Producerea si utilizarea curentului alternativ

I. Notiuni generale
Definitie: Curentul alternativ este un curent electric a crui direcie se schimb periodic, spre
deosebire de curentul continuu, al crui sens este unidirecional. Forma de und uzual a curentului
alternativ este sinusoidal. A fost descoperit de ctre Nikola Tesla n 1892.
Curentul alternativ apare ca urmare a generrii unei tensiuni electrice alternative n cadrul unui
circuit electric prin inducie electromagnetic. Forma alternativ (sinusoidal) a tensiunii/curentului
este modul uzual de producere, transport i distribuie a energiei electrice.

Curentul alternativ st la baza funcionrii majoritii aparatelor electrice. El se produce, se
transmite i se utilizeaz n condiii mult mai avantajoase dect curentul continuu.

II. Producerea curentului alternativ

Una din cele mai importante aplicaii ale fenomenului de inducie electromagnetic este
producerea curentului alternativ de ctre generatoarele de curent alternativ (alternatoare).
T.e.m. alternativ se obine prin:
-rotirea uniform a unei spire ntr-un cmp magnetic uniform;
-rotirea uniform a unui magnet n faa
unei bobine fixe (cmp magnetic variabil).
Considerm o spir dreptunghiular
care se rotete cu viteza unghiular constant
e
n jurul axei
'
OO
n cmp magnetic
uniform, de inducie magnetic
B
, produs de
un magnet permanent.
S N,
- polii unui magnet
B
- inducia magnetic
Orice cmp magnetic este caracterizat prin linii de cmp care ies din polul
N
i intr n polul
S
.
Dac liniile de cmp magnetic sunt paralele cmpul respectiv este uniform, iar inducia magnetic
are aceeai valoare n orice punct al cmpului.
Acul unui miliampermetru care nchide circuitul exterior oscileaz de o parte i de alta a poziiei zero,
indicnd apariia unui curent alternativ.
Explicaia este c, prin rotirea uniform a unei spire n cmp magnetic cu viteza unghiular
e
,
fluxul magnetic
u
prin suprafaa spirei
S
variaz n timp conform relaiei:
t S B S B e o cos cos = = u

unde
o
este unghiul dintre
B
i
S
.
Fluxul magnetic este maxim cnd
0 = o
:
S B
m
= u

Rezult
t
m
e cos u = u

Din cauza variaiei fluxului magnetic prin spir se produce fenomenul de inducie
electromagnetic i conform legii induciei electromagnetice
t
e
A
Au
=
, se poate demonstra c:
t e
m
e e sin u =

Notnd:
m m
E = u e
- valoarea maxim a t.e.m. induse, relaia anterioar devine:
t E e
m
e sin =

unde:
e
- este pulsaia t.e.m. induse
t e
- este faza
e
- este valoarea instantanee a t.e.m. induse
Obs. Variaia t.e.m. induse este sinusoidal. In acest caz curentul alternativ obinut se numete
curent alternativ sinusoidal.

t I
r R
t E
r R
E
i
m
m
e
e
sin
sin
=
+

=
+
=

unde:
-
i
se numete valoarea instantanee a intensitii curentului alternativ
-
m
I
este valoarea maxim (amplitudinea) a intensitii curentului alternativ sinusoidal
-
r
este rezistena interioar a generatorului

T.e.m. indus
e
i intensitatea curentului alternativ
i
variaz sinusoidal n raport cu timpul. Ele
trec prin aceleai valori i n acelai sens la intervale egale de timp numite perioade; curentul alternativ
este deci periodic.

