Colegiul Tehnic Transilvania Brasov

Studiu prvind prelucrarea prin

rectificare

Popa Ionut Corneliu

Brasov 2015

Introducere
Necesitatea obinerii unor suprafee cu o calitate ridicat i ntr-un timp ct mai scurt posibil a
determinat persoanele care lucreaz n industria de prelucrare, s caute noi metode de super
finisare.
Existena unor materiale cu performane deosebite privind att duritatea ct i cerinele de
precizie a dus la descoperirea unor procedee noi de prelucrare cu abrazivi obinuii sau
diamantai .
Obiectivele procedeelor de prelucrare foarte fin sunt: creterea calitii suprafeelor prin
micorarea rugozitii; mbuntirea geometriei formei suprafeei; mrirea preciziei
dimensionale, mbuntirea strii de tensiuni din stratul superficial.
Prelucrarea suprafeelor de rotaie, interioare, cilindrice i conice prin rectificare se aplic atunci
cnd se impun condiii de precizie i calitate ridicate, care nu pot fi obinute prin alte procedee,
sau n cazul cnd materialul piesei, avnd o duritate ridicat, impune folosirea acestui procedeu.
De obicei, rectificarea se aplic pieselor tratate termic sau care au fost executate din materiale
dure. precizia de prelucrare ce se obine prin rectificarea interioar se ncadreaz n clasele 5 -8
ISO, iar rugozitatea suprafeei Ra=1,6 0,4 m
Procedeele de prelucrare fin fr ndeprtare de material, asigur, n funcie de calitatea de
suprafa iniial, de calitatea metalului achiat, de regimul de lucru cu care se prelucreaz,
creterea duritii cu 2060%, o rugozitate Ra =1,60,4 m [9], iar procedeele de prelucrarea
fin cu ndeprtare de material asigur o nalt calitate a suprafeelor prelucrate, obinndu-se
rugoziti Ra=0,40,02m . Faptul c procesele de prelucrare fin se desfoar la temperaturi
moderate i cu eforturi reduse determin obinerea de straturi superficiale cu proprieti foarte
bune din punct de vedere tehnico-funcionali i de calitate .

Notiuni generale
Introducerea acestei tehnologii de prelucrare si perfectionarea acesteia a permis obtinerea
de produse de inalta precizie si finete in constructia de masini. Prelucrarea permite inlaturarea
adaosului de material ramas de la prelucrarile anterioare, mai grosiere, sub forma de aschii
minuscule ceea ce permite un control mai riguros al prelucrarii.
In general rectificarea se aplica pentru finisarea suprafetelor ca ultima etapa a procesului
de prelucrare. Ea urmareste realizarea unor precizii dimensionale ridicate si calitate superioara a
suprafetelor, prelucrarea unor materiale cu proprietati mecanice care nu permit alte tipuri de
prelucrari prin aschiere, piese din oteluri calite, fonte dure etc. , prelucrarea unor piese la care se
impune un efort minim de ecruisare a suprafetei.
Rectificarea este operaia tehnologic de prelucrare a suprafeelor, cu ajutorul unor
scule achietoare numite pietre abrazive, pe maini de rectificat.
Se urmrete obinerea unei caliti superioare a suprafeei i unei mari pre-cizii
dimensionale i de form.
Rectificarea este asemntoare cu frezarea, scula utilizat fiind un corp de rotaie ca i
freza, dar care, n locul dinilor n numr limitat al acesteia, posed un numr foarte mare de
tiuri mici, formate din granule abrazive nglobate n cor-pul abraziv.
Rectificarea se caracterizeaz prin temperaturi mari n zona de achiere (900-1200C),
deoarece granulele abrazive trec prin adaosul de prelucrare cu viteze foarte mari (15-100 m/s) i
cu fore de frecare mari. Din acest motiv achiile deta-ate se obin sub form de scntei sau de
picturi incandescente.
Temperatura ridicat i presiunea mare pe suprafaa de achiere, care carac-terizeaz
prelucrrile prin rectificare, fac ca n stratul superficial al piesei achiate s se produc
transformri structurale i fizice.
Prelucrarea prin rectificare se utilizeaz n general cnd se impun cerine deosebite, ca:

l special (anduran, rezisten la coroziune, precizie de

micare, interschimbabilitate a organelor de main) ;

n comparaie cu celelalte metode de prelucrare prin achiere, rectificarea prezint

avantajul c se poate aplica la prelucrarea metalelor cu duritate mare sau a materialelor dure
utilizate la fabricarea sculelor achietoare
Rectificarea este operaia de achiere a pieselor metalice, cu ajutorul corpurilor abrazive,
n scopul obinerii unor suprafee foarte netede sau a unor dimensiuni foarte precise. Rectificarea
se folosete n special la prelucrarea fin a pieselor metalice cu duritate mare. Granulele abrazive
ale corpului de rectificat desprind de pe suprafaa piesei care se prelucreaz, un numr foarte
mare de achii de dimensiuni mici i form nedefinit. Aciunea de achiere a granulei abrazive
ncorporat ntr-o scul solid (piatra de rectificat) asupra stratului de metal ndeprtat nu este
ntru totul analoag cu cea a sculelor metalice. Datorit formei deosebite a prii active a granulei
i mrimii reduse (max. 0,05 mm) a grosimii stratului de metal asupra cruia se exercit aciunea
acesteia, procesul capt un caracter aparte. Dup cum se vede n figura 17.1, unghiul de
degajare este variabil i, n general, negativ. Cu ct unghiul de degajare este mai mare n valoare
absolut, situaie existent pentru majoritatea granulelor abrazive din stratul periferic al corpului
abraziv, procesul de achiere decurge cu o mare degajare de cldur, achierea propriu-zis fiind
precedat si de o deformare plastica foarte intens a materialului supus aciunii tiului granulei
abrazive. Pe msur ce muchiile de tiere se uzeaz, sub aciunea forelor crescnde de achiere,
granulele abrazive se desprind din masa liantului i apar altele noi, cu muchii de tiere ascuite,
corpul abraziv pstrndu-i proprietile de achiere.
Duritatea este proprietatea care asigura aceast comportare a corpurilor abrazive Astfel,
de exemplu, dac liantul corpului abraziv este prea moale, granulele abrazive se desprind fr a
fi tocite i ca atare, corpul abraziv se uzeaz prea repede; cnd liantul prea dur, nu este permis
detaarea granulelor tocite, corpul lustruindu-se, necesit o refacere a suprafeei active prin
reascuire. Pentru o rectificare corect, trebuie s se aleag caracteristicile corpului abraziv de
rectificat (de exemplu, natura liantului, natura materialului abraziv, duritatea, granulaia,
structura), n funcie de materialul piesei, forma suprafeelor care se rectific, gradul de netezire
urmrit, precizia dimensional care trebuie obinut, procedee de prelucrare utilizate. De
asemenea, pentru evitarea supranclzirii piesei i, n felul acesta, pentru a putea obine o precizie
ridicat, se recomand o rcire intens, utiliznd ca lichide de achiere emulsii cu concentraii
reduse

Rectificarea se realizeaza cu ajutorul unor scule numite pietre abrazive constituite din
materiale abrazive sub forma de granule care reprezinta si elementul activ care detaseaza aschia
si liantul care leaga granulele intr-un format, piatra abraziva propriu-zisa. Schema procesului de
rectificare poate fi asemanat cu aceea a prelucrarii prin frezare (figura 9.66.).

