MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM

CLASA A XI A

LICEU TEHNOLOGIC
NIVEL 3

DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII

MEDIULUI

VARIANTA REVIZUITĂ
 2005

Autori :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad

Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi
Protecţia Mediului, Arad

Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de
Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceu tehnologic prin ruta directă
Clasa a XI a

Aria curriculară TEHNOLOGII

Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului

Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

Igiena şi protecţia muncii în domeniul
Modul 1 protecţiei mediului Total ore / an 25

Managementul calităţii în domeniul

Modul 2 protecţiei mediului Total ore / an 25

Total ore / an 110

Modul 3 Operaţii de bază în laborator din care:
laborator tehnologic 66
Total ore / an 90
Modul 4 Analiza chimică calitativă şi cantitativă din care:
laborator tehnologic 54
Total ore / an 80
Modul 5 Analiza instrumentală
din care: laborator tehnologic 48
Total ore/an = 10 ore/ săpt. X 33 săpt. = 330 ore

Stagii de pregătire practică

Total ore / an
Modul 6 Poluarea şi protecţia mediului 120

Total ore/an: 30 ore/sapt. x 4 săpt. =120 ore

Curriculum în dezvoltare locală

Modul 7 Total ore / an 132
Conservarea biodiversităţii
Total ore/an = 4 ore/săpt.x33 săpt. = 132 ore

Nr . total ore : 582 ore /an

Notă : Toată pregătirea practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se va desfăşura sub
îndrumarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN

ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG.
Curriculum pentru clasa a XI a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA
CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această
calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de
competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu : IGIENA ŞI POTECŢIA
MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI, MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN
DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI, OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR, ANALIZA
CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ, ANALIZA INSTRUMENTALĂ,
CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII, POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Pentru
fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii
metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea.
Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII şi
POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module
fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei
unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII -
GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME, RESPECTIV POLUAREA ŞI
PROTECŢIA MEDIULUI - MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE.
Modulelor IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
şi MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI li s-au alocat
doar ore de pregătire teoretică, aceste module urmând a fi parcurse la începutul clasei a XI a, iar
cunoştinţele dobândite urmând a fi aplicate în cadrul celorlalte module.
Modulul CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII este alocat CDL ( 132 ore ) iar modulul
POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI este alocat practicii comasate ( 120 ore ).
Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator
tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul
curriculum.
Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub
îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât
ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare
sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic.
Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe
de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici
de profil.
Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională
deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura
dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională
corespunzător calificării.
 Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

clasa a XI a

Unitatea de
Competenţa M 1 M 2 M 3 M 4 M 5 M 6 M 7 Verificare
competenţă
2.Gândire critică
2.1. Identifică
şi rezolvare de √ √
probleme complexe
probleme
2.2. Rezolvă
√ √
probleme
2.3. Evaluează
√ √
rezultatele obţinute
3. Managementul 3.1.Creează şi
relaţiilor menţine relaţii √ √
interpersonale profesionale
3.2.Gestionează
√ √
conflicte
3.3. Gestionează √
aşteptările factorilor √
interesaţi
9.1: Supraveghează
9. Igiena şi aplicarea legislaţiei
protecţia muncii privind securitatea şi
în domeniul sănătatea la locul de √ √
protecţiei muncă şi prevenirea
mediului şi stingerea
incendiilor
9. 2: Planifică
acţiuni de evitare a
riscurilor legate de √
√
sănătatea şi
securitatea locului de
muncă
9.3. Coordonează
activităţile în caz de √ √
accident
10. Managementul 10.1. Analizează
calităţii în procese şi faze de
domeniul proces pentru √ √
protecţiei îmbunătăţirea
mediului calităţii acestora
10.2. Aplică
proceduri adecvate
de implementare a √ √
managementului
calităţii
10.3. Evaluează √
√
auditul de mediu
 11.1. Utilizează
instalaţii şi
11. Operaţii de
instrumente de √ √
bază în laborator
laborator

11.2. Execută
operaţii de bază în √ √
laborator
11.3. Prepară soluţii
de diferite √ √
concentraţii
11.4. Execută
separarea şi
√
purificarea √
substanţelor
11.5. Determină
constantele fizice ale √ √
substanţelor
12. Analiza
12.1. Execută analiza
chimică calitativă √ √
preliminară
şi cantitativă
12.2. Execută
identificarea √ √
anionilor şi cationilor
12.3. Execută
determinări √ √
gravimetrice
12.4. Execută
determinări √ √
volumetrice
12.5.Execută analiza
√
compuşilor organici √
13.1. Efectuează
13. Analiza determinări prin
√
instrumentală metode electrocimice √
de analiză
13.2. Efectuează
determinări prin
√
metode optice de √
analiză
13.3. Efectuează
determinări prin
√
metode √
cromatografice
16.1. Monitorizează
16. Conservarea
biodiversitatea locală √ √
biodiversităţii
şi zonală
16.2.Analizează
factorii care duc la
√
modificarea √
biodiversităţii
 16.3. Protejează
biodiversitatea la
nivel local, zonal şi √ √
naţional

16.4. Analizează
modificarea
biodiversităţii în √ √
cazul unor accidente
ecologice
16.5. Promovează
conceptul de
conservare a
biodiversităţii în √ √
concordanţă cu cel la
nivel mondial

