Datoria profesorului de Limba si Literature Romana

INTRODUCERE: 3 I.ROLUL PROFESORULUI IN SCOALA SI IN SOCIETATE4 1.1.rolul profesorului in scoala4 1.2.rolul profesorului in societate.5 II. DATORIA SI INSUSIRILE PROFESORULUI.5 2.1.Obligatia profesionala si datoria morala .5 2.2. Aptitudinea pedagogica a profesorului7 2.3.Cum trbuie sa fie un professor.8 III.PROFESORUL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA10 IV.ROLURILE MANAGERIALE ALE PROFESORULUI...11 4.1.Managementul clasei..11 4.2.Rolurile manageriale ale profesorului .11 V.BIBLIOGRAFIE..13

INTRODUCERE.
Pentru a exista, o stiinta trebuie sa aiba un domeniu de cercetare, sa foloseasca metode stiintifice in cercetarea obiectului ei si sa ajunga la concluzii prin care sa explice realitatea cercetata sau sa sprijine practica. Pedagogia indeplineste aceste cerinte; ea cerceteaza un aspect al activitatii sociale: educatia, adica pregatirea tinerilor pentru a se integra in societate. In sfera notiunii de educatie intra toate activitatile desfasurate constient,dirijate in vederea formarii si dezvoltarii omului. Educatia este un ansamblu de actiuni si influente intentionate, exercitate asupra unui grup cu scopul de a-i forma deprinderi si de a-i transmite cunostinte care ii vor folosi la integrarea sa in societate si la desfasurarea unei activitati in cadrul societatii. In cazul esecului in ceea priveste educarea unui copil, acesta va deveni un neadaptat, evitat de societate, de semenii sai. Esecul va fi pus intotdeauna pe seama cadrului didactic si uneori chiar el este responsabil de esecul elevului,dar sunt cazuri cand profesorul nu este principalul responsabil de nereusita elevului. Unele persoane privesc esecul in educarea elevului ca pe un esec personal al cadrului didactic, dar nu iau in considerare ceilalti factori care contribuie intr-o proportie deloc de neglijat la succesul educational: familia, conditiile in care se desfasoara actul de educatie, starea financiara sau pana si capacitatea intelectuala a elevului. Avand o responsabilitate atat de mare cum este viitorul unei generatii, un profesor trebuie sa isi faca treaba cat mai bine si trebuie deasemenea sa ii placa ceea ce face, in caz contrar, educatia va fi o povara atat pentru el cat si pentru cei pe care ii educa. Procesul de invatamant e o activitate la care participa simultan cadrele didactice si elevii, deci are caracter bilateral; predarea notiunilor de catre profesor si asimilarea acestora de catre elevi se desfasoara concomitent. Educatia, realizandu-se in mod constient, urmareste un scop. Scopul educatiei vizeaza finalitatea unui complex de actiuni educationale determinate. Obiectivul educational este expresia cea mai corecta a intentionalitatii procesului educativ si desemneaza achizitiile particulare la care urmeaza sa ajunga elevii dupa indeplinirea procesului instructiv. Idealul educativ este modelul de
2

om cerut de o anumita societate, acest model de om este rezultatul procesului educativ. Exista o stransa legatura intre scop, obiectiv si ideal educational: idealul vizeaza finalitatea educatiei in ansamblu, pe cand scopurile si obiectivele educationale vizeaza desfasurarea actiunii educationale concrete. Acum ca am vazut ce este educatia si de ce avem nevoie de ea putem sa intelegem cat este de important felul in care se desfasoara ea si datoria celor care indruma educatia si totodata si pasii celor tineri-profesorii.