Schema procesului de aschiere prin rectificare

Particularitatile procesului de rectificare constau in faptul ca:
-spre deosebire de dintii frezei, granulele abrazive au pozitii dezordonate incat unghiurile
zonelor active a taisurilor au valori variabile ,intamplatoare. De exemplu, unghiul de degajare
este cel mai adesea negativ determinand deformatii mari ale stratului aschiat si temperaturi de
peste 1000oC in zona de contact piesa scula.
-taisurile pietrei nu sunt continue incat pe suprafata prelucrata apar rizuri care copiaza
configuratia granulelor abrazive.

.Materiale si scule abrazive.

Pietrele abrazive folosite la rectificare sunt constituite din granule abrazive legate ntre ele cu un
liant.
Granulele abrazive de diferite mrimi i forme prezint o serie de muchii i coluri cu care
execut achierea metalelor ca orice alt scul achietoare (fig. 1). Cele mai folosite materiale
abrazive sunt: corindonul, carborundumul, cuarul, cremenea, gresia, piatra ponce etc.
Prin legarea granulelor abrazive cu liani se obin pietre abrazive de diferite forme i dimensiuni,
n funcie de suprafeele ce urmeaz a fi prelucrate prin rectificare.
Lianii folosii n acest scop se mpart n:

liani anorganici: argil, feldspat, caolin etc;

liani organici: bachelit, elac, cauciuc etc.

Prin granulaia pietrei abrazive se nelege coninutul de granule abrazive de diferite mrimi
Achie exprimat n procente de greutate. Dup granulaie, materialul abraziv se mparte n cinci
fraciuni de mrime a granulelor: limit, mare, principal, complex i mrunt. Granulaia
materialului se determin prin cernere cu ajutorul unor site care au ochiuri de diferite dimensiuni,
n funcie de fraciunea de granulaie considerat.
Toate granulele care rmn ntr-o anumit sit se consider c fac parte din fraciunea de
granulaie a sitei respective.
Duritatea pietrei abrazive reprezint rezistena complexului abraziv-liant la smulgerea sau
desprinderea unei granule abrazive. Din acest punct de vedere, corpurile abrazive se mpart n
patru grupe de duritate (notate cu I, II, III i IV), iar n fiecare grup se face o submprire dup
gradul de duritate crescnd, notate cu a, b i c, astfel:
grupa I (a, b, c) pentru duritate moale;
grupa a II-a (a, b, c) pentru duritate mijlocie;
grupa a III-a (a, b, c) pentru duritate tare;
grupa a IV-a (a, b, c) pentru duritate foarte tare.
Structura pietrelor abrazive reprezint raportul dintre volumul total al pietrei i volumul porilor.
Aceast structur depinde de cantitatea i modul de repartizare a granulelor abrazive, precum i
de cantitatea de liant. Dup mrimea raportului exprimat mai sus, corpurile abrazive se mpart n
mai multe categorii de structur: foarte deas, deas, cu desime mijlocie, rar, foarte rar i
poroas.
Productivitatea i calitatea prelucrrii sunt influenate direct de aceste caracteristici. De aceea, la
alegerea pietrelor abrazive se vor avea n vedere i aceste caracteristici.

In cataloagele pietrelor abrazive pentru diferite caliti de material (oel tratat, netratat, font,
bronz etc.) se dau indicaii privind folosirea anumitor categorii de pietre abrazive, n funcie de
structur, granulaie i duritate (Anexa 2).
La operaiile de rectificare se folosete o rcire abundent, n scopul eliminrii achiilor, al
micorrii temperaturii la care piesa este nclzit, avndu-se n vedere frecarea puternic ce are
loc n timpul lucrului.
In timpul operaiei de rectificare are loc desprinderea granulelor de la periferia activ a pietrei
abrazive, aducnd n contact cu piesa noi granule cu tiuri i vrfuri neteite. Aceast operaie
de desprindere a particulelor nu are loc n mod absolut uniform pe toat suprafaa activ a pietrei
abrazive. De aceea este necesar ca piatra abraziv s fie ndreptat i corectat. ndreptarea se
execut cu un creion de diamant (fig. 2), care nltur un strat din piatra abraziv pentru a-i reda
forma geometric normal

In afar de creionul de diamant se mai utilizeaz role din oel clit (fig. 3), pietre din
carborundum etc.

O problem foarte important care apare la rectificare o constituie fixarea i echilibrarea pietrelor
abrazive. Acest lucru este foarte important datorit vitezei mari de rotaie a pietrei, care poate
crea fore centrifuge apreciabile din cauza neechilibrrii corespunztoare. Aceste fore centrifuge
pot, provoca spargerea discului, care are n general o rezisten mecanic mic.
Pentru a se evita accidentele care ar putea s apar datorit spargerii pietrei, aceasta se
controleaz s nu aib fisuri i se echilibreaz static i dinamic.
Dup echilibrare, piatra abraziv se ncearc la o turaie mai mare dect cea cu care va lucra n
mod obinuit.
Pentru montarea pietrei abrazive (fig. 4) pe captul arborelui 6 se folosesc flanele 2, care o
strng prin intermediul garniturilor din pnz cauciucat 4. Intre piatra abraziv i arbore se
gsete o buc de plumb 5. Discul 1 se strnge cu piulia 3.

3. Prelucrri executate prin rectificare

In funcie de forma suprafeei de prelucrat, rectificarea poate fi:

rotund,

plan

profilat.

Dup gradul de netezime al suprafeei prelucrate i de adncimea stratului de metal ndeprtat,

rectificarea poate fi:

de degroare

de finisare

Asa cum am mai aratat, sculele abrazive se compun din doua tipuri de materiale de baza:
materiale abrazive granulare si lianti. Materialele abrazive mai importante sunt naturale si
artificiale si sunt prezentate in tabelul 9.4.