Prin rotirea unui magnet n faa unei bobine se induce n bobin un curent alternativ sinusoidal.
La rotaia unui cadru conductor ntr-un cmp magnetic apare la bornele acestuia o tensiune electric
alternativ avnd expresia
t U u
m
e sin =
i un curent alternativ de intensitate
t I i
m
e sin =
.
u
- valoarea instantanee a tensiunii electrice alternative
m
U
- valoarea maxim a tensiunii electrice alternative

Din cauza proprietilor de inerie ale circuitului electric, curentul alternativ monofazat
i
este
defazat cu un unghi

n urma t.e.m.
e
, numit unghi de defazaj.
( ) e = t I i
m
sin

Curentul alternativ (n englez Alternating Current, AC) este un curent electric a crui direcie se
schimb periodic, spre deosebire de curentul continuu (Direct Current, DC), al crui sens este
unidirecional. Forma de und uzual a curentului alternativ este sinusoidal.
Curentul alternativ apare ca urmare a aplicrii unei tensiuni electrice alternative n cadrul unui
circuit electric. Forma alternativ (sinusoidal) a tensiunii/curentului este modul uzual de producere,
transport i distribuie a energiei electrice.

III. Valoarea efectiv a intensitii curentului i tensiunii alternative

Intensitatea i tensiunea curentului alternativ sunt caracterizate de trei valori:
instantanee
( ) u i;
, maxim
( )
m m
U I ;
i efectiv
( ) U I ;
.
2
m
I
I =
sau
m
I I 707 , 0 ~

m
I
- este valoarea maxim a intensitii curentului alternativ
I
- reprezint valoarea efectiv a intensitii curentului alternativ

Valoarea efectiv a intensitii curentului alternativ
I
este egal cu intensitatea unui curent
continuu, care dezvolt aceeai cldur prin efect Joule, ca i curentul alternativ trecnd prin acelai
rezistor n acelai interval de timp.
Tensiunea efectiv a curentului alternativ
U
se definete prin relaia:
2
m
U
U =
sau
m
U U 707 , 0 ~
.
Valorile instantanee ale curentului alternativ i tensiunii alternative se scriu:
t I t I i
m
e e sin 2 sin = =

t U t U u
m
e e sin 2 sin = =


Obs. n ara noastr n cazul consumului casnic i industrial tensiunea de
220

V
la priz
reprezint tensiunea efectiv
U
, iar valoarea maxim a tensiunii este:
V U U
m
310 2 ~ =


IV. Mrimi caracteristice curentului alternativ

La orice mrime sinusoidal se disting: amplitudinea, faza, faza iniial, valorea efectiv,
pulsaia, perioada i frecvena.
Dac valoarea instantanee a curentului alternativ monofazat este
( ) e = t I i sin 2
atunci:
- amplitudinea este:
2 I I
m
=

- faza este:
( ) e t

- faza iniial este:

- valoarea efectiv este:
I

- pulsaia este:
e

- perioada este:
T

- frecvena este:
v


Definirea mrimilor caracteristice curentului alternativ
Curentul alternativ fiind un fenomen periodic este caracterizat de mrimile:
+ Perioada
( ) T
reprezint intervalul de timp dup care intensitatea i tensiunea curentului
alternativ trec prin aceleai valori, n acelai sens, adic efectueaz o oscilaie (sinusoidal)
complet. Unitatea de msur a perioadei n S.I. este:
| | s T
I S
1
. .
=

+ Frecvena
( ) v
reprezint numrul de oscilaii complete efectuate n unitatea de timp.
Frecvena este inversul perioadei:
T
1
= v

Unitatea de msur a frecvenei n S.I.:
| | ( ) hertz Hz
I S
=
. .
v

Un hertz este frecvena unui curent alternativ cu perioada de o secund.
Frecvena curentului alternativ industrial n rile din Europa este
Hz 50
, iar n America i Australia
Hz 60
.

+ Amplitudinea este valoarea maxim pe care o au n timpul unei perioade, tensiunea sau
intensitatea curentului alternativ (
m m m
I U E , ,
).
+ Valoarea instantanee este valoarea pe care o au tensiunea sau intensitatea curentului
alternativ la un moment oarecare de timp (
i u e , ,
).