I.ROLUL PROFESORULUI IN SCOALA SI IN SOCIETATE

1.1.rolul profesorului in scoala Profesorul are in primul rand rolul de a organiza si conduce activitatea 1 didactica. Succesul in activitatea instructiv-educativa depinde in mare masura de competenta cadrelor didactice. Influenta cadrelor didactice are intotdeauna un ecou in rezultatele obtinute de elevi, el ii poate inspira, motiva sau determina pe acestia sa dea tot ce au mai bun, le poate trezi interesul si le poate capta atentia astfel incat elevii sa dea randament maxim la scoala. Educatia presupune indrumare si ajutor din partea profesorului, dar si cooperare si efort propriu din partea elevului. Profesorul trebuie sa fie in masura sa-l faca pe elev sa ia initiativa si sa coopereze. Rolul profesorului este si sa il determine pe elev sa-si antreneze memoria, imaginatia, gandirea, sa-si dezvolte spiritul de observatie. Profesorul ajuta fiecare elev sa faca progrese, il indruma si il corecteaza pentru a avea in final un rezultat bun. In fata elevilor el este respectat si autoritatea lui nu trebuie sa fie subminata ci dimpotriva, el trebuie sa se impna, sa le explice elevilor care este rolul lui, care e datoria lor si ce urmari au actiunile lor in scoala. Dezvoltarea morala si estetica a elevilor este deasamenea influentata de profesor, multe dintre valorile sale morale si convingerile sale fiind transmise elevilor. Inca de mici, elevii iau ca model educatorul, invatatorul sau profesorul iar acesta trebuie sa dea mereu un exemplu bun elevilor sai. Nu este de-ajuns ca profesorul sa aiba ample cunostinte in domeniul in care ii invata pe elevi, el trebuie sa aiba si o cultura generala bogata, si talent in a preda.

Tarcovnicu, Victor (1975)- Pedagogia generala Timisoara, p. 125

In afara de activitatea didactica desfasurata la clasa, cadrele didactice exercita si o ampla activitate extrascolara. Ei au fost intotdeauna un factor de cultura si de progres pentru poporul nostru. In activitatea extrascolara, profesorii organizeaza si conduc diferite activitati cultural-sportive care au si scopul de a le dezvolta elevilor capacitatile de socializare si spiritul competitiv in timp ce ei se distreaza. Insa de la o simpla vizita la teatru sau la muzeu si pana la excursii prin tara sau in afara granitelor responsabilitatea profesorului pentru elevi este uriasa. El trebuie sa vegheze asupra unui numar mare de elevi, sa-i organizeze si sa isi duca activitatea la bun sfarsit. 1.2.rolul profesorului in societate.

Profesorul nu este profesor doar la scoala. In societate el este respectat si oriunde ar fi el trebuie sa aiba un comportament exemplar. Acest conflict intre rol si status nu este deloc usor de controlat. El trebuie sa se comporte ca un profesor chiar si atunci cand nu e la scoala, iar privitor la familie el trebuie sa fie si sot/sotie, si parinte, si fiul/fiica cuiva. Atatea responsabilitati fata de atatea persoane pot coplesi un om, de aceea profesorul trebuie sa fie un om echilibrat si sa detina controlul oricarei situatii. Colaborarea profesorului cu parintii este si ea importanta, dar uneori aceasta nu se realizeaza pentru ca parintii nu vin la sedinta cu parintii. In cazul in care vrea sa le comunice ceva important in legatura cu elevul, profesorul are datooria de a-i informa personal pe parinti. El poate juca rolul de consultant al parintilor, imparte raspunderea formarii copiilor cu familia.

