Orice corp care vibreaza poate servi ca sursa de unde elastice in
mediul in care se afla, adica poate fi o sura sonora. Sunetele se
produc in corzi vibrante (vioara, corzile vocale umane), coloane
de aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante
(xilofon, difuzor, toba).
[Link] sonore
Tuburile constituie o parte principala pentru instrumentele de
suflat, avand rolul rezonatorului. Sursa sonora propriu-zisa o
constituie ancia prin care se produce oscilatia aerului care
formeaza unde stationare in tubul [Link] din care este
alctuit tubul nu influenteaysunetul, ns trebuie s fie
nedeformabil i destul de rigid.
Tuburilesonore pot fi rectilinii sau curbate, iar sectiunea lor poate
fi constanta (tuburi cilindrice i prismatice) sau regulat
variabil(tuburi conice)
Modul cum se formeaza componentele sunetului in tuburi
deschise (flaut, fluier) sau inchise (trompeta, saxofonul)este redat
in figura 1
Ventrul se formeaza intotdeauna la ancie. Componentele
sunetului se obtin , pentru tubul deschis, din relatia :
l=n
v=
n
2l
iar pentru tubul inchis din relatia :
l=(2n+ 1)
v=
(2 n+1)
4l
Intr-un tub deschis frecventa fundamentala corespunde
(aproximativ) unui ventru al elongatiilor la fiecare capat si unui
nod al elongatiilor in mijlocul tubului , asa cum arata figura 1 - a.
Desenele urmatoare din aceeasi figura arata 2 tonuri superioare :
armonica a doua si armonica a treia. Prin urmare intr-un tub
deschis frecventa fundamentala este v/2l si sunt prezente toate
armonicile.
Intr-un tub inchis, capatul inchis este un nod al elongatiilor. Figura
1 - b arata modurile de vibratie ale unui tub inchis. Frecventa
fundamentala este v/4l ceea ce constituie jumatate din frecventa
fundamentala a unui tub deschis de aceeasi lungime. Singurele
tonuri superioare prezente sunt cele care dau un nod al
elongatiilor la capatul inchis si un ventru la capatul deschis. Prin
urmare, dupa cum se arata in figura 1- b, armonicile a doua, a
patra etc. lipsesc. Deci intr-un tub inchis
Sunt prezente numai armonicile impare. Inaltimea sunetelor date
de un tub deschis este deci diferita de cea a unui tub inchis.
Desenele urmtoare arat tonuri superioare: prima armonic, a doua, a treia si a patra armonica.
Prin urmare ntr-un tub deschis frecvena fundamental este
2l
i sunt prezente toate
armonicele.
ntr-un tub nchis,captul nchis este un nod al elongaiilor. Frecvena fundamental este aproximativ
4l
cee ace constituie jumtate din frecvena fundamental a unui tub deschis de aceiai
lungime.
Singurile tonurisuperioare prezente sunt cele care dau un nod al elongaiilor la captul nchis i un
ventru (aproximativ) la captul deschis,prin urmare armonicele a doua, a patra [Link]-un tub
nchis frecvena fundamental este
4l
i sunt prezente doar la armoniceleimpare. nlimea
sunetelor date de untub deschis este deci diferit de cea a unui tub nchis.
1=2l
1=
2
1
2=l 3= l 4 = l
3
2
3
2
v= v=
v =
2l 2 l 3 2l 4 l
4
4
4
1=4 l 2= l 3= l 4= l
3
5
7
1=
3
5
7
v=
v=
v=
4l 2 4 l 3 4l 4 4 l
Aerul, fiind un corp elastic, vibreaza dupa aceleasi legi si principii fizice trai ate la
miscarea pendulara.
O coloana de aer introdusa intr-un tub sonor provoaca comprimari si dilatari ale
moleculelor de aer deja existente in interior, proces din care, prin frecare cu peretii tubului,
rezulta sunete de diferite inaltimi. Materialul din care este confectionat tubul (metal, lemn.
pamant) nu produce vibratii, ci serveste doar pentru a obliga masa de aer sa ia o
anumita forma si un anumit drum in scopul de a vibra ea insasi. Singurul corp care
vibreaza in cazul tuburilor sonore - deci al oricaror instrumente de suflat - ramane, in
consecinta, aerul.
Anumiti parametri ai tuburilor sonore determina raporturi proportionale cu frecventa
sunetelor ce emit, astfel:
- cu cat tubul sonor este mai lung. cu atat sunetul produs este mai grav si invers
(legea lungimilor);
- cu cat diametrul tubului este mai mare, cu atat sunetele emise sunt mai joase, si
viceversa (legea diametrelor);
- cu cat presiunea cu
care introducem aerul in tub este
mai mare,
cu atat
sunetul produs este mai inalt, si invers, de unde concluzia ca variatia de intensitate
(legea tensiunii) aduce modificari esentiale in vibratiile coloanei de aer.