+ Pulsaia
( ) e
reprezint numrul de perioade n
t 2
uniti de timp.
tv
t
e 2
2
= =
T

Unitatea de msur a pulsaiei n S.I. este:
| |
s
rad
I S
=
. .
e

+ Faza
( ) |
a intensitii i tensiunii alternative este reprezentat de argumentul sinusului din
expresia intensitii, respectiv tensiunii.
e | + = t

2 1
= A
se numete diferen de faz sau defazaj


Reprezentarea mrimilor curentului alternativ

Pentru a cunoate elementele caracteristice sau pentru a opera cu mrimile alternative armonice,
se folosesc reprezentri convenionale ale acestora.
a) Reprezentarea analitic
Simpla scriere a mrimii respective n funcie de mrimile variabile (timp, faz etc.) poate furniza
informaii privind: valoarea instantanee, valoarea maxim, pulsaia, perioada, faza iniial a mrimii
reprezentate, de exemplu:


-valoarea instantanee se obine dnd variabilei timp t diverse valori.
b) Reprezentarea grafic
Prin reprezentarea grafic a unei mrimi alternative n funcie de un parametru variabil care
poate fi timpul t sau faza , se obin informaii despre perioad, faza iniial, valoarea maxim, valoarea
instantanee.

c) Reprezentarea fazorial
La reprezentarea mrimilor alternative armonice se poate utiliza un vector numit fazor, care are
lungimea proporional cu valoarea maxim a mrimii, unghiul pe care l
face cu abscisa s fie egal cu faza iniial
0
, proiecia lui pe ordonat egal
cu valoarea mrimii la momentul iniial sau la alt moment, vectorul se
consider rotitor cu o perioad egal cu cea a mrimii alternative.



Altfel spus, tensiunea i intensitatea curentului alternativ sinusoidal pot fi reprezentate:
- analitic formulele ce exprim valorile instantanee ale tensiunii i intensitii
curentului alternativ t E e
m
e sin = i t I i
m
e sin =
- grafic sinusoidele ( ) t u u= i ( ) t i i =
- fazorial (diagramele Fresnel).
Fiecrei mrimi fizice cu variaie
sinusoidal n funcie de timp ( ) e i u , , i
asociem un vector rotitor (fazor) care
satisface urmtoarele condiii:
- are modulul egal cu
amplitudinea mrimii fizice pe care
o reprezint;
- unghiul pe care l face cu
axa Ox este egal cu faza mrimii
fizice la momentul respectiv i este
pozitiv pentru sensul trigonometric.





- n complex: fiecrei mrimi alternative i este asociat un numr complex cu
modulul egal cu valoarea efectiv a mrimii alternative i cu argumentul egal cu faza
acesteia.

Transformatorul

Prima alimentare publica cu energie electrica a aparut la sfarsitul anilor 1800.
Energia electrica avea diferite tensiuni,fiind distribuita sub forma de curent continuu (cc) sau
curent alternativ (ca).In cazul curentului alternativ nu exista un standard pentru frecventa la care
aceasta isi schimba sensul.
Energia electrica este distribuita sub forma
de curent alternativ deoarece tensiunea acestuia
poate fi schimbata usor cu un transformator un
dispozitiv simplu,fiabil si eficient.