II.DATORIA SI INSUSIRILE PROFESORULUI

2.1. OBLIGATIA PROFESIONALA SI DATORIA MORALA Mereu in vorbirea curenta, uneori si in tratate de specialitate apare o oarecare confuzie atunci cand vorbim despre raspundere si responsabilitate, obligatie si datorie. Din punct de vedere deontologic trebuie precizate o anume delimitare, necesara pentru a intelege conceptul de datorie.2 Obligatia profesionala Datoria profesorului este de a transmite elevilor in mod organizat si planificat valorile culturale ale generatiilor trecute, de a-i ghida in domeniul stiintelor, de a le
2

Marcu, Vasile si Filimon Letitia (2003)- Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universitatii din Oradea, p.10

transmite cunostinte, de a le explica si clarifica atunci cand este cazul anumite idei, notiuni si teorii. Totodata profesorul vegheaza asupra formarii personalitatii lor si asupra orientarii scolare si profesionale ale acestora. Dupa cum am demonstrat mai sus(rolul profesorului in scoala), activitatea profesorului nu consta doar in a preda o lectie, ci si in a organiza si indruma munca independenta a elevilor, in controlarea si aprecierea muncii acestora si in stimularea creativitatii lor. In conceptia moderna a procesului de invatamant, notiunea de indrumare are un sens mai amplu decat notiunea de predare. Indrumarea se refera la organizarea activitatii elevilor astfel incat ei sa se instruiasca, sa descopere si sa invete prin efort propriu. Pentru a fi stimat de colegi si pretuit de elevi profesorul trebuie sa aiba o buna pregatire de specialitate si psiho-pedagogica. Profesorul trebuie sa cunoasca volumul de informatii recomandat de programa si manuale, apoi prin ce metode si procedee vor fi insusite cunostintele.Profesorul trebuie sa stie deasemenea stadiul de dezvoltare a gandirii, memoriei, imaginatiei elevului pentru a explica ceea ce preda elevului la nivelul lui de intelegere. Profesorii sunt pusi adesea in dificultate de doua sarcini aparent diferite, pe de o parte, ei sunt responsabili de transmiterea corecta a unui volum de informatii si verificarea asimilarii acestor cunostinte. Pe de alta parte, ei au datoria sa dezvolte elevilor aptitudini critice, strategia fiind punerea sub semnul indoielii a unor adevaruri, prezentarea materialului ca pe o confruntare intre teze diferite. Dupa cum vedem profesorul nu se rezuma la a da indicatii elevilor in privinta modului de invatare si a materialelor pe care trebuie sa le invete ,ci joaca si rolul de antrenor care prin intrebari analitice stimuleaza gandirea elevilor, creeaza premise pentru ca acestiasa afle singuri raspunsurile si sa ajunga la o mai buna intelegere a problemelor;ajungand aici, elevii trebuie incurajati sa sporeasca numarul intrebarilor la care vor sa afle raspunsuri. In clasa, profesorul are datoria sa aplaneze conflictele care se ivesc intre elevi, el fiind un fel de arbitru si parinte al acestora. Cata vreme elevii sunt la scoala sau in cadrul unor activitati extrascolare, profesorul este responsabil pentru fiecare dintre ei, de aceea el trebuie sa aiba o pregatire specifica in cazul unor exercitii sau nevoi reale de evacuare a institutiei. El, mai mult decat oricine, trebiue sa fie stapan pe situatie. Apare in acest context si problema invoirii elevilor de la ore. Fie ca au probleme reale, fie ca aleg sa nu vina la ore, profesorul are datoria sa ii puna absenti cand lipsesc deoarece in ora aceea el este raspunzator de ei si daca li se intampla ceva, din nou profesorul este cel vinovat. Datoria morala