14.1. Monitorizează
14. Poluarea şi
fenomenul de √ √
protecţia mediului
poluare a apei
14.2. Monitorizează
fenomenul de √ √
poluare a aerului
14.3. Monitorizează
fenomenul de √ √
poluare a solului
14.4. Controlează
aplicarea măsurilor
√
de protecţie a calităţii √
apelor
14.5. Controlează
aplicarea măsurilor √
√
de protecţie a calităţi
aerului
14.6. Controlează
aplicarea măsurilor √
√
de protecţie a calităţii
solului
14.7. Interpretează
efectele majore ale √ √
poluării mediului

M 1 : IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

M 2 : MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
M 3 : OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR
M 4 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
M 5 : ANALIZA INSTRUMENTALĂ
M 6 : POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
M 7 : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
 MODUL 1 : IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI
MEDIULUI

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi

9.1. Supraveghează
9. IGIENA ŞI
aplicarea legislaţiei privind
PROTECŢIA
securitatea şi sănătatea la
MUNCII ÎN DOMENIUL
locul de muncă şi
PROTECŢIEI
prevenirea şi stingerea
MEDIULUI
incendiilor
9. 2. Planifică acţiuni de •
evitare a riscurilor legate •
de sănătatea şi securitatea profesionale, avarii
locului de muncă
9.3. Coordonează
activităţile în caz de
accident
• Informare: Instructaje iniţiale, curente,
periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante
• Control: Fişa individuală de instructaj,
echipamente de lucru şi protecţie, trusă
de prim ajutor, materiale igienico-
sanitare
• Sisteme şi dispozitive de protecţie:
Specifice locului de muncă (apărători de protecţie)
Evidenţă: Jurnale, registre, statistici
Situaţii deosebite: Accidente de muncă, boli
• Stabilire necesar: Periodic
• Plan de acţiune: Eliminarea cauzelor,
evacuarea accidentaţilor, anunţarea organelor
abilitate
• Sarcini: Individuale şi de grup
• Evaluare: Corectitudinea intervenţiei,
încadrarea în timp, viteză de reacţie, estimarea
pagubelor

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 1 IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 25 ore pentru. Ordinea cronologică
recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe –
conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai
jos :

Total Ore instruire Ore laborator

Nr. crt. Conţinuturi
ore teoretică tehnologic
Supravegherea aplicării legislaţiei privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi
prevenirea şi stingerea incendiilor
a. Informarea persoanelor din subordine
asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la
1. locul de muncă 9 9 -
b. Controlarea modului de aplicare a
măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice
c. Asigurarea funcţionării permanente şi
corecte a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie
 Planificarea acţiunilor de evitare a riscurilor
legate de sănătatea şi securitatea locului de
muncă
a. Ţinerea evidenţei locurilor de muncă
2. periculoase 8 8 -
b. Monitorizarea situaţiilor deosebite din
sectorul supravegheat
c. Stabilirea necesarului de echipament
individual de protecţie
Coordonarea activităţilor în caz de accident
a. Întocmirea unui plan de acţiune în caz
de accident la o situaţie dată
3. b. Stabilirea sarcinilor pe echipe de 8 8 -
intervenţii
c. Evaluarea intervenţiei în caz de
accident
TOTAL 25 25 -

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei
teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate desfăşurate
sub îndrumarea profesoruluide specialitate ( inginer, biolog, ecolog).
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Se recomandă
metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc.
Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi
stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate
anterior.
Evaluarea se va opri asupra următoarelor metode :
- Teste scrise standardizate, evaluate extern: elevii din diferite şcoli sunt evaluaţi pe baza
aceloraşi standarde, existând o posibilitate redusă de evaluare subiectivă a examinatorilor.
- Evaluare prin interviu

MODUL 2 MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL

PROTECŢIEI MEDIULUI

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi
• Etape: spirala calităţii: planificare,
implementare, evaluare, feed-back şi
schimbare
• Indicatori: indicatori calitativi şi
cantitativi, indicatori de producţie, indicatori
10. 1 : Analizează procese şi de organizare, indicatori asociaţi evaluării
faze de proces pentru • Proces definit: proces
îmbunătăţirea calităţii acestora tehnologic sau social, convenţional admis
pentru ilustrarea modului în care se aplică
spirala calităţii
• Evaluare: deficienţe constatate,
măsuri propuse, soluţii de schimbare
şi relansare a procesului
• Măsuri adecvate: autonomie
decizională, viziune comună, obiective pe
termen mediu şi lung, spirit de echipă,
disponibilitate la schimbare, resursă umană
calificată
10.MANAGEMENTUL
10.2 : Aplică proceduri • Monitorizare: aplicarea unui model
CALITĂŢII ÎN
adecvate de implementare a de autoevaluare organizaţională
DOMENIUL
PROTECŢIEI
managementului calităţii • Sistem de îmbunătăţirea calităţii:
MEDIULUI măsuri concrete şi ţintele acestora în
scopul eficientizării activităţilor
• Raportare la politica organizaţiei:
auto-evaluarea activităţii în raport cu
obiectivele generale şi politica
organizaţiei

• Definire: Auditul de mediu, criterii de

audit, dovezi de audit, auditul sistemului de
10.3 Evaluează auditul de management de mediu
mediu • Metodologie: Etape metodologice
• Raport de audit de mediu: Conţinutul
planului de audit