In forma sa elementara , un transformator
electric consta din 2 bobine separate infasurate
in jurul aceluiasi miez de fier.Cand se aplica o
tensiune alternativa la una dintre bobine, numita
bobina primara,aceasta creeaza un camp
magnetic variabil in miez.Aceasta induce o
tensiune alternativa in cealalta bobina ,numita
secundara.Tensiunea din bobina secundara
depinde de raportul dintre numarul de spire din
bobina secundara si cea primara.Daca ,de
exemplu, in bobina secundara sunt jumatate
atatea spire cate sunt in bobina primara , atunci
tensiunea secundara va fi jumatate din tensiunea
primara.Un transformator care reduce tensiunea electrica in acest fel se numeste transformator
coborator de tensiune.
Transformatoarele coboratoare de tensiune se folosesc pntru a reduce tensiunea electrica la un
nivel scazut, pentru consumul menajer. Multe aparate cu alimentare de la retea ,inclusiv televizoarele,
aparatele radio si calculatoarele , folosesc transformatoare coboratoare de tensiune pentru a reduce
tensiunea de la retea la nivelul cerut de circuitele lor interne.
Transformatorul ridicator de tensiune are mai multe spire pe bobina secundara decat pe cea
primara astfel tensiunea secundara este mai mare decat tensiunea primara,de exemplu pentru a
transforma iesirea unui generator de centrala electrica din zeci de mii de volti in sute de mii de volti.
De asemenea din curent alternativ se poate obine curent continuu i cu ajutorul grupurilor
comutatrice (un motor electric de curent alternativ rotete un dinam pentru a produce curent continuu
care s alimenteze de exemplu electrodul de sudur).
Transformarea invers, pentru a obine curent alternativ din curent continuu, se face cu ajutorul
unor dispozitive electronice (invertoare) i este util, de exemplu, la alimentarea de la elemente
galvanice sau acumulatoare a unor consumatori ce au nevoie de curent alternativ (lmpi electrice
pentru avarii, alimentarea unor aparate electrice care funcioneaz cu curent alternativ de la
acumulatorul autoturismului).
Cu ajutorul curentului alternative se pot construi generatoare electrice, motoare elctrice si
sisteme de distributie a energiei electrice mult superioare din punctual de vedere al eficientei fata de
curentul continuu.



V. Utilizarea curentului alternativ

Masinile electrice sunt dispozitive, in general rotative, utilizate pentru transformarea energiei
electrice in energie mecanica sau invers. In functie de regimul electric de functionare, masinile electrice
se clasifica in :
- masini de curent continuu
- masini de curent alternativ
Cu toate ca intre constructia si functionarea masinilor electrice de curent continuu si a celor de
curent alternativ exista diferente esentiale, principiile fundamentale de functionare si partile
constructive de baza sunt identice.
Principii fundamentale de functionare:
- functionarea masinilor electrice in regim de generator electric se bazeaza pe fenomenul
de inductie electro magnetica;
- functionarea masinilor electrice in regim de motor electric se bazeaza pe actiunea fortei
eletromagnetice asupra unui conductor parcurs de curent electric atunci cand acesta se
afla intr-un camp magneti.
Parti constructive de baza:
- statorul - componenta masinii electrice care ramane fixa in timpul functionarii;
- rotorul - componenta masinii electrice care se roteste in timpul functionarii.


Motoarele de curent alternativ funcioneaz pe baza principiului cmpului magnetic nvrtitor.
Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla n1882. n anul urmtor a proiectat un motor de
inducie bifazat, punnd bazele mainilor electrice ce funcioneaz pe baza cmpului magnetic
nvrtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin curent alternativ au fost folosite la generarea i
transmisia eficient la distan a energiei electrice, marcnd cea de-a doua Revoluie industrial. Un alt
punct important n istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de ctre Michael von Dolivo-
Dobrowlsky n anul 1890 a rotorului n colivie de veveri.

Motoare asincrone
Mainile electrice asincrone sunt cele mai utilizate maini n acionrile cu maini de curent
alternativ.
O main este asincron dac circuitului magnetic i sunt asociate dou sau mai multe circuite ce
se deplaseaz unul n raport cu cellalt i n care energia este transferat de la partea fix la partea
mobil sau invers prin fenomenul induciei electromagnetice.
O caracteristic a mainilor asincrone este faptul c viteza de rotaie este puin diferit de viteza
cmpului nvrtitor, de unde i numele de asincrone. Ele pot funciona n regim de generator (mai puin
rspndit) sau de motor. Cea mai larg utilizare o au ca motoare electrice (n curent trifazat), fiind
preferate fa de celelalte tipuri de motoare prin construcia mai simpl (deci i mai ieftin), extinderea
reelelor de alimentare trifazate i prin sigurana n exploatare.
La aceste motoare, viteza scade puin cu sarcina; din acest motiv caracteristica lor mecanic se
numete caracteristic tip derivaie. Motoarele asincrone se folosesc n acionrile n care se cere ca
turaia s nu varieze cu sarcina: maini-unelte obinuite, ventilatoare, unele maini de ridicat,
ascensoare, etc.

