Sunteți pe pagina 1din 24

ARGUMENT

Maşinile unelte sunt folosite la prelucrarea metalelor prin aşchiere. Termenul


tehnic de maşină unealtă defineşte o maşină de lucru care realizează un proces
tehnologic de prelucrare prin aşchiere. Ca urmare, maşina unealtă este o maşină de
lucru utilizată pentru generarea suprafeţelor prin aşchiere, în anumite condiţii de
precizie dimensională, calitatea suprafeţei şi productivitate.
Condiţiile de precizie dimensională şi calitate a suprafeţei conduc la maşini
unelte constructiv diferite, chiar dacă suprafeţele generate sunt identice ca formă.
Varietatea mare a formelor şi dimensiunilor pieselor folosite în construcţia
de maşini, aparate, utilaje şi instalaţii tehnologice, precum şi diversitatea de
materiale din care acestea sunt confecţionate, condiţiile impuse privind precizia
dimensională şi calitatea suprafeţelor prelucrate prin aşchiere, cât şi volumul de
piese identice care se cer confecţionate într-o anumită perioadă de timp, a reclamat
proiectarea şi realizarea unei mari diversităţi de maşini unelte. Astfel, actualmente
în lume industria specializată în construcţia de maşini unelte produce o paletă largă
de maşini diferind între ele prin scop, capacitate de aşchiere, precizie, mărime, grad
de automatizare, etc.
Masinile de rectificat sunt masini-unelte cu ajutorul carora se executa
operatia de rectificare, o prelucrare prin aschiere cu ajutorul sculelor (pietrelor)
abrazive.
La aceste masini, scula executa miscarea principala de aschiere (o rotatie), eventual
si unele miscari de avans, iar semifabricatul executa de miscari de avans, arareori
ramane imobilizat si asta numai atunci cand este de dimensiuni foarte mari.
Rectificarea, ca procedeu tehnologic, este folosit in scopul generarii unor suprafete
care impun o calitate a suprafetei ridicata, precum si precizie dimensionala si
abateri de forma si pozitie cat mai mici
Ca operatie, rectificarea se efectueaza la sfarsitul fluxului tehnologic de
prelucrari mecanice, aparand ca o operatie de finisare.
La rectificare se folosesc pietre abrazive de diferite forme, care sunt constituite din
materiale abrazive foarte dure, sub forma de granule sau pulberi, solidarizate intre
ele cu ajutorul unui liant.
Modul de lucru al unui corp abraziv se poate asemana cu acela al unei freze
prevazuta cu un numar foarte mare de dinti. Cum granulele au o aranjare arbitrara,
ele lucreaza cu unghiuri de degajare si asezare foarte diferite. Cel mai frecvent,
unghiurile de degajare sunt negative, ceea ce duce la deformatii plastice mari in
straturile superficiale ale semifabricatului si in aschie.
CAPITOLUL I
CLASIFICAREA MASINILOR DE RECTIFICAT

Masinile de rectificat fac parte din categoria masinilor-unelte care


prelucreaza materialul prin aschiere (alaturi de strunguri, freze, etc). La masinile de
rectificat aschierea se produce cu ajutorul materialelor abrasive. Sunt folosite la
prelucrarea materialelor dure si foarte dure, cat si la operatii de finisare si
superfinisare.
Prelucrarea prin aschiere consta in modificarea formei si dimensiunilor
pieselor, prin indepartarea unui strat de material, sub forma de aschii, acest proces
fiind realizat pe masini-unelte, cu ajutorul sculelor aschietoare. Aschierea se
produce in timpul miscarii relative a sculei in raport cu piesa (turatie, viteza, avans)
, sub actiunea unei forte, duritatea taisului fiind superioara duritatii materialului de
prelucrat. Masinile de rectificat folosesc scule abrasive. Sculele abrasive au
urmatoarele caracteristici de baza:
- materialul abraziv
- liantul
- duritatea sculei abrasive
- structura
- forma
- dimensiunile
Materialele abrasive pot fi naturale sau sintetice. Rolul lor este de a detasa
aschii mici si numeroase dintr-un semifabricat, datorita varfurilor si taisurilor pe
care le prezinta.
Clasificarea materialelor abrasive:
- smirghelul = oxid de aluminiu cristalin (25-30%)+magnetita, cuart si
silicate. Se prezinta sub forma unor granule lipite pe panza sau pasla;
- cuartul = SiO2 (bioxid de siliciu), cristalin, anhidru;
- cremenele = la panzele abrasive;
- piatra ponce = este sticla vulcanica poroasa – pentru rodare;
- diamantul = varietate de carbon cristalizat natural sau sintetic – se
utilizeaza la diferite scule abrasive, pentru materiale mai dure;
- corindonul sintetic = oxid de aluminiu cristalin, cu continut mic de
impuritati. Utilizat atat la degrosare, cat si la finisare;
- carbura de siliciu = mai fragila decat corindonul. Utilizata la prelucrarea
materialelor cu rezistenta mica (alama, cupru, etc.);
- carbura de bor = operatii de rodare

