ORGANE DE

MAŞ
MA ŞINI
 Introducere
Obiectul disciplinei ORGANE DE MA ŞINI este
MAŞINI
studiul elementelor componente ale maşinilor din
CALCULULUI,, CONSTRUCŢIEI şi
punctul de vedere al CALCULULUI
PROIECTĂRII lor
lor..
ANSAMBLUL este un grup de mecanisme şi piese ale
unei maşini care sunt destinate aceluiaşi scop (de ex ex..
motorul unui autovehicul are ca scop asigurarea unui lucru
mecanic la ieşire, iar cutia de viteze are ca scop asigurarea
modificării turaţiei de ieşire din motor, cu diferite rapoarte de
transmitere)..
transmitere)

AGREGATUL este un complex de ansamble

ansamble,, maşini sau
utilaje care împreună realizează acelaşi scop final (de exex..
agregatul de generare a curentului electric, fiind format din
turbină, reductor, generator electric etc
etc..).
 Introducere
SUBANSAMBLUL este un grup de mecanisme şi piese
ale unui ansamblu care sunt destinate aceluiaşi scop (de
ex.. ambreiajul electomagnetic al unei cutii de viteze a unei
ex
maşini unelte)
unelte)..
ORGANUL DE MAŞINĂ este acea unitate
morfologică ce nu mai poate fi descompusă fără a i se
pierde rolul funcţional (de ex ex.. şuruburi, pene, rulmenţi,
lanţuri etc
etc..). Acestea pot fi calculate şi proiectate
separat de restul ansamblul
ansamblului ui..
Obiectul cursului îl constituie studiul organelor de
maşini cu aplicabilitate generală
generală,, cele speciale tratându
tratându--
se la disciplinele de specialitate
specialitate..
Este necesară o bună stăpânire a cunoştinţelor dobândite
la alte discipline precum Rezistenţa materialelor, Mecanică,
Tehnologie, Toleranţe şi control dimensional, Matematică,
Desen tehnic etc etc..
 Introducere
Condiţii cerute organelor de maşini
maşini::
- TEHNOLOGICITATEA
TEHNOLOGICITATEA::
- Materiale uşor de prelucrat;
- Piese de fabricaţie curentă;
- Forme geometrice simple;
- Cunoaşterea temeinică a proceselor tehnologice.
- ECONOMICITATEA
ECONOMICITATEA::
- Cheltuieli de fabricaţie raportate la unitatea de produs:
- material:
- costul unităţii de greutate;
- înlocuirea materialelor deficitare;
- folosirea materialelor standardizate;
- reducerea cantitativă prin: calcul corect şi coeficienţi de
siguranţă raţionali, adaosuri minime de prelucrare, reducerea la strictul
necesar a materialelor calitativ superioare etc.
 Introducere
- prelucrare:
- metodă de fabricaţie potrivită materialului, formei şi
numărului de bucăţi de fabricat;
- forme simple;
- reducerea suprafeţelor de prelucrat;
- adaosuri reduse de prelucare;
- calitatea suprafeţei;
- precizia dimensională.
- Cheltuieli de exploatare, influenţate de:
- costul iniţial dependent de calitatea maşinii;
- productivitatea maşinii, uzura ei fizică şi morală;
- siguranţa în funcţionare, uşurinţa deservirii etc.
- RESPECTAREA STANDARDELOR ÎN VIGOARE
- PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII
- UŞURINŢA TRANSPORTULUI
- ESTETICA (arhitectura construcţiei de maşini)
 Introducere
Clasificarea organelor de maşini
Criteriul Tipuri Exemple
şurub, pană, ştift, roată
Simple (o singură piesă)
dinţată etc
Constructiv
Complexe (mai multe părţi) rulment, lanţ etc.
şurub-şaibă-piuliţă,
Organe de asamblare
pene etc.
Organe ale mişcării de rotaţie arbori, fusuri etc.

Rol Organe pt. transmiterea roţi dinţate, curele,

funcţional mişcării de rotaţie
Organe de rezemare pentru
mişcarea de rotaţie
Organe pentru circulaţia şi
închiderea fluidelor
lanţuri, roţi de fricţiune
lagăre de rostogolire
sau alunecare
armături etc.
 ORGANE DE ASAMBLARE
ORGANE DE ASAMBLARE
Prin ASAMBLARE se înţelege solidarizarea pieselor
unui subansamblu realizând fie anularea tuturor
posibilităţilor de deplasare relativă a pieselor, fie menţinerea
unora dintre aceste posibilităţi de deplasare relativă, dar
între limite strict controlate
controlate..
Criteriul de clasificare a asamblărilor este posibilitatea de
desfacere a unei asamblări, ulterior realizării ei
ei..
În cazul asamblărilor NEDEMONTABILE piesele se pot
separa numai prin distrugerea organelor de asamblare
asamblare..
La asamblările DEMONTABILE piesele pot fi desfăcute şi
refăcute, fără a se distruge elementele de asamblare
asamblare..
 ORGANE DE ASAMBLARE
Clasificarea asamblărilor
Tipuri Mod de realizare Exemple
sudură -
Nedemon-
Nedemon-
tabile lipire -

nituire -
Folosind piese Şuruburi, pene,
Forma speciale ştifturi etc.
pieselor Folosind modificarea Arbori şi butuci
Demonta-
Demonta- pieselor canelaţi etc.
bile Folosind forma
Asamblări pe con
Prin pieselor
strângere Folosind diferenţele
Seraje
de dimensiuni
ASAMBLĂRI
FILETATE
 Organe de Maşini
MBLĂRI FILETATE
ASAMBLĂRI
ASA
Generalităţi. Clasificare
Asamblările filetate sunt asamblări demontabile ce
specific:: FILETUL.
presupun existenţa unui element specific
Acesta poate fi imaginat ca o nervură generată de
alunecarea unei figuri geometrice (triunghi,
trapez, semicerc etc
etc..) de
de--a lungul unei elice
înfăşurate pe un cilindru sau pe un con
con..
Piesa care prezintă filetul pe exteriorul ei se numeşte
ŞURUB, iar piesa filetată la interior se numeşte
PIULIŢĂ.
 Asamblări filetate
Avantajele asamblărilor filetate sunt
sunt::
- realizează forţe de strângere mari cu forţe de acţionare relativ mici
mici;;
- permit o montare şi o demontare uşoară
uşoară;;
- au un cost relativ redus datorită execuţiei în serie mare, în fabrici
specializate, pe utilaje de înaltă productivitate
productivitate;;
- asigură interschimbabilitatea, datorită standardizării şi tipizării pe plan
naţional şi internaţional
internaţional;;
- sunt sigure în exploatare
exploatare..

Principaleledezavantaje ale asamblărilor filetate sunt:

- filetul este, prin forma sa, un puternic concentrator de tensiuni
tensiuni;;
- nu se poate stabili cu precizie mărimea forţei de strângere realizată
realizată;;
-necesită elemente suplimentare pentru asigurarea împotriva
autodesfacerii..
autodesfacerii
Asamblările filetate se regăsesc, în general, în
componenţa oricărei construcţii mecanice, apreciindu-
se că peste 60% din piesele unei maşini au filete.
 Asamblări filetate
În figurile de mai jos sunt prezentate posibilităţile de asamblare a două
table cu ajutorul şuruburilor folosind piuliţele (a), fără piuliţe (b) sau cu
prezoane (c).
 Asamblări filetate
Părţile componente ale şurubului

Capul Raza de Zona Ieşirea

şurubului racordare cilindrică Piuliţă Filet
filetului

Lungimea filetului
Lungimea nominală
 2 1

a b
Reprezentarea
asamblărilor filetate
Tarod Filiera
 Asamblări filetate
Reprezentarea asamblării filetate şurub
şurub--piuliţă
piuliţă--şaibă
şaibă::
L – lungimea şurubului
şurubului;;
k – înălţimea capului şurubului
şurubului;;
d – diametrul exterior (nominal) al filetului şurubului
şurubului;;
b1/b 2 – lungimea filetului şurubului
/b2 şurubului;;
S – deschiderea cheii
cheii..
 Asamblări filetate
Principalul criteriu de clasificare a asamblărilor filetate este după
ROLUL FUNCŢIONAL.
TIPURI DE
SCOP
ASAMBLĂRI
Nu permit mişcarea relativă a pieselor
De FIXARE
strânse.
De MIŞCARE (transmisii Transformă mişcarea de rotaţie în mişcare
cu şurub-piuliţă) de translaţie sau invers.
Zona filetului asigură atât fixarea cât şi
De FIXARE - ETANŞARE
etanşarea.
Reglarea diferitelor mărimi fizice:
- Distanţe (limitatoare de cursă);
De REGLARE
- Debite (robinete, supape, ventile)
- Capacităţi electrice (condensatoare variabile)

De MĂSURARE Măsurarea unor cote (ex. micrometrul).

 Asamblări filetate
FILETE. TERMINOLOGIE ŞI ELEMENTE GEOMETRICE
Terminologia folosită în cazul filetelor este cea conform STAS 3872--83.
3872
Profilul filetului
Vârful
filetului Fundul filetului

Flancuri omoloage Flancuri antiomoloage

 Asamblări filetate
NOTAŢII
p

H1 α

a
d2 d D1 D2 D
d1
 Asamblări filetate
Terminologie
PROFILUL FILETULUI este conturul care se obţine intersectând
filetul cu un plan axial
axial..
FLANCUL FILETULUI este suprafaţa generată de una din laturile
profilului.. Această suprafaţă serveşte la preluarea sarcinii
laterale ale profilului
asamblare.. Flancurile sunt OMOLOAGE dacă sunt generate de
în asamblare
aceeaşi linie a profilului
profilului.. În caz contrar se numesc ANTIOMOLOAGE
ANTIOMOLOAGE..
Flancurile omoloage au acelaşi rol în asamblare
asamblare..
VÂRFUL FILETULUI este porţiunea generată de vârful profilului
profilului..
FUNDUL FILETULUI este porţiunea generată de vârful sculei
prelucrătoare..
prelucrătoare
PASUL APARENT este distanţa măsurată pe direcţie paralelă cu
axa de simetrie între două puncte situate pe două flancuri omoloage
suc
su csesive (indiferent dacă se află pe aceeaşi elice directoare)
directoare)..
Se notează cu p şi este standardizat.
PASUL ELICEI DIRECTOARE se notează cu ph.
SPIRA este porţiunea din filet care corespunde înfăşurării elicei
directoare cu un pas
pas..
 Asamblări filetate
d – diametrul exterior al filetului exterior (al şurubului)
şurubului).. Cu excepţia
filetelor de etanşare este DIAMETRUL NOMINAL al asamblării asamblării..
d2 (D2) – diametrul mediu al asamblării
asamblării..
d1 (d3) – diametrul interior al filetului ex
extterior
erior..

D – diametrul interior al filetului interior (al piuliţei)

piuliţei).. Cu excepţia filetelor
de etanşare D > d.
D1 (D3) – diametrul exterior al filetului interior
interior..

