COLEGIUL TEHNIC LAZR EDELEANU PLOIESTI

PROIECT
SPECIALITATEA: MECANIC UTILAJE N INDUSTRIE

TEMA: TEHNOLOGIA REPARRI LAGRELOR CU ALUNECARE

Absolvent: Dnila Elena

ndrumtor: Carmen Marincas

CUPRINS

ARGUMENT..3 CAPITOLUL.I.GENERALITATI..3 1.1. Forme constructive si materiale..3 1.2. Functionarea lagarelor cu alunecare5 1.2.1. Fazele functionarii unui lagar...6 1.2.1.1. Frecarea uscata...6 1.2.1.2. Frecarea la limita....7 1.2.1.3. Frecarea fluida....7 CAPITOLUL II. UZAREA LAGARELOR8 2.1. Definitia uzarii..8 2.2. Factorii care determina micsorarea uzarii................8 2.3. Clasificarea aditivilor....9 CAPITOLUL III. LAGARE CILINDRICE10 3.1 Avantaje si dezavantaje.10 3.2 Calculul lagarelor cilindrice radiale..10 3.3. Lagare axiale verticale.11 3.4. Forme constructive de lagare cilindrice pentru fusuri..12 3.5. Ungerea lagarelor radiale...13 CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII............13

ARGUMENT Lagarele de alunecare se caracterizeaza prin faptul ca fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui lubrifiant. Din punct de vedere constructiv, lagarele pot fi simple sau complexe. Cele mai simple lagare sunt alezajele, care au dimensiuni corespunzatoare fusului si care sunt executate in corpul piesei. Prin norme si standarde sunt stabilite de cele mai multe ori forma constructiva si dimensiunile lagarelor. Atunci cand este necesar, cand materialul pentru lagar este foarte scump, lagarul va avea forma unei bucse ce se monteaza in corpul masinii. Aceasta solutie constructiva are avantajul unei constructii simple, dar ofera si posibilitatea inlocuirii bucselor atunci cand se uzeaza. Lagarele complexe se compun din urmatoarele elemente principale: - corpul lagarului; - capacul; - cuzinetii Lucrarea este structurata in 4 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza: CAPITOLUL.I.GENERALITATI CAPITOLUL II. UZAREA LAGARELOR CAPITOLUL III. LAGARE CILINDRICE CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ. Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I. GENERALITATI Lagarele de alunecare se caracterizeaza prin faptul ca fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui lubrifiant. 1.1. Forme constructive si materiale Din punct de vedere constructiv, lagarele pot fi simple sau complexe. Cele mai simple lagare sunt alezajele, care au dimensiuni corespunzatoare fusului si care sunt executate in corpul piesei. Prin norme si standarde sunt stabilite de cele mai multe ori forma constructiva si dimensiunile lagarelor. Atunci cand este necesar, cand materialul pentru lagar este foarte scump, lagarul va avea forma unei bucse ce se monteaza in corpul masinii. Aceasta solutie constructiva are avantajul unei constructii simple, dar ofera si posibilitatea inlocuirii bucselor atunci cand se uzeaza. Cateva dintre formele constructive de lagare cu bucse sunt prezentate in fig.1.

Fig.1. Lagare cu bucse Lagarele complexe se compun din urmatoarele elemente principale: - corpul lagarului; - capacul; - cuzinetii.