Masinilor de rectificat li se impun anumite caracteristici si anume:

- mers linistit - fara trepidatii, echilibrarea minutioasa a tuturor organelor in


miscare;

- batiu masiv si rigid cu sisteme de ghidare corespunzatoare;

- posibilitatea schimbarii sensului de miscare a mesei fara socuri ;


- antrenarea pietrei de rectificat direct de la motorul electric sau prin
transmisii cu curele;
- protejarea suprafetelor de ghidare impotriva pulberilor abrazive rezultate
din aschiere.

Clasificarea masinilor de rectificat poate fi facuta dupa mai multe criterii.


Cea mai intalnita clasificare este dupa forma suprafetei ce se prelucreaza, care
grupeaza masinile de rectificat in:
- masini de rectificat plan;
- masini de rectificat rotund;
- masini de rectificat filete, dantura rotilor dintate, arbori
canelati etc.

Dupa gradul de universalitate se disting:


- masini de rectificat universale ;
- masini de rectificat specializate.

Rectificarea este utilizata in vederea prelucrarilor de finisare a suprafetelor


pieselor tratate termic sau nu, permitand realizarea celor mai ridicate precizii
dimensionale si de forma ( 0,001[mm]) si a unor rugozitati Rz  m]. Aceste
performante se obtin datorita adaosului de prelucrare mic ( 0,1[mm]), specificului
de lucru al sculelor aschietoare, care desprind aschii de grosime foarte mica
distribuite aleator pe suprafata prelucrata, precum si rigiditatii si preciziei
geometrice ridicate a sistemului tehnologic de prelucrare, in special a masinii-
unelte.
CAPITOLUL II
FUNCTIONAREA MASINILOR DE RECTIFICAT

2.1. Masini de rectificat plan

Operaţiile de finisare şi superfinisare necesare obţinerii unei precizii


dimensionale înalte şi a unei calităţi ridicate a suprafeţei se realizează printr-un
proces de abrazare. În majoritatea cazurilor aceste operaţii sunt precedate de
operaţii de degroşare, semifinisare şi de tratamente tehnice dar există şi situaţii în
care procesul de abrazare oferă unica metodă de prelucrare (prelucrarea
materialelor foarte dure). Una din aceste operaţii este şi operaţia de rectificare.
Maşinile de rectificat plan sunt destinate finisării suprafeţelor
plane(orizontale, frontale, verticale etc).
În cadrul maşinilor de rectificat plan orizontal mişcarea de rotaţie a corpului
abraziv se poate obţine fie prin cuplarea directă a motorului pe axa broşei de
rectificare, fie prin utilizarea unei transmisii cu curele. Mişcarea de du-te-vino a
mesei (avansul longitudinal ) se poate realiza fie hidraulic fie electromecanic.
Avansul longitudinal se mai poate realiza şi de la motorul electric de turaţie
variabilă MB, printr-o transmisie de curele dinţate şi un mecanism de transformare
, de tip şurub - piuliţă (sau melc cremalieră melcată).
Se mai şi utilizează motoare cu posibilităţi de reglare a turaţiei, dar utilizează
ca mecanism de transformare o curea lata, ale cărei capete sunt fixate de masa
maşinii.