Denumirea

Compozitia

Proprietati

Utilizari

Materiale abrazive naturale

Cuartul

100% SiO2

duritate mica la
7 Mohs

realizarea

glaspapirului

pentru

prelucrarea lemnului,
gresia si cremenea se pot utiliza pentru
ascutirea sculelor casnice

Smirghelul

25-30%

duritate

la realizarea hartiei de smirghel,

Al2O3adaos de 7,5Mohs

pentru prelucrarea materialelor cu duritate

MgO

mica si medie,

SiO2 si

silicati
Corindonul

Al2O3 cu adaos duritate

sub forma de pulberi sau hartie abraziva la

de

lucrari de finisare avand culoare albastru

SiO2 si 8-9Mohs

mica

safir, rosu rubin, galben topaz

Materiale abrazive artificiale

Electro

!00% Al2O3

duritate

la confectionarea pietrelor abrazive pentru

corindonul

relativ impur

normal-E

foarte pur

9-12Mohs

prelucrarea materialelor cu duritate mare si

foarte mare

nobil -En
Carborundul

92-94%SiC

duritate

la confectionarea pietrelor abrazive pentru

negru-Cn

95-97%SiC

9-15Mohs

prelucrarea

verde-Cv
Carbura

materialelor

cu

rezistenta

mecanica mai scazuta

de 85-90%BrC

bor

cristalizat

duritate peste la prelucrarea materialelor foarte dure si a

15Mohs

pietrelor pretioase

foarte fragila
Azotura

de 100%TiN

titan

pulbere

duritate egala la prelucrarea materialelor foarte dure si a

cu diamantul

diamantului

Liantii au rolul de a lega intre ele granulele abrazive dand in acelasi timp rezistenta
necesara pietrei. Piatra trebuie sa reziste la solicitarile mecanice datorate fortei de aschiere si de
inertie, la solicitarile termice cat si la actiunea lichidelor de racire. Cele mai utilizate tipuri de
lianti pentru confectionarea pietrelor abrazive sunt prezentate in tabelul 9.5.
Tipuri de lianti

Tabelul 9.5

Denumirea

Natura

Caracteristici

Lianti

anorganici pe baza de rezista la actiunea apei, uleiurilor, acizilor, la

ceramici

caolin si feldspat, prin solicitari termice, au rezistenta mica la solicitari

incalzire se inmoaie si mecanice, viteza periferica maxima admisa a pietrei
leaga granulele abrazive 35m/sec.

Lianti

anorganici formati din proprietati

mecanice

slabe,

uzura

rapida

si

magnezieni

magnezita

Lianti

anorganici din SiO2 si Conductibilitate ridicata, permit rectificarea unor

silicosi

silicati

neuniforma, se utilizeaza la rectificare uscata

suprafete sensibile la variatii de temperatura, viteza

periferica a pietrei sub 20m/sec.

Rasini

organici ex. bachelita

sintetice
Cauciuc

rezistenta mecanica mare a pietrei, viteze periferice

mari 45-90m/sec.

organici, cauciuc natu- elastici, pietre bine rezistente la socuri, viteze mari
ral si artificial

de lucru, se utilizeaza la finisare.

Sculele abrazive se caracterizeaza pe baza complexului de proprietati material abrazivliant si principalele lor caracteristici sunt: duritatea pietrei, granulatia si structura pietrei.
Duritatea pietrei se defineste ca raportul dintre rezistenta liantului la desprinderea
granulei sub actiunea fortelor de aschiere si rezistenta la uzura a muchiilor granulei. In procesul
de aschiere granulele se tocesc ca urmare fortele de aschiere cresc si la un anumit grad de uzura
ele se desprind permitand aparitia in zona activa a pietrei a unor noi granule cu muchii ascutite.
Acest proces se numeste autoascutire. Din punct de vedere al duritatii pietrele se impart in mai
multe categorii: pietre foarte moi si moi, pietre cu duritate medie, pietre tari si foarte tari. La
pietrele foarte moi granulele abrazive se desprind usor, liantul are capacitate de legare mica,
granulele nu se uzeaza foarte mult. Reascutirea pietrei se face de la sine in mod natural. La
pietrele foarte tari granulele se desprind greu, liantul are capacitate foarte mare de legare,
granulele ajung la o uzura avansata inainte de desprindere sau nu se desprind de loc, in acest caz
reascutirea pietrei trebuie facuta artificial altfel piatra se imbacseste si nu mai aschiaza.
Granulatia pietrei se defineste in functie de marimea relativa a granulelor. Din acest punct
de vedere se disting:
-granule abrazive cu dimensiuni cuprinse intre 2500-160

m si numar de granulatie intre

-pulberi abrazive cu dimensiuni cuprinse intre 160-40

m si numar de granulatie intre

10-98,

100-350,
-micropulberi cu dimensiuni cuprinse intre 40-3

m si numar de granulatie intre P28-P5 .

La rectificare granulatia cea mai utilizata este cuprinsa intre 600-20

m.

Structura pietrei se defineste ca raportul intre cantitatile de granule abrazive, liant si pori
din unitatea de volum a pietrei. Daca granulele realizeaza aschierea si liantul leaga granulele
intre ele, porii asigura cuprinderea aschiilor care se detaseaza in timpul procesului. In functie de
gradul de porozitate structura pietrei poate fi: foarte densa, densa, mijlocie, rara si foarte rara.
Pietrele cu structura foarte rara favorizeaza detasarea aschiilor, cu cat structura este mai densa
tendinta de imbacsire a pietrei creste mai ales in cazul prelucrarii materialelor cu duritate mica si
plastice.

Formele sculelor abrazive sunt variate si sunt prezentate in figura 9.67.

.Forme de scule abrazive: a) pietre cilindrice plane, b) pietre conice plane, c) pietre taler, d)
pietre oala, e) pietre bitronconice, f) pietre segmenti, g) pietre pila, h) pietre deget cu tija.
3.Operatii de rectificare.
Operatiile de rectificare se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:
-dupa gradul de netezire al suprafetelor si precizia dimensionala: rectificare de degrosare
si rectificare de finisare,
-dupa modul de utilizare a lichidelor de racire: rectificare umeda si rectificare uscata,
-dupa forma suprafetelor prelucrate: rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare si
interioare, rectificarea suprafetelor conice, rectificarea suprafetelor plane, rectificarea
suprafetelor profilate.
In cele ce urmeaza vom prezenta schemele operatiilor de prelucrare prin rectificare a
principalelor tipuri de suprafete.
Rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare se realiza cu prindere intre varfuri si fara
centre. Rectificarea cu prindere intre varfuri se poate realiza cu avans longitudinal si cu avans
transversal.

Rectificarea cu prindere intre varfuri cu avans longitudinal se utilizeaza la prelucrarea

pieselor de lungime mare de tipul axelor (figura 9.67.a). Piesa se prinde intre varfurile 3 si
executa miscarea de rotatie np care sa asigure o viteza vp=4-20m/min. numita si viteza de avans
de rotatie. De asemenea piesa executa si miscarea de avans longitudinal s L=(0,7-0,2)B rot/min.,
valori mai mari pentru regimuri de degrosare si mai mici pentru cele de finisare. Piatra de
rectificat executa miscarea principala de aschiere ns asigurand o viteza vs=30-40m/sec. Dar nu
mai mare decat viteza admisa pentru piatra respectiva. La sfarsitul fiecarei curse se executa o
miscare de patrundere sp care se alege in functie de rigiditatea piesei, calitatea si precizia
dimensionala cerute, valoarea adaosului practicat pe piesa etc.

. Rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare cu prindere intre varfuri cu avans

longitudinal transversal.
Rectificarea cu avans transversal a suprafetelor cilindrice exterioare (figura 9.68.b) se
aplica in cazul pieselor cu lungimi mai mici decat latimea pietrei de rectificat. In acest caz piesa
executa miscarea de avans de rotatie np, piatra executa miscarea de aschiere ns si in acelasi timp
miscarea de avans transversal st care depinde ca si in cazul precedent de rigiditatea piesei, de
tipul operatiei finisare sau degrosare, de calitatea suprafetelor si precizia dimensionala. Acesta
poate lua valori intre 0,0025-0,0045mm/rot. La aceasta prelucrare avansul longitudinal se poate
utiliza pentru uniformizarea uzurii pietrei.