 Nici planurile de invatamant, nici programele scolare, nici manualele, nici baza materiala a scolii nu pot avea asupra elevului o influenta care sa se poata compara cu cea a acdrelor didactice.3 Daca meditam asupra acestui concept ajungem la concluzia ca nu doar profesorii au o datorie morala, ci toti oamenii avem o datorie morala unul fata de celalalt: sa ne tratam cu respect reciproc, sa fim intelegatori, sa ne ajutam atunci cand avem nevoie de ajutor si sa fim intotdeauna cat se poate de corecti. Conceptual de dreptete absoluta/ corectitudine absoluta nu exista, totul este relativ, dar nedreptatea este perceputa cel mai usor si trebuie sa fim atenti sa nu o infaptuim, altfel ne alegem cu o persoana care s-ar putea sa ne urasca. Datoria morala a profesorului nu este raportata doar la elevi, ci si la el insusi. Hotararea sa de a nu-si incalaca principiile si de a nu face nici un fel de compromis il clasifica in categoria profesorilor care au simtul moralitatii. Felul in care isi indeplineste datoria este criteriul aprecierii morale a profesorului. Atata vreme cat profesorul se respecta pe el insusi nu isi va incalca principiile morale. El nu trebuie sa fie distant fata de elevi, dimpotriva, trebuie sa ii apropie de el, sa le castige increderea. Nu trebuie sa faca nici deosebiri intre ei pentru ca ei vor fi primii care vor sesiza aceste deosebiri iar favoritismul are ca urmari atat invinuirea profesorului cat si invinuirea celui favorizat de catre colectivul clasei. Oricata nevoie ar avea de surse financiare, profesorul nu trebuie sa isi incalce principiile morale si sa accepte atentii din partea elevilor sau a parintilor. Ghidandu-se dupa principii morale, profesorul va fi mai bun in ceea ce face. Obligatia profesionala si datoria morala sunt doua concepte intredependente, iar profesorul trebuie sa se ghideze dupa ambele in activitatea pedagogica.

2.2.APTITUDINEA PEDAGOGICA A PROFESORULUI Aptitudinea pedagogica este o formatiune psihologica si psihosociala complexa, care, bazata pe o imbinare specifica a diferitelor procese si functii psihice conduce la succesul actului instructiv- educativ. Calitatea muncii pedagogice, transpusa in primul rand in realizarea deplin controlata a unor achizitii de ordin psihic la nivelul personalitatii elevilor, nu este determinata direct de indicii inalti de functionalitate ai diferitelor procese si functii psihice implicate in desfasurarea acestei activitati. Desi, pe masura inaintarii in varsta se
3

Tarcovnicu, Victor(1975)-Pedagogia generala, Editura Facla, Timisoara, p.126

acumuleaza o experienta didactica care poate influenta pozitiv aptitudinea pedagogica, varsta, respectiv vechimea in munca, nu poate fi considerata ca principal factor determinant al procesului de dezvoltare si perfectionare a aptitudinii pedagogice. Este necesar ca procesul de formare si dezvoltare a aptitudinii pedagogice sa fie potrivit ca un nivel optim de functionalitate a diferitelor procese si functii psihice, alaturi de activitatea de invatare a profesiei de dascal. Activitatea pedagogica impune o multitudine de sarcini pentru a caror indeplinire el trebuie sa desfasoare un evantai corespunzator de comportamente. Eficienta comportamentelor solicitate de o anumita componenta educativa este conditionata si de o serie de capacitati psihosociale: - capacitatea de a stabili usor si adecvat relatiei cu elevii, - capacitatea de a influenta usor grupul, precum si indivizii izolati ; capacitatea de a comunica usor si eficient cu grupul si cu fiecare membru in parte, - capacitatea de a utiliza in mod adecvat puterea si autoritatea, - capacitatea de a se adapta usor la diferite stiluri de conducere. In interiorul conceptului de statut al profesorului mnager distindem urmatoarele categorii : a) statutul moral, care rezulta din interactiunea exigentelor, prescriptiilor, indatoririlor legale de conduita etico- morala a profesorului si ansamblul de comportamente, atitudini, motivatii ale persoanei ce detine functia de manager. b)statutul profesional- stiintific ce rezulta din interactiunea exigentelor, prescriptiilor, indatoririlor de ordin profesional al functiei (cerinte privind nivelul de cunoastere a unui obiect de invatamant) si ansamblul de cunostinte, priceperi, deprinderi si aptitudini, motivatii apartinand persoanei care ocupa aceasta functie. c)statutul psiho- pedagogic, ce rezulta din interactiunea exigentelor, prescriptiilor si indatoririlor legate de constructia diferitelor componente ale personalitatii managerului si ansamblul de cunostinte, priceperi si deprinderi, aptitudini si motivatii apartinand persoanei..sale. c)statutul psiho- social ce rezulta din interactiunea exigentelor, prescriptiilor, indatori rilor legate de relationarea umana ( modul de a stabili relatii cu elevii, de a actiona in grup si prin grup, de a influenta grupul de elevi, de a realiza usor si adecvat diferite stiluri de conducere) si ansamblul de cunostinte, priceperi si deprinderi, aptitudini, motivatii apartinand persoanei managerului. 2.3.CUM TREBUIE SA FIE UN PROFESOR ?
7