In fig. 2 sunt prezentate doua variante de lagare complexe: a - lagar cu capac drept; b - lagar cu capac inclinat. Elementul principal al unui lagar este cuzinetul. El se executa din materiale rezistente si ieftine si poate fi placat sau captusit cu materiale antifrictiune. Buna functionare a lagarului, randamentul si durata de functionare depind de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor suprafetelor in contact, dar si de raporturile de afinitate sau antagonice ale materialelor ce formeaza cupla fuscuzinet. O alta conditie ce trebuie indeplinita este corectitudinea executiei si o buna lubrificatie. Pentru alegerea materialelor lagarelor, trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii: - spre a evita factorii care favorizeaza griparea, intre materialul fusului si materialul cuzinetului, trebuie sa existe cat mai putina afinitate; -pentru a proteja fusul impotriva uzarii, rezistenta acestuia trebuie sa fie de 2-4 ori mai mare decat a cuzinetului; - rezistenta la uzare, coroziune si oboseala a materialului antifrictiune trebuie sa fie cat mai mare, la fel ca si rezistenta la sarcinile mari; -coeficientul de frecare al materialelor care compun cupla trebuie sa fie cat mai mic; - materialele suprafetelor cuplei trebuie sa aiba o buna adsorbtie a lubrifiantului, dar si posibilitatea de refacere rapida a peliculei; temperatura de inmuiere a

materialelor trebuie sa fie superioara temperaturii de functionare a cuplei lagarfus; - conductivitatea termica sa fie buna pentru a usura transferul de caldura, ceea ce asigura o buna racire a cuplei. Materialele antifrictiune cel mai des utilizate sunt bronzurile cu plumb - PbCu, Pb-Sn-Cu - sau bronzurile speciale: Cu-Pb-Sn-Ni; Cu-Pb-Sn-Ni-Zn. O buna utilizare o au si aliajele de aluminiu cu Pb, Sn, Zn, Ni sau aliajele pe baza de staniu: Y-Sn 83; Y-Sn 80; Y-Sn 10. Cu mult succes sunt folosite materialele antifrictiune obtinute prin sinterizarea pulberilor de Fe, Cu, Sn, Pb, C (grafit). Pentru obtinerea cuzinetilor, amestecul este presat la temperaturi ridicate. Bucsele astfel obtinute nu mai necesita prelucrari. Ele au o structura spongioasa si pot absorbi o cantitate importanta de ulei de ungere (25-40% din volumul lor). Dupa sinterizare, bucsele sunt tinute un timp in ulei fierbinte. Datorita acestui tratament de impregnare, aceste bucse pot lucra un anumit timp fara ungere. O alta categorie de materiale antifrictiune sunt materialele nemetalice, printre care putem enumera materialele plastice, cauciucul, materialele ceramice si grafitul. 1.2. Functionarea lagarelor cu alunecare Functionarea lagarelor este asigurata de miscarea de rotatie efectuata de fusurile arborilor. intre fusuri si cuzinet iau nastere forte de frecare datorita presiunii exercitate prin fortele de incarcare ale arborelui. Forta de frecare este definita ca fiind rezistenta care franeaza sau impiedica miscarea relativa a doua corpuri. Functionarea lagarului se produce atunci cand diametrul fusului este mai mic decat diametrul cuzinetului. Spatiul ramas liber in interiorul cuzinetului se numeste joc radial si el este umplut cu lubrifiant. Lubrifiantul are rolul de a crea o pelicula intre fus si cuzinet, reducand astfel frecarea, care nu mai are loc intre doua metale, ci intre metal si o substanta in stare fluida. 1.2.1.1. Frecarea uscata Frecarea uscata ia nastere atunci cand are loc contactul direct intre doua suprafete metalice. Exista doua teorii care explica frecarea uscata: teoria mecanica si teoria moleculara. In teoria mecanica, frecarea este considerata ca o rezistenta la inaintare datorata asperitatilor suprafetelor in contact, care se rup la deplasarea relativa a suprafetelor (fig. 3.)

Fig.3. Teoria mecanica a frecarii uscate

Teoria moleculara considera frecarea ca fiind rezultatul invingerii interactiunii atomo-moleculare, a adsorbtiei moleculare sau chiar a unor micropunti de sudura (fig. 4).

Fig.4. Teoria moleculara asupra frecarii uscate La acest tip de frecare se aplica legea enuntata de Coulomb:F=N. 1.2.1.3. Frecarea fluida Frecarea fluida. La frecarea fluida, in afara de stratul adsorbit de cele doua suprafete, mai exista un strat de lubrifiant cu grosime mult mai mare decat cel adsorbit. in acest strat are loc curgerea lubrifiantului. Conditia de existenta a acestui tip de frecare este ca asperitatile suprafetelor sa fie complet separate prin lubrifiant. Fortele de frecare care iau nastere in stratul de lubrifiant sunt datorate vascozitatii acestuia si se determina pe baza legilor de la curgerea fluidelor (fig.6.).

