Efectul fotoelectric extern Introducere si definitie

Grupa Nr.1 Petrec Cristian Ioni Sebastian Iordache Laura Joac-Bine Radu
Grup colar Constantin Cantacuzino Bicoi

Studiul efectului fotoelectric Definirea fenomenului fizic

Prin efect fotoelectric extern se nelege emisia de electroni de ctre corpuri sub aciunea radiaiilor electromagnetice. Exist i efect fotoelectric intern, care const n generarea unor noi purttori de sarcin liberi n interiorul unui semiconductor sub aciunea radiaiilor electromagnetice. Efectul fotoelectric, descoperit de Hertz n 1890, a fost explicat abia n 1904 de ctre Einstein pe baza teoriei corpusculare a luminii (lumina este emis, se propag i este absorbit n mod discontinuu sub form de fotoni).

Heinrich Hertz, in 1887, a constatat ca descarcarea electrica dintre doua sfere se producea mai usor daca avea loc in prezenta luminii ultraviolete. Aceasta e prima referire la efectul fotoelectric. Wilhelm Hallwachs, in 1888, a observat ca lumina ultravioleta produce descarcarea unei sfere metalice incarcata negativ. Daca sfera este incarcata pozitiv descarcarea nu se producea, iar daca era masurata calitativ sarcina electrica, a sferei,cu ajutorul unui electroscop se constata ca ea crestea. Concluzia a fost ca sub actiunea luminii ultraviolete sfera de zinc emitea particule incarcate cu sarcina electrica negativa. Thomson si Lenard, in 1889, au demonstrat ca lumina ultravioleta scoatea electroni din metalele pe care cadea.

Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie n urma absorbiei de
radiaie electromagnetic, de exemplu radiaie ultraviolet sau raze X. Un termen nvechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz. Importana acestui fenomen n dezvoltarea domeniului fizicii const n a sprijini dualitatea und-corpuscul a radiaiei electromagnetice. Explicaia matematic a fenomenului a fost dat de Albert Einstein, pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck

Descriere Cnd o suprafa metalic e expus unui flux de radiaie electromagnetic poate s genereze, n anumite condiii, electroni liberi, care produc un curent electric dac sunt accelerai sub aciunea unui cmp electric. Electronii emii prin efectul fotoelectric se numesc fotoelectroni. Experimental s-a constatat c pentru a observa emisia de electroni este nevoie ca radiaia electromagnetic s aib o frecven deasupra unei limite inferioare care depinde de natura materialului sau, echivalent, lungimea de und trebuie s fie sub o anumit valoare. Intensitatea fluxului de radiaie incident influeneaz mrimea curentului electric produs, dar nu determin apariia fenomenului..

 Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt atrasi de anod, iar microampermetrul A inregistreaza intensitatea curentului electric. Se observa ca pe masura ce U creste diferenta de potential U aplicata electrozilor, creste si intensitatea curentului fotoelectric, pana cand la o anumita valoare a tensiunii, intensitatea curentului atinge o valoare maxima, numita intensitatea curentului de saturatie Is. in acest moment, toti electronii emisi de fotocatod ajung la anod. Pentru U=0, curentul fotoelectric nu se anuleaza, ceea ce arata ca electronii care parasesc fotocatodul au viteze initiale diferite. Unii electroni au viteze, respectiv energii cinetice suficient de mari ca sa ajunga la anod in lipsa unei tensiuni de accelerare. Mai mult, unii electroni pot invinge chiar si o tensiune de franare, ceea ce explica faptul observat experimental ca, intensitatea curentului fotoelectric nu se anuleaza nici la tensiuni de franare mici, ci numai la o anumita valoare a tensiunii de franare, Uo.