Structura de personalitate a profesorului reprezinta un factor major- explicativ si predictiv- al comportamentului sau. Educatia personala a profesorului confera unicitate stilului sau, dupa cum particularitatile psihologice similare genereaza stiluri grupate tipice.4

Aceasta intrebare nu are o singura varianta de raspuns ; ea inglobeaza toate calitatile si indatoririle unui profesor. Pentru a va ilustra opinia mea despre un profesor model, am sa intocmesc un mic tabel al calitatilor unui profesor si opusul lor. Profesorul model Asa da Sa fie bine pregatit in domeniul pe care il preda si sa aiba o vasta cultura generala. Sa fie un bun oraganizator al materiei pe care o preda pe intelesul elevilor. Asa nu

Sa nu fie bine pregatit in domeniul pe care il preda, sa nu fie la curent cu noutatile. Sa fie un om bine pregatit in domeniul sau, dar care nu poatepoate explica elevilor la nivelul lor de intelegere. Sa ii placa ceea ce face, sa-si iubeasca Sa practice aceasta profesie doar din meseria. motive financiare. Sa fie un profesor intelegator, preocupat Sa fie dezinteresat de problemele de problemele elevilor. elevilor sai. Sa fie un profesor modern, care sa Sa fie un profesor cu metode invechite inteleaga noua generatie si care sa se si depasit de tehnologie. adapteze dezvoltarii societatii. Sa fie corect, radical, sa nu faca Sa favorizeze unii elevi. diferente intre elevi. Sa nu accepte nici un fel de atentie Sa accepte mici atentii (inafara de flori) Sa asculte ce au de spus elevii Sa sustina ca el detine adevarul suprem Sa fie punctual. Sa intarzie sau sa nu vina la ora. Sociabil, calm. Irascibil, agresiv. Dinamic, entuziasmat de munca sa. Monoton, plictisitor. Sa aiba grija de igiena personala Sa neglijeze igiena personala

Potolea, Dumitru (1989), Stiluri educationale, vol. Probleme fundamentale ale pedagogiei, EDP, Bucuresti, p.153

Desigur ca profesorul model este un ideal greu de realizat, dar cu cat ne apropiem mai mult de acest ideal, cu atat pute fi convinsi ca suntem mai buni in meseria de profesori. Mai sus sunt prezentate cateva din trasaturile pe care ar trebui un profesor, respectiv opusul lor. Profesorul trebuie sa asculte si opiniile elevilor pentru ca de multe ori si acestia au dreptate. Daca se incapataneaza si sustine doar varianta sa adevarul absolut, risca sa fie perceput de elevi drept inamicul public numarul 1si el are nevoie de cooperarea elevilor, ei trebuie sa fie parteneri in vederea realizarii aceluiasi scop: educatia.