Prelucrarea prin rectificare a suprafetelor conice se realizeaza in mod asemanator cu

prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare:
- prelucrarea prin rectificare cu avans transversal cu prindere intre varfuri cu piatra
unghiulara avand unghiul corespunzator conicitatii (figura 9.69.a)
- prelucrarea prin rectificare cu avans longitudinal transversal cu prindere intre varfuri cu
piatra cilindrica normala cu inclinarea piesei sau a capului port-scula la un unghi corespunzator
conicitatii (figura 9.69.b).
Alegerea parametrilor regimurilor de rectificare se face in aceleasi conditii ca si la
prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare intre varfuri.

Fig.9.69.Scheme de principiu a prelucrarii prin rectificare a suprafetelor conice.

Rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare fara centre se aplica pe scara larga la
rectificarea inelelor, rolelor, axelor si se realizeaza cu avans longitudinal dar si cu avans
transversal.
Rectificarea fara centre cu avans longitudinal se aplica la arbori de lungimi mari dar si la
piese mici precum inele si role, piese care se alimenteaza una dupa alta in flux continuu. In
principiu masinile de rectificat fara centre dispun de un element de ghidare 1 al pieselor 2, o
piatra disc de antrenare 3 si piatra de rectificat propriu-zisa 4 (figura 9.70.)

Rectificarea cilindrica exterioara fara centre cu avans longitudinal.

Piatra sau discul de antrenare se realizeaza din material abraziv sau din fonta si se roteste
cu o turatie na care asigura o viteza periferica va=10-50m/min. Fiind in contact cu piesa, discul de
antrenare antreneaza piesa in miscare de rotatie np care reprezinta avansul circular cu viteza
vp=va . In acelasi timp, discul de antrenare poate asigura si avansul longitudinal prin inclinarea
axei acestuia in raport cu axa pietrei de rectificat si deci a piesei cu un unghi
de avans longitudinal depinde de unghiul de inclinare

=(1-5)o . Viteza

si de viteza periferica a discului de

antrenare. Pentru asigurarea unui contact liniar cu piesa, suprafata exterioara a discului se
prelucreaza hiperboloidal. Piatra de rectificat realizeaza miscarea principala de aschiere n s cu o
viteza vs=30-40m/sec. Pentru realizarea adancimii de rectificat este necesara o miscare de avans
de patrundere sp care poate fi obtinut prin deplasarea discului de antrenare sau a pietrei de
rectificat.
In cazul prelucrarii fara centre cu avans transversal, schema este aproximativ aceeasi cu
observatia ca discul de antrenare are axa paralela cu piatra de rectificat, avansul longitudinal
lipseste, indepartarea adaosului se face prin avans transversal cu valori cuprinse intre st=0,010,003mm-rot. In functie de tipul prelucrarii, mai mari la degrosare si mai mici la finisare.
Rectificarea suprafetelor cilindrice interioare.
Procesul de aschiere este asemanator cu cel de la rectificarea cilindrica exterioara avand
ca miscari:
-miscarea principala de aschiere ns executata de scula, piatra abraziva,

-miscarea de avans circular np executata de piesa,

-avansul de patrundere sp executat de scula,
-avansul longitudinal sL executat de scula sau piesa.
Caracteristica acestui proces este limitarea diametrului discului abraziv la 0,7-0,9din
diametrul piesei de prelucrat, conditie a asigurarii preciziei de prelucrare si a calitatii suprafetei.
Pentru asigurarea unor viteze de aschiere corespunzatoare vs=25m/sec., se impune utilizarea unor
turatii mari care in cazul diametrelor mici ale pieselor pot ajunge la 200000rot/min.
In functie de modul de prindere si antrenare a piesei se utilizeaza rectificarea cilindrica
interioara cu prindere in universal sau platou rectificarea fara centre

Rectificarea cilindrica interioara cu prindere in universal.

rectificarea cilindrica interioara fara centre: 1, 4-discuri de sprijin, 2-piesa, 3-piatra, 5disc de antrenare.

Rectificarea suprafetelor profilate.

Rectificarea suprafetelor profilate se executa dupa urmatoarele scheme de prelucrare:
-cu scule abrazive obisnuite, caz in care profilul se obtine cu sablonul sau prin miscari
relative intre piesa si scula, prin combinarea avansurilor longitudinal si transversal,

-cu scule abrazive profilate, pentru prelucrarea pieselor profilate scurte in productie de
serie mare si de masa utilizand avansul transversal.
Rectificarea suprafetelor plane.
Asa cum este definita, operatia serveste la prelucrarea suprafetelor plane in vederea
cresterii preciziei dimensionale si a calitatii suprafetei. Dupa modul cum actioneaza discul
abraziv se intalnesc:
-rectificarea plana cu suprafata periferica a discului, figura 9.73a.
-rectificarea plana cu suprafata frontala a discului, figura 9.73b.

Fig.9.73. Rectificarea plana a) cu suprafata periferica a discului b) cu suprafata frontala a

discului.
In ambele cazuri miscarea principala ns este executata de scula si de asemenea avansul de
patrundere sp . Piesa fixata pe masa masinii executa miscarile de avans longitudinal s L si
transversal st .
Rectificarea plana periferica utilizeaza de obicei pietre abrazive cilindrice. Suprafata de
contact piesa scula este mica si caldura produsa se disipeaza repede. Ca urmare procedeul se
poate utiliza la prelucrarea pieselor sensibile la fisurare, la decalire, la deformare, la prelucrarea
pieselor mici de precizie de regula la productii individuale si de serie mica.

Rectificarea plana frontala se utilizeaza in cazul pieselor de dimensiuni mari si a unei

raciri mai eficiente prin utilizarea lichidelor de racire.

Scheme tehnologice utilizate

1) Metode de prelucrare a alezajelor cilindrice prin rectificare.
Alezajele se pot rectifica n dou metode:
-

cu piesa n micare de rotaie: aplicabil la piesele mici, cu forme regulate (discuri,

buce, roi dinate, etc.) care se pot fixa uor n mandrina mainii i care nu sunt uor
deformabile;

cu piesa fix: pentru piese cu dimensiuni mari i form complex (blocuri de cilindrii
i carcase) care se fixeaz greu n mandrin.

La prelucrarea pieselor fixate n mandrina mainii (fig. 1, a) piatra abraziv execut

micarea principal de achiere, cu turaia nd i micrile de avans longitudinal sd i de
ptrundere st, iar piesa execut numai micarea de avans circular cu turaia np care are sens
contrar micrii discului abraziv.
La procedeul de prelucrare a alezajelor cu piesa fix, discul abraziv execut toate
micrile necesare realizrii procesului de achiere (fig. 1, b) piesa fiind fixat pe masa mainii
cu axa n poziie orizontal sau vertical.

