee ace parintii permit sau interzic

- Nu ii place sai se spuna ca ester au, dar ii place sa joace un rol rau
 - Incepe sa-si doreasca o mare cantitate de obiecte, dar nu are grija de ele

- Continua sa exagereze, dar incepe sa distinga realul

- Incepe sa-si exprime curiozitatea fata de dimp, are un interes sprit fata de
ceas, calendar

- Incepe sa sties a indice drumul spre casa, este interest de spatiu, orase, tari

In acelasi mod Arnold Gesell continua sa descrie etapele pana la 10 ani, insa primii cinci
ani din viata, subliniaza acesta, sunt anii de pregatire.

Pe scurt el descrie portretul dezvoltarii copilului in primii ani de viata urmarind patru arii
mari de dezvoltare a copilului in raport cu varsta cronologica, respectiv motricitatea,
adaptabilitatea, limbajul si comportamentul social. In 1925 a fost elaborate scalele de dezvoltare,
si de atunci si pana in present asestea au fost supuse unor revizii succesive. Acestea au avut si
continua sa aiba o larga utilizare, pe de-o parte fiind traduse si adaptate in multe tari, iar pe de alta
parte aflandu-se la originea multor instrumente psihodiagnostice similare care s-au inspirat din
ele. Ca instrument de diagnoza Scalele de dezvoltare Gesell sunt folosite atat de catre psihologi,
cat si de alti specialisti care lucreaza cu copiii, in scopul identificarii celor care prezinta deteriorari
neurologice, dificultati psihologice si un risc semnificativ de retard mental (handicap intelectual).
Acestea permit parcurgerea reperelor considerate a fi cele mai importante in dezvoltarea copilului
aflat la diverse varste cronologice.

Bibliografie: Dumitrana Magdalena (2000) - Dezvoltarea psihica umana, Buc.,V & I Integral
 Clasificarea Stadiilor Dezvoltarii
Umane in viziunea lui Arnold Gesell

Ciubotariu (actual Barladeanu) Ioana Alina

PPS Anul I – Grupa 1