α – unghiul profilului
profilului..
a – jocul radial (la fund)
fund)..
H1 – înălţimea utilă a filetului
filetului;; este proiecţia pe un plan perpendicular pe
axa de simetrie a “liniei de contact
contact””.
n – numărul de începuturi
începuturi..
β1, β2, β - unghiurile de înclinare ale elicelor directoare ale filetului în
funcţie de cilindrii pe care sunt în înfăşurate
înfăşurate..
 Asamblări filetate

Filet cu 1 Filet cu 2 Filet cu 3

început începuturi începuturi

p h = n· p
 Asamblări filetate
Unghiurile de înclinare ale elicei directoare ale filetului

ph
β2 β
β1

πd1
πd2 n p
tg 2 
πd   d2
Toate elicele directoare au acelaşi pas
pas,, indiferent de
cilindrul pe care sunt înfăşurate
înfăşurate..

p h    d1  tg1    d 2  tg 2    d  tg

 Asamblări filetate
Sensul de înfăşurare a
spirei filetului

p
ph
p

RH LH
Filet pe Filet pe
dreapta stâ
stânga
ASAMBLĂRI
FILETATE
 Asam
As blări filetate
amblări
Filete. Clasificare
Criteriul Tipuri Exemple
de fixare metric (M), Withworth (W)
de mişcare trapezoidal (Tr), fierăstrău (S)
de fixare- Gaz (R-filet exterior, G-filet
Rolul funcţional etanşare interior), Briggs (Br)
de reglare
de măsurare
metric (mm) M, Tr, S
Sistemul de unit
unităăţi
de măsură anglo-saxon
G, W, Br
(ţoli)
cu pas normal
Fineţea pasului
Pentru piese cu pereţi subţiri, pentru reglare,
(pentru acelaşi cu pas fin măsurare; măresc rezistenţa tijei filetate
diametru nominal) Cresc viteza deplasării axiale; există pericolul
cu pas mărit neindeplinirii condiţiei de autofrânare
 Asamblări filetate
Criteriul Tipuri Exemple
triunghiular M, W, R, G, Br
trapezoidal Tr (preia sarcini în ambele sensuri)
Profilul filetului
fierăstrău S (preia sarcini într-un singur sens)
rotund Rd, E (Edison)
Cu un început
Numărul de
începuturi Cu mai multe La acelaşi unghi de rotaţie avansează mai mult;
începuturi randament ridicat (pentru acţionări frecvente)

Sensul înfăşurării Pe dreapta RH (uzual)

elicei directoare Pe stânga LH (excepţii impuse de condiţii funcţionale)
Forma corpului Pe un cilindru G, M, Tr, S, Rd, E
pe care se
înfăşoară elicea Pe un con Rd, Br (şi filetul interior şi cel exterior)
 Asamblări filetate

α = 60º - filet M, Br α = 30º - filet Tr

α = 55º - filet W, R, G

Filet S; α1 = 3º (faţa activă), α2 = 30º α = 30º - filet Rd

Rd, E
 Asamblări filetate

Filet
interior

Diametrul
mediu
Filet
exterior d;D
dc ; d2 ; D2
dr ; d1 ; D1
Axa
Ax a şurubului
 Asamblări filetate
Şuruburi de fixare. Şuruburi cu cap hexagonal
Sunt cel mai frecvent utilizate
deoarece necesită cel mai redus
spaţiu pentru manevrare cu cheia
fixă, la montare sau demontare..
Suprafaţa de aşezare (scaunul de
reazem), prevăzută sub capul
şurubului ( a, d, e), este o suprafaţă
tehnologică, dar reduce şi
concentratorul de tensiuni
reprezentat de trecerea de
diametru de la tija şurubului la
capul acestuia.
Tijele acestor şuruburi pot fi filetate pe o anumită lungime (a, b, c, f, g, h), filetate
până sub cap (d) sau pe toată lungimea (e). În cazul în care tija nefiletată a
şurubului are diametrul mai mic decât al tijei filetate (c), se reduce concentratorul
de tensiuni reprezentat de ieşirea filetului.
Şuruburile de păsuire (f) au tija nefiletată mai mare decât tija filetată, aceste
şuruburi fiind utilizate mai ales la transmiterea de sarcini transversale.
Şuruburile cu guler (h) sunt utilizate la asamblarea pieselor executate din
materiale moi..
 Asamblări filetate
Şuruburi de fixare
Şurub cu cap
triunghiular

Şurub cu cap ciocan

şi gât pătrat

Şurub cu cap
bombat cu porţiune
profilată

Şurub cu cap
bombat cu nas

Şuruburile cu cap pătrat asigură o suprafaţă de contact cu cheia mai mare decât
şuruburile cu cap hexagonal, fiind utilizate la montări şi demontări repetate,
asigurând o durabilitate ridicată. Pot fi cu tija filetată pe o anumită lungime (a), pe
toată lungimea, cu cep cilindric (b), cu cap pătrat mic şi filetat pe toată lungimea (c)
sau cu cap pătrat şi guler, filetat pe o anumită lungime (d).
Asamblări filetate
Şuruburile cu cap cilindric şi locaş
hexagonal (a) se utilizează la
dispozitive introducându-se în locaşuri
executate în piesă..
Şuruburile cu cap cilindric (b), cu cap
bombat (c), cu cap înecat (d) sau cu
cap semiânecat (e) sunt cu locaşuri
pentru şurubelniţă normală sau în
cruce (f) şi sunt utilizate pentru forţe
de strângere mici şi un aspect plăcut
al asamblării.
Şuruburile pentru tablă (a, b) se execută
cu pas mare şi adâncime relativ mare a
spirei; se utilizează la asamblarea tablelor
de grosimi mici..
Şuruburile pentru lemn (c, d, e) au filetul
ascuţit, cu pas mare, pentru a prinde între
spire cât mai mult lemn, asigurând-se
rezistenţa asamblării.
Şuruburile autofiletante pentru metal au
tija prevăzută cu şanţuri pentru evacuarea
aşchiilor rezultate în urma înşurubării (f).
 Asamblări filetate

Şuruburile speciale sunt destinate unor

situaţii concrete şi cuprind: şuruburile cu ochi Şuruburile pentru fundaţii sunt prevăzute
(a), utilizate la dispozitive; inelele şurub de cu un capăt profilat – pentru montarea în
ridicare (b), montate pe ansamble şi fundaţie – şi cu celălalt capăt cu filet, pentru
subansamble pentru ridicarea şi manevrarea fixare cu piuliţă; se utilizează la montarea
acestora; şuruburile cu cap striat (c), utilizate pe fundaţie a construcţiilor care susţin
la strângerea cu mâna. diversele ansamble (reductoare de turaţie,
motoare electrice etc.) sau subansamble.
Prezoanele pot fi definite ca şuruburi de fixare fără cap şi
filetate la ambele capete, pe o anumită lungime sau pe
toată lungimea. Se utilizează când materialul uneia din
piesele asamblate are caracteristici mecanice reduse şi
filetul nu asigură o durabilitate suficientă.
a – prezon înşurubat în oţel;
b – prezon pentru asamblarea flanşelor;
c - prezon pentru asamblarea flanşelor cu diametrul tijei
nefiletate mai mic decât al filetului.
Asamblări filetate
Piuliţe de fixare

Diferitele tipuri de şuruburi, respectiv

piuliţe de fixare standardizate se regăsesc
in Culegere de Standarde de
Organe de Maşini, vol
vol.. II
II..
 Asamblări filetate
NOTAREA filetelor de uz general
Notarea este conform STAS 139-
139-79.
Filete cu un început:

V
S V S S
D X
P P S - C
N p [mm]
F Î T
d [mm]

SPF – simbolul profilului filetului;

VDN – valoarea diametrului nominal;
VP – valoarea pasului;
SSÎ – simbolul sensului de înfăşurare;
SCT – simbolul câmpului de toleranţă
 Asamblări filetate
Filete cu mai multe începuturi:

V V V
S S S
P
F
D
N
d [mm]
X
P
E
ph [mm]
(P P
A
p [mm]
) S
Î
- C
T

VPE – valoarea pasului elicei;

VPA – valoarea pasului aparent;
Observaţie::
Observaţie
- În cazul filetelor M, valoarea normală a pasului nu se scrie
scrie;;
- Simbolul RH este implicit şi deci nu se trece decât atunci când pe piesă
există şi un filet LH
LH,, existând pericol de confuzie
confuzie..
EXEMPLE:
M 10,
10, M 10 x 0,5,0,5, M 10 x 0,5 LH
Filet cu mai multe începuturi: S 40 x 21 (P7
(P7)) LH – 7e
 Asamblări filetate
FORŢE şi MOMENTE în asamblările cu şuruburi
FORŢA AXIALĂ
La strângerea sau desfacerea asamblărilor filetate şi la deplasarea întrîntr--un sens
sau altul a unei sarcini cu ajutorul unei transmisii şurub
şurub--piuliţă (de ex
ex.. cricul cu
şurub simplu din figură), asupra elementelor componente acţionează o serie de
sarcini exterioare şi de legătură
legătură..
 Asamblări filetate
După cum îi arată şi numele, forţa axială este dirijată de-a lungul axei
de simetrie a şurubului sau piuliţei.
Forţa axială poate produce compimarea tijei şurubului (cric), sau
întinderea acestuia (asamblarea de fixare).

Calculul forţei tangenţiale şi a

momentului de rotire al piuliţei
În cazul general, mişcarea relativă dintre piuliţă şi şurub poate fi
echivalată cu deplasarea unui corp de greutate F (egală cu forţa
asamblare)) de către o forţă tangenţială H (aplicată
axială din asamblare
convenţional la raza d2/2) pe un plan înclinat cu un unghi egal cu β2.

Se notează:
Fn - reacţiunea planului înclinat;
Fr – forţa radială;
Ff – forţa de frecare.
R – rezultanta forţelor.
 Asamblări filetate N-N
N β2
F0 Fn
Plan axial α1n
F0 Plan normal pe
R elicea filetului

F
φ`
Fr
α1n
H

Ff

α1 α1n

d2

N
H
H
β2
 Asamblări filetate
F Înşurubare (urcarea piuliţei)
H

H Ff

R φ` + β2 F
F0
R
φ`

β2

     
R F H R  Ff  F0
   φ` - unghi de frecare redus
Fn  F0  Fr (unghiul dintre F0 şi R)
 Asamblări filetate
Deşurubare (coborârea piuliţei)
F β2
F

H` Ff
φ` R
Ff F0
F0 Ff

R φ`
H`
β2

H`

d2
φ` - β2
F
R

H‫׳‬
 Asamblări filetate
Expresia forţei tangenţiale (la înşurubare):

H  F  tg (    2 )
Expresia momentului de rotire a piuliţei (momentul
aferent frecării dintre spirele şurubului şi cele ale piuliţei)
piuliţei):
d2 1
Mt1  H    F  d 2  tg (    2 )
2 2
Asamblarea la care poziţia realizată se menţine este o asamblare la care s-a
realizat autofrânarea, deci condiţia de autofrânare este: sub
acţiunea forţei axiale care încarcă asamblarea filetată,
aceasta să nu se desfacă singură.
Astfel, pentru desfacerea piuliţei este nevoie de aplicarea unei forţe tangenţiale H`.

