Efectul fotoelectric extern

Heinrich Hertz, in 1887, a constatat ca descarcarea electrica dintre doua sfere se producea
mai usor daca avea loc in prezenta luminii ultraviolete. Aceasta e prima referire la efectul
fotoelectric.
Wilhelm Hallwachs, in 1888, a observat ca lumina ultravioleta produce descarcarea unei
sfere metalice incarcata negativ. Daca sfera este incarcata pozitiv descarcarea nu se producea,
iar daca era masurata calitativ sarcina electrica, a sferei,cu ajutorul unui electroscop se
constata ca ea crestea. Concluzia a fost ca sub actiunea luminii ultraviolete sfera de zinc
emitea particule incarcate cu sarcina electrica negativa.
Thomson si Lenard, in 1889, au demonstrat ca lumina ultravioleta scoatea electroni din
metalele pe care cadea.
Prezentarea dispozitivului experimental si a procedeului experimental pentru
trasarea caracteristicii volt-amperice I=f(U) si a dependentei dintre
intensitatea curentului de saturatie si fluxul luminos I
S
=f()


1.Dispozitivul experimental pentru studierea efectului fotoelectric extern consta in :
-tub de sticla vidat (T) prevazut cu o fereastra din cuart (Q-transparenta la radiatii
ultraviolete)
-doi electrozi : catodul K si anodul A
-filtru F (necesar pentru iluminarea catodului cu radiatii monocromatice)
-arcul electric (sursa de radiatii )
-galvanometrul G pentru masurare intensitatii curentului electric
-reostat R cu cursor C pentru modificarea tensiunii electrice dintre anod si catod
-voltmetrul V, care masoara caderea de tensiune dintre anod si catod
-sursa de tensiune continua E

2.a)Procedeul experimental pentru ridicarea caracteristicii curent-tensiune I=f(U) :
-se realizeaza schema electrica din figura de mai sus
-se fixeaza o anumita distanta intre izvorul luminos si celula fotoelectrica
se variaza tensiunea electrica din 2 in 2 volti si se citesc valorile corespunzatoare ale
curentului fotoelectric I si ale tensiunii U
-datele se trec intr-un tabel de forma :
Nr.
crt.
U(V) I(A) d(cm)
-se reprezinta grafic I=f(U) ; trebuie sa se obtina o figura de tipul urmator:

-se repeta masuratorile pentru mai multe distante dintre izvorul luminos si
celula fotoelectrica, deci pentru mai multe valori ale fluxului luminos
incident - -se
reprezinta pe acelasi grafic , dependenta I=f(U) pentru fiecare distanta
diferita, adica pentru fiecare flux luminos
1
,
2,

3
; trebuie sa se obtina o
figura de tipul urmator :


2.b)Dependenta dintre intensitatea curentului de saturatie si fluxul luminos I
S
=f():
-se stabileste intre anod si fotocatod o tensiune suficient de mare pentru a ne situa pe
portiunea orizontala a caracteristicii curent-tensiune
-se variaza distanta d dintre izvorul luminos si celula fotoelectrica din 10 in 10 cm si se
noteaza intensitatea curentului I si distanta d
-datele se trec in al doilea tabel de forma :

Nr.
crt.

I( A)

d(m)



U(V)
-se reprezinta grafic

care reprezint la alt scar funcia

Fenomenul fizic prin care absorbtia luminii conduce la emisia de electroni in afara
metalului iradiat, datorita interactiei dintre radiatiile luminoase si electronii liberi din
reteaua cristalina a metalului se numeste efect fotoelectric extern.
Electronii emisi de fotocatodul metalic( in urma absorbtiei fotonilor) pot ajunge la anod
doar daca anodul este legat la polul pozitiv al sursei de tensiune continua iar catodul
(fotocatodul) este legat la polul negativ al aceleiasi surse. La aplicarea intre cei doi electrozi,
a unei tensiuni electrice mici, electronii sunt slab accelerati spre electrodul pozitiv, si de
aceea sunt captati de anod int-un ritm mai lent decat cel in care ei sunt produsi de catre
fotocatod. Ca urmare ei se aglomereaza in zona fotocatodului unde formeaza o sarcina
spatiala negativa , sarcina care franeaza trecerea celorlalti electroni spre anod. Daca se
mareste tensiunea electrica un numar din ce in ce mai mare de electroni va fi atras de anod,
pana cand la un moment dat, toti electronii emisi de fotocatod vor fi captati de anod; de aici
incolo oricat vom mai creste valoarea tensiunii electrice numarul de electroni captati de anod
ramane constant, si ca urmare curentul electric pe care acesti electroni il determina va atinge
un nivel de saturatie.(
veziwww.colorado.edu/physics/phet/simulations/photoelectric/photoelectric.jnlp pentru
vizualizare sarcinii spatiale negative din jurul catodului si a modului in care electronii sunt
captati de anod odata cu modificarea tensiunii electrice dintre anod si catod).
Determinarea energiei cinetice Ec a electronilor emisi de fotocatod se poate face prin
metoda cmpului intrzietor, care consta in a obliga electronii emisi sa traverseze un cmp
electric al carui sens este dirijat astfel inct sa ii frneze. Pentru o anumita valoare U
S
a
diferentei de potential (tensiune de stopare) corespunzatoare cmpului intrzietor, intensitatea
curentului electric format din electronii emisi prin efect fotoelectric, se anuleaza. Valoarea lui
U
S
reprezinta o masura a energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emisi de fotocatod,
deoarece aplicand teorema variatiei energiei cinetice pentru ultimii electroni franati de U
S
, se
obtine :
Ec = L 0 mv
2
/2 =e(-U
S
)
unde m= masa electronului = 9,110
-31
kg,
e = sarcina electrica a electronului | = 1,610
-19
C
v = viteza electronului emis de catod
U
S
= tensiunea de stopare
( valoarea tensiunii de stopare U
S
este evidentiata pentru sodiu,cupru, zinc, platina si calciu la
aceeasi adresa de mai
sus www.colorado.edu/physics/phet/simulations/photoelectric/photoelectric.jnlp si astfel
pentru aceste substante se poate calcula si viteza celui mai rapid electron)
Legea 1
Folosind dispozitivul experimental se traseaza caracteristica volt-amperica I= f(U) pentru fluxuri
diferite,
1
,
2,