Micrile executate de discul abraziv sunt:

-

micarea principal de achiere nd (micarea de rotaie n jurul axei sale);

micarea de rotaie n jurul axei alezajului (micarea planetar) sc;

micarea de avans longitudinal sl;

micarea de avans transversal st (de ptrundere).

2) Metode pentru rectificarea suprafeelor conice interioare

Pentru prelucrarea alezajelor conice, se folosesc urmtoarele metode:
-

rectificarea prin treceri succesive;

rectificarea cu avans de ptrundere;

rectificarea pe maini de rectificat planetar.

Rectificarea prin treceri succesive (fig. 2 I) se folosete la rectificarea alezajelor conice

pe maini de rectificat universale.

Ppua port-pies se rotete cu unghiul de nclinaie 2 ( fiind unghiul la vrf al

conului). piesa de prelucrat, fixat n dispozitivul de prindere al ppuii port-pies, execut
micarea de avans II.

Discul de rectificat, fixat pe arborele principal, execut micarea principal de achiere I,

micarea de avans longitudinal III i micarea de avans transversal IV mpreun cu ppua portscul.

Rectificarea cu avans de ptrundere (fig. 2, II) se aplic pentru prelucrarea alezajelor cu

lungimea conului mic. Metoda se caracterizeaz printr-o productivitate ridicat, n schimb
calitatea suprafeei prelucrate este mai slab fa de cea obinut la rectificare prin treceri
succesive, datorit faptului c pe suprafaa piesei rmn urme circulare.
Piesa de prelucrat se rotete mpreun cu capul de prindere fixat pe captul arborelui

principal al ppuii port-pies cu un unghi de nclinare 2 i execut micarea de rotaie II n

jurul axei nclinate.
Piatra de rectificat fixat pe arborele port-scul execut micarea principal de achiere I
i avansul III.
Rectificarea suprafeelor conice interioare pe maini de rectificat rotund interior
planetar (fig. 3) se aplic pentru piese cu dimensiuni i mas mare la care alezajul conic are
dimensiuni mari.

Prin acest procedeu se pot obine coniciti pn la 6, lungimea piesei conice fiind relativ
mic. Micrile necesare rectificrii sunt:
I micarea principal de achiere (de rotaie a pietrei n jurul axei sale);
II micarea planetar (de rotaie a pietrei n jurul alezajului ce se rectific);
III micarea de avans radial executat de capul de rectificat;
IV micarea de avans de ptrundere executat tot de capul de rectificat.
Conicitatea piesei se obine prin legtura cinematic rigid dintre avansul radial III i
avansul de ptrundere IV. Mrimea acestor avansuri se alege astfel nct rezultanta celor dou
micri R s fie paralel cu generatoarea conului de rectificat.
Piatra de rectificat se alege cu conicitatea egal cu a piesei.
Tehnologia de prelucrare i elementele regimului de achiere se stabilesc la fel ca pentru
alezajele cilindrice.
Scule i dispozitive utilizate la prelucrarea alezajelor prin rectificare

Scule abrazive

Pentru rectificarea alezajelor se folosesc pietre abrazive cu sau fr tij de forme variate:
cilindrice, tronconice, etc.(fig. 4).

Pentru realizarea unei productiviti maxime la rectificare este necesar ca arborii

posrtscul s aib o construcie rigid cu diametre i lungimi corespunztoare. Se va acorda o
mare atenie la alegerea pietrei abrazive din punct de vedere al formei, dimensiunilor i al
principalelor caracteristici (abraziv, liant, granulaie, duritate).
Diametrul pietrei de rectificat se alege n funcie de alezajul de prelucrat.

Dispozitive de prindere a pieselor

Pentru prinderea i fixarea pieselor la rectificarea rotund se folosesc: universale

acionate mecanic sau pneumatic, dispozitive cu buc elastic, dispozitive cu membran.
Aceste dispozitive trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-

s asigure o prindere rigid fr a deforma piesa;

s asigure a bun centrare a suprafeelor interioare fa de cele exterioare;

s asigure o manipulare simpl la prinderea i desprinderea piesei;

s asigure echilibrarea perfect a meselor aflate n micare, pentru a nu solicita

arborele principal al mainii n timpul lucrului.

Prinderea pieselor cu perei subiri n universal se va face prin folosirea unor bacuri
speciale cu suprafaa i lungimea de contact ct mai mari la piesa de rectificat (fig. 5.a).

De asemenea, se poate folosi dispozitivul de prindere cu trei bride, pe faa frontal a

piesei (fig. 5.b), aceasta centrndu-se pe placa de baz a dispozitivului.

La producia de serie i n mas se folosesc dispozitive cu membran elastic din oel (fig.
6). Membrana 1 comand trei sau mai multe bacuri 2, care strng uniform piesa de prelucrat.
Membrana este acionat de tija pistonului 3 al unui cilindru cu aer comprimat, montat n lungul
arborelui principal.

Masina de rectificat plan.

Fiecare procedeu de prelucrare prezentat impune utilizarea unor masini adecvate de
rectificat care sa realizeze miscarile necesare procesului. Intalnim astfel: masini de rectificat
rotund exterior si conic exterior cuprindere intre varfuri, masini de rectificat exterior fara centre,
masini de rectificat rotund interior cu prindere in universal, masini de rectificat interior fara
centre, masini de rectificat plan cu ax orizontal, masini de rectificat plan cu ax vertical, masini de
rectificat speciale.

Schema masinii de rectificat plan.

Principalele parti componente ale masinilor de rectificat plan sunt: 1-batiul, 2-papusa port
scula, 3-masa port piesa, 4-coloana, motoare electrice ME1, ME2 si instalatii hidraulice de
actionare MH1, MH2, MH3, grup de pompare, pupitru de comanda . La aceste masini de regula
miscarile de avans longitudinal, transversal si de patrundere se executa hidraulic.
Masinile de rectificat sunt masini specializate in efectuarea prelucrarilor de
aschiere prin procedeul rectificarii (fig.2.9).
Rectificarea este utilizata in vederea prelucrarilor de finisare a suprafetelor
pieselor tratate termic sau nu, permitand realizarea celor mai ridicate precizii dimensionale si de
forma ( 0,001[mm]) si a unor rugozitati Rz 1 [mm]. Aceste performante se obtin datorita
adaosului de prelucrare mic ( 0,1[mm]), specificului de lucru al sculelor aschietoare, care
desprind aschii de grosime foarte mica distribuite aleator pe suprafata prelucrata, precum si
rigiditatii si preciziei geometrice ridicate a sistemului tehnologic de prelucrare, in special a
masinii-unelte.
Sculele aschietoare folosite la rectificare se numesc corpuri sau pietre abrazive.
Ele sunt formate din (fig.5.55): 1 - particule abrazive; 2 - liant solid; 3 - pori.
Particulele abrazive se clasifica dupa marime in: granule abrazive (2500160 [mm]),
pulberi abrazive (16040 [mm]) si micropulberi abrazive (403 [mm]). La fabricarea
corpurilor abrazive se utilizeaza granulele si pulberile abrazive.