Motoare sincrone
Maina de curent alternativ la care turaia motorului este egal cu cea a cmpului nvrtitor,
indiferent de sarcin, se numete main sincron.
Armtura inductorului mainii este format dintr-o succesiune de poli N i S, realizai din
electromagnei excitai n c.c. sau prin magnei permaneni. n general, inductorul este rotor i numai la
maini mici, din motive de spaiu, poate fi stator, maina fiind considerat n acest caz de conducie
invers.
Inductorul poate fi cu poli apareni i bobine concentrate aezate pe acetia sau cu poli plini,
cnd nfurarea de excitaie este repartizat n crestturi. nfurarea de excitaii are capetele legate la
dou inele de pe arbore pe care calc periile care fac legtura cu sursa exterioar de c.c. Motoarele
sincrone mai au armtura inductoare o nfurare de tip colivie, numit nfurare de amortizare ,
utilizat la pornirea motoarelor. Circuitul magnetic al inductorului se poate realiza i din piese masive
de oel, deoarece fluxul fiind produs de c.c. nu variaz n timp i nu produc pierderi.
Armtura indusului este format din pachete de tole i n crestturile ei se gasete o
nfurare trifazic conectat n stea. Gama larg de puteri, ca i locul de utilizare, a condus la
numeroase forme constructive al cror elemente, n afara celor precizate mai sus, pot diferi de la un tip
la altul.
Astfel elementele specifice ale motorului sincron sunt:
- circuitul magnetic statoric;
- carcasa;
- nfurarea indus;
- scuturile;
- plcile de strngerea pachetelor de tole stator;
- butucul armturii rotorice;
- poli inductori;
- nfurarea excitaiei;
- excitatoarele;
- ventilatorul.

Alte tipuri de motoare de curent alternativ
Motoare cu inele de contact
Motoare cu rotorul n scurtcircuit
Motoare de tipuri speciale
Motoare cu bare nalte
Motoare cu dubl colivie Dolivo-Dobrovolski








Aparate electrocasnice

1. CUPTOARELE CU MICROUNDE

Cuptoarele electrice obisnuite au elemente care se incalzesc cand sunt strabatute de curent. Dar
cuptoarele cu microunde folosesc efectul de incalzire al undelor radio din banda de microunde - intre
semnalele de televiziune UIF (de frecventa ultrainalta) si marginea benzii infrarosii (de caldura).
Microundele nu sunt fierbinti, dar determina moleculele de apa din hrana sa se miste atat de repede
incat genereaza caldura prin frecare, gatind hrana. Similar, daca ne frecam mainile, ele se incalzesc.

In cuptorul cu microunde, microundele sunt generate de un dispozitiv numit magnetron si apoi
introduse in cavitatea principala a cuptorului. Toate suprafetele interioare ale cuptorului sunt metalice,
reflectand toate undele ce ar devia in exterior, inapoi spre hrana. Undele absorbite de moleculele de
apa din hrana pot penetra doar la adancimea de 5 cm. Centru unei bucati mari de carne este gatit de
caldura transmisa de la straturile exterioare.

Cronometrajul este esential in gatitul corect; chiar si masinile de gatit electrice economice pot
avea un ceas incorporat. Masinile de gatit mai avansate au ceasuri care pornesc si opresc gatitul
automat la timpul potrivit, iar sesizoarele de temperatura pot verifica cat de bine este gatita hrana in
interior.