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 2 MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI îi sunt

alocate conform planului de învăţământ un număr total de 25 ore. Ordinea cronologică recomandată
pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi, dar poate fi
oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor
corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie. Numărul de ore
recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Total Ore instruire Ore laborator

Nr. crt. Conţinuturi
ore teoretică tehnologic
1. Analizează procese şi faze de proces pentru 8 8 -
 îmbunătăţirea calităţii acestora
a. Descrierea etapelor din cadrul unui
proces de asigurare a calităţii
b. Asocierea indicatorilor de calitate
corespunzătoare etapelor descrise
c. Aplicarea unui model de calitate la un
proces definit
d. Evaluarea aplicării modelului de
calitate
Aplică proceduri adecvate de implementare
a managementului calităţii

a. Stabilirea măsurilor la nivelul unei

organizaţii, pentru aplicarea unui model de
2. 9 9 -
management al calităţii
b. Monitorizarea proceselor
organizaţionale în asigurarea calităţii
c. Raportarea propriei activităţi la
politica organizaţiei
Evaluează auditul de mediu
a. Definirea auditului de mediu şi a
criteriilor de audit
b. Prezentarea metodologiei de realizare a
3. 8 8 -
auditului de mediu
c. Analizarea raportului de audit de
mediu

TOTAL 25 25 -

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei
teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate desfăşurate
sub îndrumarea profesoruluide specialitate ( inginer, biolog, ecolog).
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Se recomandă
metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc.
Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi
stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate
anterior.
Evaluarea se va opri asupra următoarelor metode :
- Teste scrise standardizate, evaluate extern: elevii din diferite şcoli sunt evaluaţi pe baza
aceloraşi standarde, existând o posibilitate redusă de evaluare subiectivă a examinatorilor.
- Evaluare prin interviu

MODUL 3 : OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale
11. OPERAŢII DE 11.1. Utilizează instrumente şi
BAZĂ ÎN instalaţii şi instalaţii de
LABORATOR laborator
11.2 Execută operaţii de bază cu mercur în formă de U, manometre cu
în laborator
11.3 Prepară soluţii de diferite
concentraţii
11.4 Execută separarea şi
purificarea substanţelor
Conţinuturi
• Instalaţii de laborator : instalaţii de
iluminat, instalaţii de forţă, instalaţii de
ventilaţie, instalaţii de alimentare cu apă şi
canalizare, instalaţii de gaze, instalaţii de vid
• Verificarea instalaţiilor :
întrerupătoare, prize, cabluri electrice,
ventilatoare, robineţi, chiuvete, butelii de
gaze, manometre
• Pregătirea instalaţiilor : reglare
presiune gaze, conectare electrică
• Ustensile : din sticlă, din material
ceramic, din metal, din lemn, din cauciuc
• Încălzire : cu bec de gaz, plite
electrice, reşouri, băi de apă, băi de nisip, băi
de ulei, etuve, cuptoare electrice, termostate
• Răcire : cu amestecuri răcitoare, apă,
gheaţă, zăpadă carbonică, refrigerente
• Măsurarea temperaturilor : cu
termometre cu alcool, termometre cu mercur,
termometre pentru maximă şi minimă
temperatură, termometre pentru sol
• Măsurarea presiunilor : cu manometre
membrană, barometre
• Instalaţii de vid : trompa de apă
• Mărunţire . mojar de sticlă, mojar de
porţelan, mojar de agat, pistil de cauciuc sau
material plastic
• Măsurarea maselor . balanţa tehnică,
balanţa analitică
• Măsurarea volumelor lichidelor : cu
cilindrul gradat, pipeta normală, pipeta cu
bulă, biureta, microbiureta, balonul cotat,
micropipeta
• Concentraţia soluţiilor :procentuală,
molară, normală, molală, titru, fracţie molară
• Soluţii procentuale : NaCl, NaOH,
MnSO4, MnCl2, HCl
• Soluţii molare şi normale : NaOH,
HCl, KmnO4, H2C2O4, Na2S2O3, K2Cr2O7,
EDTE
• Soluţii cu regim special : I2, Na2S2O3,
CaCO3
• Distilare şi rectificare : instalaţie de
distilare simplă ( balon Wurtz, refrigerent,
alonjă, vas de colectare, stative, cleme,
termometru, sursă de încălzire, sită cu
azbest ), instalaţie de distilare sub vid ( balon
Claisen, refrigerent, vas de colectare, vas de
siguranţă, instalaţie de vid, stative, cleme,
 baie de apă, sursă de încălzire), coloană de
rectificare
• Extracţie : pâlnie de separare, stativ,
vas de colectare, aparat Soxhlet, sursă de
încălzire
• Absorbţie, adsorbţie : vase de
absorbţie şi adsorbţie
• Decantare : pahare Berzelius, baghetă
de sticlă
• Filtrare : pâlnie de sticlă, stativ,
cleme, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer,
baghetă de sticlă, creuzet filtrant, hârtie de
filtru, pâlnie Buchner, trompă de apă
• Centrifugare : centrifugă, vase pentru
centrifugă, dopuri
• Cristalizare : cristalizor, pâlnie de
sticlă, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer,
baghetă de sticlă, hârtie de filtru, sursă de
încălzire
• Sublimare : pahare Berzelius, pahare
Erlenmeyer, balon cu fund rotund, eprubetă,
sticlă de ceas, sursă de încălzire, nişă
• Densitate : areometre, picnometre,
balanţă hidrostatică, balanţă Mohr –
Westphal, balanţă analitică, pipetă, fiolă de
cântărire, cilindru gradat, mase marcate
11.5 Determină constante
• Viscozitate : ulei alimentar, alcool
fizice
etilic motorină, vâscozimetre
• Temperatură de topire : naftalină
• Temperatură de fierbere : alcool etilic,
alcool propilic, alcool izopropilic

