CUPRINS

CAP I.Argument CAP II Continut

II aSTUDIU ASUPRA UTILAJELOR Notiuni generale 1 .Teorii referitoare la sfaramare 2.Teoriile maruntirii 3.Utilaje pentru sfaramarea preliminara

II bCONCASOARE 1Concasorul cu flci

. 2Concasorul cu dubla articulatie

CAP III - BIBLIOGRAFIE CAP IV

CAP. I Studiu asupra utilajelor 1. Noiuni generale Pregtirea materiilor prime are drept scop transformarea materialelor brute n produse corespunztoare calitativ diferitelor valorificri sau utilizri tehnologice. Operaiile de pregtire au n general un caracter fizic sau fizico-chimic, care nu afecteaz de obicei compoziia chimic a materialelor prelucrate. Prin operaiile de pregtire se caut a se obine: mbogirea n substane utile, granulaii adecvate, proprieti mecanice i tehnologice corespunztoare, nlturarea componentelor duntoare sau nefolositoare, reducerea preului de cost al tratamentului metalurgic, reducerea pierderilor de substan util, reducerea cheltuielilor operaiilor auxiliare,etc. Metodele de pregtire ale unui material brut se aleg n funcie de proprietile lui principale i anume: proprietile fizico-chimice, natura i proprietile componentelor materialului, granulaia materialului, necesitile procesului tehnologic, posibilitile i resursele locale la momentul dat,etc.. Principalele operaii specifice ale pregtirii materialelor brute sunt urmtoarele: sfrmarea, mcinarea, clasarea, concentrarea sau sortarea desecarea sau uscarea, brichetarea sau aglomerarea i diversele operaii auxiliare de transport, depozitare, dozare, amestecare, etc. Sfrmarea are ca finalitate: - desfacerea mineralelor brute n buci de dimensiuni reduse i punerea n libertate a diferitelor substane componente, - aducerea diferitelor produse la dimensiunile optime necesare proceselor tehnologice. Prin operaii multiple de sfrmare, se pot reduce dimensiunile materialului de la 1500 mm la 0,01 mm. Raportul dintre dimensiunea iniial a materialului i cea final se numete grad de sfrmare. Studierea proceselor de mrunire i a utilajelor aferente este deosebit de important datorit faptului c operaia de mrunire este energointensiv i se urmrete scderea consumului de energie necesar reducerii dimensiunilor materiilor prime la dimensiuni necesare prelucrrii ulterioare. Generic, mrunirea poate fi definit ca operaia care are ca obiect reducerea dimensiunilor materiilor prime sau materialelor sub aciunea unor fore mecanice. Materialele solide supuse mrunirii au iniial forme i dimensiuni geometrice foarte variate i proprieti fizico-mecanice specifice naturii acestora. Procesul de mrunire sau reducere a dimensiunii se bazeaz pe studii probabilistice. Att alimentarea unui utilaj ct i produsul rezultat se definete cu ajutorul funciei de distribuie a dimensiunilor particulelor, ceea ce exprim probabilitatea ca o particul de o anumit mrime s fie

prezent ntr-un eantion de material de mcinare. Scopul proiectrii unui utilaj de mrunire este acela de a determina condiiile necesare pentru creterea probabilitii de mrunire a particulelor cu anumite dimensiuni i pentru obinerea unei distribuii a dimensiunilor dorite la produsul final. Procesul de mrunire trebuie s se realizeze n aa fel nct materialul prelucrat s nu sufere modificri nedorite, cum ar fi impurificarea sau nclzirea excesiv. Mrunirea materialelor solide se realizeaz prin operaii tehnologice de concasare, mcinare, granulare, tiere. Concasarea este operaia de sfrmare a unui material dur n buci mai mici, cu ajutorul utilajelor speciale numite concasoare. Mrunirea poate avea urmtoarele scopuri: - facilitarea sau grbirea operaiilor fizico-chimice prin creterea suprafeei de contact ntre fazele care particip la transferul de cldur sau de materie, cum este cazul dizolvrii unor substane, uscrii; - separarea constituenilor unui produs pn la limita n care fiecare particul reprezint un component, acetia putnd fi apoi separai prin cernere, flotaie etc; - necesitatea omogenizrii amestecurilor eterogene; - obinerea fineii necesare pentru a conferi produselor caracteristicile cerute. Operaia de mrunire este evaluat prin gradul de mrunire definit de relaia:

i=

D d

unde: D - dimensiunea medie a materialului alimentat;

d - dimensiunea medie a materialului mrunit.