H   F  tg (    2 )
 Asamblări filetate
Impunând H` > 0 şi ţinând cont că funcţia tangentă este crescătoare rezultă:

  2  0    2 uzual:   6
Relaţia este cunoscută sub numele de condiţia de autofrânare. Se poate scrie:
Ff   Fn  H  tg 1n tg 1n
tg        şi cos  2  
F0 Fn  cos  1n cos  1n H  tg 1 tg 1
unde µ` se numeşte coeficient de frecare redus. Acesta creşte cu creşterea
unghiului de înclinare a flancului, α1n. În standardele de filete se dă valoarea α1.
În relaţia de mai sus s-a ţinut cont de faptul că grosimea spirei este aceeaşi
indiferent de planul de secţiune. În general valorile β2 sunt mici (câteva grade).
Având în vedere valorile uzuale ale lui µ = 0,1 ... 0,4 şi ale unghiului α1 se poate
aprecia că uzual φ`= 6º. De aici rezultă că pentru şuruburile de fixare β2 = 1 ... 3º
se va folosi un filet cu unghiul α1 cât mai mare (M, E, G, Br) iar pentru transmisiile
cu şurub şi piuliţă (filete de mişcare) se folosesc şuruburi cu mai multe începuturi
(cu β2 > 30
30ºº) şi filete cu unghiuri α1 cât mai mici (Tr, S), ceea ce va asigura
funcţionarea în ambele sensuri fără autoblocare.
 Asamblări filetate
Calculul momentului de frecare dintre piuliţă
(sau extremitatea şurubului) şi suprafaţa de
reazem
1 – piuliţă; 2 – şurub
1 3 – suprafaţa de reazem

dFf dA
2
dr
r
3
D3

D3
D4 D4
 Asamblări filetate
Între şurub şi piesa de reazem apare un moment de torsiune
datorat frecărilor ce apar pe suprafaţa inelară de contact, Mt2.
Considerând că sarcina F este uniform distribuită pe suprafaţa de
spijin, expresia presiunii de contact este:
4F
q  cst
2
2
  D4  D3 
Se consideră un element de arie: dA  2r  dr
Se pot scrie următoarele relaţii pentru determinarea forţelor, respectiv momente:

dF  q  dA  2 qr  dr forţa normală elementară

dF f    dF  2qr  dr forţa de frecare elementară

2
dMt2  dFf  r  2qr  dr momentul de frecare elementar
 Asamblări filetate
M t2 
D4 2 D4 2
2 2
 2 q   r  dr   q 
D 43  D33

1


4 F D 43  D33
 dM
D3 2
t2
D3 2
3 8 12  
D 2
4  D 2
3
Expresia momentului corespunzător frecării dintre piuliţă (şurub) şi
piesa de reazem este: 3 3
1 D 4  D3
M t2   F  2 2
3 D 4  D3
Prin mecanismul de acţionare trebuie învinse ambele momente rezistente
rezistente::
3 3
1 1 D  D
M total   F  d 2  tg (  2   )     F  42 3
2
 Fm  L
2 3 D 4  D3
Prin adoptarea valorii forţei tangenţiale cu
care acţionează operatorul uman Fm se
Fm  120 ... 300 N
poate stabili lungimea necesară a
mecanismului de acţionare, L.
M t1  M t 2
Dacă strângerea se face cu o cheie fixă, la care
L
L ≈ 14·d se poate obţine: F  70  F m Fm
 Asamblări filetate
SOLICITĂRILE TIJELOR şuruburilor de mişcare
Fm
4 F Mtot

Fm 3

1
Mt2
p
 Asamblări filetate
Pe porţiunea (1 – 2) şurubul este solicitat la COMPRESIUNE şi TORSIUNE:

4F 16  M t 2
c  t 
  d12
  d13
Dacă se ia în considerare ipoteza 4 pentru compunerea eforturilor din plane diferite:

2 2
 ech    3    c     ac
c t
2 2
 4F  1 D43  D33 16  4F  1 D43  D33 4 
 ech   2   3    F  2 2
 3   2  1  3  2 2
 
 d1  3 D4  D3 d1  d1  3 D4  D3 d1 
β - coeficient care ţine seama de momentul de torsiune; β = 1,1 ... 1,5
Pentru dimensionarea
tijei se utilizează relaţia:
4  F
d1nec 
uzual, β = 1,3    ac
 Asamblări filetate
Pe porţiunea (3 – 4) şurubul este solicitat la TORSIUNE PURĂ:
M t1  M t 2
t 
Wp d1

Există două secţiuni:   d13

- tija filetată, pentru care se consideră numai partea plină Wp 
a şurubului (secţiune circulară); 16
- capătul şurubului; aici W p depinde de forma secţiunii.
Fm a
M total
t 
0,208  a 3

S
Fm
M total
L t 
0,2  S 3
 Asamblări filetate
TRANSMISII CU ŞURUB ŞI PIULIŢĂ
Transmisiile şurub
şurub--piuliţă sunt transmisii care,
prin intermediul unei cuple elicoidale, transformă
mişcarea de rotaţie a unui element în mişcare de
translaţie a elementului conjugat, concomitent cu
transmiterea unei sarcini
sarcini.
Acestea pot fi cu frecare de alunecare sau frecare de
rostogolire (şurubul cu bile sau role)
role)..
Principalele AVANTAJE ale acestor transmisii sunt
sunt::
- Transmit sarcini relativ mari;
- Funcţionează cu zgomot redus;
- Prezintă siguranţă în funcţionare.
Principalele DEZAVANTAJE ale acestor transmisii sunt sunt::
- Randament redus (la cupla cu frecare de alunecare);
- Construcţia piuliţelor care preiau jocul dintre spire este complicată, ceea
ce duce la costuri relativ ridicate.
 Asamblări filetate
În cazul transmisiilor şurub-piuliţă cu frecare de alunecare se pot evidenţia câteva
dintre aspectele condiţiilor de lucru:
- acţionări foarte frecvente;
- ungere insuficientă (regim de ungere mixtă în care apar contacte metal/metal);
- apar viteze de alunecare la deplasarea relativă a spirelor una faţă de cealaltă;
- totul se petrece sub sarcină, ceea ce duce la apariţia unei presiuni de contact
între suprafeţe (strivire)
(strivire)..
În cazul suprafeţelor de contact în mişcare relativă se adoptă valori mici ale
presiunii de contact (qa ≤ 13 MPa).
Această valoare depinde de cuplul de materiale din care sunt confecţionate
şurubul, respectiv piuliţa.

Materialele cuplei de frecare qa (suprafeţe mobile), qa (suprafeţe imobile),

MPa MPa
Oţel călit - bronz 12 … 13 42 … 55
Oţel necălit - bronz 8 … 10 42 … 55
Oţel călit – fontă antifricţiune 7…9 35 … 45
Oţel necălit – fontă antifricţiune 6…7 35 … 45
Oţel necălit – fontă cenuşie 5 35 … 45
Oţel – oţel 7 … 13 65 … 100
 Asamblări filetate
Repartizarea sarcinilor pe spire

N – zonă nesolicitată, C – zonă solicitată la compresiune,

T – zonă solicitată la tracţiune
În funcţie de forma şi modul de rezemare, piuliţa poate fi solicitată, în
principal, la compresiune, respectiv la întindere.
Deoarece rezistenţele admisibile la compresiune ale materialelor sunt mai mari
decât cele la tracţiune, modul de rezemare a piuliţei prezintă importanţă în durata
de viaţă a întregului mecanism.
 Asamblări filetate
Indiferent de modul de sprijinire a piuliţei, sarcina
nu se repartizează uniform pe spirele acesteia.
În varianta în care piuliţa este comprimată, primele trei spire
preiau peste 70 % din forţa axială totală.
În cazul piuliţei întinse, datorită faptului
că ea este deformată, primele trei spire
Nr. % preiau 50 ... 60 % din sarcină.
spire însumat
Indiferent de modul de încărcare, spira
a 10 – a preia doar 1 % din sarcină.
1 34% Se recomandă ca numărul de
spire să se încadreze în intervalul
intervalul::
2 55%

6 ≤ z ≤ 11
3 71%
4 82%
Neuniformitatea repartiţiei sarcinii pe
5 91% spire este influenţată de valoarea
efectivă a pasului (la şurub, respectiv
6 98% piuliţă) precum şi a rigidităţii diferite a
celor două elemente ale asamblării.
 Asamblări filetate
Fn1 F1 TENSIUNI ÎN SPIRE
Principalele solicitări care apar în
Ş P spirele filetului sunt:
U I
F1
R h
U
F n1
U - Strivire
Strivire;;
H L
B a
c
1
ac I - Încovoiere
Încovoiere;;
Ţ
d1
D1
Ă - Forfecare
Forfecare..
d Cauza ieşirii din uz a asamblărilor filetate
d2 = D2 este, în principal, uzarea spirelor
D
datorită strivirii acestora.
 Asamblări filetate
Strivirea spirelor (presiune de contact)
Ipoteze simplificatorii:
- Se consideră că forţa este distribuită uniform pe F
toate cele z spire. F1 
- Se consideră că această forţă se repartizează
z
uniform pe toată suprafaţa flancului.
Fn1
- Se neglijează elicea filetului şi se consideră că q
spira este un inel.
A flanc
Fn1 F1 cos  1 F1 cos  1
q   
A flanc   d 2  G   d 2  H 1 cos  1 d
F1 F
   qa
  d 2  H1 z    d 2  H1 α1 D1 G
H1
Această relaţie serveşte la G

verificarea spirei la strivire. α1

H1
 Asamblări filetate
Pentru DIMENSIONAREA asamblării este necesară
introducerea unor coeficienţi:

- Coeficientul înălţimii - Coeficientul lungimii

spirei::
spirei filetate a piuliţei:
piuliţei:

H1 m z p
h  m  
p d2 d2

 hTr  0,5 Tr  m  1,2 ... 2,5

Se recomandă:

 hS  0,75 S  m  1,8 ... 2,0

 Asamblări filetate
F F
qall  
  z  H1  d 2    m  d 2    p  d
h 2
p
Relaţia pentru dimensionarea asamblării
filetate este:

F
d 2 nec 
  m  h  q a
Se adoptă elementele standardizate ale filetului, ţinând cont de faptul că:

d 2 STAS  d 2 nec
 Asamblări filetate
ÎNCOVOIEREA spirelor
Se consideră că spira este încastrată
pe cilindrul de diametru d1.
Dacă materialele şurubului, respectiv
h piuliţei au rezistenţe mecanice sensibil
egale atunci este necesară doar
H1 + a verificarea spirei şurubului.

 H1   H1 
F1    a  6F    a
H1 / 2 + a Mi  2   2  
i    ia
W h2 z    d1  h 2
d 1 
6
Pentru verificarea piuliţei:

 H1 
6F    a
i   2  
H1 / 2 + a ia
z   D  h2
 Asamblări filetate
FORFECAREA spirelor
Forfecarea spirelor este o solicitare de importanţă redusă,
secţiunea de rupere fiind aceeaşi ca în cazul solicitării de încovoiere.
Dacă materialul şurubului este acelaşi cu materialul piuliţei, relaţia de
verificare se aplică spirei şurubului
şurubului:

F1 F
f     af
  d1  h z    d1  h
Pentru piuliţă se poate scrie:

F
f    af
z   D  h
 Asamblări filetate
Calculul la FLAMBAJ al şurubului
În cazul şuruburilor de mişcare solicitate la compresiune (şuruburile principale ale
cricurilor simple, telescopice, cu dublă acţiune, prese etc.) este necesar să se
efectueze un calcul de verificare la flambaj urmărindu-se o
funcţionare corectă a transmisiei.
Se determină coeficientul de zvelteţe λ: lf
- lf este lungimea de flambaj, l fiind lungimea şurubului 
care poate flamba;
- K este coeficientul de flambaj a cărui valoare depinde de
i min
schema de flambaj (K = 2, dacă se ridică o sarcină care se
poate deplasa pe orizontală şi K = 0,5, dacă se consideră l f  K l
că şurubul este încastrat în sarcina de ridicat, de exemplu
la schimbarea unei roţi de autovehicul)..
I min 4d 34 d3
imin – raza de inerţie minimă imin   2
 .
A 64d 3 4
Dacă coeficientul de zvelteţe este λ < 20, se consideră că
nu există posibilitatea de flambaj a şurubului, iar în cazul
în care λ ≥ 250 flambajul nu poate fi evitat.
 Asamblări filetate
RANDAMENTUL transmisiilor şurub-
şurub-piuliţă
Ipoteze simplificatorii:
- Toate spirele au aceeaşi rugozitate;
- Toate sunt lubrifiate la fel;
- Precizia de prelucrare este aceeaşi pe toată lungimea filetului.

