Realizatori:

Prozan Laurentiu
Florea Adriana
 Cuprins
► 1. Descrierea sunetului
► 2. Clasificarea sunetelor
► 3. Producerea si propagarea sunetelor
► 4. Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a
instrumentelor de suflat
► 4.1 A: Corzi vibrante
► 4.2 B: Tuburi sonore - a) Tub deschis; b) Tub inchis la un capat.
► 4.3 C: Vibratia barelor si a placilor
► 5. Caracteristicile sunetelor –
§ A: Inaltimea; B: Intensitatea sau taria sunetului; C: Timbrul
6. Experimente Sunetul
 Descrierea sunetului

► Acustica( din gr. Akouein = a auzi) este

acea parte a fizicii care se ocupa cu studiul
vibratiilor sonore ale mediilor elastice din
punctul de vedere al producerii, propagarii,
descrierii, utilizarii efectelor produse.
► Prin vibratie acustica se intelege miscarea
particulelor unui mediu elastic de-o parte
sau de alta a pozitiei de echilibru.
 Clasificarea sunetelor
► Infrasunete (frecventa < 16 Hz)
Exemple:
● unde seismice
● oscilatiile pendulului elastic
► Sunete (16 Hz < frecventa < 20.000 Hz)

► Ultrasunete ( frecventa > 20.000 Hz). Sunt

utilizate si in tehnica sau in natura.
Exemple:
● sunete emise de delfin
● sunete emise de liliac
 Producerea si propagarea sunetelor
► Sunetele sonore sunt medii elastice aduse in stare
de oscilatie:

► diapazon (lame elastice in general);

► corzi vibrante (vioara, pian);
► coloane de aer vibrante (orga, flaut);
► placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor)
 Diapazonul
► Mic instrument acustic
format dintr-o bară de oțel
în formă de U, care
vibrează la lovire, emițând
de obicei nota muzicală
"la" și servind la acordarea
instrumentelor muzicale
sau la indicarea tonului
pentru un ansamblu coral.
 Corzi vibrante
► Vioara
► [Violin Romance – Beethoven]

► Pian
►
[Nothing Else Matters - solo piano, Scott D. Davis]
 Coloane de aer vibrant
► Orga
► [Muzica populara romaneasca]

► Flaut
► [Telemann Flute Fantasy in A Major NYSSMA]
 Placi si membrane vibrante
► Xilofon
► [Jazz la xilofon]

► Difuzor
► [Marco V & Sander van Doorn – Organic]
► De la aceste surse, vibratiile se propaga prin
mediul elastic pana la receptor.
Urechea converteste vibratiile in impulsuri
nervoase, transmitandu-le apoicatre creier,
unde sunt interpretate ca sunete.
● Sunetele pot fi receptionate si cu ajutorul
microfonului (care transforma undele
mecanice in semnale electrice, ce pot fi
inregistrate sau transmise mai departe).
Analiza calitativa a functionarii instrumentelor
cu coarde si a instrumentelor de suflat

► A: Corzi vibrante
► Coarda produce unde sonore cu frecventa egala cu
cea a vibratiilor produse la randul lor prin
interferenta (unde stationare cu maxime de
interferenta – ventre – si minime de interferenta –
noduri)
► Distanta dintre doua ventre vecine este λ/2, iar
lungimea corzii trebuie sa fie multiplu intreg al
acestei distante l = nλ/2.
► Dinrelatia:
ν=c/λ => ν=nc/2l (n=1, 2, 3…) frecvente
posibile.
Frecventa ν=c/2l ; reprezinta frecventa
fundamentala iar cele cu n>1, reprezinta
armonice superioare.

(c = viteza sunetelor)
► Vibraţia unei
corzi, frecvenţa
fundamentală şi
primele 6
armonici
superioare
 B: Tuburi sonore
► Undele longitudinale
care se propaga in
lungul unui tub de
lungime finita, l, sunt
reflectate la capetele
tubului intr-un mod
asemanator celui in care
se reflecta, la capete,
undele transversale
dinre-o coarda.
 a) Tub deschis

► Dacase trimite un curent de aer, iau

nastere vibratii, iar la frecventele lui
naturale, tubul intra in rezonanta.
 b) Tub inchis la un capat

► Undele se formeaza ca si in coarda cu capat fix,

frecventa fundamentala reprezinta jumatate din
frecventa unui tub deschis, de aceiasi lungime.

► Intr-untub inchis la un capat, frecventa

fundamentala este c/4l si sunt prezentate numai
armonicele impare.
 C: Vibratia barelor si a placilor
► Cand se da o lovitura undei membrane fleibile, intinsa,
cum este cea a unei tobe, din punctul lovit porneste un
puls bidimensional divergent care sufera reflexii multiple la
marginile membranei. Se vor forme unde stationare carora
le corespunde o anumita frecventa
► Frecventa cea mai joasa este frecventa modului
fundamental, iar celelalte sunt frecventele modurilor
srmonice superioare.
► Spre deosebire de cazurile precedente (coarde, tuburi),
modurile armonice superioare sunt multipli intregi ai
frecventei fundamentale.
 Caracteristicile sunetelor
► A: Inaltimea
► Din punct de vedere fizic, inaltimea sunetului este acea
calitate determinata de frecventa oscilatiilor.
► Sunetul poate fi:
► ● simplu (pur) – daca este produs de o singura vibratie;
► ● complex (compus) – daca este produs de o vibratie
complexa continand mai multe sunete;
► ● zgomot – daca este un amestec intamplator de sunete
pridus de o oscilatie completa.
 B: Intensitatea sau taria
sunetului
► Intensitatea sau taria sunetului intr-un anumit
punct din spatiu este determinata de cantitatea de
energie pe care o transporta unda sonora in
unitatea de timp prin unitatea de suprafata
asezata in acel punct, perpendicular pe directia de
propagare.
 C: Timbrul
► Intre sunetele de aceeasi intensitate si inaltime, emise de instrumente
diferite exista o deosebire calitativa pe care o numim timbrul sunetului.
Un mod de vibratie a unei surse sonore reprezinta distributia ventrelor
si nodurilor undelor stationare Aceasta deosebire este legata de faptul
ca un corp material emite, in afara sunetului fundamental si o serie de
sunete de frecvente superioare insa de intensitati mult mai mici decat
a celui fundamental.
 Experimente Sunetul
► YouTube- Experiment Fizica - Sunetul89.mp
4

► YouTube- Sound Waves.mp4