Program postuniversitar de studii psihopedagogice - Nivel II

EXAMEN SCRIS TIP APLICAȚIE

LA PSIHOPEDAGOGIA ADOLESCENȚILOR, TINERILOR, ADULȚILOR

Numele și prenumele: Epure Marius-Sandrino

Specializarea: Educație Fizică Școlară și Management Sporti

1. Comparați temperamentul, caracterul și aptitudinile sub aspectul modalităților de formare,

dezvoltare, educare (1,5 puncte).

Temperamentul Caracterul Aptitudinile

Formare, Temperamentul este o Caracterul reprezintă Deasemenea și
dezvoltare, noțiune psihologică nivelul valoric al aptitudinile și
educare care exprimă modul omului și conținutul inteligențele diferite
de manifestare, de personalității. Trăsături pot fi întâlnite la orice
exteriorizare a tipului caracteriale și morale temperament.
de activitate nervoasă diferite, pozitive și Aptitudinea indică
superioară în planul negative pot fi întâlnite ceea ce poate face o
conduitei, el repre- la orice temperament. persoană și nu ceea ce
zentând baza materială Caracterul influențează știe ea, Aptitudinile
a comportamentului. temperamentul sunt ereditare
Reprezintă un cadru pe permițând valorificarea /înnăscute și se pot
care se pot clădii prin optimă a trăsăturilor dezvolta prin educație,
educație, învățare, temperamentale. învățare, experiență,
experiență conținuturi Caracterul este aptitudini diferite în
psihologice variate. reprezentat de sistemul funcție de condițiile
Exemplu: un sangvinic de trăsături ce-și pune activității. Sunt un
poate devenii o amprenta pe modul de aliaj între elementele
valoare sau un manifestare a persoanei înnăscute și cele
răufăcător. făcând-o să fie ea însăși dobândite prin
Altruismul, și deosebind-o de alte învățare și experiență.
generozitatea, etc, nu persoane. Se dezvăluie Formarea și
sunt trăsături tempe- în faptele de conduită, dezvoltarea
ramentale, dar modul în relațiile cu ceilalți, în aptitutdinilor necesită
cum fiecare le pozițiile specifice pe o activitate intensă,
dobândește și exprimă care persoana le adoptă sistematică și
în comportament față de ceilalți, față de organizată în
depind de tempera- muncă și de sine (în domeniul respectiv.
ment.Temperamentul atitudini). Mai exact și Deși depind de
influențează mai simplu caracterul predispoziții,
caracterul, poate este reprezentat de aptitudinile sunt
nuanța, facilita, inhiba sistemul de atitudini și totdeauna un rezultat
manifestarea trasături caracteriale. al dezvoltării, al
trăsăturilor caracte- Dacă temperamentul nu exercitării lor într-o
riale. În final tempera- implică referirea la activitate sau alta.
mentul reprezintă valoare, caracterul nu se Factorul cel mai
stilul de a fi și de a se poate defini în sens important în
comporta a persoanei, psihologic fără referire dezvoltarea
forma conduitei, acti- la valori morale, aptitudinilor este
vității și a persona- sociale. Trăsăturile de exersarea, munca și nu
lității, dinamica lor și caracter se formează în este obligatoriu ca
felul în care omul contextul relațiilor aptitudinile să se
acționează. reciproce dintre manifeste la vârste
Temperamentul, ca oameni, în familie, fragede, ci și mai
dimensiune, este dat școală și colectivele de târziu, ca rezultat al
de existența Eu-lui, a muncă, prin învățare, învățării și muncii
lumii interne, care educație și sistematice.
cuprinde ansamblul autoeducație, prin
trăsăturilor afective, însușirea normelor și
perceptive, imaginati- valorilor socio-morale
ve, a reprezentărilor, externe. Copilul trebuie
tendințelor,aspirațiilor, ajutat să înțeleagă
preferințelor persoa- semnificațiile unor
nei. Se manifestă de noțiuni (toleranță,
timpuriu la copil și se muncă, perseverență,
manifestă în planul altruism) și importanța
activității psihice formării unei conduite
 interne, dar și în care să se sprijine pe
comportament și astfel de valori. Se
activitatea socială. poate acționa prin
încurajare și susținere
afectivă, motivare
pozitivă a
comportamentelor
dorite, oferirea de
modele de
comportament,
explicații privind erorile
de comportament.
Exersând frecvent,
aceste valori și atitudini
moralese vor
transforma în trăsături
pozitive de caracter
fixate în deprinderi și
obișnuințe morale.

2. Comparați perioadele adolescenței, tinereții și maturității/adultă după următoarele criterii:

a) dezvoltarea cognitiv-intelectuală și a capacităților de învățare;

b) dezvoltarea personalității și a componentelor acesteia (3,5 puncte).