Lu Fp Fp tg 2

   
Lc H    d 2 F  tg  2       d 2 tg  2   
În cazul şuruburilor cu autofrânare, la limită β2 = φ`se obţine:


tg 2


tg 2  1  tg 2  2
 

1 tg 2  2 1
  50 %
tg 2  2 2tg 2 2 2 2
Randamentul maxim al transmisiei se obţine pentru β2 = 40º, valoare
dificil de obţinut tehnologic.
La aceeaşi valoare a unghiului β2, creşterea randamentului se poate
realiza prin micşorarea coef. de frecare µ (lubrifiere), respectiv prin
micşorarea unghiului de înclinare a flancului α1 (de exemplu filet S).
 Asamblări filetate
MATERIALE pentru şuruburi şi piuliţe
Materialele se aleg astfel încât unul dintre elementele cuplei de frecare să
fie confecţionat din material antifricţiune (în general piuliţa pentru
că este mai simplă, mai ieftină) :
- bronzuri (sunt scumpe, de aceea se folosesc în cazul vitezelor relative
mari şi a acţionărilor frecvente);
- fonte antifricţiune, fonte cenuşii (EN-GJL-250)
- fonte cu grafit nodular (EN-GJS-400);
- materiale plastice (atunci când încărcările o permit).

Pentru şuruburi se folosesc:

- oţeluri carbon laminate (E355, E360);
- oţeluri carbon de calitate (1 C 45);
- oţeluri aliate de îmbunătăţire (41MoCr11, 40Cr10).

În ceea ce priveşte ungerea

ungerea,, se recomandă ca lubrifianţii să fie aditivaţi
pentru mărirea aderenţei la suprafeţele în mişcare.
 Asamblări filetate
În cazul şuruburilor de fixare standardizate, oţelurile din care sunt
confecţionate acestea sunt cuprinse în 7 grupe de caracteristici
mecanice (STAS 2700/3 – 80).
Fiecare clasă de calitate de oţeluri este simbolizată prin două cifre
despărţite de un punct (de exemplu 4.8, 6.8, 8.8, 12.9 etc.).
Cifrele informează asupra caracteristicilor mecanice minime impuse
materialelor cuprinse în clasa de calitate respectivă: prima cifră înmulţită
cu 100 reprezintă tensiunea minimă de rupere la tracţiune, iar
produsul celor două cifre multiplicat cu 10 reprezintă limita de
curgere nominală. Clasa de calitate a materialelor pentru şuruburi se
inscripţionează pe partea frontală a capului şurubului.

σr = 6 × 100 = 600 MPa

6.8 σ02 = 6 × 8 × 10 = 480 MPa
Pentru piuliţe
piuliţe, fiecare clasă de calitate de oţeluri este simbolizată printr-o
cifră care, înmulţită cu 100, indică tensiunea minimă de încercare la
rupere prin tracţiune a oţelului din clasa respectivă.
 Asamblări filetate
ETAPELE DE CALCUL de proiectare
1. Se aleg
aleg::
- profilul filetului (funcţie de scopul utilizării, sensul de
transmitere a sarcinii etcetc..);
- materialele cuplei de frecare
frecare;;
2. Se dimensionează asamblarea filetată filetată::
- d2 din calculul la presiune de contact
contact;;
- d1 din solicitarea compusă a tijei tijei;;
3. Se stabileşte numărul de începuturi
începuturi;;
4. Verificarea la autofrânare (dacă este cazul) cazul);;
5. Verificarea spirelor
spirelor;;
6. Verificarea tijei şurubului la solicitări compuse
compuse;;
7. Verificarea corpului piuliţei
piuliţei;;
8. Verificarea la flambaj (dacă este cazul)cazul);;
8. Determinarea randamentului transmisiei
transmisiei..
 Asamblări filetate
ASIGURAREA asamblărilor filetate
Fenomenul autodesfacerii este des întâlnit chiar dacă filetele de
fixare îndeplinesc condiţia de autofixare.
Autodesfacerea apare, în principal, datorită sarcinilor variabile, a
şocurilor sau a variaţiilor de temperatură.
Ca urmare, pentru evitarea consecinţelor nedorite ale autodesfacerii,
asamblările filetate pot fi prevăzute cu sisteme suplimentare de asigurare.

Criteriul Tipul asamblării

Care nu permit deplasarea piuliţei până la deşurubarea completă
(slăbirea piuliţei nu afectează funcţionarea corectă a transmisiei).
Scopul Care asigură menţinerea poziţiei de montaj a unei piese sau de reglare
asamblării a lungimii unui element de comandă.
Care realizează menţinerea unei strângeri dorite în asamblare.
Realizată prin formă, fără introducerea unor sarcini suplimentare în
asamblare.
Constructiv Realizate prin introducerea unor sarcini suplimentare.

Realizate prin deformări plastice (sau sudură).

Asamblări filetate
Asamblări filetate
 Şurubul cu bile

- Înlocuieşte frecarea de alunecare dintre spire cu frecare de

rostogolire;;
rostogolire
- Şurubul cu bile are randament foarte ridicat (98 ... 99
99%
%);
- Permite o poziţionare foarte precisă a oricărui element antrenat de
acesta;;
acesta
- Elimină fenomenul stick
stick--slip
slip..
Şuruburile conducătoare cu elemente intermediare pot fi cu bile sau cu role şi
înlocuiesc frecarea de alunecare dintre şurub şi piuliţa, cu cea de
rostogolire dintre acestea.
Calculul şuruburilor cu bile porneşte de la premisa că sunt cunoscute: cursa
subansamblului mobil, viteza de deplasare (v = p.n în mm/s) şi sarcina axială
care trebuie deplasată F.
Dimensionarea şuruburilor se face diferenţiat în funcţie de valoarea forţei
axiale la care este supus astfel:
- pentru forţe axiale F  1000N se face din condiţia de rezistenţă la
compresiune
unde ac = (0,3…0,4) 0.2
d 1 nec  4 F /(  ac )
- pentru forţe axiale F  1000 N

d 1 nec  4 64  L2f  c f /  3  E unde Lf este lungimea de flambaj

coeficientul de siguranţă cf = 2,5...4.
şi
 Calculul forţei la care apare flambajul şurubului se face cu relaţia:

Ff = 2 E Imin/lf2
unde: E – modulul de elasticitate al materialului;

Imin – momentul de inerţie geometric al şurubului (Imin=d4o/64)

lf – lungimea de flambaj.

- Randamentul şurubului se determină cu relaţia cunoscută, în care

se păstrează semnificaţiile notaţiilor:
 = F p/H  d2
- Cuplul necesar antrenării se determină cu relaţia:
Mt = F p/2
- Puterea necesară antrenării şuruburilor cu bile se determină cu
relaţia:
N = F v/
F – sarcina axiala, v – viteza de deplasare;  - randamentul transmisiei
ASAMBLĂRI
cu PENE
 Asamblări cu pene
Generalităţi. Clasificare
Asamblările cu pene sunt asamblări
demontabile realizate prin formă
formă..
Penele sunt organe de maşini prismatice care servesc
la transmiterea unor momente de torsiune (pene
longitudinale) sau a unor forţe (pene transversale)
transversale)..
De asemenea, acestea fixează sau reglează poziţia a
două piese prin efectul înclinării feţelor care preiau
încărcarea..
încărcarea
Prezintă avantajul realizării unor asamblări simple şi
ieftine, cu montare şi demontare rapidă
rapidă..
Au dezavantajul că produc ”slăbirea
slăbirea”” organelor de
îmbinare prin introducerea unor concentratori de
tensiuni mari
mari..
 Asamblări cu pene
Asamblări cu pene LONGITUDINALE
Clasificare
Obişnuite Forma A, B, C
Fără Paralele
Subţiri Forma A, B, C
strângere
Disc - -

Cu nas -
Înclinate
Fără nas Forma A, B, C
Cu
Cu nas -
strângere Concave
Fără nas Forma A, B, C

Tangenţiale - -
 Asamblări cu pene
Asamblări cu pene TRANSVERSALE
Clasificare
De fixare
Scop De reglare
De siguranţă
Cu 1 faţă înclinată
Cu 2 feţe înclinate
Formă
Cu secţiunea rotunjită
Cu secţiunea dreptunghiulară
Cu prestrângere
Mod de utilizare
Fără prestrângere
 Asamblări cu pene
Asamblări cu pene TRANSVERSALE
Pentru o bună funcţionare a
asamblărilor cu pene transversale este
necesar ca acestea să se menţină în
îmbinare pe durata exploatării, deci
trebuie asigurată autofixarea
(autofrânarea) penelor în locaşurile lor.
Acest lucru se asigură constructiv prin
limitarea unghiurilor de înclinare ale
feţelor penei. Pana este înclinată de
obicei pe o singură faţă laterală, panta
fiind de 2 ... 5º.