1.2. Teorii referitoare la sfrmare Mainile i utilajele pentru mrunirea materialelor se pot clasifica n dou grupe mari n funcie de gradul de mrunire: maini i utilaje pentru sfrmare : concasoare, la care n timpul procesului de mrunire se formeaz volume noi. La aceste maini materialul brut este mrunit prin aplicarea unor presiuni asupra bucilor de material; maini i utilaje pentru mcinare: mori, la care n timpul procesului de mrunire se formeaz suprafee noi. La aceste maini materialul brut este mrunit prin contact cinetic;

Valoarea efortului necesar pentru efectuarea sfrmrii este dependent de o serie de factori compleci cum sunt: - natura i proprietile fizico-chimice ale materialului, n special rezistena lui la compresiune i strivire, - modul de acionare al mainii asupra materialului; - dimensiunile i formele iniiale ale bucilor de material supuse sfrmrii i gradul de sfrmare impus.

1.3 Teoriile mrunirii Datorit faptului c operaia de mrunire este una dintre cele mai costisitoare operaii, pentru raionalizarea procesului i implicit reducerea costurilor, au fost elaborate numeroase studii referitoare la determinarea factorilor care influeneaz mrunirea sau la perfecionarea utilajelor. Fundamentele teoriei moderne a mrunirii au aprut n secolul al XIX-lea n Germania unde Rittinger n 1867 i Kick n 1885 au propus modele de calcul bazate pe aria suprafeei i respectiv pe volumul particulei de material. n 1951 Bond a dezvoltat o nou teorie numit a treia, care este larg utilizat i n zilele noastre. ANEXA 1.3.a prezint scheme de maruntire. Metoda optim de mrunire variaz n funcie de material. De aceea alegerea ei innd cont i de costul operaiei, presupune experien, nelegerea practic a modului de utilizare a energiei precum i uzura prilor ce sunt n contact direct cu materialul de mrunit.

1.4 Utilaje pentru sfrmarea preliminar Concasoare-rol functional,tipuri constructive,descriere,parti componente Concasoarele sunt masini destinate efectuarii operatiei de maruntire primara si mijlocie a materialelor solide.Din punct de vedere constructiv,concasoarele pot fi: - concasorul cu flci, (anexa 1.4.1 ,anexa 1.4.2) - concasorul giratoriu, (anexa 1.4.3,anexa1.4.4) - concasorul cu valturi netede.(anexa 1.4.5 , anexa 1.4.6)

CAP II . CONCASOARE 2.Concasorul cu flci

Concasoarele cu flci se caracterizeaz prin prinderea bucilor de material ntre dou piese robuste de mas mare, ale cror suprafee prin apropiere exercit o for de compresiune asupra materialului. Concasorul cu flci este utilizat pentru sfrmarea diverselor materiale cu duritate mare (calcar, feroaliaje, minereuri diverse, etc.) Concasoarele se folosesc n cazul cnd, n urma unei singure trepte de mrunire, trebuie s se obin un amestec destul de bine dispersat de particule mrunite. Concasoarele mrunesc foarte bine materialele casante i sunt mai puin eficiente n cazul produselor umede sau a celor care conin o cantitate mare de grsime. Concasoarele cu flci sunt folosite n special la mrunirea grosier dar n anumite cazuri i la cea mijlocie ,aceasta fiind folosita mai rar.Cel mai des sunt ntlnite n industria minier, a materialelor de construcie dar i n industria alimentar, n special a zahrului, pentru mrunirea pietrei de var ce intr n procesul tehnologic de fabricare a zahrului. Gradul de mrunire variaz ntre 2 i 6 la bucile mari i dure i ntre 5 i 10 la bucile de mrime mijlocie.

Dup modul de construcie exist mai multe tipuri de concasoare cu flci dar cel mai frecvent utilizate sunt: - concasorul cu micare simpl, oscilant a flcii (anexa 2.a), - concasorul cu micare complex a flcii (anexa 2.b). In cazul concasoarelor cu miscare oscilanta (anexa 2.a) sau cu miscare complexa (anexa 2.b) , ambele cazuri alimentarea cu material se face pe la partea superioara, in timp ce evacuarea materialului concasat este evacuat prin deschiderea dintre falca mobila si cea fixa, situate la partea inferioara a masinii. Actionarea concasorului cu miscare oscilanta simpla a falcii,se face printr-un mechanism cu articulatie dubla, in tiomp ce la concasorul cu miscare complexa a falcii, actionarea se realizeaza cu un mechanism cu articulatie simpla. In mod inevitabil fortele care actioneaza asupra materialului suspus operatiei de maruntire, incarca lagarele masinii , determinand astfelk o crestrere accentuate a uzurii lagarelor.Acest fapt conduce in mod implicit, la reducerea debitului concasorului si la accentuarea fenomenelor de uzura. Concasoarele cu falci prezinta urmatoarele aventaje: constructie si intretinere relativ simpla siguranta de functionare mare greutate relativ scazuta si cost scazut gabarit relativ redus.