Studiindu-se efectul fotoelectric exterior, s-au gasit urmatoarele caracteristici: Intensitatea curentului de saturatie este direct proportionala cu fluxul incident pe suprafata catodului:. Energia cinetica initiala a electronilor variaza direct proportional cu frecventa luminii incidente si nu depind de intensitatea fluxului luminos incident. Pentru un catod dat, efectul fotoelectric nu se mai produce daca frecventa radiatiei incidente este mai mica decat o valoare numita frecventa de prag nprag. Efectul fotoelectric exterior se declanseaza practic instantaneu

Grupa a II- a

Druga Ioana, Marin Andreea, Toma Liviu, Nutu Veronica, Ungureanu Daniela

 Fenomenul

de emisie a electronilor din unele metale, sub actiunea radiatiilor electromagnetice cu lungimi de unda scurte, se numeste efect fotoelectric extern. Electronii extrasi astfel se numesc fotoelectroni.

EFECTUL FOTOELECTRIC EXTERN

Ce realizri ale lui Max Planck l-au inspirat pe Einstein?

Max Planck, fizician german, a ajuns - studiind radiaia corpului negru - la concluzia c energia radiat de un corp sub forma

Nobel pentru fizic. Pornind de la concluziile lui Max Planck privind radiaia corpului negru, Einstein a propus ideea c i lumina se manifest sub forma unor cuante de energie, numite ulterior fotoni, iar energia unui foton depinde de constanta lui Planck i de frecvena radiaiei electromagnetice corespunztoare. Plecnd de la aceste premise, Einstein a formulat o teorie care explic n detaliu ce se petrece la "bombardarea" unei suprafee metalice cu unde electromagnetice din zona razelor X sau a spectrului vizibil.

undelor electromagnetice este emis n mod discret doar ca multiplu al unei valori de baz dat de produsul dintre o constant i frecvena undelor electromagnetice emise: E=h*. Valoarea fix a fost botezat constanta lui Planck, notat cu h i are valoarea 6,626x10-34J*s, iar frecvena este dat n cazul spectrului vizibil de culoarea luminii. Pentru contribuiile sale la stabilirea naturii discrete a energiei lui Max Planck i-a fost decernat n 1918 Premiul

Interpretarea legilor efectului fotoelectric extern. Ipoteza lui Einstein.

Conceptia corpusculara a lui Planck privind existenta cuantelor de energie a constituit punctul de plecare pentru explicarea efectului fotoelectric de catre Einstein in 1905. Mecanismul este alcatuit dintr-un foton absorbit care cedeaza energia sa unui electron. Daca aceasta energie este suficienta pentru a elibera electronul de fortele care il leaga, el poate parasi suprafata materialului. Deoarece probabilitatea ca un electron sa absoarba simultan doi fotoni este foarte mica, inseamna ca fiecare electron smuls isi dobandeste energia de la un singur foton. Energia hn a unui foton care produce efectul fotoelectric este transformata integral astfel: o parte pentru a scoate electronul din atom si a-l desprinde de pe suprafata catodului (L-lucrul mecanic de extractie), iar reastul pentru miscarea electronului extras (energia cinetica Ec)

h = L + Ec

In metale, in general, exista un numar mare de electroni liberi (nelegati de atom) ca urmare, prima parte a lucrului mecanic de extractie poate fi neglijata. Se explica astfel existenta pragului fotoelectric, care corespunde situatiei cand intreaga emisie a fotonului este consumata pentru extragerea fotonului si de asemenea se explica de ce pentru h < eU0 efectul nu se mai produce. Pe de alta parte, energia totala cedata de unda in unitate de timp va fi N h, unde N este numarul de electroni emisi in unitate de timp. Pornind de la aceasta relatie se poate explica legea a III-a a efectului fotoelectric, observand ca, la o frecventa mica a radiatiei avem nevoie pentru a produce efectul de un numar mare de fotoni, respectiv la o frecventa mai mare a radiatiei, avem nevoie de un numar mai mic de fotoni pastrand aceeasi intensitate luminoasa.