3,
si din analiza ei rezulta prima lege a efectului fotoelectric :
1. Intensitatea curentului fotoelectric de saturatie este direct proportionala cu fluxul
radiatiilor electromagnetice incidente ,cand frecventa este constanta .
Se observa ca se obtine cate o familie de
caracteristici curent-tensiune pentru fluxuri diferite
ale radiatiilor electromagnetice de aceeasi
frecventa. Din analiza acestei familii de
caracteristici, rezulta ca tensiunea de stopare este
aceeasi U
S
.


Legea 2
Experimental se modifica frecventa radiatiei incidente si se masoara tensiunea de stopare care ii
corespunde. Folosind relatia E
c max
= eU
S
se calculeaza energia cinetica maxima a fotoelectronilor emisi
de fotocatod. Se traseaza graficul E
c max
= f(v) Rezulta legea a doua a efectului fotoelectric:
2. Energia cinetica a fotoelectronilor emisi creste liniari cu frecventa radiatiilor
electromagnetice si nu depinde de fluxul acestora.

Repetand experimentul de mai sus pentru
fotocatozi din materiale diferite se obtine o
familie de drepte paralele ca in figura
urmatoare :


Legea 3
Analizand graficele E
c max
= f(v) rezulta legea a treia a efectului fotoelectric :
3. Efectul fotoelectric extern se poate produce numai daca frecventa radiatiei incidente
este mai mare sau cel putin egala cu o valoare minimav
o
, specifica fiecarei
substante.

Frecventa minima v
o
la care se produce efectul
fotoelectric se numeste frecventa de prag sau
pragul rosu al efectului fotoelectric.

Frecventa minima v
o
pentru producerea efectului
fotoelectric are valori diferite pentru materiale
diferite catozilor .


Legea 4
Masurandu-se intervalul de timp care se scurge intre momentul iluminarii si momentul aparitiei
curentului fotoelectric se gaseste ca acesta este neglijabil (intervalul de timp este mai mic de 10-9 s).
Astfel rezulta legea a patra a efectului fotoelectric:
4. Efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu.

Legile efectului fotoelectric stabilite pe cale experimentala n-au putut fi explicate cu
ajutorul teoriei ondulatorii. Ele au fost explicate de catre Albert Einstein in 1905 pe baza
ipotezei cuantelor, ipoteza introdusa de Max Planck in 1900. Max Planck a explicat
mecanismul microscopic de emisie a radiatiei termice pe baza ipotezei ca oscilatorii
electomagnetici microscopici emit energie in cantitati discrete. Aceste portii discrete de
energie au fost botezate cuante () si transporta o energie egala cu hv ,deci depinde de
frecventa radiatiei emise sau absorbite de oscilatori.
= hv . h se numeste constanta lui Planck si are valoarea h = 6,62510
-34
Js
Particula care are aceasta energie a fost numita foton. In consecinta, lumina este formata
din fotoni.Einstein a considerat ca are loc o ciocnire intre o cuanta de energie si un electron
liber din metal, ciocnire care respecta legea de conservare a energiei. Fotonul cedeaza
intreaga sa energie electronului, iar acesta o foloseste pentru a efectua un lucru mecanic
impotriva fortelor care il tin legat in metal; in acest mod electronul paraseste
metalul(fotocatodul). Daca energia fotonului este suficient de mare atunci electronul va avea
si o energie cinetica. Forma matematica a conservarii energiei in acest proces este :
hv= L
ext
+ mv
2
/2 - ecuatia lui Einstein pentru efectul fotoelectric
Explicarea legilor efectului fotoelectric:
1. Cresterea fluxului () radiatiilor electromagnetice incidente inseamna de fapt cresterea
numarului de fotoni incidenti de egala energie. Cresterea numarului de fotoni duce la
cresterea numarului de ciocniri foton-electron si ca urmare la cresterea numarului de electroni
emisi, implicit la cresterea valorii de saturatie a intensitatii curentului electric.
Folosind graficul I = f(U)
din www.colorado.edu/physics/phet/simulations/photoelectric/photoelectric.jnlp se
poate trasa pentru diferite valori ale intensitatii luminoase(de exemplu: 20%, 50%, 95%)
aceasta curba de variatie .
Deasemenea ulterior se poate utiliza si graficul I
=f().
2. Ecuatia lui Einstein arata ca energia cinetica a fotoelectronilor emisi de fotocatod
variaza liniar cu frecventa radiatiei incidente:
E
c
= f(v) ; mv
2
/2 = hv- L
ext