Materialele folosite la fabricarea particulelor abrazive pot fi impartite in trei grupe:

- pe baza de oxizi de aluminiu naturali sau sintetici: corindon, electrocorindon, smirghel,
abrazit,etc.;
- pe baza de siliciu: cuart, cremene, gresie, sticla, etc.;
- pe baza de carbon: diamant, carbura de siliciu (carborund), carbura de bor, etc.
Liantul are rolul legarii particulelor abrazive intre ele si mentinerii formei
corpului abraziv. Dupa natura lor liantii pot fi:
- anorganici (sau ceramici), cel mai des un amestec de argila, feldspat, cuart si caolin,
care se sinterizeaza la 12001300C;
- organici, pe baza de lacuri (serlac), bachelita sau cauciuc natural sau sintetic.
Liantul este elementul care da pietrei abrazive caracteristica de duritate, care reprezinta
capacitatea de mentinere a granulelor uzate, sub actiunea fortelor exterioare. Se cunosc cinci
grupe de duritate notate cu litere ale alfabetului latin si inscrise pe corpul abraziv: foarte moale
(E, F, G); moale (H, I, J, K); mijlocie (L, M, N, O); tare (P, Q, R, S) si foarte tare (T, U, V, Z).
Duritatea unui corp abraziv prezinta o importanta foarte mare privind fenomenul de
autoascutire, care consta din desprinderea particulelor uzate ca urmare a cresterii fortelor de
aschiere si refacerea automata a capacitatii de aschiere a corpului abraziv. Pentru ca acest
fenomen sa fie folositor, duritatea pietrei trebuie sa corespunda materialului de prelucrat si
regimului de lucru. De regula, pietrele abrazive dure se folosesc la rectificarea materialelor moi,
iar cele moi pentru materiale dure, exceptie facand materialele foarte moi (neferoase) care se
rectifica cu pietre foarte moi si poroase.

Porii

corpului

abraziv prezinta

importanta

deosebita, deoarece ei servesc ca spatii de acumulare a

aschiei si totodata asigura patrunderea lichidului de racireungere cat mai aproape de muchiile aschietoare active. La
pietrele normale porii au marimea granulelor abrazive si
ocupa cca. 50 [%] din volumul pietrei, iar la cele poroase
ajung la cca. 75 [%] din volum.
Dupa un anumit timp de prelucrare, functie de

regimul de lucru, porii sculei se infunda (imbacsesc) cu materialul prelucrat, corpul abraziv
pierzandu-si capacitatea de aschiere: debitul de aschii scade, frecarile si fortele de aschiere cresc,
temperatura de asemenea, aparand arsuri pe suprafata prelucrata. Refacerea capacitatii de
aschiere a sculei se realizeaza indepartand stratul superficial cu ajutorul unui varf de diamant,
sau de carbura dura, sau cu ajutorul unui corp abraziv cu granulatie mai fina si duritate mai mare,
refacandu-se cu aceasta ocazie si forma geometrica a corpului abraziv. Aceasta operatie se
numeste de indreptare a corpului abraziv.
n figura 5.56 sunt prezentate diferite forme de corpuri abrazive: discuri abrazive (acilindric, b profilat, c taler); pietre oala (d cilindrica, e tronconica); bare abrazive
(de diferite forme ale sectiunii, fj ); pietre cu tija, pentru rectificari interioare (de diferite forme
si marimi, kn ).
Discurile si oalele abrazive sunt prevazute cu alezaj de diametru mic sau mare si se
monteaza direct sau indirect pe arborele masinii, cu ajutorul unor flanse de prindere si a unor
contragreutati de echilibrare; barele abrazive se monteaza sub forma de segmenti pe capete de
rectificat, iar pietrele cu coada se prin in bucse elastice.
Clasificarea masinilor de rectificat se poate face dupa mai multe criterii, cel mai
important fiind tipul suprafetei prelucrate, dupa care se cunosc:
- masini de rectificat rotund (suprafete de revolutie), cilindrice sau profilate,
exterioare sau interioare, cu prinderea piesei intre varfuri sau fara centre;
- masini de rectificat plan, cu periferia discului sau cu partea frontala a acestuia;
- masini de rectificat speciale: pentru filete, roti dintate, arbori cotiti, arbori cu
came, prin copiere, de ascutit scule, etc.
Dintre acestea, in continuare vor fi prezentate cele mai raspandite si anume:
masinile de rectificat rotund universale; masinile de rectificat rotund fara centre; masinile de
rectificat rotund interior cu cap de prindere; masinile de rectificat interior planetare; masinile de
rectificat plan cu periferia discului abraziv (orizontale); masinile de rectificat plan frontale
(verticale); masinile de rectificat filete si masinile de rectificat prin copiere.
Masini de rectificat rotund.
Aceste masini sunt concepute pentru prelucrarea suprafetelor circulare (de
revolutie) fiind de mai multe tipuri si anume:
- masini de rectificat rotund exterior, care pot fi:

- cu prinderea piesei intre varfuri;

- fara centre.

- masini de rectificat rotund interior, care sunt:

- cu cap de prindere a piesei;
- planetare.
- masini de rectificat universale, care permit prelucrarea suprafetelor exterioare si
interioare.
Masinile de rectificat rotund exterior cu prinderea piesei intre varfuri pot prelucra
suprafete cilindrice, conice, profilate (scurte) si frontale, cu productivitate ridicata. Ele se
construiesc in doua variante; cu masa mobila (pentru piese mici) si cu papusa portpiatra mobila
(pentru piese cu gabarit mare). Unele modele, utilizand accesorii speciale, pot prelucra si
suprafete interioare.
Masini de rectificat rotund universale.
Aceste masini sunt destinate prelucrarii suprafetelor cilindrice, conice, profilate si
frontale, exterioare si interioare, la piese de dimensiuni mici-mijlocii, cu prindere intre varfuri,
atat pentru unicate cat si pentru productia de serie.

Principiul de lucru al acestor masini, particularizat pentru rectificarea unei

suprafete exterioare a fost prezentat in figura 2.9.
Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat rotund universale este
prezentat in figura 5.57, cu referire la masina RU 100, de fabricatie romaneasca. Ea este alcatuita
din urmatoarele elemente: 1 batiu; 2 sanie longitudinala; 3 masa; 4 papusa mobila; 5
pinola; 6 sanie radiala; 7 papusa portpiatra; 8 dispozitiv de rectificat interior; 9 papusa
portpiesa; 10 placa de baza; 11 instalatie de recirculare a lichidului de racire-ungere.
Dispozitivul de rectificat interior 8 este un accesoriu normal al acestor masini. El
se monteaza pe papusa portpiesa 7 si consta dintr-o brosa de rectificat, in care se fixeaza scula,
antrenata de la un motor propriu, printr-o transmisie multiplicatoare de turatie cu curea lata.
Brosa este fixata pe un brat articulat, care permite aducerea sau indepartarea ei din pozitia de
lucru, fara demontarea dispozitivului.
Cinematica masinii permite realizarea urmatoarelor miscari:
- n miscarea principala de aschiere, executata de piatra de rectificat, avand
viteza periferica v = (2535) [m/s];
- wc miscarea de avans circular, executata de arborele portpiesa, asigurand piesei
o viteza periferica maxima de (1012) [m/min], in ambele sensuri, reglabila continuu
printr-un variator electric de turatie.
- wl miscarea de avans longitudinal, o miscare rec-tilinie-alternativa realizata de sania 2,
actionata hidra-ulic;
- wr miscarea de avans radial, o miscare inter-mitenta realizata la capetele de cursa ale
miscarii wl , cu pas reglabil intre (0,010,1)[mm/cursa] (la degrosare) si intre (0,0050,015)
[mm/cursa] (la finisare), executata de sania radiala 6, combinata cu o miscare de pozitionare
radiala, wpr, de apropiere-indepartare pe o cursa constanta de 40 [mm];