Nu ne putem ndoi de faptul c teoria relativitii a modificat profund concepia noastr asupra spaiului i timpului. Aspectul cel mai incitant al acestei schimbri nu const n natura ei special, ci mai degrab n faptul c ea a fost n genere posibil. Werner Heisenberg

Exist un acord general asupra ideii c investigaiile lui Einstein au un merit fundamental mai presus de orice critic pe care am fi nclinai s le-o aducem. Ele ne-au determinat s gndim. Alfred North Whitehead

Albert Einstein -1879-1955

Proiect realizat de elevii clasei a XII-a A grupa a III-a: Voicea Diana Baciu Anelis Jercan Denisa Gogonea Gentiana Radutu Ioana Profesor:Pisau Constantin

Legile efectului fotoelectric extern si interpretare

DEFINITIE: Prin efect fotoelectric extern se

intelege emisia de electroni dintr-un material sub actiunea radiatiei electromagnetice incidente. Exist i efect fotoelectric intern, care const n generarea unor purttori de sarcin liberi n interiorul unui semiconductor sub aciunea radiaiei electromagnetice.

DESCOPERIRE: Efectul fotoelectric, descoperit de Hertz n

1890, nu a putut fi explicat pe baza teoriei ondulatorii. A fost explicat n 1904 de ctre Einstein pe baza teoriei corpusculare a luminii (lumina este emis, se propag i este absorbit n mod discontinuu sub form de fotoni).

EFECTUL FOTOELECTRIC
Emisia de electroni de ctre un corp aflat sub aciunea radiaiei electromagnetice.

LEGI:
1. Intensitatea fotocurentului electric de saturaie este proporional cu fluxul radiaiilor incidente, cnd frecvena este constant. 2. Energia fotoelectronilor emii crete liniar cu frecvena radiaiei electromagnetice incidente, fiind independent de fluxul acestora. 3. Efectul fotoelectric se produce doar dac frecvena radiaiilor incidente depete o anumit valoare caracteristic fiecrui element, numit frecven de prag (pragul rou al efectului fotoelectric). 4. Efectul fotoelectric are loc practic instantaneu.

Efectul fotoelectric Legile empirice ale efectului fotoelectric potenialul de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor) nu se modific dac se modific intensitatea radiaiei incidente, dar se modific intensitatea curentului n circuit. creterea frecvenei se observ o cretere a potenialului de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor), pentru acelai material la catod, i. lucrul de extracie constant de material frecven prag de la care se manifest efectul fotoelectric. dat emisia de electroni nc de la nceputul iradierii (efectul fotoelectric se produce instantaneu).

Max Planck (1900) a revenit la teoria corpuscular a luminii, formulnd ipoteza cuantic a emisiei radiaiei luminoase. Albert Einstein a fost ns cel care a extins ideile lui Planck i a introdus noiunea de foton pentru particular de lumin.

Planck

Caracteristicile fotonului
masa de repaus viteza n vid energia impulsul m0 = 0 c = 3.108 m/s e = hn = mc2 p = mc = hn/c = h/l q=o

Einstein

sarcina electric

Astzi se accept c lumina este de natur electromagnetic i c are un character dual: ondulatoriu i corpuscular. In anumite fenomene se manifest aspectul ondulatoriu (reflexie, refracie, interferen, difracie, polarizare). In alte fenomene se manifest aspectul corpuscular (emisia radiaiei electromagnetice, absorbia luminii, efectul fotoelectric).

Energia unui foton este dat de relaia lui Planck:

unde: h=6,625.10-34 Js este constanta lui Planck, iar frecvena radiaiei respective.

n procesul fotoelectric, fotonii vor fi absorbii de electronii din interiorul metalului. Fiecare electron nu poate absorbi dect un singur foton, primind astfel energia dat de relaia (1). Dac > prag, o parte din aceast energie este utilizat pentru a nvinge bariera de potenial, restul rmnnd sub form de energie cinetic fotoelectronului. Astfel bilanul energetic pentru procesul de ciocnire dintre foton si electron se scrie:

unde A= hprag este lucrul mecanic de ieire a unui electron din catod. Cu ajutorul acetei relatii, propuse de Einstein, pot fi explicate legile efectului fotoelectric extern.

