Sunteți pe pagina 1din 2

Experimentul Michelson-Morley

n cadrul unuia dintre cele mai celebre experimente din istoria fizicii, Albert Michelson i Edward Morley au ncercat n anul 1887 s detecteze micarea eterului luminifer, un mediu imaginat n epoc pentru a explica propagarea undelor de lumin. Experimentul a fost un eec, dar a contribuit la declanarea unei adevrate revoluii n fizic

Daca conduci de-a lungul unei sosele cu 70 km/h si o masina vine spre tine cu aceeasi viteza, care este viteza insumata a celor doua vehicule? Simplu: 140 km/h. Tine de logica, nu-i asa? Inca din anul 1887, doi fizicieni americani, Albert Michelson si Edward Morley, au aratat ca aceasta logica nu se aplica si razelor de lumina. Cei doi se straduiau sa detecteze existenta "eterului", o substanta despre care credeau ca se afla in intregul Univers si permite luminii sa circule prin spatiu.

Cum cautarea a ramas fara rezultat, Michelson si Morley au ajuns la concluzia ca lumina are intotdeauna aceeasi viteza, independent de miscarea unui observator fata de aceasta. Concluzia lor i-a facut pe unii cercetatori sa priveasca rezultatele cu scepticism, considerand ca miscarea Pamantului in spatiu ar fi alterat structura atomica a echipamentului utilizat. Albert Einstein, pe atunci tanar functionar la un birou de patente din Elvetia, credea ca detine cheia dilemei. El a argumentat ca viteza luminii nu este una obisnuita, ci o constanta universala, aceeasi pentru oricare observator. De unde s-a nascut celebra formula E=mc2.

n anul 1881, pe cnd studia n laboratorul de fizic al lui Hermann von Helmholtz din Berlin, Michelson proiecteaz i construiete un dispozitiv denumit interferometru, care folosete o oglind semitransparent pentru a descompune o raz de lumin n dou componente care s se deplaseze n direcii diferite

Dispozitivul avea n compunere o surs de lumin alb ndreptat spre o oglind semi-argintat al crei rol era de a separa lumina n dou raze care s se deplaseze la un unghi de 90 de grade una fa de cealalt. Dup trecerea prin mecanismul de separare a luminii, razele cltoresc pn la capetele a dou brae lungi unde sunt reflectate complet de alte dou oglinzi. Se recombin la cellalt capt al oglinzii semi-argintate i ajung la nivelul unui detector unde are loc interferena celor dou unde, una distructiv sau constructiv, n funcie de timpul parcurs de cele dou raze. Dac Pmntul ar cltori prin eter, cum se presupunea atunci, ar fi trebuit ca raza care cltorete paralel cu eterul s aib nevoie de mai mult timp pentru a parcurge distana n comparaie cu cea care cltorete la un unghi de 90 de grade fa de eter, aa cum rezult din imaginile de mai jos

http://www.youtube.com/watch?v=Z8K3gcHQiqk&feature=player_embedded

teoria relativitatii pe intelesul tuturor 1- http://www.youtube.com/watch?v=Bw9mb1BcY7s 2 - http://www.youtube.com/watch?v=eVr09DyyDjI&feature=related 3 -http://www.youtube.com/watch?v=DDf0f7ulvgg&feature=related 4 - http://www.youtube.com/watch?v=JWNAFG0u4ig&feature=related 5 - http://www.youtube.com/watch?v=SOUGoIhiZWY&feature=related 6 - http://www.youtube.com/watch?v=nVPehpoyPHY&feature=related