Asamblarea se realizează prin batere sau

strângerea şurubului în cazul penelor
prevăzute cu şurub de strângere.
 Asamblări cu pene
Asamblări cu pene LONGITUDINALE
Penele longitudinale se caracterizează prin faptul că se montează paralel
cu axa pieselor de îmbinat
îmbinat..
Se utilizează la asamblarea a două piese coaxiale, pentru a transmite
momente şi mişcări de rotaţie de la o piesă la alta alta..
Principalele tipuri de pene longitudinale sunt prezenate în STAS 430
430--74
74..
Penele paralele au forma
paralelipipedică şi se montează
întotdeauna cu joc radial
radial..
Aceste pene realizează asamblări fără
strângere..
strângere
Au avantajul că nu produc dezaxări şi pot permite deplasarea roţii pe
arbore.. Dimensional, acestea pot fi obişnuite (STAS 1004
arbore 1004)) sau subţiri
(STAS 9501
9501)).
La solicitări mari sau la lungimi mari, pentru evitarea smulgerii penei din
locaş, aceasta se fixează pe arbore cu şuruburi, folosind în acest scop
pene paralele cu găuri de fixare (STAS 1006 ), dar acestea slăbesc şi mai
1006),
mult arborii
arborii..
Asamblări cu pene
Penele disc au partea îngropată în arbore sub
forma unui segment de cerc. Au avantajul că pot lua
poziţia dictată de înclinaţia butucului. Se utilizează în
construcţia automobilelor şi a maşinilor-unelte.
Prezintă dezavantajul că introduc puternici
concentratori de tensiune în arbore datorită adâncimii
canalului practicat în arbore.
Penele înclinate au faţa dinspre butuc
înclinată. Sub acţiunea forţei de batere, pana va
strânge radial atât arborele cât şi butucul.
Prezintă siguranţă în funcţionare, pot transmite
momente mari, însă produc ovalizări, dezaxări.
Aceste pene pot fi cu nas (STAS 1007) sau fără nas
(STAS 1007, de forma A, B sau C).
Pana cu nas se utilizează atunci când accesul pentru
montare şi demontare este posibil doar pe o singură
parte.
Penele înclinate subţiri (STAS 431) transmit momente
mai mici datorită faptului că se înlocuieşte canalul din
arbore cu o teşitură.
Penele înclinate concave (STAS 9234) sunt îngropate
numai în butuc, deci nu produc slăbirea arborelui. Transmit momente
mici şi se utilizează pentru diametre de până la 150 mm. Şi aceste
tipuri de pene pot fi cu nas sau fără nas.
Asamblări cu pene
 Asamblări cu pene
Forma constructivă a penelor
penelor::

Forma A Forma B Forma C

Modul de realizare a canalelor de pană
pană::
Freză
Freză
disc
deget
 Asamblări cu pene
Asamblări cu pene PARALELE
Conform STAS 1004
b dimensiunile penelelor
paralele sunt notate:
h - b, lăţimea penei;
- h, înălţimea penei;
l
- l, lungimea penei.
dimensiunile b şi h sunt
În conformitate cu acelaşi standard,
stabilite în funcţie de diametrul d al piesei pe care se
montează pana.
Transmiterea momentului de torsiune se face
prin intermediul feţelor laterale ale penei.
penei.
Se recomandă ca:

lbutuc  0,6...1,2  d l pană  lbutuc  3...6 mm

Asamblări cu pene
Extras din
Extras
STAS 1004
 Asamblări cu pene
Se consideră o asamblare cu pană paralelă
supusă unui moment de torsiune Mt.
Diametrul arborelui este d, iar pana are în
secţiune dimensiunile bxh.
Canalele au dimensiunile t1 în arbore, respectiv
t2 în butucul roţii
roţii..
Pe direcţie radială pana este montată cu joc,
iar pe feţele laterale cu strângere
strângere..
Lungimea de calcul a penei lc se stabileşte în
funcţie de forma acesteia (A, B sau C)
C)..

Pana paralelă este solicitată la STRIVIRE

(sau presiune de contact) pe feţele laterale şi
la FORFECARE în suprafaţa de separaţie
dintre arbore şi butuc
butuc..
 Asamblări cu pene
Suprafaţa de
forfecare

h/2

F
l
b

Suprafaţa de
Suprafaţa
strivire
 Asamblări cu pene
Reacţiunea Secţiunea
arbore penei asupra
A A-A
lagăr distanţier arborelui
b

F t1
h
y
l F Mt
lbutuc

Reacţiunea d
A butucului asupra
arborelui
 Asamblări cu pene
σs (strivirea flancului)
flancului)

F
t1 ≈ h / 2
y≈d/2
Mt
d h
Se acceptă aproximaţiile: y respectiv t1 
2 2
Relaţia de calcul a momentului de torsiune capabil a fi transmis de pană,
pe baza solicitării de presiune de contact
contact,, este
este::

d h d 1
Mt  F  y  F   ( sa  l c  )     sa  l c  h  d
2 2 2 4
 Asamblări cu pene
Din relaţia de mai sus se poate determina
lungimea necesară a penei paralele, 4 Mt
astfel încât suprafeţele acesteia să nu se lc 
strivească (după care se va alege din
STAS o lungime imediat superioară
superioară)):
h  d   sa
Dacă lungimea penei este impusă de
considerente privind asamblarea arbore – 4 Mt
butuc, atunci se va face verificarea s   sa
acesteia la strivire: h  d  lc
Verificarea penei la solicitarea de forfecare se face cu relaţia
relaţia::

F F 2 Mt
f      fa
A forfec lc  b d  lc  b
În cazul în care inegalitatea nu este satisfăcută
2 Mt
lcf 
se va adopta o lungime necesară a penei
penei:: b  d  fa
 Asamblări cu pene
Datorită tendinţei de scoatere a penei din locaşul său
în timpul funcţionării, precum şi datorită forţelor de
frecare ce iau naştere pe suprafeţele de contact,
presiunile pe suprafeţele respective se repartizează
neuniform. Pentru a înlătura acest inconvenient, mai
ales la asamblări greu solicitate, penele se asigură pe
arbori cu şuruburi (pene paralele cu găuri de fixare,
însă acestea slăbesc mult rezistenţa arborilor).

Valorile presiunilor de contact admise în cazul asamblărilor cu pene

longitudinale sunt
sunt::

Presiunea admisibilă pentru sarcină

Material [N/mm2]
pană Statică Pulsatorie Alternantă
Oţel forjat 100 ... 150 70 ... 100 35 ... 50
Oţel aliat cu Ni 100 ... 150 70 ... 100 35 ... 50
Fontă 70 ... 80 45 ... 55 22,5 ... 27, 5
 Asamblări cu pene
Asamblări cu pene ÎNCLINATE
Datorită înclinaţiei penei, sub acţiunea forţei de batere ia naştere o forţă
radială de strângere care are caracterul unei forţe de prestrângere
iniţiale şi produce o reacţiune între butuc şi arbore pe partea opusă.
În stare de repaos, această forţă poate fi considerată uniform distribuită
pe lăţimea penei.
Sub acţiunea momentului motor şi a celui rezistent există tendinţa de
rotire relativă a butucului faţă de arbore.
Datorită acestui fenomen precum şi a existenţei forţelor de frecare,
starea iniţială de repartizare a presiunilor pe lăţimea penei se modifică.
În calcule se neglijează efectul forţelor de frecare şi se consideră
presiunea repartizată triunghiular pe toată lăţimea penei.
Pentru ca presiunea să nu atingă valori periculoase pe o anumită
porţiune din lăţimea penei, trebuie ca forţa de prestrângere să fie cât
mai mare.
ASAMBLĂRI
prin
CANELURI
 Asamblări prin caneluri
Caracterizare, clasificare, utilizare
Asamblările prin caneluri sunt
asamblări de tip arborearbore--butuc
destinate transmiterii unui
moment de torsiune şi a
mişcăriii de rotaţie
mişcări rotaţie..
Arborii canelaţi pot fi
pene
consideraţi ca fiind arbori cu
longitudinale multiple,
făcând corp comun cu arborele
arborele..
Se utilizează în special la montarea
roţilor baladoare din cutiile de
viteză ale maşinilor unelte şi ale
autovehiculelor, precum şi pentru
asamblări fixe
fixe..
 Asamblări prin caneluri
Faţă de penele longitudinale, arborii canelaţi prezintă o serie de
AVANTAJE:
- Centrarea şi ghidarea foarte bună a pieselor montate pe arborii canelaţi
canelaţi::
- Capacitate de transmitere a momentelor mari
mari;;
- Rezistenţă la oboseală mai ridicată decât în cazul asamblărilor cu pană
pană..

asemenea,, trebuie menţionate şi principalele DEZAVANTAJE:

De asemenea
- Tehnologie mai pretenţioasă;
- Precizie de execuţie mai ridicată şi,
şi, implicit
implicit,, cost mai ridicat.

Prelucrarea arborilor canelaţi se execută prin frezare cu freze profilate utilizând

metoda divizării (metodă mai puţin precisă)
precisă)..
Frezarea prin divizare se aplică la canelurile dreptunghiulare, frezele deget sau
disc având profilul corespunzător formei canelurii
canelurii..
De asemenea se utilizează frezare aplicând metoda rostogolirii, de la
prelucrarea roţilor dinţate (metodă mai precisă)
precisă)..
Canelurile din interiorul butucului se execută prin mortezare (pentru
asamblări nepretenţioase) sau prin broşare (metodă precisă, însă rentabilă
doar pentru produse de serie)
serie)..
 Asamblări prin caneluri

Butuc canelat

Arbore canelat
 Asamblări prin caneluri
Din punct de vedere al profilului canelurilor
canelurilor,, se disting următoarele
tipuri::
tipuri
- Caneluri dreptunghiulare; sunt cele mai răspândite dintre
asamblările canelate;
- Caneluri cu flancurile în evolventă ; prezintă avantajul unui
autocentraj pe flancuri, având o funcţionare silenţioasă la viteze mari
mari;;
- Canelurile triunghiulare sunt utilizate în general pentru
solidarizarea pârghiilor, a barelor sau a braţelor de la barele de torsiune
torsiune..
Se utilizează atunci când se impune un gabarit radial mic, datorită faptului
că numărul de caneluri este mare mare,, iar înălţimea acestora este mică în
comparaţie cu celelalte tipuri
tipuri;;
- Canelurile zimţate printr--un număr mare de
sunt caracterizate printr
caneluri,, dar de înălţime mai mică decât a celor triunghiulare
caneluri triunghiulare.. Ele se
folosesc atunci când, în timpul reglării poziţiei unui element, acesta poate fi
poziţionat cu precizie în diferite poziţii
poziţii..
Asamblări prin caneluri
 Asamblări prin caneluri
Asamblări prin caneluri
DREPTUNGHIULARE
Asamblările prin caneluri dreptunghiulare sunt
cele mai răspândite dintre asamblările canelate.
În cazul canelurilor dreptunghiulare standardele
prevăd:
prevăd
- modul de centrare;
- seriile de mărimi şi dimensiunile corespunzătoare
acestora;;
acestora
- toleranţe şi ajustaje;
- metodologia de calcul;
- modul de reprezentare în desenul tehnic
tehnic..
 Asamblări prin caneluri
În funcţie de modul de centrare, canelurile
dreptunghiulare se împart în trei categorii
categorii::
a- cu centrare pe diametrul exterior D, caz în
care contactul dintre butuc şi arbore are loc pe exteriorul proeminenţelor
de pe arbore, între celelalte suprafeţe existând mici jocuri
jocuri;; este mai puţin
precisă şi se foloseşte atunci când butucul nu este durificat superficial şi
se poate realiza rectificarea acestuia pe diametrul exterior
exterior;;

b - cu centrare pe diametrul interior d, cazul

fiind cel mai frecvent folosit datorită preciziei ridicate, deşi rectificarea
suprafeţelor funcţionale este mai greu de realizat
realizat;;

c- cu centrare pe flancuri, caz folosit doar la asamblări

care preiau momente de torsiune în ambele sensuri
sensuri,, centrarea nefiind
însă precisă şi construcţia necesitând degajări la baza canelurilor
arborelui, pentru rectificare
rectificare..
 Asamblări prin caneluri

Centrare pe D Centrare pe d

Centrare pe flancuri
 Asamblări prin caneluri
După capacitatea de încărcare şi modul de cuplare cuplare,,
standardele împart canelurile dreptunghiulare în trei serii de
mărimi, diferite prin înălţimea canelurilor, prin numărul
acestora şi prin modul de centrare
centrare..
- Seria uşoară include caneluri care nu transmit integral momentul de
torsiune capabil al arborelui cu diametrul d. Aceste caneluri se utilizează la
asamblări fixe puţin încărcate (STAS 1768
1768)).
- Seria mijlocie (STAS 1769
1769)) cuprinde caneluri care, la acelaşi
diametru d, au acelaşi număr de proeminenţe, dar înălţimea acestora este
mai mare decât la canelurile din seria uşoară
uşoară.. Ele transmit integral momentul
de torsiune capabil al arborelui cu diametrul d şi sunt destinate asamblărilor
fixe sau celor mobile cu deplasare axială în absenţa sarcinii (cuplare in
gol)).
gol
- Seria grea cuprinde caneluri care, la acelaşi diametru d şi acelaşi
diametru D, au număr mai mare de proeminenţe decât canelurile din seria
mijlocie.. Aceste caneluri transmit integral momentul de torsiune capabil al
mijlocie
arborelui cu diametrul d şi sunt destinate asamblărilor mobile cu deplasare
axială sub sarcină (STAS 1770
1770)).
 Asamblări prin caneluri
Elemente de calcul
Mt Momentul de torsiune se
σs transmite de la arbore la butuc
c prin contactul pe feţele laterale
ale proeminenţelor arborelui şi
F1 butucului canelat.
h Solicitările asamblărilor prin
D b
caneluri sunt: strivirea
flancurilor active, forfecarea
c şi încovoierea proeminenţelor.
Încovoierea proeminenţelor
Dm apare doar dacă există joc între
flancuri, astfel încât să facă
d posibile deformaţiile de
încovoiere.
Solicitarea periculoasă
este strivirea, celelalte
O solicitări fiind neglijabile.
 Asamblări prin caneluri
Calculul se bazează pe prescripţii standardizate, parametrii de
calcul prevăzuţi în acestea fiind prezentaţi în continuare
continuare..
Momentul de torsiune nominal Mt este transmis pe fa ţa
faţa
laterală a canelurii, producând strivirea acesteia
acesteia::

Dm Dd
T t  F1 
M  k  z   sab  h  L  k  z 
2 4
 Dd  Dd
 sab    2c L k  z
 2  4
Dd
Dm  2  rm  - diametrul mediu al profilului canelat
2
 Asamblări prin caneluri
Lungimea minim necesară a asamblării:
2  Mt
L min 
 D d 
k dm  z   2c   as
 2 
k = 0,75 este un coeficient datorat neuniformităţii distribuţiei sarcinii
pe cele z proeminenţe, introdus prin considerarea că doar circa 75 75%
%
dintre acestea participă efectiv la transmiterea sarcinii
sarcinii;;
D - diametrul exterior
exterior;;
d - diametrul interior
interior;;
c - înălţimea teşiturii
teşiturii..
- rezistenţa admisibilă la strivire, prevăzută în standard în
funcţie de condiţiile de lucru ale asamblării (uşoare, mijlocii sau grele) şi

 as modul de funcţionare şi cuplare (asamblare fixă sau mobilă, pentru

cuplare în gol sau în sarcină), la asamblări mobile tensiunea as
înlocuindu--se cu presiunea admisibilă pa, maxim admisă pentru evitarea
înlocuindu
îndepărtării peliculei de lubrifiant
lubrifiant..
 Asamblări prin caneluri
Verificarea asamblării canelate se poate efectua cu una din
relaţiile::
relaţiile
L  Lmin
 Dd 
Mt cap  0,75   2c  z L rm   as  M tn
 2 
Mtn
s    as ,
 Dd 
0,75   2c  z L rm
 2 
în care L este lungimea comună de contact arbore
arbore--butuc canelat şi Mtcap
este momentul de torsiune capabil al asamblării canelate
canelate..
 Asamblări prin caneluri
Algoritm de proiectare
Dimensionarea unei asamblări prin caneluri
dreptunghiulare porneşte, de regulă, de la cunoaşterea
momentului de torsiune nominal Mtn, a rolului funcţional al
asamblării (fixă sau mobilă) precum şi a condiţiilor de lucru
(uşoare, mijlocii sau grele)
grele)..
Dacă nu se cunoaşte diametrul interior al arborelui
canelat, acesta se predimensionează din condiţia de rezistenţă la
torsiune:
16  Mt n
d nec 3
   ta
unde at = 15 15… …25 MPa este rezistenţa admisibilă la solicitarea de
torsiune, convenţional micşorată pentru a ţine seama şi de existenţa solicitării
de încovoiere a arborelui;
Se adoptă valori mai mici dacă arborele este lung (datorită solicitării de
încovoiere) şi valori mai mari dacă arborele este scurt şi rigid.
 Asamblări prin caneluri
2. Se alege seria de mărime a asamblării canelate (uşoară,
mijlocie sau grea), în funcţie de felul asamblării şi de
condiţiile de cuplare.
3. Se aleg, în funcţie de diametrul interior d de la
predimensionare, din standardul seriei alese:
- diametrul interior d ≥ dnec;
- diametrul exterior D;
- lăţimea b;
- numărul de caneluri z;
- înălţimea teşiturii c;
- modul de centrare.
4. Se determină lungimea necesară Lnec a canelurilor.
Dacă se cunoaşte lungimea butucului canelat, se efectuează
un calcul de verificare la strivire.
 Asamblări prin caneluri
Asamblări prin caneluri EVOLVENTICE
Asamblările prin caneluri evolventice sunt rezistente, în special la solicitări
variabile, datorită concentratorului de tensiuni micşorat prin forma rotunjită a
interiorului canelurii de pe arbore
arbore..
Se utilizează la construcţia de autovehicule, unde sunt justificate şi de seria
mare de fabricaţie
fabricaţie..
După modul de centrare se deosebesc caneluri evolventice cu centrare pe
flancuri (CEF) şi caneluri evolventice cu centrare pe diametrul maxim
(CED)..
(CED)
Fiind asemănătoare cu danturile, canelura evolventică se caracterizează prin
modulul standardizat şi prin deplasări negative de profil, care
determină o secţiune a proeminenţelor apropiată de forma dreptunghiulară
dreptunghiulară..

Standardele prevăd dimensiunile canelurilor de pe arbore

şi butuc (în funcţie de modul), modul de centrare, toleranţe
şi ajustaje şi modul de reprezentare în desenul tehnic
tehnic..
 Asamblări prin caneluri
Principiul de lucru şi solicitările asamblării prin caneluri
evolventice sunt aceleaşi ca la asamblările prin caneluri
dreptunghiulare..
dreptunghiulare
2Tn 1 4Tn
s     as
Lz 0,75Dd de  De Lz
d
Dd 0,75 e  De
2
în care
care::
- Dd este diametrul de divizare al canelurii
canelurii;;
- de - diametrul exterior al canelurii de pe arbore
arbore;;
- De - diametrul interior al canelurii de pe butuc
butuc;;
- L - lungimea asamblării
asamblării;;
- z - numărul de caneluri
caneluri;;
- 0,75 - coeficientul de neuniformitate a distribuţiei
sarcinii pe cele z caneluri
caneluri..

4Mtn
Pentru dimensionare se L
utilizează relaţia: 0,75Dd zd e  De  as
 Exemplu de utilizare a asamblărilor
prin caneluri
Lh

arbore
b1 l1 b2 l2

A
ăr
lagăr
lag

Lc L Lc
arbore grup
balador
A
ASAMBLĂRI
prin
BOLŢURI
 Asamblări prin bolţuri
Caracterizare, clasificare, utilizare
BOLŢURILE sunt organe de maşini de formă cilindrică
utilizate ca
ELEMENTE de LEGĂTURĂ în ARTICULAŢII.
ARTICULAŢII.
Se construiesc sub două forme de bază bază::
- Bolţuri CU CAP (STAS 5754 5754//1), respectiv cu CAP MIC
5754//2), executate în două variante (forma A, B)
(STAS 5754 B);;
- Bolţuri FĂRĂ CAP (STAS 5756 5756),), de asemenea în două
variante constructive
constructive..
Ca materiale, standardele recomandă, în funcţie de
solicitări: 1C45, 2C45, E295, E355 şi uneori chiar
oţeluri aliate.
 Asamblări prin bolţuri

a b c d e f
Toate formeformele le de bază se
execută în două variantevariante::
- fără găuri de şplin şplint, t, forma A
(fig.. a, e)
(fig e);;
- cu găuri de şplint - forma B
(fig.. c, d şi f)
(fig f)..
Bolţurile mai pot fi prevăzute cu
canale pentru inele elastice de
rezemare (fig (fig.. b şi e)
e)..
 Inele elastice

Inelele elastice de rezemare se utilizează pentru

asigurarea pieselor împotriva deplasărilor axiale axiale,,
având posibilitatea de a prelua forţe axiale mici (medii)
(medii)..
Standardele prevăd două tipuri de inele elastice de
rezemare:: pentru arbori şi pentru alezaje
rezemare alezaje..
Sunt standardizate atât dimensiunile inelelor cât şi
dimensiunile canalelor acestora şi tipurile de toleranţe
la diametrul şi lăţimea canalelor
canalelor..
Inele speciale
Asamblări prin bolţuri
Ţ
BOLŢ
BOL
 Asamblări prin bolţuri
Tirant Bolţ Furcă

F/2 F/2
s
F/2 F/2
h F F

F/2 F/2 Mb
s
F/2 F/2
db s/2+h/4
Şplint
Şaibă
Se neglijează influenţa jocurilor şi a deformaţiilor elastice şi se
adoptă o schemă simplificată, în care bolţul este asimilat cu o grindă
rezemată cu sarcini repartizate
repartizate..
 Asamblări prin bolţuri
Bolţurile sunt
s
solicitate la:
h
- strivire
F F
s
- forfecare
- încovoiere

F F
 Asamblări prin bolţuri
Solicitarea la strivire a bolţurilor
bolţurilor::
dFn
σb

dα α
h dF
F α

Verificarea la strivire se efectuează în F F

ipoteza montajului cu strângere a s     sa
bolţului în furcă şi cu joc (în prezenţa
lubrifiantului)), a bolţului în tirant
lubrifiantului tirant..
As d  h
 Asamblări prin bolţuri
d 1
dA   h  d  dFn  b  dA  b  d  h  d 
2 2
1
dF  dFn  cos    b  d  h  cos   d 
2
2 2

F  2  dF   b d h  cos   d  
0 0
2
 b  d  h  sin  |  b  d  h
0
 Asamblări prin bolţuri
Strivire între furcă şi bolţ
bolţ::
F
 s1    s1a
2  s  db
Strivire între tirant şi bolţ
bolţ::
F
 s2    s 2a
h  db
Forfecarea bolţului:
F 2 F
f   2
  fa
2  Af   db
 Asamblări prin bolţuri
Momentul încovoietor:

F 2  s  h F  2  s  h 
Mi   
2 4 8
Solicitarea de încovoiere:

M i F  2  s  h  4  F  2  s  h 
i   3
 3
  ia
W   db   db
8
32
ASAMBLĂRI
prin
ŞTIFTURI
 Asamblări prin ştifturi
Caracterizare, clasificare, utilizare
Ştifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate
în următoarele scopuri
scopuri::
- transmiterea unor sarcini relativ mici, caz în care se
numesc ştifturi de fixare;
- asigurarea poziţiei reciproce a unor piese, caz în care
se numesc ştifturi de centrare;
- participarea ca elemente de siguranţă la cuplaje care
protejează transmisiile de suprasarcini, caz în care se
numesc ştifturi de siguranţă.
În cazul solicitărilor relativ mici, ştifturile pot înlocui
penele şi bolţurile, reprezentând o soluţie mai economică
decât acestea
acestea..
 Asamblări prin ştifturi
Ştifturile se pot clasifica după forma secţiunii longitudinale în:
- ştifturi cilindrice (STAS 1599, STAS 7464);
- conice sau conico
conico--cilindrice (STAS 3436, STAS 4851,
STAS 7803, STAS 7805).
După forma suprafeţei exterioare se deosebesc ştifturi cu
suprafaţa netedă (masive sau tubulare), secţionate
secţionate, crestate
sau filetate
filetate.
Ştifturile cilindrice pline se
montează cu strângere
strângere..
Deoarece la montări şi demontări repetate
strângerea se micşorează, iar precizia
necesară acestor ştifturi şi găurilor în care
se montează este ridicată, domeniul lor de
folosire este relativ limitat
limitat..
Se utilizează ca ştifturi de fixare şi mai puţin
ca ştifturi de centrare
centrare..
Sunt standardizate în 3 variante
variante:: cu capete
sferice, cu capete teşite şi cu capete drepte
drepte..
Asamblări prin ştifturi
Ştifturile cilindrice tubulare se
execută din bandă de oţel de arc prin
rulare.. Au avantajele că, datorită
rulare
elasticităţii mari, pot fi montate în găuri
mai puţin precise, preiau bine sarcinile cu
şoc şi rezistă la montări şi demontări
repetate, ceea ce le recomandă pentru
utilizare pe scară largă
largă..

Ştifturile conice netede se

execută în două variante
variante:: cu capete
sferice şi cu capete teşite, având
conicitate de 1/50
50..
Se utilizează, în special, ca ştifturi de
centrare, permiţând montări şi demontări
repetate..
repetate
 Asamblări prin ştifturi

Dacă se montează în găuri înfundate se recomandă ştifturile conice cu

cep filetat, care asigură demontarea cu ajutorul unei piuliţe
piuliţe..
Ştifturile conice cu capăt spintecat se folosesc la asamblări
încărcate transversal, supuse vibraţiilor sau care au o mişcare rapidă de
rotaţie..
rotaţie
Capul spintecat, prin deformare uşoară, asigură asamblarea împotriva ieşirii
ştiftului..
ştiftului
 Asamblări prin ştifturi

Ştifturile crestate realizează o fixare sigură, pot prelua sarcini dinamice

şi nu necesită mijloace suplimentare de asigurare şi execuţie foarte precisă
a găurilor
găurilor..
Se execută, în mod obişnuit, cu trei crestături dispuse la 120
120ºº .
Crestăturile se practică pe toată lungimea sau doar pe o porţiune
porţiune..
La montaj ştiftul se introduce forţat în gaură, materialul deformat în zona
crestăturilor apăsând puternic asupra pereţilor găurii
găurii..
Asamblări prin ştifturi
 Asamblări prin ştifturi
Piuliţă
pentru
demontare

Piuliţă pentru
montare
 Asamblări prin ştifturi

d (m6) d (b11)

d (h8)

Forma A Forma B Forma C

 Asamblări prin ştifturi
Caracterizare, utilizare, solicitări
Ştifturile de fixare se utilizează, de regulă, la asamblări de
tip arbore
arbore--butuc care transmit moment
momente e de torsiune prin
contact direct de la arbore la ştift şi, în continuare, de la
ştift la butuc (sau invers)
invers)..

forfecarea
Solicitările care apar în asamblare sunt
ştiftului şi strivirea suprafeţelor de contact.
Calculul se efectuează în ipoteza montării ştiftului cu
strângere în butuc şi cu joc în arbore
arbore..
ipoteze,, distribuţia de presiuni se
În baza acestei ipoteze
consideră triunghiulară în arbore şi uniformă în
butuc..
butuc
 Asamblări prin ştifturi
inel l d
elastic 
d 2 2
A 
2 2
(l-d ) / 2
ştift A-A (l+d ) / 2
σs1
σs2 F1
Ff
F2
l Mt
d
F2
Ff
F1 σs2
σs1
ds
A roată arbore 2·d / 3
 Asamblări prin ştifturi
Verificarea ştiftului la forfecare se face prin determinarea
tensiunii efective de forfecare şi compararea acesteia cu
valoarea admisibilă..
Mt
M t  Ff  d  Ff 
d
Ff 4Mt
f  2
 2
  fa
  ds / 4   d  ds
Conform relaţiei de mai sus se poate determina momentul
capabil a fi transmis de către ştift, astfel încât acesta să nu se
foarfece::
foarfece
 2
M t _ max   d  d  s fa
4
 Asamblări prin ştifturi
Diametrul necesar 4  M t _ max
al ştiftului se d s _ nec 
determină cu relaţia:   d  fa
Este necesară efectuarea verificării ştiftului la
strivire atât cu arborele cât şi cu butucul roţii
roţii::
Strivire ştift - butuc
l d 2  Mt F1 4  Mt
Mt  F1   F1   s1     sa1
2 l d 
ds  l  d  / 2 d s  l  d
2

2

Strivire ştift - arbore

2d 3  Mt F2 3 Mt
M t  F2   F2   s2   2
  sa 2
3 2d ds  d / 2 ds  d
 Asamblări prin ştifturi
Notaţiile folosite au următoarele semnificaţii
semnificaţii::
Mt - momentul de torsiune care solicită asamblarea
asamblarea;;
ds - diametrul ştiftului
ştiftului;;
d - diametrul arborelui
arborelui;;
l – lungimea ştiftului
ştiftului;;
af - rezistenţa admisibilă la forfecare a ştiftului
ştiftului;;
as - rezistenţa admisibilă la strivire a materialului mai slab
slab..
Valorile recomandate ale rezistenţelor admisibile sunt:
as  0,8·02, cu specificaţia că în cazul ştifturilor crestate valorile
se iau cu 30% mai mici decât la calculul ştifturilor netede
30% netede;;
af = (0,2…0,3)·
(0,2…0,3)·02.
În calculul de proiectare, de regulă, diametrul
ştiftului se alege constructiv în funcţie de
diametrul arborelui ds = (0,2…0,3)·d şi, în
continuare, se verifică asamblarea
asamblarea..
 Asamblări cu
BRĂŢARA ELASTICĂ
 Brăţara elastică
Caracterizare, utilizare
Asamblarea cu brăţară elastică (bridă, clemă) este
formată dintr
dintr--un inel elastic secţionat (brăţară cu o
deschidere), respectiv din două semiinele (brăţară
cu două deschideri) care se solidarizează pe un
arbore prin strângere cu şuruburi
şuruburi..
 Brăţara elastică
Brăţările elastice pot fi cu suprafaţă de contact netedă
sau zimţată, aceasta din urmă permiţând o fixare mai
bună.
Asamblările cu brăţară elastică prezintă avantajul unei
strângerii reglabile şi uşor demontabile.
demontabile.
Sunt utilizate la fixarea pe arbore a unei manivele, a
unui braţ, inel de blocare, roţi de transmisie sau la
fixarea temporară a pieselor culisante (fixarea braţelor
maşinilor unelte pe coloane) etc.
Pentru transmiterea unor momente de torsiune mici, se
poate utiliza un singur şurub de strângere, însă pentru
asigurarea uniformităţii necesare presării suprafeţei pe
toată zona de aşezare, se aleg mai multe şuruburi,
urmând a se efectua verificarea acestora la întindere.
Brăţara elastică
 Fn Brăţara
Fs
μ∙F
μ∙Fn elastică
Brăţară cu
1
μ∙F
μ∙Fn
deschidere
Fs
Fn
Fs

μ∙F
μ∙Fn Fs
Brăţară cu Fn Fn
2
deschideri FFs s
2
μ∙F
μ∙Fn
 Brăţara elastică
Această asamblare oferă avantajul unei strângeri reglabile şi a
unei demontări uşoare
uşoare;; de aceea se utilizează în construcţia de
maşini unelte, la aparate de laborator, la aparate de măsură etc
etc..
Strângerea se datorează forţelor Fs din
şuruburile de strângere
strângere..
Blocarea brăţării în poziţia dorită se face
prin forţele de frecare care iau naştere în
urma strângerii
strângerii..
Brăţările elastice pot fi
fi::
- Cu suprafaţa de contact
netedă;;
netedă
- Cu suprafaţa de contact
zimţată, acestea prezentând
o fixare mai bună
bună..
 Brăţara elastică
ELEMENTE DE CALCUL
Se consideră un levier montat pe un arbore şi asupra căruia
acţionează o forţă F.
Brăţara cu o deschidere
Rigiditatea unei brăţări elastice este funcţie de raportul D/d şi creşte
împreună cu acesta
acesta..
O rigiditate medie se obţine pentru D/d=(
D/d=(11,5...
...1
1,8).
Prin strângerea şuruburilor cu forţa Fs, între inel şi arbore apar
presiuni de contact pe suprafeţele conjugate
conjugate..
În cazul unei brăţări rigide cu joc iniţial, presiunea de contact se
repartizează pe o suprafaţă redusă
redusă..
În cazul unei brăţări elastice cu joc iniţial sau a unei brăţări rigide fără
joc iniţial, presiunea de contact se repartizează după o lege
cosinusoidală..
cosinusoidală
În cazul unei brăţări montată cu strângere iniţială cunoscută
(seraj), presiunea de contact se repartizează uniform pe suprafaţa
arborelui..
arborelui
 Brăţara elastică
simplificare,, se consideră că la strângerea celor i şuruburi,
Pentru simplificare
brăţara va apăsa pe arbore cu o forţă Fn concentrată pe mijloc, pe
diametrală.. Considerând punctul A ca punct convenţional de
direcţie diametrală
articulaţie
articulaţie (cele doua jumatati sunt articulate in punctul A) şi neglijând
forţa elastică din brăţară, se poate scrie ecuaţia de momente faţă
de punctul A:
 d d
i  Fs   a    Fn   0
 2 2
Condiţia de funcţionare este ca momentul de frecare dat de reacţiunea
Fn să fie mai mare sau, la limită, egal cu momentul de exploatare
exploatare::
F L
M t  F  L    Fn  d  Fn 
 d
F L
Rezultă: Fs 
2    a  0 .5  d   i
 Brăţara elastică
Brăţara cu două deschideri
În acest caz, forţa de strângere dezvoltată de şu
şurruburi dă
naştere reacţiunii Fn = 2·Fs.
Momentul de frecare trebuie să învingă momentul activ, deci
deci::

M t  F  L    Fn  d

F L
Rezultă: Fs 
2  d
Această relaţie serveşte
serveşte,, în continuare
continuare,, la dimensionarea
şuruburilor de strângere ale brăţărilor
brăţărilor..
 Asamblări prin
STRÂNGERE PE CON
 Asamblări prin strângere pe con
Aceste asamblări sunt folosite pentru fixarea pe arbori a unor
roţi, volanţi pârghii etc
etc.. Ele au avantajul că se pot monta şi
demonta uşor
uşor..
Transmiterea mişcării se face prin forţa de frecare
dintre suprafeţe, creată la strângerea piuliţei
piuliţei..

