Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rectificarea este procedeul de prelucrare prin aschiere in scopul obtinerii unei precizii dimensionale
si a unei calitati superioare a suprafetelor. In general, rectificarea este o operatie de finisare. Se aplica in urma
altor operatii de prelucrare prin aschiere. Pentru semifabricatele cu adaos de prelucrare mic si duritate mare
(forjate, turnate) rectificarea se poate utiliza ca unic procedeu de prelucrare.
Schema de principiu a rectificarii este reprezentata in fig de mai jos :
Schema de principiu
Schema de principiu
a rectificarii plane
Generarea unei suprafete prin rectificare este posibila prin combinarea celor doua miscari necesare
aschierii: miscarea principala de aschiere, miscare de rotatie, executata de scula, miscarea de avans, rectilinie
sau circulara, executata de piesa sau de catre scula.
In functie de modul in care scula ataca materialul piesei, se deosebesc doua scheme tehnologice de baza:
- rectificarea cu partea periferica a pietrei abrazive;
- rectificarea cu partea frontala a pietrei abrazive. Productivitatea prin aceasta metoda este maxima, dar
calitatea suprafetei prelucrate este inferioara.
Din aceasta cauza, de multe ori, degrosarea se executa cu partea frontala a sculei, iar finisarea se face
cu periferia sculei.
SCULE DE RECTIFICAT
Sculele utilizate la rectificare se numesc pietre sau discuri abrazive. Ca si freza, discul abraziv are mai
multe taisuri, dar, spre deosebire de acesta, taisurile au orientari diferite si in marea majoritate a cazurilor,
unghiuri de degajare negative.
Piatra abraziva este formata din granule abrazive foarte dure inglobate intr-un liant. Ca materiale
abrazive se pot folosi: electrocorindonul (corindon artificial din bauxita si carbune), carbura de siliciu sau de
bor, sticla, smirghelul, corindonul natural, cuartul, cremenea, piatra ponce, diamantul. Acestea vor fi legate cu
ajutorul unor lianti anorganici ceramici sau minerali, sau organici, cum sunt: bachelita, cauciucul, rasinile sau
insertiile.
Duritatea unei pietre abrazive este o notiune care se foloseste pentru a defini rezistenta opusa de liant
fortelor exterioare ce tind sa smulga granulele abrazive de pe suprafata corpului abraziv. Duritatea sculei
serveste la alegerea regimului de aschiere, tinnd cont ca in cazul unui regim incorect apar forte de aschiere ce
pot smulge granulele. Pentru a usura alegerea unei pietre abrazive s-au stabilit patru grupe de pietre abrazive,
pe baza gradului de duritate, in cadrul fiecarei grupe duritatea cresc nd de la a la c. Astfel avem:
Pietrele abrazive lucreaza la turatii foarte mari, la care exista pericolul de accidente in cazul spargerii
sculei. Cauzele spargerii unui disc abraziv pot fi: existenta unor defecte de fabricatie, montarea incorecta a
pietrei pe axul port-piatra, nerespectarea turatiei prescrisa de fabricant, manevrarea neglijenta (lovire, tr
ntire), folosirea unor lichide de racire necorespunzatoare. Pentru prevenirea unor asemenea situatii, montarea
discurilor abrazive este incredintata unor persoane instruite, care respecta regulile indicate intr-un standard
special.
MASINI-UNELTE DE RECTIFICAT
Datorita vitezelor mari la care se desfasoara operatiile de prelucrare prin rectificare, masinile de
rectificat se caracterizeaza printr-o rigiditate foarte mare, precizie ridicata a sistemelor de ghidare si a
lagarelor, echilibrare deosebita a pieselor aflate in miscare de rotatie. Organele de masini aflate in miscare
trebuie sa aiba un mers linistit, fara vibratii si sa evite transmiterea de socuri. In marea majoritate a cazurilor,
cu exceptia miscarii principale de aschiere, toate celelalte miscari se realizeaza pe cale hidraulica.
Masinile de rectificat se pot clasifica dupa forma suprafetelor prelucrate sau dupa modul de prindere a
piesei in vederea prelucrarii. Deosebim astfel:
- dupa forma suprafetelor prelucrate: masini de rectificat plan (orizontale sau verticale), masini de
rectificat suprafete de revolutie, interioare sau exterioare si masini speciale de rectificat.
- dupa modul de prindere a piesei: masini de rectificat intre vrfuri si masini de rectificat fara vrfuri.