Folosind graficul E
c
= f(v)( de la acelasi adresa)pentrudiferite materiale se poate
calcula constanta lui Planck h din panta dreptei.
3. Pentru o anumita frecventa de prag v
o
energia cinetica a electronului este zero si atunci
toata energia lui este folosita numai pentru extragerea electronului din atom : hv
o
= L
ext

Pentru frecvente mai mici decat frecventa de prag v v
o
efectul fotoelectric nu se mai
produce (deoarece este insuficienta energie fie si numai pentru efectuarea lucrului mecanic de
extractie L
ext
)
Folosind graficul E
c
= f(v)( de la acelasi adresa)pentrudiferite materiale se poate afla
valoarea frecventei de prag pentru fiecare material prezentat.
4. Deoarece interactiunea dintre un foton si un electron are loc intr-un timp neglijabil,
efectul fotoelectric se produce instantaneu.
Aplicatiile efectului fotoelectric
Aplicatiile efectului fotoelectric

Efectul fotoelectric extern este fenomenul de emitere de electroni de catre un metal
aflat sub actiunea unei radiatii electromagnetice. Importana acestui fenomen n dezvoltarea
domeniului fizicii const n a sprijini dualitatea und-corpuscul a radiaiei electromagnetice.

Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei
corpusculare a luminii, are si numeroase aplicatii practice.
Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite
cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos, anularea brusca a
curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa.Uneori sunt
folosite radiatii UV sau IR la alarme, pentru ca sunt invizibile.
Multe detectoare de fum folosesc celule fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime
de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel produc scaderea curentului electric.
Sonorul unui film (coloana sonora) poate fi inregistrat intr-o banda ingusta cu
innegrire variabila pe o margine laterala a peliculei. Lumina care traverseaza pelicula
este astfel modulata, iar semnalul de iesire al unui detector cu celula fotoelectrica
urmareste fidel frecventele din coloana sonora.
Efectul fotoelectric extern a dus la realizarea celulei fotoelectrice,a fotomultiplicatorului,a
releului fotoelectric.
Releul fotoelectric este un electromagnet care poate comanda inchiderea si
deschiderea unui circuit electric. In cazul releului fotoelectric lumina cade pe fotocatod si
determina aparitia unui camp electric care dupa amplificare strabate electromagnetul al carui
camp produce inchiderea circuitului comandat.
Avand comenzi comode, sigure si rapide, releul fotoelectric se foloseste la numararea
unor obiecte in miscare, la intreruperea automata a functionarii unor masini-unelte cand
operatorul a intrat intr-o zona unde este pericol de accidentare, la conectarea automata a
retelei de iluminat etc.
Posometru este folosit de fotografii profesioniti pentru determinarea iluminrii n
vederea reglrii manuale a timpului de expunere.
In afara de efectul fotoelectric extern mai exista si efectul fotoelectric intern care
consta in variatia conductivitatii electrice a unui semiconductor sub influenta luminii.Pe baza
acestui efect pot fi constriuite o serie de dispozitive numite foto rezistente.
Acesta a ajutatat la construirea celulelor solare utilizate pentru a obtine energie
electrica din energie solara.
Panourile solare care transforma 40,8% din lumina solara primita direct in
electricitate.
Cititoarele de coduri- o singura diod emitent ilumineaz o mic parte dintr-
un cod de bare i o fotocelul msoar cantitatea de lumin reflectat. Pe masur ce LED-ul i
fotocelula se deplaseaz de-a lungul unui cod de bare, tiparul format din linii i spaii este
capturat i decodificat. n cazul unui cititor n form de baghet, lumin este concentrat de o
bilu transparent situat n vrful cititorului; pentru a citi, user-ul trebuie s treac bagheta
pe deasupra unui cod de bare.
Cititoarele laser folosesc un singur cap de citire mobil pentru a ilumina
codul de bare i o singur celul foto-electric pentru a primi lumina reflectat. Majoritatea
acestor cititoare balanseaz raza laser orizontal folosind o oglinda controlat electronic.
Fotomultiplicatorul
Microscopul electronic- microscopia electronica este o tehnica de obtinere
a imaginiii unor obiecte microscopice cu ajutorul interferentei de electroni.

Concluzia este c mecanica lui Newton nu mai poate descrie corect fenomenele la
aceast scara.