Organe de masini

Organele de maini sunt piese sau subansamble, avnd un rol funcional bine
determinat, care intr n componena mainilor i mecanismelor
Tractoarele si masinile agricole sunt alcatuite din parti elementare, cu functii distincte,
nedivizibile, numite organe de masini.
Organele de masini se clasifica n doua grupe mari:
-organe de masini specifice
-organe de masini comune.
Organele de masini specifice sunt caracteristice numai unui tip de masina sau ansamblu (ex.
biela motoarelor termice).
Organele de masini comune au aceeasi forma si ndeplinesc ntotdeauna aceeasi funcie n
construcia oricarei masini (ex. nituri, pene, suruburi, etc).
Dupa funcia pe care o ndeplinesc, organele de masini comune se clasifica n:
-organe de masini pentru asamblari
-organe de masini ale miscarii de rotatie
-organele de masini pentru transmiterea si transformarea miscarii de rotaie
-organe de masini pentru retinerea si transportul fluidelor.
Asamblarea reprezinta mbinarea a doua sau mai multor piese cu scopul de a realiza
diferite
componente ale utilajelor. Asamblarile se clasifica n:
-asamblari nedemontabile
-asamblari demontabile
-asamblari elastice.
Asamblarile nedemontabile se realizeaza prin
-sudare
-lipire
-nituire.
Dupa asamblare, parile componente nu se pot separa dect prin distrugerea organelor de
mbinare.
Sudarea este o mbinare nedemontabila si se poate realiza prin topire sau prin presiune.
Sudarea prin topire consta n ncalzirea pieselor pna la topirea zonelor de mbinat. Se poate
face cu sau fara adaus de material. Caldura necesara topirii materialului este realizata cu arc
electric sau prin arderea unui gaz n curent deoxigen.
Sudarea prin presiune presupune ncalzirea pieselor pna la starea pastoasa, dupa care se
aplica asupra lor o presiune mecanica.
Lipirea este o asamblare nedemontabila a doua sau mai multe piese, care presupune
adaos de material. Lipirile pot fi metalice sau cu adezivi. Lipirile metalice pot fi moi, realizate cu
aliaje de staniu si plumb (cositorire) latemperaturi reduse de topire, sau tari, realizate cu aliaje
metalice (alama) care se topesc la temperaturi ridicate.
Nituirea este asamblarea nedemontabila care se realizeaza cu ajutorul niturilor. Nitul
este un organ de masina format din tija si un cap. n timpul procesului de nituire se formeaza
si cel de al doilea cap prin deformare la rece sau la cald. Niturile au forme si dimensiuni
diferite, fiind realizate din materiale diferite (oel,cupru, aluminiu, etc.)
Asamblarile demontabile se realizeaza cu:
-pene
-suruburi
-caneluri
-stifturi
-prin presare.

n cazul acestor asamblari, la demontarea pieselor, organul de mbinare nu se deterioreaza. Se
folosesc cnd mbinarea se desface periodic cu scopul nlocuirii unor piese sau refacerea unor
reglaje.
Penele sunt organe de masini demontabile care se utilizeaza pentru solidarizarea roilor
pe arbori sau a arborilor colineari. Clasificarea penelor se poate face dupa mai multe criterii.
Dupa poziia faa de axele longitudinale ale pieselor de asamblat, penele pot fi transversale si
longitudinale.Dupa forma penele pot fi: cu sau fara calci, paralele, concave, disc, etc.
Penele longitudinale se folosesc de regula, pentru mbinarea roilor pe arbori. n seciune ele
pot fi: patrate, dreptunghiulare, circulare, etc. Locasul penei poate fi practicat fie numai ntr-o
piesa (roata sau arbore), fie n ambele piese (n butucul roii si n arbore).
Asamblari cu pene longitudinale:
- pana cu calci
- pana nalta;
Asamblarile cu suruburi (asamblarile filetate) sunt cele mai raspndite asamblari demontabile.
Ele pot fi: de fixare, pentru transmiterea si transformarea miscarii, pentru masurare, pentru
reglaj, etc.
Parile componente ale unei mbinari cu suruburi (sunt: surubul, sistemul mpotriva
autodesurubarii, piulia.
Suruburile sunt organe de masini pentru asamblari demontabile care servesc la
realizarea asamblarilor demontabile. Parile componente ale unui surub sunt: cap, tija sau corp
si filet.
Principalul element al unui surub este filetul, care este un canal elicoidal de un anumit profil,
executat pe o suprafaa cilindrica sau conica. El se caracterizeaza prin pas, diametru si profil.