Masinile de rectificat plan se pot clasifica in functie de modul de generare a


suprafetei plane la rectificare in:
- masini de rectificat plan cu ax orizontal si masa de translatie;
- masini de rectificat plan cu ax vertical si masa de translatie;
- masini de rectificat plan cu ax orizontal si masa rotativa;
- masini de rectificat plan cu ax vertical si masa rotativa.

Masinile de rectificat plan sunt destinate rectificarii suprafetelor plane ale


semifabricatelor degrosate in prealabil prin alte procedee de prelucrare.
Fig. 1. Masini de rectificat plan - variante constructive
In urma operatiei de rectificare se pot obtine precizii dimensionale de  10
m pe lungimi de 2000 mm, iar pentru suprafete scurte precizii de  5 m.

Rectificarea plana se poate efectua cu partea cilindrica a unei pietre de tip


disc sau cu partea frontala a unei pietre de tip oala.

Dupa pozitia axului arborelui principal (fig.1), masinile de rectificat plan se


pot clasifica in:

- masini de rectificat plan orizontale ( fig. 1. a, b, c );


- masini de rectificat plan verticale ( fig.1. d, e, f ).

2.1.1. Masina de rectificat plan cu ax orizontal

In figura 1 au fost notate cu: 1 - batiurile masinilor de rectificat plan iar cu 2


traversa, montantul sau coloana, care sustin papusa mobila a brosei de rectificat 3.
Masa 4 pe care se prind piesele de rectificat are, de regula, constructie
dreptunghiulara, existand insa si mese circulare (fig.1,f ). Sania transversala 5, cand
aceasta exista, este rectangulara mesei longitudinale. Exista si anumite masini de
rectificat plan speciale. Astfel, pentru rectificarea simultana a ghidajelor unor
masini-unelte se folosesc masini de rectificat cu 2 brose (fig.1.e). La acestea, pe
ghidajele batiului 1 se
deplaseaza longitudinal (II)
sania montantului 4. Pe
ghidajele 2 ale montantului se
poate pozitiona (IV) traversa
5 impreuna cu saniile si
brosele de rectificat 3.
“Batiul” de rectificat (P) este
fixat pe masa masinii.

Fig .2 . Masina de rectificat plan cu ax orizontal


La toate aceste masini miscarea principala de aschiere I este de rotatie si o
executa scula abraziva. Miscarile de avans sunt conforme cu cinematica generarii
tipurilor de suprafete. Astfel, la varianta (a) piesa are posibilitatea avansului
transversal III, pe cand aceasta miscare, la varianta (b), este executata de traversa
verticala 2, iar la varianta (c) de catre papusa port piatra 3. La varianta (f) sania 5
executa miscarea de avans transversal III, iar masa 4 (circulara) executa avansul
circular II.

La toate variantele miscarea de pozitionare pentru adancimea de aschiere IV


este executata de catre scula.

Schema bloc a unei masini de rectificat plan care lucreaza cu periferia


discului abraziv si elementele sale componente sunt prezentate in figura 2.

Batiul 1 este prevazut cu ghidaje transversale 2 pe care se deplaseaza sania


transversala 3, aceasta realizand avansul transversal III dupa fiecare cursa dubla
executata de masa longitudinala 4.

Pe partea frontala a mesei longitudinale sunt montate limitatoarele de cursa


5, care actioneaza inversorul 6 al mesei.

Pe aceeasi masa longitudinala se gaseste platoul magnetic, care serveste


pentru fixarea semifabricatelor, dar si aparatoarele 7.

Piatra de rectificat executa miscarea principala de aschiere I, iar impreuna cu


papusa portscula 8 executa miscarea de avans de patrundere IV.

In zona de lucru se afla si sistemul de racire-ungere 10, precum si sistemul de


absorbtie a prafului rezultat in urma prelucrarii - 11.

Ghidajele verticale sunt protejate de particulele abrazive de un burduf 9,iar


tabloul de comanda al masinii este sustinut de consola 12.