Masinile de rectificat exterior fara vrfuri permit prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare prin
asezarea piesei intre doua discuri din care unul realizeaza rectificarea, iar cel de-al doilea, de o granulatie mai
fina si cu o turatie mai mica, antreneaza piesa in miscare de rotatie. Piesa se sprijina pe o suprafata inclinata,
un linear. Acesta asigura pozitionarea piesei astfel inct axa ei de rotatie sa fie mai sus dect linia centrelor
celor doua discuri. Procedeul este foarte productiv deoarece elimina timpii consumati cu prinderea si
desprinderea pieselor. Semifabricatele se introduc pe la partea superioara sau printre cele doua discuri. Se
prelucreaza piese de dimensiuni mici, subtiri, chiar si mai multe simultan.
Masinile de rectificat exterior intre vrfuri sunt destinate prelucrarii suprafetelor cilindrice, conice
sau profilate. Prelucrarea se poate face cu avans longitudinal si avans transversal intermitent (pentru piesele
lungi) sau cu avans transversal, de patrundere (pentru piesele scurte). Piesa executa o miscare de rotatie,
avansul circular, iar scula executa toate celelalte miscari.
In figura de mai jos este prezentata o masina de rectificat rotund, exterior, intre v rfuri. Ea este
compusa din batiul 1, pe care se deplaseaza longitudinal masa masinii 2. Pe masa se afla montate papusile
mobile 3 si 4, a caror pozitie poate fi reglata de-a lungul ghidajelor longitudinale ale mesei. Piesa de prelucrat
este fixata intre v rfurile papusilor 6 si 7. Pentru a fi prelucrata pe toata circumferinta ei, in timpul
rectificarii, piesei i se imprima o miscare de rotatie in jurul axei sale. Discul abraziv 8, executa miscarea
principala de rotatie si impreuna cu papusa portscula 5 executa si miscarea de avans transversal. Prelucrarea
pieselor lungi si foarte grele se executa pe masini de rectificat, la care papusa port - scula realizeaza si
miscarea de avans longitudinal; piesa montata intre v rfuri executa numai miscarea de rotatie.
banda abraziva, ceea ce nseamn folosirea unei scule flexibile.Prin acest mod de prelucrare se urmrete o
mbuntire a calitii suprafeei pieselor, prin micorarea rugozitii si n masura mult mai redusa prin
corectarea abaterilor geometrice.
PROCEDEE DE FINISARE PRIN UTILIZAREA PERIILOR ROTATIVE CU PALETE
ABRAZIVE
Finisarea cu periile rotative cu avans longitudinal i axele de rotaie a semifabricatului i sculei
paralele.Acest procedeu se realizeaz conform celor aratate n schia din figura 4.
Procedeul se caracterizeaz prin faptul c pe toat durata prelucrrii axa de rotaie a semifabricatului
rmne paralel cu axa de rotaie a sculei, urmnd ca semifabricatul s execute o micare de rotaie cu o
turaie nP n jurul propriei axe, iar peria cu palete din band abraziv, pe lng micarea de rotaie ns, n
jurul propriei axe, mai execut i o micare alternativ de avans longitudinal fl, urmnd ca lungimea din
paleta de band abraziv care particip efectiv la procesul de achiere s fie stabilita de la nceputul
prelucrrii. De menionat este faptul c acest procedeu se aplic semifabricatelor cu lungimi ale suprafeelor
de prelucrat mai mari dect limea periei cu palete din band abraziv.
Finisarea cu periile rotative fr avans longitudinal, axele de rotaie ale semifabricatului i sculei fiind
paralele ca in figura de pe pagina urmatoare:
Acest procedeu de prelucrare se aplic pieselor a cror suprafa de prelucrare are o lungime mai
mic dect limea periei cu palete din band abraziv. La acest tip de prelucrare, lipsete avansul
longitudinal, urmnd ca att semifabricatul, ct i scula, s execute micri de rotaie cu turaiile np i ns, n
jurul propriilor axe, n sensuri diferite. Lungimea activa a paletei abrazive se va stabili la nceputul
prelucrrii, la fel ca la procedeul anterior.
FINISAREA CU PERILE ROTATIVE CU AVANS LONGITUDINAL, AXELE DE
ROTATIE A SEMIFABRICATULUI SI SCULEI NEFIIND PARALELE
Acest procedeu este utilizabil att pentru prelucrarea de finisare a arborilor melcai (fig. 6), ct i pentru
prelucrarea suprafeelor exterioare conice (figura 7). n primul caz, semifabricatul efectueaz o micare de
rotaie n jurul propriei axe, iar scula, pe lng micarea de rotaie n jurul propriei axe, mai efectueaz i o
micare rectilinie n lungul axei semifabricatului.
n cazul suprafeelor conice exterioare (fig. 7), semifabricatul execut micarea de rotaie n jurul propriei
axe, iar scula, pe lng micarea de rotaie n jurul axei sale, mai efectueaz i o micare rectilinie de avans
longitudinal, care, n acest caz, are loc n lungul unei direcii (cea a generatoarei conului) care este nclinat
sub un anumit unghi fa de axa semifabricatului.