.























2. Aspiratorul

Atunci cand bem un lichid folosind un pai, utilizam cel mai simplu mecanism de aspiratie posibil.
Diferenta de presiune pe care o realizam intre cele 2 capete ale paiului este cea care determina lichidul
sa urce in acesta. Aceeasi metoda simpla sta si la baza functionarii aspiratorului - cu toate ca executia
este un pic mai complicata.
Din punct de vedre constructiv, un aspirator este
format din urmatoarele elemente :
o intrare pentru aer (capatul tubului de
aspiratie) la care se pot atasa diverse accesorii
pentru curatire ;
o iesire pentru aer, formata din unul sau mai
multe orificii si prevazuta cu filtre ;
o un motor electric ;
o un ventilator ;
o un sac pentru filtrarea aerului ;
o circuite electrice pentru punerea in functiune,
schimbarea turatiei etc.
In timpul functionarii aspiratorului :
o motorul aspiratorului invarte un ventilator ;
o paletele ventilatorului imping aerul spre iesire pentru aer, ceea ce determina scaderea
presiunii aerului langa ventilator, in partea dinspre intrarea pentru aer ;
o datorita diferentei de presiune dintre mediul inconjurator si intrarea pentru aer, aerul din
vecinatatea intrarii pentru aer este impins spre interiorul aspiratorului ;
o aerul care intra in aspirator antreneaza in miscare particulele mai grele aflate in
vecinatatea intrarii pentru aer : praf, nisip, scame, etc.; utilizarea unei perii la capatul
tubului de aspiratie permite desprinderea din suprafata aspirata a particulelor de praf,
nisip, etc.
o in miscarea sa prin aspirator, aerul trece
prin sacul de filtrare ; acesta este realizat dintr-un
material poros (hartie, tesaturi) care permite aerului sa
treaca mai departe, dar opreste majoritatea particulelor
mai mari.
Unul dintre cele mai noi tipuri de aspiratoare este
asa numitul Dyson Cyclon Vacuum. Acest tip de
aspirator, dezvoltat in anii '80 de James Dyson, nu are
obisnuitul sac de filtrare a aerului intalnit la celelalte
modele de aspiratoare.
Pentru indepartarea particulelor antrenante de
curent de aer, in aspiratorul de tip Dyson Cyclon Vacuum,
aerul se misca ci viteza foarte mare printr-un sistem de
cilindri si conuri, de-a lungul unei traiectorii elicoidale. Miscarea rapida a aerului pe traiectoria elicoidala
determina indepartarea particulelor grele din curentul de aer prin centrifugare. Sistemul Dyson Cyclon
Vacuum constituie o inovatie remarcabila in dezvoltarea tehnica a aspiratoarelor : nu mai este necesar
sacul de filtrare a aerului si puterea de absorbtie a aspiratorului nu se mai diminueaza datorita
acumularii prafului in sac.

3. Frigiderul

Principalul motiv pentru care exista frigiderele este acela de a pastra alimentele reci.
Temperaturile scazute mentin alimentele proaspete mai mult timp. Ideea de baza a inghetarii este de a
incetini activitatea bacteriilor (continute de toate alimentele), astfel incat acestea sa nu altereze rapid
mancarea. De exemplu, laptele se altereaza in doar doua-trei ore daca este tinut in bucatarie, la
temperatura camerei. Insa, prin reducerea temperaturii laptelui, acesta ramane proaspat timp de o
saptamana sau doua. Inghetand laptele, putem opri activitatea bacteriei, acesta putand rezista chiar si
cateva luni. Refrigerarea si inghetarea sunt doua dintre cele mai cunoscute metode de a conserva
alimentele.

