LICEUL TEHNOLOGIC

MINISTERUL
“RADU NEGRU” GALAŢI
Str. Ştiinţei nr. 119, Galaţi, 800170, România EDUCAȚIEI
CUI: 3127174 Telefon/Fax: +40236-411634 NAȚIONALE
Web: www.radu-negru.ro
Email: office@radu-negru.ro

Diriginte și profesor-o distincție necesară’’

Funcţia de diriginte îi spor,,Nu din nou absențe / note / info / fizică / ... ”, parcă vă aud că
spuneți după ce ați citit titlul! Aș putea paria că, la auzirea lui, multora dintre voi le vor veni în
minte eternele „ora în care aprofundăm materia profesorului diriginte” sau „ora în care suntem
pedepsiți pentru ce prostioare am mai făcut prin timpul săptămînii”. Cu siguranță, Dirigenția
aduce față în față elevi, profesori și dilemele lor.
Munca educativă cu un colectiv de elevi este greu de conceput fără prezenţa unui îndrumător
capabil să organizeze, conducă şi să coordoneze ansamblul influenţelor ce se exercită asupra
membrilor grupului.
Activitatea de predare a fiecărui profesor presupune integrarea contribuţiei sale, armonizarea
ei cu a celorlalţi colegi şi mai ales orientarea şi adecvarea ei la modelul de personalitate pe care
vrem sa-l realizăm. Un asemenea rol îi revine dirigintelui.
eşte profesorului responsabilitatea, îi amplifică rolul şi îl aşează într-un anumit raport cu toţi
ceilalţi factori educativi. Această funcţie îl apropie de elevi şi îi lărgeşte simţitor sfera de
influenţă, adăugând la predarea specialităţii şi rolul de coordonator al întregii activităţi a clasei
sale. Dirigintelui îi revine sarcina de a urmări climatul de muncă al clasei, interesul şi emulaţia
elevilor pentru învăţătură, aria lor de informare, stilul de muncă, eficienţa activităţilor colective
şi mai ales progresul fiecărui elev la fiecare obiect de învăţământ şi de la o etapă la alta.
Contribuţia dirigintelui este hotărâtoare prin modul în care ştie să organizeze şi să stimuleze
dorinţa şi ambiţia elevilor de a-şi îndeplini cu simţ de răspundere toate obligaţiile şcolare. A le
insufla conştiinţa datoriei şi autocontrolul înseamnă a-i ajuta să-şi înţeleagă corect statutul de
şcolar şi să dobândească un comportament adecvat. Învăţându-i cum să-nveţe, cum să-şi
organizeze munca, cum să-şi formeze priceperi, deprinderi şi atitudini corespunzătoare în
activitatea de instruire, dirigintele îi ajută de fapt să se integreze cu succes în colectivul şcolar şi
să-şi găsească drumul propriu al auto-realizării şi al auto-formării.
Legătura pe care dirigintele o menţine cu ceilalţi profesori şi cu ceilalţi factori educativi, prin
comparaţia clasei sale cu celelalte clase şi mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele
stabilite pe şcoală, acesta devine îndrumătorul real al adevăratei formări şi dezvoltări al elevilor
îmbinând calitatea de profesor cu cea de educator.
Îi ajută pe elevi să înţeleagă corect faptul că instruirea reprezintă principala cale de dezvoltare
multilaterală, îi ajută să se maturizeze şi să-şi conştientizeze principalele îndatoriri şcolare.
Dirigintele este preocupat să-şi pună clasa în legătură cu mediul social, cu viaţa şi cu
problemele ei. Frumuseţea relaţiilor cu ceilalţi, utilizarea timpului liber, bucuria de a trai, nevoia
de a cunoaşte, grija pentru păstrarea mediului natural, lupta pentru pace, prietenia şi solidaritatea
cu tineretul înaintat şi alte aspecte ale pregătirii elevilor pentru viaţa socială, se înscriu de
asemenea printre obiectivele principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasă.
Conştiinţa politico-morală a elevilor va forma nucleul în jurul căruia trebuie să se structureze
principalele preocupări ale fiecărui tânăr, a-l ajuta să vadă însemnând a-l orienta.
Orice diriginte urmăreşte realizarea unor obiective concrete cum sunt:
• studierea şi cunoaşterea personalităţii elevilor;
• organizarea şi educarea colectivului de elevi;
• asigurarea succesului la învăţătură al tuturor elevilor şi întărirea disciplinei;
• formarea şi dezvoltarea profilului moral al fiecăruia;
• orientarea şcolară şi profesională a tuturor elevilor clasei;
• organizarea timpului liber al elevilor;
• coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei şi asigurarea unităţii de
cerinţe şi de acţiune.
Dirigintele, în calitatea de coordonator al influenţelor exercitate asupra clasei sale, aduce la
cunoştinţa celor interesaţi, atât planul de măsuri stabilite, cât şi rezultatele obţinute pe diferite
linii de acţiune:
• cunoaşterea elevilor;
• rezultatele la învăţătură;
• aptitudini deosebite;
• măsurile educative întreprinse.
Activitatea extraşcolară a dirigintelui vine să lămurească şi să adâncească unele preocupări ale
şcolii, consolidând cunoştinţele, priceperile şi deprinderile şi stimulând interesele, înclinaţiile şi
aptitudinile elevilor.
Activitatea practică va cuprinde un sistem de acţiuni educative, organizate în funcţie de nivelul
de dezvoltare al elevilor clasei, de preocupările şi problemele care-i frământă la un moment dat,
de faptele de viaţă care-i mobilizează şi interesează. Astfel de acţiuni sunt:
• organizarea unor întâlniri şi discuţii cu personalităţi culturale şi ştiinţifice;
• vizite în instituţii culturale, muzee, expoziţii de artă, spre a le oferi elevilor posibilitatea
de a cunoaşte concret sensul unei munci desfăşurată cu pasiune;
• dezbaterea unor fapte de viaţă, cunoscute de elevi pentru a le influenţa opiniile;
• participarea la acţiuni şi evenimente importante care să consolideze deprinderi de muncă
şi opţiuni şcolare şi profesionale.