Actionarea pietrei de rectificat a unor astfel de masini este de natura


electromecanica, celelalte miscari fiind executate pe cale electromecanica,
hidraulica sau hidromecanica.
Fig. 3. Masina de rectificat plan cu ax orizontal si masa de translatie

Principiul actionarilor si mecanismelor acestei masini. ( Fig. 4.)

Fig.4.
Piatra de rectificat S este montata pe arborele principal, care este antrenat in
miscarea principala de rotatie de un motor electric. Transmisia se face cu ajutorul
unei curele late pentru a evita vibratiile. Capul de lucru efectueaza avansul de
pozitionare (miscarea de translatie verticala) cu ajutorul unui motor electric care
antreneaza un mecanism de transformare a miscari de tip surub-piulita. Avansul
transversal (miscarea de translatie transversala) – St- a capului de lucru se face la
fel ca si la avansul vertical , sau cu un sistem hidraulic. SL – avansul longitudinal –
al mesei de lucru este realizat de catre un hidromotor linear cu actiune bilaterala
actionat de la un sistem de comanda hidraulic – SCH.

2.1.2. Masina de rectificat plan cu ax vertical

Aceasta este o varianta a masinii de rectificat care foloseste pietre de tip oala.
Din punct de vedere constructiv este foarte asemanatoare cu masina de recificat cu
ax orizontal, diferenta consta in faptul ca miscarea principala de aschiere va fi o
miscare de rotatie in jurul unui ax vertical. Adica arborele principal al capului de
lucru este in pozitie verticala. Scula este montata in papusa port – scula si impreuna
executa avansul de patrundere pe ghidajele batiului. Piesa care urmeaza a fi
prelucrata este fixate pe masa si executa avansul longitudinal. Scula este un disc
abraziv in forma de oala sau un dispozitiv port – scula cu segmenti de piatra
abraziva (Fig.5.)

Fig. 5.Masina de rectificat plan cu ax vertical


2.1.3.Masina de rectificat plan si masa rotativa
a) Cu ax orizontal
Acest tip de masina de rectificat se utilizeaza la prelucrarea suprafetelor plane
inclinate fata de suprafata de asezare a piesei prin aducerea, prin miscarea de rotire
a mesei, a suprafetei inclinate intr-o pozitie corespunzatoare (paralela cu directia de
avans de lucru longitudinal).
Elementele constructive ale acestei masini sunt: batiul, coloana (piese portante),
capul de lucru (se poate deplasa vertical), sania longitudinala, pe care se afla
montata masa rotativa si care la randul ei sustine masa de lucru.
b) Cu ax vertical
Aceste masini sunt foarte asemanatoare din punct de vedere constructiv cu
masinile de rectificat plan cu ax vertical si masa de translatie, singura diferenta
consta in faptul ca masa de lucru este de forma circulara si efectueaza o miscare de
avans circular de lucru.
Ceea ce este caracteristic acestei masini este faptul ca prelucreaza piese de
dimensiuni mici si are o inchidere mai buna a spatiului de lucru.

Fig. 6. Masina de rectificat plan si masa rotativa


2.2. Masina de rectificat rotund

Aceste masini de rectificat rotund exterior sunt destinate in general prelucrarii


suprafetelor exterioare cilindrice, conice, profilate de lungime mica si a
suprafetelor frontale ale pieselor de rotatie.

Fig. 7.Masina de rectificat rotund

Actionarea unei masini de rectificat rotund exterior poate fi mecanica sau


hidromecanica.

De regula, miscarea principala de rotatie a pietrei de rectificat si miscarea de avans


circular a semifabricatului se realizeaza mecanic, iar avansul longitudinal al pietrei
sau al semifabricatului se realizeaza hidraulic.
Fig. 8. Schema cinematica

Miscarea principala a discului de rectificat se obtine de la electromotor printr-o


transmisie cu curele trapezoidale. De la arborele pietrei, miscarea se
transmite printr-un angrenaj la pompa cu roti dintate, care asigura ungerea
lagarelor arborelui principal.