Pentru studiul legilor efectului fotoelectric extern se foloseste celula fotoelectrica (fig. 1) alctuit din: un balon de sticl vidat; o bucl metalic central ce constituie anodul, i o suprafa metalic ce constituie catodul.

Introducnd celula n circuitul din fig. 2, se constat c n absena iluminrii intensitatea curentului este zero. Trimind un fascicul de radiaii asupra catodului se observ apariia unui curent chiar dac tensiunea aplicat celulei este zero. Aceasta se explic prin faptul c electronii emii prin efect fotoelectric au energie cinetic suficient pentru a ajunge la anod i a nchide astfel circuitul. Se constat c intensitatea fotocurentului depinde de iluminarea fotocadului i de tensiunea aplicat celulei:

VERIFICAREA LEGILOR EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN DETERMINAREA CONSTANTEI LUI PLANK 1. PRINCIPIUL LUCRRII: Efectul fotoelectric extern este un proces de interaciune dintre radiaia electromagnetic i substan i const n emisia de electroni de pe suprafaa unui metal iradiat cu radiaie luminoas. Legile efectului fotoelectric extern nu pot fi explicate pe baza electrodinamicii clasice. Interpretarea cuantic a efectului fotoelectric ca un proces constnd dintr-o ciocnire perfect plastic dintre fotonii de radiaie electromagnetic i electronii liberi din metale a fost dat de A. Einstein. Conform acestei interpretri, energia Ef = h a unui foton care particip la acest proces este n parte utilizat pentru efectuarea lucrului mecanic de extracie (Le) a electronului din metal, restul fiind transferat fotoelectronului sub form de energie cinetic: m0v 2 (1) h Le
2

In acest lucrare se verific dou din legile efectului fotoelectric extern: -1. Exist o frecven minim (de prag) a radiaiei incidente, sub a crei valoare electronii nu mai sunt expulzai (v = 0). Impunnd n relaia (1) condiia v = 0 pentru rezult: (2) Frecvena de prag, o i lucrul de extracie depind de natura substanei iradiante. -2. Energia cinetic a fotoelectronilor este proporional cu frecvena radiaiei incidente. ntradevr din relaia (1) [i (2) rezult: m0v 2 Ec h 0 2 (3) Se observ c Ec >=0 pentru . Dac se aplic fotoelectronilor un potenial de frnare, US care s-i opreasc la suprafaa metalului atunci, Ec = eUs i din relaia (3) rezult:
Us h h 0 e e (4)

h0 Le

In aceast lucrare, utiliznd o celul fotoelectric se verific cele dou legi n modul urmtor. Se trasez caracteristica voltampermetric a celulei cu scopul determinrii potenialului de frnare Uo pentru radia]ii de diferite frecven]e (fig. 1). Reprezentnd grafic Us = f () se pune n eviden existena frecvenei de prag i dependena liniar a energiei cinetice a fotoelectronilor de frecven, (fig. 2) In plus pe baza relaiei (4), din panta dreptei Us = f () se determin constanta lui Plank a crei valoare este apropiat de cea obinut din studiul radiaiei corpului negru.IUn1n2n3n4U1U2U3U4n0n1n2n3n4Fig. 1U1U2U3U4Un