Fn/2
µFn/2

µFn/2
Fn/2
 Asamblări prin strângere pe con
Din echilibrul forţelor la montaj rezultă
rezultă::

  
Fa  Fn   sin    cos 
 2 2
La apariţia momentului de răsucire care încarcă asamblarea,
forţele de frecare îşi sc
schhimbă sensul, devenind tangente la
cercul de diametru dm şi în sens invers momentului de
transmis..
transmis F /2
n

Pentru ca piesele să
dm
NU alunece trebuie caca::
  Fn / 2

Fn 2 Mt
M f  M t ; M t    d m  ;  Fn 
2   dm
 Asamblări prin strângere pe con
Din relaţiile de mai sus se determin
determină ă mărimea forţei axiale
care trebuie dezvoltată de şurub
şurub,, pentru ca asamblarea să
transmită momentul Mt:

2Mt  
Fa  unde: 
sin    cos

dm   2 2
- presiunea pe suprafaţa de contact:

Fn Fn 2Mt
p   2
 pa
Ac   d m  l     d m  l

Lungimea necesară de contact 2 Mt

a conului rezultă din condiţia l 2
rezistenţei la strivire
strivire::     d m  pa
 SERAJE
(asamblări prin
strângere proprie)
 Seraje
Caracterizare, clasificare, utilizare
Asamblarea se realizează prin strângerea
provocată de deformaţia elastică a
pieselor îmbinate
îmbinate..
Sunt asamblări realizate pe suprafeţe
cilindrice pe baza unui AJUSTAJ CU
STRÂNGERE,, obţinut prin introducerea
STRÂNGERE
forţată a unei piese în alezajul piesei cu
care se îmbină
îmbină..
 Seraje
Clasificare::
Clasificare
După forma constructivă
a asamblării:
- cu organe intermediare de
strângere (ancore, inele)
inele);;
- fără organe intermediare de
strângere.
După felul montării:
-presate, realizate la
temperatura mediului ambiant
ambiant;;
-se execută cu ajutorul unor prese hidraulice sau
cu şurub
şurub;; viteza de presare recomandată este de
aproximativ 2 mm/s
mm/s..

- fretate, executate prin

încălzirea piesei cuprinzătoare
şi răcirea piesei cuprinse
cuprinse..
 Seraje
Avantaje::
Avantaje
- Nu necesită piese intermediare;
- Pot transmite momente mari;
- Construcţie şi realizare simple;
- Permit utilizarea materialelor scumpe în cantităţi mici (de
ex.. la montarea unei coroane dinţate pe obadă)
ex obadă)..

Dezavantaje::
Dezavantaje
- Strângerea realizată la diferite piese din acelaşi lot este
diferită, deoarece dimensiunile efective ale acestora sunt
împrăştiate în cadrul câmpului de toleranţă
toleranţă;;
- Nu permit montări şi demontări repetate
repetate;;
- Sunt necesare prese pentru realizarea montajului (sunt
forţţe de presare
necesare for presare//depresare mari
mari));
- La strângeri mari (peste 0,5 mm) trebuie încălzită piesa
cuprinzătoare (asamb lări fretate)
asamblări fretate)..
 Seraje
ELEMENTE DE CALCUL
ds
di
arbore

ds
butuc di

Δi /2 Δi /2

d
p p

Δo /2 Δo /2

dh dh
do do
 Seraje
În urma deformării care se produce, arborele şi
butucul vor avea acelaşi diametru d, obţinut
prin micşorarea lui ds cu Δi şi prin mărirea lui dh
cu Δ0.
Caracteristic asamblărilor presate este prezenţa
strângerii S, definită prin diferenţa dintre
elementele iniţiale
iniţiale::
S  d s  d h   d  i    d   o   i   o
ds – diametrul arborelui;
dh – diametrul alezajului;
Δi – variaţia diametrului arborelui;
Δ0 – variaţia diametrului butucului;
 Seraje
Obiective::
Obiective
- Verificarea strângerii minime pentru a se evita apariţia
patinării în timpul funcţionării
funcţionării;;
- Verificarea strângerii maxime din asamblare pentru a se
evita distrugerea suprafeţelor în contact
contact;;
- Dacă este cazul, determinarea temperaturii de încălzire a
piesei cuprinzătoare
cuprinzătoare..
Teoria elasticităţii demonstrează că presiunea de
contact p este funcţie de strângerea teoretică S,
de dimensiunile pieselor şi de natura materialelor
materialelor::

 Ki K o  3
S  p d    10 m
 Ei Eo 
 Seraje
Seraje 3
S  10
p [MPa
MPa]]
 Ki Ko 
d    
 Ei E o 
2 2 2 2
d d i
d d 0
Ki  2  i 2
K0  22
 0
d d i d d 0
Ki K0
i  p   d 103 0  p   d  103
Ei E0
 Seraje
Semnificaţia termenilor:
p – presiunea de contact, [MPa
MPa]];
S – strângerea teoretică, [µm];
d - diametrul suprafeţei de contact care rezultă în urma
presării, [mm
mm]];
do, di – semnificaţiile acestor diametre rezultă din
reprezentarea asamblării, [mmmm]];
K0, Ki – coeficienţi adimensionali pentru bucşă, respectiv
arbore;;
arbore
E0, Ei - modulele de elasticitate longitudinale pentru
materialele bucşei, respectiv arborelui [MPaMPa]];
ν0, νi – coeficienţii contracţiei transversale (Poisson) pentru
materialele bucşei, respectiv arborelui
arborelui..
 Seraje
Calculul strângerii minime
Condiţia de bună funcţionare a asamblării presate pentru
transmiterea momentului de torsiune T este
este::

T
Tf
p
Tf  T
În cazul unei repartizări uniforme
Tf  T
a presiunii de contact:
p
d d
T f  Ff     Fn  
2 2
d  2
   p    d  l     p  l  d
2 2
 Seraje
Rezultă:
Presiunea minimă necesară între suprafeţe:
suprafeţe:

op 2 T
pmin  2
   d  l
Strângerea minimă necesară:
necesară:

 Ki K o  3
S op
min pop
min  d    10 m
 Ei Eo 
Forţa axială minim necesară
pentru asamblare prin Fa min  pmin      d  l
presare longitudinală este
este::
 Seraje
Calculul strângerii maxime
Presiunile critice de contact pentru cele 2 piese sunt
(relaţiile Bausinger)
Bausinger)::
2
2
1 R p 02 _ o  d  
1 R p 02 _ i   d i   plim_ o    1    
plim_ i    1    
2 C   d   2 C   d o  
unde Rp02 _i, Rp02
02_i _o sunt limitete de curgere ale materialelor, iar C este un
02_o
coeficient de siguranţă (uzual C = 2).
Presiunea maximă de contact în funcţionare este
este::

p max  min p lim_ i , p lim_ o 

Strângerea maximă admisă este
este::

 Ki K o  3
S op
max p op
max d    10 m
 Ei Eo 
 Seraje
Factori de influenţă ai
ai strângerii efective
Din cauza rugozităţii suprafeţelor, a eventualelor deformaţii de
dilatare termică şi a deformaţiilor pieselor sub acţiunea forţei de
exploatare, strângerea teoretică S diferă de cea efectivă Se:

S e  S  C z  Ct  C f
Cz – este corecţia care ţine seama de
microneregularităţile îndepărtate de pe
suprafeţe în urma operaţiei de presarepresare--
depresare;; cu cât rugozităţile sunt mai mari,
depresare
cu atât îndepărtarea va fi mai mare
mare;;

C z  1,2  Rz1  Rz 2 
unde Rz1, Rz2 reprezintă înălţimile maxime ale neregularităţilor suprafeţelor
pieselor îmbinate (Rz ≈ 4Ra unde Ra este abaterea medie aritmetică a
neregularităţilor)..
neregularităţilor)
 Seraje

o
Ct –este corecţia care ţine seama de
deformaţiile de dilatare termică a pieselor
pieselor::

i Ct   2  d  t2  t   1  d  t1  t  10

3

α1, α2 – coeficienţii de dilatare termică a

materialelor;
d t1, t2 – temperaturile de funcţionare a
pieselor:
t – temperatura pieselor la montaj

Cf – este corecţia aferent

aferentăă deformaţiilor pieselor
pieselor,,
cauzată de forţele exterioare
exterioare.. Aceasta poate fi calculată
cu relaţiile regăsite în teoria elasticităţii
elasticităţii..
 Seraje
Calculul ajustajului presat
Dimensiunile pieselor sunt executate cu abateri de la dimensiunea
nominală.. Se poate scrie
nominală scrie::

S max  d max  Dmin S min  d min  Dmax  0

Toleranţele se prescriu pe baza strângerii efective calculate, astfel ca
efectivă:: Smin
strângerea minimă să fie egală cu strângerea efectivă = Sef.
Este obligatorie efectuarea S max 10 3
verificării îmbinării la pmax 
presiunea de contact  Ki Ko 
maximă, cu relaţia: d    
 Ei Eo 
Strângerea maximă se determină după alegerea toleranţelor
toleranţelor::

S max  As _ arbore  Ai _ alezaj

 Asamblări fretate
Dacă piesa cuprinzătoare se încălzeşte, trebuie determinată
temperatura de încălzire.
Se pleacă de la cazul în care piesa cuprinsă (arborele) are
dimensiunea maximă:

d a max  d  es
unde es este abaterea superioară.

iar piesa cuprinzătoare (alezajul) are dimensiunea minimă:

d b min  d  Ei
unde Ei este abaterea inferioară a alezajului

Strângerea maximă din ajustaj este:

aj
S max  es  Ei
 Asamblări fretate
Trebuie încălzită piesa cuprinzătoare de la t0 la ti până când
aceasta se va dilata de la dbmin la damax, adică până când se
anulează strângerea maximă din ajustaj Smax, plus un joc J
pentru asigurarea unui montaj uşor (J(J = 10 µm):

S aj
max  J  d b min   b  t i  t 0   10 3
µm

αb - coeficientul de dilatare liniara termică a butucului:

butucului:
- pentru oţel αb = 1,2 ⋅ 10−5
- pentru fontă αb = 1, 0 ⋅ 10−5 ,
- pentru bronz αb = 1, 7 ⋅ 10−5 ,
- pentru alamă αb = 1, 8 ⋅ 10−5 ,
- pentru aliaje de aluminiu αb = 2, 3 ⋅ 10−5 )
ti - temperatura de încălzire,
încălzire, [°C]
t0 - temperatura mediului ambiant la montaj,
montaj, [°C].
Deoarece piesa scoasă din cuptor se răceşte câteva grade până
la locul de montaj, se suplimentează temperatura de încălzire cu:
t sup l  30...50C
 Asamblări fretate
- temperatura de încălzire a alezajului:

aj
S J
max
ti ef  3
 t0  tsup l
d b min   b 10
Încălzirea butucului se realizează până la + l00°C pe placă încălzitoare,
până la +300°C în baie de ulei, iar până la + 700°C în cuptor. În ultimul timp
se utilizează şi încălzirea prin inducţie.
În cazul încălzirii în cuptor, la temperaturi mai mari de + 300°C, apare o
oxidare superficială care, în cazul îmbinărilor demontabile, nu este admisă.
Pentru subrăcirea arborilor se utilizează zăpadă carbonică (max. -
72°C) sau aer lichid (max. - 190°C).
Introducerea sau scoaterea butucilor mari (ca, de exemplu, elicele de nave)
se realizează uzual prin utilizarea presiunii hidraulice a uleiului, introdus sub
presiune (cca. 20 MPa) între cele două piese de asamblat, eliminându-se
diferenţa de dimensiune între arbore şi butuc prin deformaţii elastice.