Papusa portpiesa este prevazuta cu un motor care, printr-o transmitere cu curea in


trepte, ambreiaj si transmitere cu curea lata, asigura avansul circular al
semifabricatului.

Miscarea rectilinie alternativa, de avans longitudinal a mesei se realizeaza


hidraulic. In acest scop, masa este solidarizata la ambele capete cu tija pistonului
din cilindrul de lucru, in care este introdus fluidul alternativ pe la cele doua capete.

Viteza mesei acestei masini de rectificat rotund exterior se poate regla in mod
continuu prin intermediul unui drosel. Pornirea si oprirea avansului longitudinal se
comanda prin rotirea unei manete, care actioneaza sertarasul de comanda.
Fig.9. Masini de rectificat rotund exterior
a) Cu masa mobila b) Cu masa mobila si inclinabila c) Cu papusa port piatra
mobila
1. Batiu;
2. Ghidaje;
I. Miscare principala;
3. Masa mobila;
II. Avans circular;
4. Papusa port piesa;
III. Avan longitudinal;
5. Papusa mobila;
IV. Avans de patrundere;
6. Ghidaje;
V. Miscare de potrivire;
7. Semifabricat;
VI. Masa inclinabila.
8. Papusa portpiatra;
9. Piatra de rectificat.

2.3.Masini de rectificat cu doua discuri abrazive

Metoda de rectificare cu doua discuri abrazive se aplica danturii exterioare


drepte sau inclinate

Materialele flancurilor cremaliere generatoare se realizeaza prin suprafetele


frontale ale discurilor taler (fig.11), care rectifica flancurile aceluiasi gol sau a doua
goluri diferite.

Dupa pozitia axelor celor doua discuri abrazive, in raport cu planul orizontal, se
deosebesc doua metode de rectificare: metoda de 15 sau 20° si metoda de 0°.
Metoda de rectificare de 0° (fig. 11, b) este des folosita intrucat asigura o precizie
marita a prelucrarii si obtinerea modificarii flancului prin flancare sau bombare. La
aceasta metoda rularea are loc pe cercul de baza de raza Rb.

Fig.10. Pietre de rectificat roti dintate


Contactul dintre suprafata activa a sculei si flancul dintelui care se prelucreaza este
liniar iar lungimea cursei este mai mica decat in cazul folosirii discurilor inclinate
(fig. 11, a).

Fig. 11. Rectificarea danturii cu doua discuri abrazive.

In procesul generarii suprafetelor evolventice prin rulare cu dreapta fixa sunt


necesare miscarile (fig. 12.): principala A a sculelor S1 si S2, de avans B a piesei P
in lungul axei sale, de rotatie C alternativa a piesei corelata cu miscarea sa D de
translatie si de divizare E discontinua.

Pentru realizarea rularii (miscarile C si D) se foloseste un mecanism cu tambur si


benzi metalice. Roata-piesa P este solidarizata cu tamburul T si dispusa coaxial cu
acesta. Cele doua benzi b1 si b2 au un capat legat de tamburul T, iar celalalt capat de
suportul cadru Sc , solidarizat cu sania longitudinala SL.

Arborele care sustine roata-piesa si tamburul este montat pe sania transversala ST,
careia i se imprima miscarea rectilinie-alternativa D pe ghidajele saniei SL.
Deplasarea tamburului pe directia transversala duce si la o rotire C a sa. In felul
acesta cele doua miscari C si D ale tamburului sunt transmise si rotii-piesa, montata
pe acelasi arbore cu tamburul T.
Fig. 11. Rularea cu tambure si benzi.

In procesul generarii suprafetelor evolventice prin rulare cu dreapta fixa sunt


necesare miscarile (fig. 11.): principala A a sculelor S1 si S2, de avans B a piesei P
in lungul axei sale, de rotatie C alternativa a piesei corelata cu miscarea sa D de
translatie si de divizare E discontinua.

Pentru realizarea rularii (miscarile C si D) se foloseste un mecanism cu tambur si


benzi metalice. Roata-piesa P este solidarizata cu tamburul T si dispusa coaxial cu
acesta. Cele doua benzi b1 si b2 au un capat legat de tamburul T, iar celalalt capat de
suportul cadru Sc , solidarizat cu sania longitudinala SL.