Criterii Adolescența Tinerețea Maturitatea/

vârsta adultă
a) dezvoltarea -modificarea abilităţilor -Sistemul cognitiv -nevoia de avansare în
cognitiv-intelectuală cognitive este datorată funcționează maximal, ierarhia profesională
și a capacităților de creşterii eficienţei -capacități senzorial- -nevoia de învățare
învățare funcţionării spaţiului perceptive și continuă, dezvoltare și
operaţional al memorie psihomotrii bine perfecționare,
de lucru. Acest fapt duce dezvoltate, -forța fizică, atenția,
la o expandare -adaptabilitate mintală memoria scad lent
corespunzătoare a crescută la sarcini după 50 de ani,
spaţiului de acumulare profesionale specifice, -inteligența și
al memoriei de lucru. -spirit de observație creativitatea rămân la
Schimbările în eficienţa adaptat profesiei, un nivel relativ
spaţiului operaţional -după adolescență nu constant,
sunt considerate ca fiind vorbim despre - scăderea
rezultatul integrărilor dezvoltare cognitivă, performanțelor fizice
schemelor în schemele -gândire mai largă, și mentale se
de ordin superior. O sistematică, profundă, datorează în mai mare
aplicaţie majoră a analitică, riguroasă, măsură abuzului
studiului inteligenţei o -utilizarea gândirii (tutun, cafea, alcool,
reprezintă necesitatea formale în domeniul somnifere) și stresului
luării în considerare de
profesional și a gândirii decât vârstei,
către profesori a
concrete în viața -manifestarea
diferenţelor dintre elevi.
cotidiană, capacităților
Teoria dezvoltării
-studii recente, intelectuale la adulți
cognitive oferă o
- gândire dialectică, este puternic
înţelegere a dezvoltării
-posibilitatea de influențată de
cognitive odată cu
ajungere la gândire solicitările
vârsta. Este important
postformală profesionale,
ca profesorul să
(flexibilitate, -adulții cu o educație
identifice nivelul
relativitate, reflecție mai îndelungată și cu
cognitiv de dezvoltare al
asupra vieții, activității profesii intelectuale
elevilor pentru a-şi
și experienței proprii), solicitante
putea ajusta discursul şi
-memorie profesională, demonstrează un
metodele de predare,
-crește eficiența randament intelectual
structurilor cognitive ale
procesului decizional, superior,
elevilor. Rolul
profesorului devine
-imaginație și -adulții nu sunt

acela de a-i ajuta pe creativitate maximal inferiori altor vârste în

elevi să îşi organizeze şi dezvoltate, capacitatea de învățare

reorganizeze propriile -învățarea este doar că majoritatea

experienţe în structuri independentă, selectivă, învață mai puțin decât

din ce în ce mai conștientă și voluntară, ar putea-o și nu fac
complexe şi adecvate. -tinerii diferă de nimic pentru a-și
Din proprie experiență, adolescenții prin conserva calitățile
pot să zic că adolescenții capacitatea de a gândii intelectuale.
au puterea de a învăța, diferit problemele
 dar trebuie să existe o morale datorată
motivație puternică reevaluării criteriilor de
care săi capteze. Să le judecată morală
aduci argumente clare folosite.
care să-i motiveze și să
le placă.
b) dezvoltarea perso- Este o perioadă de Este o etapă distinctă de -Este o etapă de
nalității și a compo- inserție, pătrundere și dezvoltare 20/25-35 generare (creație) sau
nentelor acesteia fixare în universul ani. Intimitate sau stagnare. (35-65 ani).
social al vârstei adulte. izolare. -adultul tânăr 35-45,
14/15-18/20 25 -modificările fizice, -adultul matur 45-55,
-se defintivează cognitive, afective sunt -adultul tardiv 55-65,
procesul de formare al mai lente în comparație -corespunde vârstei
personalității, cu etapele anterioare, maturității când
-are loc detașarea de -capacități fizice și adultul manifestă
sub tutela parentală, psihice sunt dezvoltate nevoia de a se implica
-nevoia crescută de maxim și nu ridică activ în educarea și
independență, probleme, îndrumarea copiilor și
individualizare, de -vigoare fizică și tinerilor, iar dacă
autoconducere și psihică, această trebuință
autoeducație, -consolidarea structurii devine activă și este
-dobândirea maturității personalității, satisfăcută prin acțiuni
de gândire, -definitivarea identității concrete dobândesc
-alegerea/construirea Eu-lui, sentimentul generării
drumului de viață, -construirea care vizează atât
-dobândirea subidentităților proprii copii, dar se
autonomiei morale, profesională, socială, poate extinde și
-inserția activă în -dominanța învățării dincolo de familie.
societate, practic-aplicative, Dacă un astfel de
-definitivarea -implicarea în realizarea comportament nu este
caracterului, a proiectelor proprii de dezvoltat, apare un
concepției generale viață și creșterea sentiment de
despre lume și viață. modulului personal de plictiseală, sărăcie și
-definirea identității manifestare a stagnare personală.
proprii, capacităților psihice și
Dezvoltarea fizice.
personalității în
perioada adolescenței
presupune schimbări
profunde, dramatice și
semnificative ale
conduitelor,
atitudinilor, valorilor,
trăirilor afective,
structurilor
motivaționale,
identității proprii și
autonomiei sociale,
care se cuceresc pas cu
pas. Se dezvoltă
diferitele subidentități
ale personalității
(socio-culturală, de
apartenență familiară,
școlară, la un anumit
grup de prieteni,
sexuală, profesională.
Au loc transformări
majore în plan
biologic, iar
dezvoltarea psihică a
personalității este
intensă.
Se dezvoltă
independența, spiritul
critic, se încheagă
concepții generale
proprii despre lume și
viață.