Fig.6. Frecarea fluida

Majoritatea lagarelor functioneaza in regim de ungere. Din momentul pornirii si pana ajung la turatia de regim, cupla trece prin toate fazele frecarii (fig.7).

Fig.7. Fazele functionarii unui lagar Daca asociem fiecarei faze de lucru tipul de frecare, vom avea urmatoarele zone: inainte de pornire si in momentul pornirii -frecare uscata; zona turatiei redusa inainte de atingerea turatiei de regim - frecare la limita; zona turatiei de regim - frecare fluida in acest moment incepe antrenarea lubrifiantului in miscarea de rotatie, ceea ce duce la modificarea coeficientului de frecare

CAPITOLUL II. UZAREA LAGARELOR 2.1. Definitia uzarii Uzarea este definita ca procesul de distrugere a suprafetelor in contact, in timpul frecarii, care este urmat de o schimbare a calitatii suprafetelor, a geometriei si a proprietatilor stratului superficial al materialului. 2.2. Factorii care determina micsorarea uzarii Factorii care determina micsorarea uzarii sunt: starea de ungere; natura lubrifiantului; cuplul de materiale fus-cuzinet. 2.3. Clasificarea aditivilor Imbunatatirea calitatilor de ungere, pi cum si a proprietatilor fizico-chimice ale lubrifiantilor, se face prin adaugarea in uleiuri in cantitati mici, a aditivilor.

Acesti aditivi pot fi: de vascozitate - imbunatatesc variatia vascozitatii in functie de temperatura; de onctuozitate - favorizeaza adsorbtia formand un strat aderent pe suprafetele solide; antigripanti - au o activitate pronuntata de fixare a stratului superficial; depresanti - au rolul de a facilita curgerea fluidului la temperaturi coborate si de a micsorapunctul de congelare; inhibitori - ofera stabilitate chimica si impiedica oxidarea; anticorozivi - impiedica actiunea de coroziune a lubrifiantului. 1. Unsorile consistente sunt amestecuri de uleiuri minerale cu un sapun sau un amestec de sapunuri metalice. Se folosesc sapunuri de calciu, sodiu, aluminiu, bariu sau litiu. Ele au urmatoarele proprietati: -punct de picurare, adica temperatura la care unsoarea separa uleiul in faza lichida, mai mare decat a mediului ambiant; -stabilitate coloidala, adica nu se separa in componente; -stabilitate la oxidare; -rezistenta la apa. 2. Lubrifiantii solizi sunt lubrifianti sub forma de pulberi fine. Ei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -eforturile unitare de forfecare sa fie mici; -sa prezinte afinitate fata de suprafetele solide. Aceste conditii sunt satisfacute de grafit si de bisulfura de molibden. Lubrifiantii solizi se folosesc sub forma de pulberi fine sau adaugati in lubrifiantii obisnuiti. 3. Lubrifiantii gazosi au o viscozitate mica fata de uleiuri si se intrebuinteaza la lagarele cu turatii foarte mari si sarcini mici. in prezent, drept lubri fianti gazosi se folosesc: aerul, azotul si hidrogenul. 4. Masele plastice. Cand sunt depuse in straturi subtiri sunt considerate lubrifianti solizi. Trebuie sa se tina seama ca temperatura de functionare a lagarului sa nu depaseasca temperatura de curgerea materialului si nici anumite limite de presiunespecifice. La sarcini si viteze mari, datorita slabei conductivitati termice si rezistentei mecanice insuficiente se recomanda introducerea unor ingrediente cum sunt: fibrele de sticla, grafitul, bronzul sau bisulfura de molibden. Autolubrifiantii sunt materialele sinterizate poroase, impregnate cu lubrifiant. Se considera autolubrifianti si materialele plastice depuse in straturi subtiri pe suprafete de frecare dure (teflon).