Arborele care sustine roata-piesa si tamburul este montat pe sania transversala ST,
careia i se imprima miscarea rectilinie-alternativa D pe ghidajele saniei SL.
Deplasarea tamburului pe directia transversala duce si la o rotire C a sa. In felul
acesta cele doua miscari C si D ale tamburului sunt transmise si rotii-piesa, montata
pe acelasi arbore cu tamburul T.
CAPITOLUL III

STUDIUL PROCESULUI DE AŞCHIERE

3.1.Pietre abrazive
Corpul abraziv este format din granule abrazive, de formă poliedrică
neregulată cu muchii şi varfuri ascuţite, care sunt de fapt elementele aşchietoare,
solidarizate cu ajutorul unui liant. Intre granule şi liant există pori sau goluri, care
au rolul de a inmagazina aşchiile in zona de contact corp abraziv – semifabricat.
Granulele care aşchiază sunt cele incastrate mai bine in masa de liant şi au de
obicei unghiuri de degajare negative, iar aşchiile detaşate sunt foarte mici.
In funcţie de felul suprafeţelor prelucrate şi de maşina-unealtă există o gamă foarte
variată de forme şi dimensiuni ale corpurilor abrazive.

Fig. 12. Tipuri de pietre abrazive


In (Fig.12.) sunt prezentate cateva dintre corpurile abrazive cele mai frecvent
folosite: tip disc:
a. piatră cilindrică plană,
b. piatră cilindrică cu scobituri,
c. piatră conică plană,
d. piatră taler (pentru rectificarea roţilor dinţate),
e. piatră oală cilindrică sau
f. conică,
g. piatră profilată butoiaş,
h. piatră cilindrică cu tijă,
i. piatră cilindro-conică cu tijă,
j. segmenţi abrazivi,
k. pietre pilă, etc.
Alegerea corpurilor abrazive se face in funcţie de condiţiile concrete de lucru:
- materialul abraziv - electrocorindon, carbură de siliciu, carbură de bor, nitrură
cubică de
- granulaţia pietrei – caracterizează mărimea granulelor abrazive – se alege in
funcţie de
gradul de precizie a prelucrării (la degroşare se aleg granulaţii mai mari decat la
finisare) şi mărimea suprafeţei de contact sculă-semifabricat (cu cat aceasta este
mai mare cu atat granulaţia trebuie să crească);
- liantul – ceramic, din cauciuc sau bachelită, metalic, etc. - se alege in funcţie de
duritatea piesei pentru a favoriza fenomenul de autoascuţire (cand o granulă
abrazivă se uzează, liantul trebuie să permită desprinderea ei ca o altă granulă
neuzată să continue procesul de aşchiere) şi evitarea fenomenului de imbacsire.
- structura pietrei – reprezintă ponderea cantitativă dintre granule, liant şi pori in
unitatea de volum a corpului abraziv - se alege in funcţie de natura materialului
prelucrat şi calitatea impusă suprafeţei.
Fixarea corpurilor abrazive pe arborele portpiatră se poate face mecanic sau prin
lipire.
Fixarea mecanică se aplică la discuri şi segmenţi, iar prin lipire la pietre şi la
segmenţi.
Pietrele cu alezaj de dimensiuni mici se fixează cu ajutorul unor flanşe fără butuc
(Fig.13.a), iar cele cu alezaje mari cu ajutorul flanşelor cu butuc (Fig.13.b). In
detaliul a se observă că piatra abrazivă 1 este fixată pe arbore, prin intermediul unei
bucşe de ghidare, cu flanşele 2, garniturile 3 şi piuliţa de strangere 4. Fixarea,
echilibrarea statică şi dinamică a corpurilor abrazive trebuie efectuată cu deosebită
atenţie, deoarece corpul abraziv se roteşte in timpul funcţionării cu turaţii ridicate.
Prin rectificare se prelucrează suprafeţe cilindrice şi conice interioare şi exterioare,
plane exterioare, precum şi suprafeţe profilate (danturi, filete, arbori canelaţi,
ghidaje, etc.). Adaosul total de prelucrare nu se poate indepărta in general la o
singură trecere.