In cadrul abordarilor contemporane ale fenomenului educational se impune tot mai pregnant ca,
profesorii in general si dirigintele in mod special sa se raporteze la cei educati, sa stabileasca
relatii de cooperare cu parintii lor si cu alti factori interesati din societate. Astfel, rolul
dirigintelui nu se reduce doar la educatia la catedra sau in clasa, ci presupune o activitate de acest
gen in fiecare contact relational cu elevii si familiile acestora (desfasurand o munca de
dezvoltare, de conducere si indrumare). Profesorul/ dirigintele are, deci, o pozitie speciala,
unica,deoarece lucreaza cu individualitati psihice umane, aflate in prim proces de formare, de
unde deriva necesitatea unei maxime responsabilitati in ceea ce priveste comportamentul si
interventiile sale educative.
In spiritul acestei noi tendinte, am incercat sa abordez aceasta problematica pe dimensiuni
concrete. Astfel, am elaborat si aplicat un chestionar referitor la imaginea dirigintelui din
perspectiva elevului de liceu. Din interpretarea datelor obtinute, am construit un portret al
dirigintelui ideal, care poate fi descris astfel: un om intelegator, atent, calm si cu simtul
umorului. O alta concluzie a acestei cercetari se refera la faptul ca majoritatea elevilor
chestionati despre responsabilitatile unui diriginte reduc rolul acestuia la activitatea de motivare
a absentelor si la sprijinul acordat lor in rezolvarea unor probleme.
Aceste idei ar putea fi un punct de pornire in imbunatatirea activitatii dirigintelui si pentru
sensibilizarea elevilor privind complexitatea rolurilor educative ale acestuia.
In procesul de proiectare, organizare si conducere a activitatii educationale, un rol deosebit de
important il au relatiile diriginte - elev si diriginte - familie. Relatiile educationale nu se
desfasoara intr-un cadru educational stabil si inert, ci intr-unul dinamic si in permanenta
schimbare.astfel, dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa, interesata din partea elevilor si
sa contribuie la formarea, mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ
pentru desfasurarea activitatilor educative. O consecinta a modului in care se manifesta aceste
relatii ar fi reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte.
Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o atentie si o
importanta tot mai mare, binemeritata. O relatie eficienta diriginte-parinte presupune, printre
altele, o ascultareactiva, implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei, informari
reciproce cu privire la evolutia elevului, cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de
vedere diferit.

RELATIA CU ELEVII

In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

o tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai, avand in vedere faptul ca adolescentul
manifesta o serie de atitudini contradictorii, da dovada de o mare instabilitate emotiva, este foarte
influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in
jurul sau, mai ales in familie. Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti,
ceea ce-i poate aduce in conflict ata cu scoala, cat si cu familia;
o acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor, avand in vedere randamentul
scolar, starea de sanatate, particularitatile psihice, trasaturile de personaslitate ale acestora;
o implica toti elevii la ora de dirigentie, care nu trebuie sa constituie corvoada nici pentru
profesor, nici pentru elebvi, prin utilizareaunor metode ca: studiul de caz, jocul de rol si
activitatile pe grupe;
o acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta isi indeplineste
sarcinile,evitand instalarea liderului permanent al clasei,dirigintele trebuie sa-l constientizeze si
sa-i permita sa fie responsabil de propriul comportament. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate,
iar functiile de conducere vor alterna, astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite
responsabilitati.
o ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai, adaptandu-si si controlandu-si
permanent reactiile, atitudiniile, mimica.
o ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati
extrascolare, excursii, vizionari de spectacole, concursuri, cercuri.
o aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor elevilor, a alegerii
viitoarei profesii.
o Respecta toti elevii si nu-i umeleste, facandu-le observatii in fata intregii clase.
o Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor
relatate de elev, fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara.
o Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor.
o Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale.
o Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor, precum si dificultatile
aparute in invatare si tulburarile de comportament, observa si consemneaza datele sau
eventualele modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor.
o Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode stimulative pentru
desfasurarea acestora.
o Manifesta un comportament empatic
o Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament exemplar
o Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei, psihologul scolar si ceilalti factori
importanti implicati in procesul educativ
o Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor, notelor elevilor si analizeaza
impreuna cu acestia eventualele probleme aparute.

IN RELATIA CU FAMILIA
o Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi noteaza observatiile
in caietul dirigintelui
o In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului, interesati sau dezinteresati de
tot ceea ce se intampla cu prpriul copil, cooperanti, partial cooperanti, necooperanti cu scoala isi
fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale, evitand in cazul celor cu copii problema
prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor.
o Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer
extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice, scrisori.
o Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii.
o In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea reprezentand
sursa principalelor atitudini gresite ale copiilor, familia trebuie convinsa ca numai acordand timp
si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute.
o Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia

din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii pentru a se interesa de situatia scolara
a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia.