CLASA IX B

MODUL 2
LACATUSARIE GENERALA
Materiale și semifabricate necesare
executării pieselor prin operații de
lăcătușărie
 Proprietăți fizice, mecanice și
tehnologice a materialelor metalice
PROPRIETĂȚI FIZICE
METALELE • cele mai utilizate materiale în industria
construcțiilor de mașini și în domeniul
electric
METALELE • din cele 109 elemente chimice cunoscute
87 sunt metale și 22 nemetale.
METALELE • sunt substanțe solide la temperatura
obișnuită, excepție făcând mercurul, care
este lichid.
METALELE • în natură, cu excepția câtorva metale prețioase,
precum platina și aurul, metalele nu se găsesc în
stare nativă (pură) ci doar sub formă de
combinații chimice (oxizi, sulfuri, carbonați etc.)
care se numesc minereuri
ALIAJELE • sunt combinații a două sau mai multe elemente
chimice topite se numesc aliaje.
ALIAJELE • aliajele au în componența lor un metal, numit
component de bază, care se găsește în proporția
cea mai mare.
ALIAJELE • celelalte componente ale aliajului se numesc
componente de adaos sau de aliere, și pot fi
metale sau nemetale
ALIAJELE • celelalte componente ale aliajului se numesc
componente de adaos sau de aliere, și pot fi
metale sau nemetale

EXEMPLU • aliajele cuprului (bronzul, alame)

• aliajele fierului (fonte, oțeluri)
Proprietățile fizice ale metalelor
și aliajelor acestora sunt:
• culoarea
• luciu metalic

• densitatea
• fuzibilitatea

• dilatarea termică

• conductibilitatea termică

• magnetismul
 CULOAREA

de la nuanțe la
• cenușiu închis • alb strălucitor

Excepție fac unele metale și aliaje

precum aurul, cuprul și aliajele sale
 CULOAREA

Metalele și aliajele pot fi diferențiate și

recunoscute după culoare.
 Fierul are culoare cenușiu deschis
 Alama este roșiatică
 Zincul este cenușiu-albăstrui
 Plumbul este cenușiu-închis
 LUCIUL METALIC

Se observă pe suprafețele metalelor și

aliajelor datorită opacității lor și reflectării
razelor luminoase.
 DENSITATEA

 
Reprezintă masa unității sale raportate la
volum și se exprimă în kg/ sau g/
 DENSITATEA

După densitate metalele se pot clasifica

astfel:
 
ultraușoare cu densitatea de d < 2 kg/
 
ușoare cu densitatea de d = 2......4 kg/
 
semiușoare cu densitatea de d = 4......6 kg/
 
grele cu densitatea de d = 6......10 kg/
 
foarte grele cu densitatea de d > 10 kg/
 DILATAREA TERMICĂ

Proprietatea metalelor de a-și mări

dimensiunile sub acțiunea căldurii.
creștere în volum

creștere liniară
DILATAREA TERMICĂ

creștere liniară
 
depinde de coeficientul de dilatație liniară

indică cu cât crește o bară de metal cu lungimea de 1

m atunci când temperatura ei se mărește cu 1 grad
 DILATAREA TERMICĂ

creștere în volum  
depinde de coeficientul de dilatație
volumică

 
=
 DILATAREA TERMICĂ

 
Atât coeficientul de dilatație liniară cât și coeficientul de
dilatație volumică se măsoară în
 FUZIBILITATEA

Reprezintă proprietatea metalelor de a se

topi la o temperatură fixă numită
temperatură de topire.
 FUZIBILITATEA

În funcție de temperatura de topire

metalele se clasifică în:
 
ușor fuzibile – Sodiul care se topește la 98
 
greu fuzibile – Cuprul care se topește la 1083
 
foarte greu fuzibile – Niobiul care se topește la 2502
 
refractare – Reniul care se topește la 3240
 FUZIBILITATEA

La aliaje punctul de topire este mai mic

decât cel al metalului de bază.
 FUZIBILITATEA

La aliaje punctul de topire este mai mic

decât cel al metalului de bază.

Aliajele se topesc într-un interval de

temperatură definit de punctul de început
de topire și punctul sfârșit de topire.
 FUZIBILITATEA

EXEMPLU
 
Bronzurile care conțin – 90% Cu și 10% Sn se topesc în
intervalul 890 – 1050
CONDUCTIBILITATEA TERMICĂ

Reprezintă proprietatea metalelor de a fi

bune conducătoare de căldură.
conductibilitate termică depinde de conductivitatea termică

 indicăcantitatea de căldură care se scurge într-o secundă printr-o

suprafață egală cu 1 atunci când temperatura variază cu 1 pe o
lungime de 1 cm, în direcția propagării căldurii
 CONDUCTIBILITATEA TERMICĂ

se m
conductivitatea termică ăso
a ră p
rin

 
coeficient de conductivitate termică

 
coeficientul de conductivitate termică se măsoară în
 CONDUCTIBILITATEA TERMICĂ

Metalul cu cea mai mare conductibilitate

termică este argintul, urmat de aur, cupru și
aluminiu.
CONDUCTIBILITATEA ELECTRICĂ

Reprezintă proprietatea metalelor de a

conduce curentul electric.
conductibilitate electrică depinde de conductivitatea electrică

capacitatea unui anumit metal de a permite trecerea curentului

electric.
CONDUCTIBILITATEA ELECTRICĂ

se r
e pr
conductivitatea electrică e
inv zintă
ers
ul e prin
i

 
rezistivitate electrică

 
rezistivitatea electrică se măsoară în și reprezintă
rezistența pe care metalele o opun la trecerea curentului
electric(rezistența unui conductor cu lungimea de 1 cm
și aria secțiunii de 1
 CONDUCTIBILITATEA ELECTRICĂ

Aliajele au conductivitate electrică mai mică decât a

metalului de bază pe care îl compun.

Aliajele cu rezistivitate electrică mare sunt utilizate

pentru confecționarea rezistențelor electrice, a
reșourilor electrice, a reostatelor și a elementelor de
încălzire electrică
 MAGNETISMUL

Magnetismul reprezintă proprietatea naturală sau

artificială a metalelor de a atrage pilitura de fier.
diamagnetice – slab respinse de
câmpul magnetic. Ex. Cu, Mn, Cr etc.
Categorii de materiale: paramagnetice – slab atrase de
câmpul magnetic. Ex. metale alcaline,
alcalinoferoase, cele din grupa
platinei, etc.
feromagnetice – puternic atrase de
câmpul magnetic. Ex: Fe, Co, Ni, Cd, etc.
 MAGNETISMUL

Punct Curie
Temperatura la care metalele își pierd
proprietățile feromagnetice.

 
Nichelul – peste 360
 
Cobaltul – peste 1
 
Fierul – peste 7
 PROPRIETĂȚI MECANICE

a) Rezistența la rupere
b) Elasticitatea și plasticitatea

c) Rezistența la șoc sau reziliența

d) Duritatea

e) Rezistența la oboseală
 a) Rezistența la rupere

Reprezintă proprietatea pe care o au metalele de a se

opune deformării sau ruperii sub acțiunea forțelor
externe.
 a) Rezistența la rupere

Valorile rezistenței depind de natura solicitărilor

mecanice exterioare:

De întindere sau tracțiune

De compresiune
De încovoiere
De răsucire sau torsiune
 a) Rezistența la rupere
 
Rezistența la rupere se exprimă în daN/

 
Luăm în considerare două sârme, un de
oțel și alta de aluminiu, cu lungimea de 1
m și secțiunea de 1 .
La fiecare atârnăm greutăți din ce în ce
mai mari.
 a) Rezistența la rupere

La fiecare atârnăm greutăți din ce în ce mai mari.

Observăm că:

• sârma de oțel se rupe mai repede

decât cea de aluminiu

• sârma de aluminiu se rupe mai

repede decât cea de oțel
 b) Elasticitatea și plasticitatea

Elasticitatea este proprietatea pe care o au metalele de

a reveni la forma inițială după ce se îndepărtează
solicitările (forțele) care au deformat inițial materialul.

Plasticitatea este proprietatea pe care o au metalele de

a nu mai reveni la forma inițială după ce se îndepărtează
solicitările(forțele) care au deformat inițial materialul.
 c) Rezistența la șoc sau reziliența

Rezistența la șoc sau reziliența este proprietatea pe care

o au unele metale de a rezista la solicitări aplicate brusc
(șocuri).

În funcție de valoarea rezistenței la șoc metalele pot fi:

• fragile – se rup la șocuri mici
• tenace – rezistă la șocuri puternice
 d) Duritatea

Duritatea este proprietatea pe care o au corpurile solide

de a se opune pătrunderii în masa lor a altor corpuri
străine care tind să le deformeze la suprafață.
 e) Rezistența la oboseală

Rezistența la oboseală este proprietatea pe care o au

materialele de a rezista mai mult timp la acțiuni
repetate ale unei forțe exterioare.
e) Rezistența la oboseală
Rezistența la oboseală se determină cu ajutorul unei
mașini de încercări speciale.
Determinarea Rezistenței la oboseală
constă în reproducerea repetată a
solicitărilor.
Numărul de repetări la care este
supusă epruveta și la care are loc
ruperea este în raport invers cu
proporțional cu tensiunile aplicate.
e) Rezistența la oboseală

În cazul în care Rezistența la oboseală nu se poate

determina experimental, aceasta poate fi determinată cu o
aproximație destul de acceptabilă în cazul în care este
cunoscută rezistența la rupere sau duritatea, utilizând
relația:
 
𝝈 𝟏 =𝟎 , 𝟒𝟓 𝝈 𝒓
 
𝝈 𝟏 =𝟎 , 𝟏𝟓 𝑯𝑩