Pasul reprezinta distana masurata pe generatoarea cilindrului pe care o parcurge un
punct de pe canal la o rotaie completa a surubului. Dupa valorile pasului suruburile pot fi cupas
mare, cu pas mic sau cu pas normal.
Profilul poate avea forma triunghiulara, dreptunghiulara, patrata, dinte de ferastrau,
trapezoidal, semirotund .
Pentru suruburile destinate asamblarilor se foloseste, de regula, profilul triunghiular. Pentru
suruburile destinate transmiterii si transformarii miscarii si forei, se foloseste profilul dinte de
ferastrau, dreptunghiular, patrat, etc. Dupa forma capului, suruburile pot fi: cu cap hexagonal,
patrat, circular, bombat, necat, fluture, striat.
Piulia reprezinta partea de nchidere a mbinarii cu surub. Forma piulielor este variata .
La o piulia deosebim o gaura filetata, care trebuie sa aiba acelasi diametru, pas si profil cu
surubul. Sistemul de asigurare mpotriva autodesurubarii mpiedica asamblarile filetate sa se
autodesfaca n timpul exploatarii unei masini din cauza vibraiilor. Se poate realiza cu:
contrapiulia, saiba elastica, saiba elastica stelata, piulie crenelate si splinturi, cu placi
metalice ndoite .
Asamblarea prin presare se poate aplica pieselor la rece sau la cald. Asamblarea se
realizeaza datorita strngerii care ia nastere ntre doua piese conjugate. Astfel se asambleaza
coroana dinata pe volanta motoarelor termice, rulmenii pe fusurile paliere ale arborilor, etc.
Lagarele sunt organe de masini care susin arborii sau osiile prin intermediul fusurilor.
Dupa felul forelor de frecare care iau nastere n timpul funcionarii, ele se clasifica n: lagare
cu alunecare si lagare cu rostogolire. Dupa direcia forelor principale care acioneaza asupra
lor, lagarele pot fi: radiale, axiale si radial-axiale Lagarele cu alunecare (au suprafaa interioara
n contact cu fusurile arborilor si permite realizarea miscarii de translaie, rotaie sau oscilaie.
Ele pot fi lagare simple sau lagare complexe
Lagarele simple pot fi realizate sub forma unui alezaj (orificiu) prevazut cu un canal de
ungere, care reprezinta cel mai simplu lagar cu alunecare, sau cnd seurmareste o funcionare
mai buna, se utilizeaza bucse din bronz sau alama.O atenie deosebita trebuie acordata modului
de ungere a lagarelor cu alunecare, astfel nct sa se asigure n permanena o pelicula continua
de lubrifiant.
Lagarele de rostogolire numite si rulmeni sunt constituite n general din doua inele
concentrice sau paralele avnd ntre ele ghidat corpuri de rostogolire (bile, role, ace)
de forma sferica, cilindrica, tronconica, butoias, cilindricaalungita (ace), dispuse pe unul sau
doua rnduri. Prezinta o serie de avantaje: rezistena la uzura mai mica, uzura fusului practic
inexistenta, nlocuire usoara .
Transmisiile cu roi dinate (angrenajele) sunt mecanisme formate din cel puin doua
roi dinate angrenate (dinii se ntrepatrund), care se folosesc pentru transmitere miscarii ntre
doi arbori apropiai, cu precizie. Se transmit fore si turaii de la valori mici la valori mari. Ele pot
fi alcatuite din roi dintate cilindrice, conice, elicoidale, cu dantura dreapta, nclinata, n V sau
curbat
Tipuri de angrenaje:
- cu roi dinate cilindrice cu dini nclinai;
- cu roi dinate cilindrice cu dini n V;
- interior, cu roi din_ate cilindrice cu dinti drepi;
- cu roi dinate cilindrice cu dini elicoidali;
- cu roi dinate conice cu dini drepi.
Transmisiile prin curele se bazeaza pe frecarea dintre cure si roile pe care le nconjoara.
Dupa forma seciunii curelele pot fi: late, trapezoidale, rotunde, profilate Curelele pentru
transmisii pot fi realizate din piele tehnica, materiale textile cauciucate, materiale plastice, etc.
Transmisiile prin curele sunt silenioase, transmit miscarea la distane variate ntre arbori si
protejeaza mecanismele la suprasolicitari prin patinarea curelei. Nu sunt indicate pentru
transmitere de fore mari. Miscarea nu se transmite cu precizie datorita patinarii.