Ca dezavantaje se mentioneaza: mers nelinistit, trepidatii,zgomot

necesitatea unui volant greu fundatie grea , costisitoare functionare ciclica cu mase mari oscilante

In anexa 2.c. Este reprezentat ansamblul unui concasor cu falci la care unul din volanti este executat cu roata pentru curelele trapedoizale. Motorul electric de actionare se monteaza pe glisiere pentru a permite deplasarea si variatia distantei in vederea intinderii cureleleor .evident, volantul si curelele trapezoidale sunt introduce in aparatori din motive de protectie.

2.1 Concasorul cu dubla articulatie

Concasorul cu dubla articulatie reprezentat in anexa 2.d. se compune din falca fixa 1 si falca mobila 2, falca fixa facand corp comun cu batiul masinii in timp ce falca mobila oscileaza in jurul axei 3 rezemat pe lagarele montate in partile laterale ale batiului. Spatiul de lucru este delimitat de cele doua falci ale concasorului si de peretii laterali 6 ai batiului, protejati prin blindaje .Falcile fixe si mobile sunt protejate impotriva uzurii cu ajutorul placilor de blindaj 4 ,executate din otel manganos, fiind fixate de falci prin intermediul suruburilor. Pentru a fi ferite de uzura , suruburile de fixare a blindajelor sunt cu cap inecat. Deplasarea placilor de blindaj spre axul falcilor sub actiunea fortelor de frecare dintre materialul supus concasarii si blindaj, este impredicata cu ajutorul penei 5. Rolul penei este si acela de a permite strangerea blindajelor prin eliminarea interstitilor dintre ele.Blindajele au un profil curbat,in zona de acalibrare.Din punct de vedere constructiv,jumatatea inferioara a corpului lagarului axului 3 face corp comun cu batiul. Miscarea oscilanta a falcii este asigurata de un mecanism biela-manivela ,in componenta caruia intra arborele cu excentric 7, ce rezeama pe lagare fixate si ele pe batiu. La ambele capete ale acestui arbore se afla cei doi volanti, dintre care unul se utilizeaza si ca roata pentru curelele trapezoiale,al doilea volant fiind prevazut cu orificii in coroana. Concasorul este prevazut si cu un mecanism cu clichet care are rolul de a scoate sistemul biela-manivela din punctual mort, in vederea pornirii. Falca mobila este prevazuta cu cuzinetul 10 pentru rezemarea placii de presiunea 8. Celalalt capat al placii de presiune se articuleaza in cuzinetul 11, montat pe biela 12. Modificarea deschiderii fantei de evacuare se realizeaza cu ajutorul cuzinetului 13, al placii de presiune spate, montat in batiu. Impiedicarea desfacerii articulatiilor sistemului falcii mobile la cursa de intoarcere este realizata cu ajutorul tirantilor 14 si a arcurilor 15 (anexa 2.d) Concasoarele cu articulatie simpla sau dubla utilizeaza lagare de alunecare sau lagare cu rulmenti oscilanti cu role butoias.

Ungerea concasoarelor se realizeaza cu ulei mineral (la lagarele arborelui excentric- atat cele de la batiu cat si cele din capul bielei-) sau cu unsoare consistent consistent la lagarul din capul falcii mobile .

CAP III - Anexe

Anexa 1.3.a
Scheme de mrunire a - n circuit deschis; b - n circuit nchis; A concasor; B ciur; C alimentare; D produs mrunit.

anexa 1.4.1 Concasor cu flci cu micare simpl a flcii mobile

anexa 1.4.2 Concasor cu flci cu micare complex a flcii mobile

anexa 1.4.5
Concasor cu valuri netede

anexa 1.4.6
Concasor cu valuri dinate

anexa 1.4.5 Concasor cu valuri netede

anexa 1.4.6 Concasor cu valuri dinate

anexa1.4.4 Concasor girator cu con plat

anexa1.4.4 anexa 1.4.3 Concasor girator cu con nalt Concasor girator cu con plat

Anexa. 2.a Concasor cu flci cu articulaie dubl i micare oscilant a flcii 1 -falca fixa 2 -falca mobile 3 -excentric 4 -biela 5 -placa de presiune 6 -placa de presiune spate 7 -suspensia falcii mobile A -alimentare B -evacuare

Anexa. 2.b. Concasor cu flci cu articulaie simpl i micare complex a flcii 1 -falca fixa 2 -falca mobile 3 -excentric si suspensie 4 -placa de presiune n -sensul rotatiei excentricului A -alimentare B -evacuare

anexa 2.c. Ansamblu de concasor cu falci A motor electric principal ; B transmisie cu curele trapedoizale ; C grup de ungere 1 placa de fundatie ; 2 glisiera ; 3 surub de intindere a curelelor

ANEXA 2.d Ansamblul constructiv al concasorului cu flci i dubl articulaie