Fig.14.Modalitati de fixare a pietrelor abrasive

3.2.Prelucrarea materialelor prin rectificare

a. cu avans longitudinal, aplicată la rectificarea arborilor cu rigiditate mică.


Mişcarea de aşchiere de rotaţie I cu turaţia nd şi avansul de pătrundere transversal
intermitent III (st) sunt efectuate de către discul abraziv 1, semifabricatul 2 execută
mişcarea de avans circular II cu turaţia ns şi avansul longitudinal rectiliniu
alternativ IV (sl).
b. cu avans de pătrundere (transversal), aplicată la semifabricate mai inguste decat
lăţimea
discului. Acesta realizează avansul transversal continuu şi uneori şi mişcarea
alternantă
longitudinală pentru uniformizarea uzurii radiale.
c. în adâncime, utilizată la rectificarea la o singură trecere a semifabricatelor scurte
şi rigide cu o piatră prevăzută cu o porţiune tronconică pentru degroşare şi o
porţiune cilindrică pentru finisare.
d. în trepte, ca o combinaţie a schemelor a. şi b., se aplică la rectificarea
semifabricatelor lungi şi suficient de rigide. Discul abraziv execută avansul de
pătrundere pană aproape de cota finală, apoi se retrage in poziţia iniţială şi execută
un avans longitudinal de 0.8...0.9 din lăţimea discului, repetandu-se ciclul pană se
prelucrează toată lungimea semifabricatului, urmand cateva treceri cu avans
longitudinal, pentru uniformizarea suprafeţei prelucrate.

In (Fig.15.) se prezintă schemele pentru rectificarea suprafeţelor cilindrice


exterioare fără varfuri (fără centre):
- cu avans longitudinal, se aplică la semifabricate cilindrice cu secţiune constantă.
Semifabricatul 1 se introduce axial intre discul abraziv 2 şi cel conducător 3 care au
acelaşi sens de rotaţie, fiind sprijinit pe rigla suport 4. Cand sunt necesare mai
multe treceri discul conducător se reglează transversal.
- cu avans transversal, se aplică la prelucrarea semifabricatelor cilindrice in trepte,
conice sau profilate. Aici discul conducător execută un avans transversal continuu.
Opritorul 5 are şi rol de aruncător al piesei după terminarea prelucrării. Cele două
discuri şi rigla suport trebuie să aibă o formă adecvată profilului piesei.

Fig. 15. Rectificarea suprafeţelor cilindrice exterioare fără varfuri


In (Fig.16.) se prezintă schemele pentru rectificarea suprafeţelor cilindrice
exterioare intre varfuri):

Fig.16. Rectificarea suprafeţelor cilindrice exterioare intre varfuri

Prelucrarea de rectificare cilindrică interioară se efecuează pe maşini cu cap de


prindere după schema din (Fig.17.) in care discul abraziv 3 este tangent cu
suprafaţa interioară a semifabricatului 1 fixat in universalul cu trei bacuri 2,
rotindu-se in sens invers cu acesta. Discul efectuează şi mişcarea rectilinie
alternativă III, precum şi mişcarea de avans intermitent transversal IV. La scară mai
redusă se aplică rectificarea interioară pe maşini fără cap de prindere, precum şi
rectificarea planetară - unde semifabricatul este fix, iar corpul abraziv execută toate
mişcările.