III.PROFESORUL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA Didactica literaturii[] este tributara,asadar, conform schemei, atat domeniului stiintelor educatiei[]cat si domeniului stiintelor limbii si literaturii: sprijinindu-se pe studierea in scoala a unor fapte concrete de limba literara, ea beneficiaza de aportul istoriei si criticii literare, al teoriei literaturii, etc.5 Toate calitatile, indatoririle si rolurile profesorului in general, expuse mai sus pot fi automat aplicate profesorului de limba si literatura romana. Pe langa aceste generalitati, profesorul de limba si literatura romana are si cateva calitati si indatoriri particulate: sa-i ajute pe elevi s neleag legile interne ale limbii, s simt cum limba e stpna noastr i cum noi devenim stpni pe propriile noastre cunotine pentru c stpnim cuvintele, sa ii invete pe elevi sa vorbeasca literar, sa ii indemne sa citeasca si sa ii ghideze, sa le insufle placerea cititului. Profesorul de limba si literature romana trebuie sa manifeste un interes major pentru folosirea limbii corecte si o sensibilitate si pasiune pentru tot ceea ce tine de literatura si sa ii initieze pe elevi in placerea cititului si scrisului. Calitatile necesare profesorului de limba si literatura romana, sunt urmatoarele: pregatire temeinica de specialitate, vocatia pedagogica (insusiri morale si de caracter, dragoste pentru elevi), sa manifeste buna dispozitie si umor, sa aiba insusiri intelectuale, capacitatea de asimilare si sinteza, memorie buna, ordine si claritate in gandire, spirit de observatie. Profesorul de limba si literatura romana trebuie sa posede anumite calitati didactice: capacitatea de a expune clar ideile, concizie si precizie in expunere, plasticitate a vocabularului, dictie corecta, sa aiba tact pedagogic. Unele din aceste calitati pot fi native, iar cele mai multe pot fi dobandite prin munca, si perseverenta, la care se adauga mereu anii de experiena. Profesorul de limba si literatura romana trbuie sa ii incurajeze pe elevi sa fie inovatori, creativi, sa le asculte parerile mai ales referitoare la literatura
5

Ilie, Emanuela (2008)- Didactica literaturii romane, Editura Polirom, Iasi, p.22

unde pot fi o multitudine de interpretari pentru un subiect. Totodata el trebuie sa le recomande carti pe care elevii, la varste specifice, le-ar aprecia. O buna modalitate de a incuraja cititul in scoala, mai ales acum cand elevii prefera sa-si ocupe timpul cu alte activitati, este infiintarea unui club de lectura unde cei cu adevarat pasionati pot, sub indrumarea profesorului sa isi expuna parerile despre ceea ce au citit. Elevii pot percepe lectura ca pe o obligatie, si intr-un fel asa si este, dar un profesor inteligent va sti sa ii convinga ca dobandirea unei culturi generale nu se poate dobandi fara lectura si ca lectura este o modalitate excelenta de a-si imbogati imaginatia. Succesul profesorului in acest caz va fi dobandit daca va reusi sa ii faca pe elevi sa citeasca nu atat din obligatie, cat din placere. Limba romana este limba noastra nationala, iar literatura noastra este produsul cultural al generatiilor trecute care nu trebuie irosit, sau pierdut, sau uitat ci implementat in constiinta tinerei generatii. O dovada de cultura este si vorbirea corecta in limba romana, de care de face raspunzator atat profesorul cat si elevul.

IV.ROLURILE MANAGERIALE ALE PROFESORULUI 4.1. Managementul clasei Managementul clasei de elevi poate fi privit ca totalitatea actiunilor deprinse de profesor pentru a planifica si organiza activitatile desfasurate intr-un mediu prielnic- in clasa. Punandu-se problema rolului factorului relational in educatie s-a ajuns la concluzia ca acesta cantareste mult in succesul educational. Definitia data de Romita B.Iucu in Managementul clasei de elevi este urmatoarea: ,,Domeniu de cercetare n tiinele educaiei care studiaz att perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi ct i structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomic, psihologic, psihosocial, normativ, relaional, operaional i creativ), n scopul facilitrii interveniilor cadrelor didactice n situaiile educaionale concrete, prin exerciiul microdeciziilor educaionale. 6 Managementul clasei are in vedere efectuarea educatiei in cele mai bune conditii:pornind de la dispunerea mobilierului, vizibilitatea in fata, capacitatea de invatare, organizarea elevilor in banci, organizarea activitatilor educative , pana la interventia profesorului in relatiile tensionate dintre elevi.