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 3 0PERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ

un număr total de 110 ore, din care 44 ore pentru instruire teoretică şi 66 ore pentru laborator
tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de
corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat
în tabelul de mai jos :

Ore instruire Ore laborator

Nr. crt. Conţinuturi Total ore
teoretică tehnologic
1 Utilizeazarea instrumentelor şi instalaţiilor 10 4 6
de laborator
a. Verificarea funcţionalităţii
instalaţiilor din dotare
 b. Pregătirea instalaţiilor în vederea
utilizării lor
c. Identificarea ustensilelor de
laborator
Executarea operaţiilor de bază în laborator
a. Utilizarea instrumentelor şi
aparatelor pentru încălzirea şi
răcirea în laborator
b. Măsurarea temperaturilor
2 20 8 12
c. Măsurarea presiunilor
d. Utilizarea instalaţiilor de vid
e. Mărunţirea substanţelor solide
f. Măsurarea maselor
g. Măsurarea volumelor
Prepararea soluţiilor de diferite concentraţii
a. Exprimarea concentraţiilor
soluţiilor
3 b. Prepararea soluţiilor procentuale 30 12 18
c. Prepararea soluţiilor molare
d. Prepararea soluţiilor normale
e. Soluţii cu regim special
Separarea şi purificarea substanţelor
a. Separarea componenţilor
amestecurilor omogene lichide
prin distilare şi rectificare
b. Separarea componenţilor
amestecurilor lichide şi solide prin
extracţie
c. Separarea componenţilor
amestecurilor gazoase prin
absorbţie
4 30 12 18
d. Separarea componenţilor
amestecurilor gazoase prin
adsorbţie
e. Separarea amestecurilor eterogene
prin decantare, filtrare şi
centrifugare
f. Purificarea substanţelor solide prin
cristalizare – recristalizare
g. Purificarea substanţelor solide prin
sublimare
Determinarea constantelor fizice
a. Determinarea densităţii
b. Determinarea vâscozităţii
5 c. Determinarea temperaturii de 20 8 12
topire
d. Determinarea temperaturii de
fierbere
TOTAL 110 44 66
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei
teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare
sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate
anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare
determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice
calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se
vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea
determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi
utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea
elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul
cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În
cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către
profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către
fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în
grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a
asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a
modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este
cazul, eventualele greşeli ale elevilor. Atât orele de pregătire teoretică cât şi cele de laborator
tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ) , de preferat acelaşi
cadru didactic. Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10
elevi. Atât în cadrul orelor de instruire teoretică cât şi al celor de laborator tehnologic se va urmări
continuu formarea tuturor abilităţilor cheie prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste
abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo unde este specificat . Este necesară utilizarea programei
şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind
de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin
parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor
descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea,

problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice
rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta
demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun
întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea tuturor
competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi regăsite în acest modul este vizita
de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun
de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia
se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele.Pe parcursul
modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru
verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
Având în vedere faptul că determinările experimentale realizate în cadrul acestui modul sunt, de cele
mai multe ori laborioase, executarea lor necesitând un interval mare de timp, nu va fi posibilă
evaluarea tuturor abilităţilor practice dobândite de elev ( conform criteriilor de performanţă prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesional ) într-o singură şedinţă, ci se vor organiza mai multe evaluări ,
eventual pentru fiecare criteriu de performanţă în parte.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :

Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 3 : Operaţii de bază în laborator

Competenţa 11.3 : Prepară soluţii de diferite concentraţii

Criterii de performanţă :
a) Exprimarea concentraţiilor soluţiilor
b) Prepararea soluţiilor procentuale
c) Prepararea soluţiilor molare
d) Prepararea soluţiilor normale
e) Soluţii cu regim special

Condiţii de aplicabilitate :

Concentraţia soluţiilor : procentuală, molară, normală, molală, titru, fracţie molară

Soluţii procentuale : NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2, HCl
Soluţii molare şi normale : NaOH, HCl, KMnO4, H2C2O4, K2Cr2O7, EDTA
Soluţii cu regim special : I2, Na2S2O3, CaCO3

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;

• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specific de protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a. Exprimarea concentraţiei soluţiilor

Evaluatorul oferă candidatului spre rezolvare 2-3 probleme de calcul referitoare la concentraţia
procentuală, molară, normală, molală, titru, fracţie molară.