CAPITOLUL III. LAGARE CILINDRICE 3.1 Avantaje si dezavantaje Din punct de vedere functional, lagarele alcatuiesc impreuna cu fusul un ansamblu cu rol functional bine determinat. De aceea, lagarul si fusul se calculeaza si se proiecteaza impreuna. Forma lagarului (fig. 8.) este simpla si asigura o capacitate portanta mare.

Fig.8. Lagar cilindric Acest tip de lagar are urmatoarele avantaje: rezistenta mare la uzura; asigura ungerea prin mijloace si metode simple; executie usoara; comportare buna la regimuri vibratorii; poate fi executat la orice dimensiuni; functionare silentioasa. Dintre dezavantaje, putem enumera: precizie mica la centrare; ghidare imprecisa datorita jocului relativ mare dintre fus si cuzinet; in cazul frecarii uscate, exista un moment de frecare ridicat. Fusul se poate executa din otel tratat termic, iar pentru cuzinet, respectiv bucsa se poate folosi: bronz, pentru sarcini mari si viteze medii; fonta antifrictiune, pentru presiuni si viteze mici; materiale sinterizate pentru presiuni foarte mici; mase plastice (poliamide); mase plastice cu fibre textile (textolit); mase plastice cu lemn (lignofol). 3.3. Lagare axiale verticale Acest tip de lagare este folosit la transmisiile care lucreaza vertical. Ele se mai numesc crapodine sau pivoti.

Pentru a reduce presiunea in centrul fusului, aceste lagare se executa sub forma inelara.

Fig.10. Lagare axiale verticale 3.4. Forme constructive de lagare cilindrice pentru fusuri Formele constructive ale fusurilor depind de marimea diametrului lor, de solicitari si cerintele locului de utilizare. Pentru fusurile radiale, cel mai simplu lagar este alezajul realizat in carcasa sau piesa de sustinere, avand eventual un orificiu pentru ungere (fig. 11 a). El poate fi utilizat la solicitari mari daca in lagar se introduce o bucsa metalica confectionata din una sau mai multe bucati (fig. 11 b). Cuzinetul poate fi sub forma de flansa (fig. 11 c) sau, in cazul aparatelor de precizie, cuzinetul este din piatra si este nedemontabil (fig- 11 e).

Fig. 11. Solutii constructive pentru lagare radiale Acest tip de lagare are dezavantajul ca dupa ovalizare lagarele nu mai pot fi schimbate. Pentru a se putea demonta fara deplasarea intregului arbore, se utilizeaza lagarele sectionate (fig. 12).

Fig.12. Lagar sectionat

Capacul acestui lagar este prins cu suruburi, iar cuzinetul este confectionat cel putin din doua bucati. Cand cuzinetul se ovalizeaza, este posibila reglarea jocului prin strangerea suruburilor sau eliminarea foitelor distantiere care se gasesc la suprafata de separatie a capacului de corp. 3.5. Ungerea lagarelor radiale Ungerea lagarelor radiale se poate face (fig. 13): printr-o degajare in partea lagarului mai putin solicitata; prin orificii de ungere; prin intretinere continua folosind inele de pasla sau bucse din material sinterizat. Lagarele expuse mediilor cu impuritati se inchid.