Refrigerarea este procesul de eliminare a caldurii dintr-un spatiu restrans, sau dintr-o substanta,
pentru a ii scadea temperatura. Frigiderul se foloseste de evaporarea unui lichid pentru a absorbi
caldura. Lichidul, sau refrigerent, folosit intr-un frigider, se evapora la o temperatura foarte scazuta,
creand temperatura de inghet in interiorul frigiderului. Intregul proces este bazat pe urmatoarele
principii : - un lichid se evapora rapid (prin compresie) - vaporii ce se extind rapid au nevoie de energie
cinetica si "extrage" aceasta energie din zona cea mai apropiata, aceasta pierzand energie pentru ca
apoi sa se raceasca. Racirea creata de expansiunea rapida a gazului este principalul mijloc de
refrigerare, astazi.

Ideea de baza a functionarii unui frigider este folosirea evaporararii unui lichid pentru a absorbi
caldura. Lichidul utilizat se evapora la temperatura foarte scazuta, creand, astfel, temperaturi de inghet
in interiorul frigiderului. Punand pe piele refrigerent (cu siguranta, nu este o idee
buna), pielea va ingheta in timp ce lichidul se evapora.
Exista 5 componente de baza ale unui frigider (sau aparat de aer
conditionat):
1. Compresor
2. Tevi pentru interschimb de caldura - tevi curbate aflate in exteriorul
unitatii
3. Valva de expansiune
4. Tevi pentru interschimb de caldura - tevi curbate aflate in interiorul
unitatii
5. Refrigerent - lichid ce se evapora in interiorul frigiderului pentru a crea
temperaturi scazute
Multe instalatii industriale folosesc amoniacul pur drept refrigerent.
Amoniacul pur se evapora la -27F ( sau -32C ).
In esenta, mecanismul unui frigider functioneaza astfel :
1. Compresorul comprima gazul refrigerent. Aceasta duce la cresterea presiunii refrigerentului si
temperatura , astfel incat tevile aflate in exteriorul frigiderului permit refrigerentului sa disipe
caldura acumulata prin presurizare.
2. In timp ce se raceste, refrigerentul se condenseaza in stare lichida si curge prin valva de
expansiune.
3. Curgand prin valva de expansiune, refrigerentului lichid i se permite sa treaca dintr-o zona
intens presurizata spre o zona unde presiunea este scazuta, astfel se extinde si se evapora . In
timpul evaporarii, absoarbe caldura, lasand interiorul frigiderului rece.
4. Tevile curbate din interior permit refrigerentului sa absoarba caldura. Apoi, ciclul se repeta.

Ciclul de refrigerare

Frigiderul din bucataria fiecaruia utilizeaza un ciclu asemanator celui descris mai sus. Dar, in cazul
frigiderului, ciclul este continuu. In cadrul urmatorului experiment, vom presupune ca refrigerentul
folosit este amoniacul pur, ce fierbe la -27 F. Iata ce se intampla pentru a se mentine o temperatura
scazuta in interiorul frigiderului:
Compresorul comprima amoniacul. Gazul comprimat se incalzeste pe masura ce este supus
presiunii.
Tevile curbate aflate in spatele frigiderului permit gazului fierbinte de amoniac sa isi disipe
caldura. Gazul de amoniac se condenseaza in amoniac lichid la presiune ridicata.
Amoniacul lichid puternic presurizat curge prin valva de expansiune.
Structura unui frigider
Ne putem imagina valva de expansiune ca fiind o gaura mica. La un capat al gaurii se afla
amoniac presurizat; de cealalta parte se gaseste zona slab presurizata (deoarece compresorul absoarbe
gazul din aceasta portiune).
Amoniacul lichid fierbe instantaneu, vaporizandu-se- temperatura sa scade la -27 F, realizandu-
se, astfel, racirea frigiderului.
Gazul rece de amoniac este absorbit de compresor, iar ciclul se repeta.




































Proiect realizat de Dogaru Daniela Andreea, clasa a X-a GE, C. N. Jean Monnet,
Ploiesti