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data

1 Rezolvaţi problemele

b. Prepararea soluţiilor procentuale

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă tehnică, pahare Erlenmeyer, cilindri gradaţi,
sticle de ceas, spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2, HCl
36 %, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data

1 Preparaţi 250 g soluţie 1 % NaCl
2 Preparaţi 200 g soluţie 2 % NaOH
3 Preparaţi 150 g soluţie 1,5 % MnSO4
4 Preparaţi 200 g soluţie 3 % MnCl2
5 Preparaţi 250 g soluţie 5 % HCl

c. Prepararea soluţiilor molare

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă analitică, baloane cotate, sticle de ceas,
spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, pisetă, NaOH, KMnO4, H2C2O4, K2Cr2O7, EDTA
HCl 36 %, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Evaluator

1 Preparaţi 200 ml soluţie NaOH 0,5 M
2 Preparaţi 250 ml soluţie HCl 0,2 M
3 Preparaţi 200 ml soluţie KMnO4 0,1 M
4 Preparaţi 250 ml soluţie H2C2O4 0,3 M
5 Preparaţi 200 ml soluţie K2Cr2O7 0,25 M
6 Preparaţi 200 ml soluţie EDTA 0,5 M
d. Prepararea soluţiilor normale

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă analitică, baloane cotate, sticle de ceas,
spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, pisetă, NaOH, KMnO4, H2C2O4, K2Cr2O7, EDTA
HCl 36 %, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Evaluator

1 Preparaţi 250 ml soluţie NaOH 0,1 N
2 Preparaţi 200 ml soluţie HCl 0,5 N
3 Preparaţi 250 ml soluţie KMnO4 0,1 N
4 Preparaţi 200 ml soluţie H2C2O4 0,2 N
5 Preparaţi 250 ml soluţie K2Cr2O7 0,3 N
6 Preparaţi 250 ml soluţie EDTA 0,1 N

e. Soluţii cu regim special

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă analitică, baloane cotate, sticle de ceas,
spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, pisetă, nişă, I2, Na2S2O3, CaCO3, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Evaluator

1 Preparaţi 250 ml soluţie I2 0,1 N
2 Preparaţi 200 ml soluţie Na2S2O3 0,2 N
3 Preparaţi 250 ml soluţie CaCO3 0,3 N

Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări
de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 4 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de
Competenţe individuale Conţinuturi
competenţă
12. ANALIZA 12.1 Execută probele analizei • Cationi identificaţi prin coloraţia flăcării :
CHIMICĂ preliminare Na+, K+, Cu2+, Ca2+, Sr2+, Ba2+
CALITATIVĂ ŞI • Cationi identificaţi prin formarea perlelor :
CANTITATIVĂ Cu2+, Co2+, Mn2+, Cr3+, Ni2+, Fe2+
• Cationi identificaţi prin topire oxidantă
 Mn2+, Cr3+
• Ionul NH4+ identificat prin proba cu NaOH
2N
• Anioni identificaţi prin proba cu H2SO4
CO32-, I-, Br-, SO32-, S2-, Cl-, CH3COO-, BO33-,NO2-,
NO3-
• Grupa I analitică : cationii grupei : Ag+,
Pb2+, Hg22+ ; reactiv de grupă HCl
• Grupa II analitică : cationii grupei : Pb2+,
Hg2+, Cu2+, Bi3+, Sn2+, Sn4+, Sb3+, Sb5+, As3+, As5+;
reactiv de grupă : H2S
• Grupa III analitică : cationii grupei : Co2+,
12.2 Execută identificarea Ni , Fe2+, Fe3+, Al3+, Cr3+, Mn2+; reactiv de grupă :
2+

cationilor şi anionilor (NH4)2S

• Grupa IV analitică : cationii grupei : Ca2+,
Sr , Ba2+ ; reactiv de grupă : (NH4)2CO3
2+

• Grupa V analitică : cationii grupei : Na+,

K , NH4+, Mg2+ ; fără reactiv de grupă
+

• Anioni : CO32-, CH3COO-, NO2-, NO3-,

PO4 , SO32-, S2-, SO42-, Cl-, Br-, I-
3-

• Determinarea ionului CO32- prin

transformare în CO2 absorbit în soluţie de KOH
• Determinarea ionului Ba2+ prin precipitare
12.3 Execută determinări ca BaSO4
gravimetrice • Determinarea ionului Fe3+ prin precipitare
ca Fe(OH)3 şi calcinare la Fe2O3
• Determinarea ionului Ni2+ prin precipitare
ca Ni dimetilglioximat
• Volumetria de neutralizare : prepararea
soluţiilor de HCl 0,1 N şi NaOH 0,1N şi
determinarea factorilor de corecţie ; determinarea
volumetrică a KOH şi a H2SO4
• Volumetria redox : prepararea soluţiilor de
KMnO4 0,1 N şi Na2S2O3 0,1N şi determinarea
factorilor de corecţie ; determinarea volumetrică
a ionului Fe2+
12.4 Execută determinări
volumetrice • Volumetria de precipitare : prepararea
soluţiei de AgNO3 0,1 N şi determinarea factorului
de corecţie ; determinarea volumetrică a ionilor
halogenură
• Volumetria de complexare : prepararea
soluţiei de EDTA ( complexon III ) 0,1 N şi
determinarea factorului de corecţie ; determinarea
volumetrică a ionilor Ca2+ şi Mg2+

12.5 Execută analiza • Identificarea elementelor chimice care intră

compuşilor organici în alcătuirea compuşilor organici : C, H, N, S, O,
halogeni
• Identificarea funcţiunilor organice : HO-,
CO, -COOH
 • Analiza cantitativă : C, H, N

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 4 ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ îi sunt alocate conform

planului de învăţământ un număr total de 90 ore, din care 36 ore pentru instruire teoretică şi 54 ore
pentru laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este
cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste
conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Ore instruire Ore laborator