Fig. 13. Solutii constructive pentru ungerea lagarelor radiale CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor. Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier; - masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire; - sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric; - masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii; - atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor; - atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg; - muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare; - se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice; - la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate; - muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun; - ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare; - la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale; - daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie; -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie. Repararea si montarea lagrelor cu alunecare Lagrele sunt organe de maini pe care se sprijin arbori i osiile prin intermediul fusurilor i pivoilor. Dup felul n care se produce frecarea n interiorul lagrelor, se deosebesc: lagrele de alunecare si lagre de rostogolire (cu rulmeni). Lagrele de alunecare se caracterizeaz prin aceea ca suprafaa cuprinztoare (cuzinetul lagrului) si suprafaa cuprinsa (fusul arborelui) sunt in contact direct, una alunecnd pe cealalt. In mod obinuit, un lagr de alunecare cuprinde: corpul lagrului, executat din otel sau fonta si care se monteaz pe fundaie sau face corp comun cu batiul maini, capul, din acelai material, cu corpul si care se monteaz pe corp cu ajutorul uruburilor de strngere, si cuzinei si care susine direct fusul ce se rotete. Dup forma constructiva, cuzineii pot fi dintr-o singura bucata (sub forma de buca) sau din mai multe buci, avnda suprafaa interioara acoperita cu un material antifriciune care poate fi: fonda antifriciune, material sintetizat, un aliaj antifriciune, material plastic, cauciuc etc.

Repararea lagrelor de alunecare cuprinde in special operaii prin care se urmrete sa se aduc cuzineii in stare de a fi refolosii. In acest scop, mai nti trebuie ndeprtat stratul vechi, deteriorarea sau uzare, de aliaj antifriciune, cea ce se obine prin nclzirea cu flacra a exteriorului cuzinetului, pana cnd aliajul din partea interioara se topete si curge(intr-un vas colector plasat dedesubt). Apoi se curata suprafaa interioara a cuzinetului cu hrtie abraziva, se degreseaz cu o soluie de soda caustica (10%) si se decapeaz cu o soluie de acid clorhidric (50%) sau acid sulfuric (15%). Pentru a se realiza o mai buna aderenta a aliajului antifriciune, suprafaa cuzinetului se cositorete. Cuzineii formaii din mai multe buci se asambleaz cu ajutorul unor inele strnse cu uruburi. n interiorul cuzinetului se aeaz un cilindru gol, al crui diametru exterior este egal cu diametru final al cuzinetului plus adaosul de prelucrare. Cuzinetul si cilindrul gol din interiorul se aseaza apoi pe placa in poziie verticala. Dup aceste operaii pregtirea se toarn aliajul antifriciune topit, cu ajutorul unei oale de turnare, pana se umple ntregul spaiu dintre cuzinet si cilindrul din interior. In afara de turnarea manuala a aliajului anti friciune care se practica in special in ateliere de reparaii, se poate executa si turnarea centrifugar ori sub presiune sau ncrcarea cuzinetului cu aliaj prin depunere electrolitica. Dup rcirea aliajului antifriciune, cuzineii se prelucreaz prin strunjire sau alezare, lsndu-se numai un mic adaos care se ndeprteaz prin ajustarea la montaj. Pe suprafaa interioara a cuzineilor se taie apoi canalele de ungere, folosind o dalta special sau la o maina de frezat. La montarea lagrelor de alunecare cu corpul dintr-o bucata, introducerea cuzinetului se realizeaz prin presare la rece ori prin nclzirea corpului lagrului. Ajustarea cuzinetului se poate face prin rzuirea sau strunjirea. La lagrele cu corpuri asamblate, cuzinei se monteaz separat in corpuri si in capacul lagrului. nainte de montarea cuzineilor, toate suprafeele de contact se controleaz cu atenie, iar eventualele asperiti se ndeprteaz prin rzuire. Se verifica dup orificiile canalelor de ungere din corpul si capacul lagrului coincid cu orificiul respective din cuzineii si se fixeaz cu ajutorul unor tifturi, introduse presat in corp, pentru a nu fi antrenai in micarea de rotaie. Capacul lagrului se centreaz in corp cu ajutorul unor tifturi, cepuri sau caneluri si se fixeaz apoi cu uruburi sau prezoane. Pentru a regla jocul dintre fus si cuzinet se introduc garnituri intre capacul si corpul lagrului care se scot treptat pe msura ce creste uzare cuzinetului si a fusului. Dup montarea, este necesar sa se verifice, ajutorul unui calibru, jocul dintre fus si cuzinet, dup care se verifica ungerea lagrului, punndu-l in stare de funcionare si observnd daca uleiul ajunge pe suprafeele in frecare.