Iucu, Romita, (2005)- Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi, p.15

10

Princupiile managementului clasei sunt: imbunatatirea conditiilor invatarii; prevenirea stresului profesorilor si elevilor; cresterea timpului petrecut in sarcina de invatare si diminuarea timpului destinat comportamentelor disruptive, implicarea elevilor, implicarea elevilor in activitati care sa solicite participarea activa7 4.2.Rolurile manageriale ale profesorului Profesorul- diriginte este manageul clasei de elevi. El trebuie sa fie pregatit pentru activitati de consiliere educationala. In cadrul orelor de dirigentie el trebuie sa stabileasca niste reguli cu privire la desfasurarea procesului de educatie, la comportamentul elevilor, la aplanarea(daca e cazul) a conflictelor dintre elevi, trebuie deasemenea sa ii indemne pe elevi sa aiba aspiratii cat mai inalte, sa-si proiectrze un viitor luminos. In cadrul orei de dirigentie este contextul favorabil si pentru discutarea notiunilor legate de bunele maniere, de cultura generala, iar in cazul nostru, daca dirigintele este si profesor de limba si literatura romana, discutia poate cuprinde, daca permite programa, si notiuni legate de marile creatii literare din cultura universala si din cultura romana, insa, o greseala de neconceput ar fi transformarea orelor de dirigentie in ore de limba si literatura romana. Intr-adevar, elevul trebuie sa stie sa vorbeasca literar si sa cunoasca literatura romana, dar acest lucru se face exclusiv la ora de limba si literatura romana. In ora de dirigentie, dirigintele este consilierul elevului si problemele acestuia trebuie sa il preocupe. El trebuie sa isi cunoasca eleviiiar cel mai bine ajunge sa ii cunoasca observandu-le comportamentul la ora si felul in care interactioneaza cu ceilalti elevi. Rolurile manageriale ale cadrului didactic in prezentarea lui Romita B. Iucu sunt urmatoarele: planificare a activitatilor instructiv- educative, organizare a orelor, comunicarea unei cantitati de informatii elevilor, conducerea activitatii desfasurate le clasa, coordonarea activitatilor instructiv-educative, indrumarea elevilor la studiu (uneori individual) prin sfaturi, recomandari, motivarea elevilor si incurajarea lor, consilierea elevilor atat in activitati scolare cat si in activitati extrascolare prin ajutor sau sfaturi, controlul atat al activitatii cat si al atitudinii elevilor si in final, evaluarea rezultatelor elevilor in masura in care obiectivele educationale au fost atinse.

Marcu, Vasile; Filimon, Letitia-coordonatori (2010) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universitatii Oradea, p277.

11

V. BIBLIOGRAFIE Ilie, Emanuela (2008) Didactica literaturii romane, Editura Polirom, Iasi. Iucu ,B.Romi ,,Managementul clasei de elevi, Editura Polirom , Iai , 2006. Marcu, Vasile si Filimon, Letitia- coordonatori (2003) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universitatii din Oradea. Marcu, Vasile; Filimon, Letitia- coordonatori (2010) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, editia a III-a revazuta si adaugita , Editura Universitatii din Oradea. Mitrofan, Nicolaie (1988) Aptitudinea pedagogica, Editura Academiei, Bucuresti. Potolea, Dumitru (1989), Stiluri educationale, vol. Probleme fundamentale ale pedagogiei, EDP, Bucuresti. Salavastru, Dorina (2006) Psihologia educatiei, Editura Polirom, Iasi. Tarcovnicu, Victor (1975) Pedagogia generala, Editura Facla, Timisoara.

12