- wp1 miscarea de pozitionare axiala a papusii portpiesa 9, executata de placa de

baza 10;
- wp2 miscarea de pozitionare axiala a papusii mobile;
- wp3 miscarea de potitionare de rotatie in jurul unei axe verticale, executata de
papusa portscula 7;
- wp4 miscarea de pozitionare de rotatie in jurul unei axe verticale, executata de
papusa portpiesa 9;
- wp5 miscarea de pozitionare de rotatie in jurul unei axe verticale , executata de
masa masinii 3.
Miscarile de lucru pot fi realizate manual sau in ciclu semiautomat (in cazul
productiei de serie).

Prelucrarile specifice executate pe aceste masini sunt urmatoarele:

- prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare si interioare, utilizand avansul
longitidinal wl si radial wr (fig.2.9);
- prelucrarea suprafetelor conice, prin mai multe metode (fig. 5.58):
- prin rotirea papusii portpiesa 9 in miscarea de pozitionare wp4, utilizand
avansurile longitudinalwl si radial wr (fig.5.58,a), metoda aplicata la prelucrarea pieselor scurte
cu conicitati mari;
- prin rotirea mesei 3 in miscarea de pozitionare wp5, utilizand avansurile
longitudinal wl si radial wr (fig.5.58,b), metoda aplicata la prelucrarea pieselor lungi cu conicitati
mici (a< 6);

- prin rotirea papusii portpiatra in miscarea wp3, utilizand avansul radial wr, metoda
aplicata la prelucrarea suprafetelor scurte (mai mici decat latimea pietrei abrazive) cu conicitati
mici-mijlocii;

Fig.5.59
Fig.5.59

- prelucrarea suprafetelor profilate scurte, utilizand o piatra profilata si miscarea

de avans radial wr (fig.5.59);
- prelucrarea suprafetelor plane frontale (a umerilor) utilizand partea laterala a pietrei si
avansul radial wr sau prin rotirea papusii portpiesa 9 (miscarea wp4 ) cu un unghi de 90 si
utilizand avansul longitudinal wl (la prelucrarea suprafetelor plane frontale la piese de revolutie).
Masini de rectificat rotund fara centre.
Sunt masini de productivitate foarte mare destinate productiei de serie mare si
masa, utilizate mai ales la prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare si interioare, dar si a celor
profilate, la piese de dimensiuni mici si forme simple.
Principiul prelucrarii suprafetelor exterioare cilindrice este redat in figura 5.60, in
care s-au notat:1-piatra de rectificat (scula);2-piesa;3-piatra pentru antrenare;4-rigla de
conducere.
Piatra de rectificat 1 are granulatia si dia-metrul mai mari decat discul de antrenare 3,
ambele rotindu-se in acelasi sens cu turatiile nP >na.Piesa 2 este asezata pe rigla de conducere
4,avand

centrul suprainaltat fata de linia centrelor celor doua pietre abrazive. Datorita granulatiei
mai fine, discul de antrenare 3 antreneaza piesa cu un moment de frecare mai mare decat cel de
aschiere, determinat de discul 1, astfel ca piesa va capata o miscare de avans circular wc , avand
sensul si modulul lui va. Datorita vP >va, piesa coboara aparent cu viteza vR, mentinandu-se astfel
in contact permanent cu rigla 4.
Piatra de antrenare 3 poate avea axa paralela sau inclinata cu unghiul b = (26)
fata de axa pietrei 1. Daca b = 0, prelucrarea se realizeaza cu avansul radial wr executat de piatra
1 sau 3. Daca b 0, viteza de antrenare va se descompune in doua componente: wc , care
reprezinta avansul circular si wl avansul longitudinal al piesei. Datorita distantei variabile
dintre generatoarele celor doua pietre, pe masura ce piesa se deplaseaza axial in miscarea wl ,
apare si o miscare aparenta de avans radial, cota prelucrata pe piesa fiind determinata de distanta
minima dintre discuri corespunzatoare normalei comune in punctul A.
Se constata ca metoda are o cinematica simpla si eficienta, iar piesa nu este prinsa
intr-un dispozitiv ci se autoaseaza pe rigla 4, primind automat miscarile de avans.
Principiul constructiv si functional al masinilor de recti-ficat fara centre este prezentat in
figura 5.61, in care s-au notat: 1-batiu; 2-sanie radiala; 3-papusa de antrenare;4-pia-tra de
antrenare; 5,9-dispozitiv de indreptare a pietrelor;6-ri-gla de conducere; 7-piatra de rectificat; 8papusa portpiatra de rectificat.
Pe aceste masini se prelu-creaza in general suprafete
exterioare, prin doua metode:
- cu avans longitudinal (b >0), in acest caz putandu-se prelucra numai piese
simple cu un singur diametru, sau piese in trepte numai la diametrul maxim;
- cu avans radial (b = 0), in acest caz putandu-se prelucra si piesele in trepte la
diametrele mici.

Cu ajutorul unor role de ghidare a piesei se pot realiza si prelucrari interioare.

Deservite de sisteme de alimentare automata cu semifabricate, aceste masini
prelucreaza continuu, asigurand cele mai mari productivitati posibile.
De asemenea, aceste masini utilizeaza frecvent sisteme de control activ al cotei
prelucrate, piesele fiind masurate continuu la iesirea de pe rigla si, in functie de evolutia cotei,
masina primeste comenzi de deplasare radiala pentru compensarea uzurii pietrelor abrazive si
incadrarea diametrului in toleranta prescrisa.

Netezirea fin a metalelor

Operaiile de netezire se aplic pentru a se obine suprafee cu un grad nalt de netezime.
Principalele operaii de netezire fin utilizate Ia prelucrarea metalelor sunt honuirea,
vibronetezirea, lepuirea, rodarea i lustruirea fin.
Honuirea. Honuirea este operaia de prelucrare prin achiere prin care

a.
se

urmrete

obinerea

unui

grad

nalt

de

netezime,

special

suprafeelor

cilindrice interioare. Scula achietoare se numete cap de honuit i este alctuit n principiu din
barele
central
este

rotaie

abrazive

cu arcurile

3.

micare
I

cu

(fig.8,a),

complex

micarea

de

axul

La aceast prelucrare, micarea principal de

achiere

dup

de

translaie

care
elice,

sunt

rezultat

alternativ

fixate

din

II.