Fig.17. Rectificarea cilindrică interioara


Rectificarea suprafeţelor plane se poate realiza cu periferia discului sau cu partea
frontală, in ultimul caz utilizandu-se pietre oală sau, pentru diametre mai mari,
corpul abraziv este din segmenţi abrazivi. Schemele de lucru ale rectificării plane
sunt redate in (Fig.18) şi diferă prin poziţia arborelui portpiatră şi forma mesei:
a. cu arbore orizontal şi masa dreptunghiulară, b. cu arbore orizontal şi masă
rotundă, c. cu arbore vertical şi masa dreptunghiulară, d. cu arbore vertical şi masă
rotundă.
In (Fig.18.a.) mişcarea de aşchiere de rotaţie I şi de avans vertical intermitent IV
sunt realizate de către discul abraziv, iar masa cu semifabricatul execută avansul
longitudinal II şi de avans transversal intermitent III. Avansurile III şi IV se
efectuează in gol, la capetele cursei longitudinale a mesei.
Succesiunea avansurilor se face după anumite cicluri de lucru.
Diversitatea mare a lucrărilor ce se pot efectua, simplitatea construcţiei sculelor
aşchietoare, productivitatea ridicată şi calitatea superioară a prelucrării, au făcut ca
rectificarea sa devină unul dintre cele mai răspandite procedee de prelucrare a
materialelor prin aşchiere de finisare.

Fig.18. Scheme de rectificare plană


NORME DE PRTECTIA MUNCII

Protecţia muncii impune unele norme care au drept scop ocrotirea personalului
muncitor de eventualele accidente. În munca pe maşini - unelte în funcţiune există
multe surse de accidentare dintre care se amintesc următoarele:
prezenţa unor muchii proeminente.
prezenţa aşchiilor şi a prafului abuziv.
neechilibrarea pieselor în mişcare de rotaţie.
posibilitatea electrocutării.

Fată de aceste surse de accidentare trebuiesc luate o serie de măsuri:

o proiectantul trebuie să conceapă în mod corespunzător echilibrarea pieselor


în mişcare de rotaţie.
o prevenirea accidentelor datorită posibilităţii de electrocutare, care constă în
primul rând din legarea maşinii unelte de pământ iar iluminatul pe maşina se face
sub 24V.
o trebuie să existe un sistem de decuplare a manetelor respectiv roţilor de mâna
(a avansului manual) în cazul acţionării de la motor. În caz contrar ele rotindu-se
odată cu arborele (la o rotaţie cu turaţie mare) ar prezenta o sursă de accidentare.
o trebuie evitat sursele de zgomot. Zgomotul este adesea cauza oboselii a
nervozităţii muncitorului, fapt care face să scadă cantitativ şi calitativ rezultatele
producţiei.

Pentru acestea se pot aplica unele măsuri ca:

echilibrarea sau amortizarea forţelor parazite care se pot produce într-un


mecanism.
utilizarea unor roţi dinţate cu dinţi înclinaţi în loc de roţi dinţate cu dinţi
drepţi.
executarea cu precizie şi rugozitate mică a suprafeţelor cuplelor de frecare,
care pot produce zgomot, ca de exemplu roţile dinţate, şi a echilibrare precisă a
maselor.
alegerea mai prejudicioasa a materialelor.
evitarea sau proiectarea corectă a suprafeţelor care pot provoca vibraţii.
Aspectele ergonomice au drept scop economisirea mişcării şi reducerea oboselii
muncitorului. În timpul deservirii maşinii, muncitorul deseori oboseşte, oboseala ce
provine din risipa de forţă musculară datorită modului cum sunt executate
mişcările. Cu cât mişcările sunt mai greoaie, cu atât oboseala creşte.
BIBLIOGRAFIE

1.UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI Construcţii de maşini ION


MORARU, VASILE MĂRGINEAN, DUMITRU TEODORESCU

2.ASAMBLAREA, ÎNTREŢINEAREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI


INSTALAŢIILOR AUREL CIOCÎRLEA-VASILESCU, MARIANA
CONSTANTIN

3.TEHNOLOGIA ELABORĂRII ŞI PRELUCRĂRII


SEMIFABRICATELOR ION MORARU, TANIA OGHINĂ, CARMEN
ACULAI, ELENA BĂLĂCEANU

4. https://emasiniunelte.ro/blog/masini-de-rectificat-plan/

5.https://www.google.com/search?sxsrf=ACYBGNR6xrwUoM-
h8EUlkTmtqMv6AgBGUg%3A1581784509643&source=hp&ei=vR1IXt2sJa