2.Montaj experimental:
220V + A 2v P V

G K

CFE S A F

Tr 220 V

Schema de principiu a montajului experimental utilizat este redat n figura 3. Unde: A-alimentator; G-galvanometru; CFE-celul fotoelectric; S-surs de lumin; P-reostat; V voltmetru; F-filtru culoare; TR-transformator. 3. Modul de lucru i prelucrarea datelor: Se verific montajul experimental; Se alimenteaz la tensiune alternativ de 220 V (priz) alimentatorul A i transformatorul Se intercaleaz ntre sursa S i celula fotoelectric filtrul albastru (1 = 5,607 1014 Hz). Se deblocheaz galvanometrul G. Se citete valoarea curentului pentru U = 0. Se mrete tensiunea U din 5 n 5 diviziuni, citind valorile corespunztoare ale curentului. Se determin exact valoarea Us, pentru care I = 0. Se nlocuiete filtrul albastru cu filtrele: verde (2 = 5,217 1014 Hz), galben (3 = 4.831 1014 Hz), rou (4 = 4,098 1014 Hz) i se repet operaiile de la punctul c.. Se reprezint grafic, n cadranul II, I = f(U), (vezi fig. 1), i Us = f(), (vezi fig. 2). Se determin constanta lui Plank folosind relaia (4) i graficul obinut conform figurii. Se determin frecvena de prag o (conf, fig. 2). Obional se va utiliza metoda celor mai mici ptrate. Se calculeaz lucrul de extracie, Le cu ajutorul relaiei (2), exprimndu-se att n j ct i n eV.

CELULA FOTOELECTRIC

Grupa a-IV - a

Burdusel

Diana Carstocea Isabela Joinel Iulia Miclea Diana Panait Andrei Pisau Raluca

APLICATII ALE EFECTULUI FOTOELECTRIC

Aplicatii practice ale efectului fotoelectric

Efectul

fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei corpusculare a luminii, are si numeroase aplicatii practice. Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos, anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme, pentru ca sunt invizibile.

Celula fotoelectric
Celula

fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat sau continand un gaz inert la presiune redusa care are in interior doi electrozi : catodul (C) format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K) depus pe o portiune din peretele tubului si anodul (A). format dintr-o retea de inel sau bobita metalica. Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul emite electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului electric produs de tensiunea dintre C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un curent electric, indicat de galvanometru G. Deci celula fotoelectrica transforma un semnal luminos intr-un semnal electric.

 Celulele

fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului radiatiilor electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie (intensitatea curentului fotoelectric urmareste prompt si liniar variatia fluxului luminos care cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai sensibile dar prezinta o inertie determinata de procesele ce se produc in cazul din tub.

Celula fotoelectrica este un dispozitiv care actioneaza ca un intrerupator al unui circuit electric. Intreruperea fasciculului de lumina incident pe emiterul fotocelulei determina oprirea producerii efectului fotoelectric. Circuitul electromagnetului se deschide ceea ce determina inchiderea circuitului de alarmare.

Bariera optic cu fascicule multiple

Senzori de lumin folosii pentru deschidere i nchiderea automat

Senzor de lumin

Detector de culoare

Multe detectoare de fum folosesc celule fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel produc scaderea curentului electric.

Sonorul unui film (coloana sonora) poate fi inregistrat intro banda ingusta cu innegrire variabila pe o margine laterala a peliculei. Lumina care traverseaza pelicula este astfel modulata, iar semnalul de iesire al unui detector cu celula fotoelectrica urmareste fidel frecventele din coloana sonora.

Releul fotoelectric
Releul fotoelectric este un releu electromagnetic comandat de o celula fotoelectrica. La releul fotoelectric lumina cade pe fotocatod (Cs, Na) si detrmina aparitia unui fotocurent de intensitate I f care, dupa amplificare, trece prin electromagnetul Em al carui camp magnetic provoaca inchiderea circuitului comandat. Datorita comenzii rapide, practic fara inertie, releul fotoelectric este folosit la numararea unor corpuri, la conectarea automata a retelei de iluminat, la comanda actionarii usilor etc.

Numrtorul de obiecte

Lamp cu aprindere pe baz de releu fotoelectric

Deschiderea automat a uilor

Fotomultiplicatorul
Este

un tranductor lumina-curent, adica un dispozitiv care transforma semnalul luminos in semnal eletric. Este realizat din asocierea unui multiplicator cu o fotocelula. In televiziune fotomultiplicatorul se aplica la sistemele de captare a imaginilor. Este folosit si la detectia radiatiilor nucleare.

Panoul solar
Un

panou solar fotovoltaic transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale panoului solar reprezint celulele solare. Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilorindependeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua public. Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici cum ar fi tensiunea de mers n gol sau curentul de scurtcircuit