In

compunerea
timpul

micrii

prelucrrii,

de

barele

abrazive sunt apsate pe periferia piesei 4, de ctre arcurile 3.

Pentru mbuntirea condiiilor de prelucrare, n timpul lucrului se face o rcire
abundent cu petrol.
Vibronetezirea. Vibronetezirea este o prelucrare de netezire fin, care

b.
se

execut

avans

lente

cu

micri
II.

rectilinii-alternative

Dispozitivul

de

rapide

prelucrare

I,

combinate

(fig.8,b)

cu

const

micri
din

de

barele

abrazive 1, legate de placa 2, apsate asupra piesei 4 de arcurile 3. Pentru prelucrarea uniform
pe toat suprafaa piesei, aceasta execut o micare de rotaie II .
c.

Lepuirea. Lepuirea este o operaie de prelucrare cu granule abrazive

suspensie, aezate ntre suprafaa de prelucrat a piesei 3 i dispozitivul de lepuit 1 i 2. La aceast

prelucrare se execut o micare complex (fig.8 , c)

d.

Rodarea.Rodarea este operaia

de prelucrare efectuat cu o past abraziv

aezat chiar ntre suprafeele pieselor ce se asambleaz. In urma prelucrrii rezult o netezime
foarte bun a celor dou suprafee conjugate.
e.

Lustruirea. Lustruirea se execut cu discuri moi din psl sau piele, mbibat cu

past abraziv foarte fin.

Msuri de tehnic a securitii m uncii la rectificare

La prelucrarea pe mainile de rectificat trebuie respectate msurile generale de tehnic a
securitii muncii indicate la prelucrarea pe maini-unelte , precum i o serie de norme specifice,
cum ar fi:
nainte de nceperea lucrului se verific starea mainii;
lucrul
a

mainile

la

parametrilor

de

de

rectificat

lucru

din

este

permis

documentaia

numai

tehnologic.

cu

respectarea

Dintre

acetia,

strict
de

cea

mai mare importan este viteza de rotaie a discului abraziv, care nu trebuie
depit,

pentru

nu

se

produce

spargerea

pietrei

din

cauza

forelor

centri

fuge;
pietrele

abrazive

trebuie

ferite

de

lovituri

trepidaii

pentru

nu

se produce fisurarea acestora;

discurile abrazive trebuie pstrate n ordine, cunoscndu-se caracteristicile lor, natura liantului
etc, pentru a se evita utilizarea greit a unora la turaii mai mari dect cele admise;
discurile abrazive noi se verific, prin ncercare la sunet, dac nu suntcumva fisurate. Aceast
operaie se execut prin suspendare de un fir i lovire uoar cu un ciocan de lemn. Sunetul
produs trebuie s fie clar;
discurile abrazive se monteaz pe arborele mainii de rectificat de ctre muncitorii pregtii n
acest scop;
pietrele abrazive sunt nchise ntr-o carcas, fiind lsat liber o poriune n zona unde are loc
prelucrarea. Acest lucru este necesar pentru a se producerea accidentelor n cazul spargerilor
discurilor;
micarea de rotaie a pietrei de rectificat se cupleaz n afara contactului cu piesa ce urmeaz a
fi prelucrat;
pentru

se

evita

unele

posibile

accidente,

la

rectificare

ecrane de protecie, iar cnd acest lucru nu este posibil ochelari de protecie.

se

folosi

Concluzii generale
Calitatea pieselor obinute depinde de urmtorii factori : - maina unealt (rigiditate
static, rigiditate dinamic, felul acionrii, capacitate) ; - regimul de achiere (viteza de rotaie,
viteza de oscilaie, amplitudine, frecvena, fora de apsare, timpul de lucru) ; - semifabricat
(material, precizia formei, precizia dimensional, starea structural a stratului superficial,
calitate, natura prelucrrii anterioare, rugozitate iniial) ;- dispozitiv de fixare pies (precizia de
orientare i fixare pies) ; - corp abraziv (granulaie, liant, duritate, structur, distribuie granule,
forma, condiii de execuie, parametrii geometrici i liniari ai granulelor, poziia n achiere) ;mediul de achiere (vscozitate, compoziie, temperatura, natura lichidului, debit) ; - factori
externi (operator uman, vibraii, temperatura etc.). Din cele artate mai sus se poate concluziona
c studierea fenomenelor care influeneaz calitatea suprafeei se constituie ntr-o premis pentru
mbuntirea tehnologiilor de prelucrare i dezvoltarea de noi echipamente. Metoda se
recomand pentru obinerea de rugoziti mai mici de Ra = 0,4 m, suprafee portante mari,
pentru a ndeprta stratul superficial degradat obinut din operaiile anterioare (strunjire fin,
rectificare). Procedeul permite obinerea de rugoziti foarte mici i ameliorarea calitii
suprafeei anterior finisate cu urmtoarele efecte: -mbuntirea rezistenei suprafeelor la uzur
deoarece contactul are loc pe stratul metalului de baz (sau, cel puin, foarte aproape de el); - se
elimin striurile, i n consecin, micoreaz coeficientul de frecare dintre suprafeele
suprafinisate aflate n contact, micare relativ; -barele abrazive utilizate ca scule, nu formeaz
noi faete pe suprafeele prelucrate ci din contra, elimin o parte din cele lsate la rectificare

BIBLIOGRAFIE

1. Amza, Gh. .a. (2000), Achierea i microachierea materialelor, Bucureti, Ed. Bren,;
2. Atanasiu N. .a. (1978), Tehnologia prelucrrii metalelor, EDP
3. Frumuanu, G. (2008), Utilaje si echipamente pentru prelucrri mecanice,
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
4. Georgescu, G. S. (1959), Cartea rectificatorului, Editura Tehnic
5. http://adi-x.blogspot.com/2005/04/scurt-istoric-privind-prelucrarea-su.html
6. http://www.didactic.ro/
7. http://www.ttonline.ro/articole/ma%C5%9Fini-de-rectificat-geibel-hotz-%E2%80%93germania
8. Moraru ; Margineanu ; Oghinat Utilajul si tehnologia meseriei Construcii de maini ,
manual clasa a XI a licee industriale cu profil mecanic; Bucuresti , Editura Didactica Si
Pedagogica 1998
9. N. Huzum; G. Rantz Maini utilaje si instalaii din industria construciilor de maini
manual pentru licee industriale clasa a XII a i coli profesionale Bucureti , Editura
Didactica si Pedagogica 1979
10. Voicu ; Gheorghe ; Priboescu UTILAJUL SI TEHNOLOGIA PRELUCRRILOR
PRIN ACHIERE manual clasa a XI a licee industriale cu profil mecanic; Bucureti
, Editura Didactica Si Pedagogica 1980
11. Voicu, M. .a. (1988), Utilajul i tehnologia prelucrrilor prin achiere, manual pentru
clasa a XI-a, licee industriale cu profil de mecanic, meseria prelucrtor prin achiere, i
coli profesionale, EDP, Bucureti