Nr. crt. Conţinuturi Total ore
teoretică tehnologic
Analiza preliminară
d. Identificarea cationilor prin coloraţia
flăcării
e. Identificarea cationilor prin formarea
perlelor
1. f. Identificarea cationilor prin topire 10 4 6
oxidantă
g. Identificarea ionului NH4+ prin proba
cu NaOH 2N
h. Identificarea anionilor prin proba
Cu H2SO4
Identificarea cationilor şi anionilor
d. Identificarea cationilor grupei I
e. Identificarea cationilor grupei II
2. f. Identificarea cationilor grupei III 20 8 12
g. Identificarea cationilor grupei IV
h. Identificarea cationilor grupei V
i. Identificarea anionilor
Determinări gravimetrice
d. Determinarea ionului CO32-
3. e. Determinarea ionului Ba2+ 20 8 12
f. Determinarea ionului Fe3+
g. Determinarea ionului Ni2+
Determinări volumetrice
a. Determinări bazate pe reacţii de
neutralizare
b. Determinări bazate pe reacţii redox
4. 30 12 18
c. Determinări bazate pe reacţii de
precipitare
d. Determinări bazate pe reacţii cu
formare de combinaţii complexe
5. Analiza compuşilor organici 10 4 6
a. Identificarea elementelor chimice
existente în compuşii organici
b. Identificarea funcţiunilor organice
c. Analiza cantitativă a compuşilor
organici
d. Determinarea formulei chimice a
 compuşilor organici
TOTAL 90 36 54

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei
teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare
sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate
anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare
determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice
calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se
vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea
determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi
utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă.
Atât orele de pregătire teoretică cât şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea
profesorului de specialitate ( inginer ) , de preferat acelaşi cadru didactic. Orele de laborator tehnologic
se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Atât în cadrul orelor de instruire
teoretică cât şi al celor de laborator tehnologic se va urmări continuu formarea tuturor abilităţilor cheie
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo
unde este specificat . Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu
competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei
şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire
Profesională corespunzător calificării.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea
elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul
cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În
cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către
profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către
fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în
grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a
asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a
modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este
cazul, eventualele greşeli ale elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea,
problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice
rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta
demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna
de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite
instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia
se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul
modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru
verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :

Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 4 : Analiza chimică calitativă şi cantitativă

Competenţa 12.1 : Execută analiza preliminară

Criterii de performanţă :

a) Identificarea cationilor prin coloraţia flăcării

b) Identificarea cationilor prin formarea perlelor
c) Identificarea cationilor prin topire oxidantă
d) Identificarea ionului NH4+ prin proba cu NaOH 2N
e) Identificarea anionilor prin proba cu H2SO4

Condiţii de aplicabilitate :

Cationi prin coloraţia flăcării : Na+, K+, Cu2+, Ca2+, Sr2+, Ba2+
Cationi prin formarea perlelor : Cu2+, Co2+, Mn2+, Cr3+, Ni2+, Fe2+
Cationi prin topire oxidantă : Mn2+, Cr3
Ionul NH4+
Anioni : CO32-, I-, Br-, SO32-, S2-, Cl2-, CH3COO-, BO33-, NO2-, NO3-

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;

• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specificde protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a. Identificaţi cationii existenţi în fiecare din substanţele prezentate prin coloraţia flăcării, precizând şi
culoarea pe care aceştia o imprimă flăcării.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 6 substanţe solide necunoscute, numerotate de la 1 la 6,

mină de creion, bec de gaz, HCl.

Nr. Cationul
Culoarea flăcării Evaluator Data
substanţei identificat
1. Galben intens Na+
2. Roz -violet K+
3. Albastru - verzui Cu2+
4. Roşu – cărămiziu Ca2+
5. Roşu – carmin Sr2+
6. Galben – verzui Ba2+

b. Identificaţi cationii existenţi în fiecare din substanţele prezentate prin formarea perlelor, precizând în
fiecare caz în parte şi culoarea acestora.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 6 substanţe solide necunoscute, numerotate de la 1 la 6,

mină de creion, bec de gaz, HCl , borax.

Nr.
Culoare perlă Cationul Evaluator Data
substanţei
Flacără oxidantă Flacără reducătoare identificat
La cald La rece La cald La rece
albastru
1. verde roşie roşie Cu2+
verzui
2. albastră albastră albastră albastră Co2+
3. violet violet violet violet Mn2+
4. verde verde verde verde Cr3+
5. galben galben verde verde Ni2+
galben
6. roşu brun - verzui Fe2+
deschis

c. . Identificaţi cationii existenţi în fiecare din substanţele prezentate prin topire oxidantă precizând
culoarea sprecifică obţinută pentru fiecare cation identificat

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 3 substanţe solide necunoscute, numerotatede la 1 la 3,

creuzete de porţelan, cleşte metalic, bec de gaz, spatulă, Na2CO3, KNO3, NaOH.

Cationul
Nr. substanţei Culoarea obţinută Evaluator Data
identificat
1. galben Cr3+
2. - -
3. verde Mn2+
d. Precizaţi care dintre cele trei substanţe prezentate conţine ionul amoniu şi de ce aţi ajuns la această
concluzie.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 3 substanţe solide numerotate de la 1 la 3, eprubete, bec

de gaz, stativ pentru eprubete,cleşte de laborator, hârtie de filtru, NaOH 2 N, HCl conc., reactiv
Nessler.

