Învățarea biografică

și relația acesteia cu
învățarea continuă
Îndrumător Lector univ. dr.Viorel Robu

Peter Aheit-sociolog german-1946-

Universitatea din Gottingen-,,învățarea
relevantă poate fi înțeleasă doar în relația cu
biografia celui care învață,,
Scrieți pe o foaie A4, în ordine cronologică, toate momentele în care considerați
că ați învățat ceva!
Introducere
 În dezbaterile educaționale ale ultimilor 30 ani,conceptul de învățare continu ă a fost
îmbunătățit strategic și funcțional.
 Comisia Europeană a declarat în ,,Memorandumul asupra învățării
permanente,,că ,,învățarea permanenta nu mai reprezintă doar unul dintre aspectele
educației și formării ,ea trebuie să devină principiul călăuzitor pentru participarea activ ă
de-a lungul întregului continuu al contextului învățării,,.
 Motivele sunt
-Europa s-a deplasat către o economie și o societate bazată pe cunoaștere,accesul la
informații și cunoaștințe de ultimă oră ,împreună cu motivația și aptitudinile de a folosi în
mod inteligent aceste resurse,devin chei pentru întărirea competitivității Europei.
-europenii de astazi trăiesc într-o lume complexă din punct de vedere social și politic,oamenii
dorind să își planifice propriile vieți ,sunt invitați să contribuie activ la via ța societ ății și s ă
învețe să accepte diversitatea culturală,etnică și lingvistic ă.

Aceste două argumente au restrâns orizonturile conceptului într-o manier ă func ționalist ă,pe
de o parte, pe de altă parte au adus un plus de precizie definiției,,învățării continue,,.
Învățarea pe toată durata vieții este relaționată cu toate activitățile de învățare semnificativ ă
 Cu procesele de învățare formală care se desfășoară în instituțiile clasice de educație și
formare ,care se materializează în diplome și calificări recunoscute oficial.
 Cu procesele de învățare non-formală care se desfășoară deobicei în paralelcu traseul principal
de educație și formare-la locul demunca,în cluburi etc.
 cu procesele de învățare informală care nu sunt neapărat intenționate și care sunt o componentă
naturală a vieii de zi cu zi.

Învățarea trebuie implementată în toate segmentele vieții.

Termenul de ,,învățare,,este
de a crea o rețea între
aceste forme diferite de
învățare care să
funcționeze sinergic-
învățarea nu trebuie
extinsă sistematic doar
pentru a acoperi întreaga
durată a vieții ci trebuie să
fie implementată și în toate
,,segmentele vieții,,.
Învățarea continuă devine un inperaiv economic și social
de maximă importanță .
Conceptul de învățare pe toată durata vieții tradează o
ambiție pe care John Field a denumit-o ,,noua ordine
educațională,, prin care învățarea dobândește un nou
înțeles pentru societate ca întreg,pentru instituții de
educație și formare pentru indivizi.
Cadrul social pentru învățarea continuă –macro-
perspectiva

-conceptul de învățare biografică

 Macro-prespectiva –învățarea continuă ca reorganizare a sistemului
educațional .
 Sistemul clasic de învățare nu mai corespunde cerințelor pieții muncii.
 Învățarea continuă este necesară pentru competitivitate .
 Este necesarăaxarea pe situația și condiția celor care învață.
 Aptitudinile trebuie învățate prin experiențe practice.
 Trebuie făcută o legătură între toate mediile de învățare-
școală,familie,companii,comunitate.
 Parcursul profesional al unei persoane este din ce în ce mai puțin
predictibil.
• Micro-prespectiva –aspecte ale fenomenologiei învățării
biografice.
* Biografia noastră ne ține ,de multe ori ,captivi în anumite
bariere(sociale,culturale,etnice).
* Trebuie să ne însușim ideea că ne putem schimba
biografia,că ne putem îndrepta încotro dorim,de câte ori dorim.
* Biografia personală,socială,familială nu trebuie sa ne limiteze
perspectivele de învățare continuă.
* Sistemul educațional,social ,economic trebuie să se schimbe
astfel încât să permită o paletă mai largă de opțiuni de învățare
continuă.
Dinamicile acestei ,,dublei resurse educaționale,,trezesc asocieri
cu opțiunea revelatoare din psihanaliza,,acolo unde a fost Se ,să
se faca Eu,, .
Cu alte cuvinte, avem deaface cu procesele de învățare în cadrul
tranzițiilor.Cunoașterea poate fi autentic tranzițională,doar dacă
este cunoaștere biografică.
Învățarea biografică este încorporată în lumea în care trăim care
poate fi analizată în anumite condiții ca ,,mediu de învățare,,.
Învățarea în cadrul și pe parcursul vieții este ,așadar,interactivă și
structurată social,pe de o parte,dar își urmărește de asemenea și
propria logică individuală care este generată de o structură a
experenței specifică și construită biografic.
Concluzii
 Persoanele trebuie să cunoască faptul că există
posibilități de învățare permanentă și să fie
încurajate să achiziționeze mereu alte
instrumente de muncă,noi abilități și
competențe,prin care să-și dezvolte capacitatea
de a învăța pe tot parcursul vieții.