Prezenţa
Nr. substanţei Mod de identificare Evaluator Data
ionului NH4+
-Miros specific de NH3
-Formarea unei substanţe albe
(NH4Cl) la apropierea
flaconului cu HCl conc.de gura
1. - eprubetei
-Colorarea în brun a hârtiei
de filtru îmbibată cu reactiv
Nessler şi ţinută la gura
eprubetei
-Miros specific de NH3
-Formarea unei substanţe albe
(NH4Cl) la apropierea
flaconului cu HCl conc.de gura
2. - eprubetei
-Colorarea în brun a hârtiei
de filtru îmbibată cu reactiv
Nessler şi ţinută la gura
eprubetei
-Miros specific de NH3
-Formarea unei substanţe albe
(NH4Cl) la apropierea
flaconului cu HCl conc.de gura
3. √ eprubetei
-Colorarea în brun a hârtiei
de filtru îmbibată cu reactiv
Nessler şi ţinută la gura
eprubetei

e. Identificaţi cationii prezenţi în fiecare din substanţele prezentate, menţionând tipul probei cu H2SO4
aplicată ( cu H2SO4 2N, cu H2SO4 conc. sau cu H2SO4 conc. şi etanol ) şi descriind fenomenele
observate la identificare.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 10 substanţe solide numerotate de la 1 la 10, eprubete, bec
de gaz, stativ pentru eprubete,cleşte de laborator, H2SO4 2N, H2SO4 conc., etanol, nişă.

Nr.
Tipul probei Fenomene observate Anion Evaluator Data
substanţei
- H2SO4 2N miros specific de acid
acetic
 miros specific de acid
1. - H2SO4 conc CH3COO-
acetic
- H2SO4 conc+
miros plăcut de fructe
etanol
2. - H2SO4 conc gaz violet ( iod ) I-
- H2SO4 conc+ amestecul arde cu flacără
3. BO33-
etanol verde
- H2SO4 2N gaz incolor cu miros de
4. S2-
ouă stricate ( H2S )
gaz incolor cu miros de
- H2SO4 conc
ouă stricate ( H2S )
gaz galben brun cu miros
5. - H2SO4 2N NO2-
sufocant ( NO2 )
gaz galben brun cu miros
- H2SO4 conc
sufocant ( NO2 )
gaz incolor care nu
6. - H2SO4 2N CO32-
întreţine arderea ( CO2 )
gaz incolor care nu
- H2SO4 conc
întreţine arderea ( CO2 )
gaz incolor cu miros
specific (HCl ) care
7. - H2SO4 conc Cl-
formează cu NH3 o
substanţă albă ( NH4Cl )
gaz galben brun cu miros
8. - H2SO4 conc NO3-
sufocant ( NO2 )
9. - H2SO4 conc gaz galben brun ( Br2 ) Br-
gaz incolor cu miros de
10. - H2SO4 2N SO32-
sulf ars ( SO2 )
gaz incolor cu miros de
- H2SO4 conc
sulf ars ( SO2 )

Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări
de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 5 : ANALIZA INSTRUMENTALĂ

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi

13. ANALIZA 13.1 Efectuează determinări • Electroliza : noţiuni teoretice ( legile
INSTRUMENTALĂ prin metode electrochimice de electrolizei ) ; obţinerea prin electroliză a Ca,
analiză Cl2 şi NaOH
• Electrogravimetrie : determinarea
cantitativă a Cu2+ dintr-o soluţie de CuSO4
• Conductometrie : determinarea
 speciilor ionice totale dintr-o soluţie ; titrarea
conductometrică a acetatului de sodiu cu acid
sulfuric
• Potenţiometrie : determinarea
potenţiometrică a pH- ului ; titrarea
potenţiometrică a acidului acetic cu NaOH
• Fenomene optice : absorbţie,
transmisie, refracţie, rotirea planului luminii
polarizate, dispersie
• Aparate : spectrofotometre,
refractometre, polarimetre, turbidimetre
• Metode de analiză : spectrofotometrie,
refractometrie, polarimetrie, nefelometrie şi
turbidimetrie
• Spectrofotometria de absorbţie
13.2 Efectuează determinări
moleculară : determinarea cantitativă a
prin metode optice de analiză
ionilor NH4+şi Cu2+
• Spectrometria de absorbţie atomică :
determinarea cantitativă a ionilor Ca2+ şi Fe2+
• Refractometrie : determinarea
cantitativă a alcoolului dintr-o probă
• Polarimetrie : determinarea cantitativă
a zahărului dintr-o probă
• Nefelometrie şi turbidimetrie :
determinarea cantitativă a ionilor Ba2+ şi SO42-
• Consideraţii teoretice : clasificarea
metodelor cromatografice, faza mobilă
( developant, efluent ), fază staţionară,
interpretarea cromatogramei
• Cromatografia pe coloană : amestec
13.3 Efectuează determinări
KMnO4 – K2Cr2O7
prin metode cromatografice
• Cromatografia cu schimb ionic :
demineralizarea apei
• Cromatografia pe hârtie : cerneluri
diferit colorate, amestec Mn2+, Ni2+, Co2+,
Zn2+

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 5 ANALIZA INSTRUMENTALĂ îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr

total de 80 ore, din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea
cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe
– conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a
conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie.
Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Ore instruire Ore laborator

Nr. crt. Conţinuturi Total ore
teoretică tehnologic
1. Determinări prin metode electrochimice de 20 8 12
analiză
 e. Obţinerea metalelor, nemetalelor şi
a substanţelor compuse prin electroliză
f. Determinări cantitative prin metoda
electrogravimetrică
g. Determinări cantitative prin metoda
conductometrică
h. Determinări cantitative prin metoda
potenţiometrică
Determinări prin metode optice de analiză
d. Corelarea fenomenelor optice cu
aparatele şi metodele de analiză
e. Determinări cantitative prin
spectrofotometria de absorbţie moleculară
f. Determinări cantitative prin
2. spectrometria de absorbţie atomică 40 16 24
g. Determinări cantitative prin metoda
refractometrică
h. Determinări cantitative prin metoda
polarimetrică
i. Determinări cantitative prin
nefelometrie şi turbidimetrie
Determinări prin metode cromatografice
d. Consideraţii teoretice
e. Separarea componenţilor unor
amestecuri prin cromatografia de absorbţie pe
3. coloană 20 8 12
f. Separarea unor ioni prin
cromatografia cu schimb ionic
g. Separarea unor cationi prin
cromatografia pe hârtie
TOTAL 80 32 48

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei
teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare
sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate
anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare
determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice
calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se
vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea
determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi
utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. .
Atât orele de pregătire teoretică cât şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea
profesorului de specialitate ( inginer ) , de preferat acelaşi cadru didactic. Orele de laborator tehnologic
se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Atât în cadrul orelor de instruire
teoretică cât şi al celor de laborator tehnologic se va urmări continuu formarea tuturor abilităţilor cheie
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo
unde este specificat . Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu
competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei
şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire
Profesională corespunzător calificării.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea
elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul
cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În
cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către
profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către
fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în
grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a
asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a
modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este
cazul, eventualele greşeli ale elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea,
problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice
rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta
demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna
de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea tuturor competenţe
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi regăsite în acest modul este vizita de documentare
sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare
corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia
se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele.Pe parcursul
modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru
verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
Având în vedere faptul că determinările experimentale realizate în cadrul acestui modul sunt, de cele
mai multe ori laborioase, executarea lor necesitând un interval mare de timp, nu va fi posibilă
evaluarea tuturor abilităţilor practice dobândite de elev ( conform criteriilor de performanţă prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesional ) într-o singură şedinţă, ci se vor organiza mai multe evaluări ,
eventual pentru fiecare criteriu de performanţă în parte.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :

Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 5 : Analiza instrumentală

Competenţa 13.1 : Efectuează determinări prin metode electrochimice de analiză

Criteriu de performanţă : d. Determinări cantitative prin metoda potenţiometrică

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;

• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării
sarcinilor de lucru
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specific de protecţia muncii
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a.Determinaţi valoarea pH-ului pentru fiecare din cele patru probe puse la dispoziţie, specificând în
tabel care sunt etapele determinării şi care este natura mediului pentru fiecare probă în parte.

Evaluaturul pune la dispoziţia elevului cele patru probe numerotate de la 1 la 4, pH-metru, soluţii
etalon pentru calibrarea aparatului, pisetă, hârtie de filtru, pahare Berzelius.

Nr. probei Etapele determinării Evaluator Data

1. Se porneşte aparatul
Se usucă electrozii prin tamponare cu hârtie
de filtru
Se etalonează aparatul folosind soluţia bazică
de Ph cunoscut
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtru
Se etalonează aparatul folosind soluţia neutră
din punct de vedere acido – bazic
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtru
Se etalonează aparatul folosind soluţia acidă de
Ph cunoscut
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtru
 Se determină valoarea pH-ului pentru proba 1,
care este 12,3, deci proba este bazică
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
2.
din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtru
Se determină valoarea pH-ului pentru proba 2,
care este 3,7, deci proba este acidă
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
3.
din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtru
Se determină valoarea pH-ului pentru proba 3,
care este 6,3, deci proba este acidă
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
4.
din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtru
Se determină valoarea pH-ului pentru proba 4,
care este 8,7, deci proba este bazică
Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată
şi apoi se introduc în paharul cu apă distilată în
care se păstrează
Se opreşte şi se deconectează aparatul

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări
de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 6 : POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Nr. Unitatea de Comptenţe individuale Conţinuturi

crt competenţă din unitate
1. 3. 3.1 Creează şi • Ascultare activă: urmăreşte
MANAGEMENTUL menţine relaţii interlocutorul, nu întrerupe
RELAŢIILOR profesionale interlocutorul, preia argumentele
INTERPERSONALE interlocutorului
• Dialog constructiv: oferă sugestii,
ascultă sugestiile celorlalţi,
formulează propuneri consensuale;
exprimă un feedback pozitiv; cade
de acord; face distincţie între fapte,
opinii şi sentimente
• Relaţii de cooperare: suport pentru
dezvoltarea profesională a
membrilor grupului, încredere în
deciziile luate de grup, discutarea
deschisă a iniţiativelor, analiza
critică si evaluarea opiniilor în grup
• Modalităţi de îmbunătăţire: factori
determinanţi: personali, psiho-
sociali, contextuali; metode de
identificare a modalităţilor de
îmbunătăţire: observare, analiza unor
indicatori de coeziune socială,
interviuri, culegere de mărturii,
motivare, încurajare, integrare,
redefiniri de rol, evitarea jocurilor de
putere

• Surse de conflict: neînţelegeri,

3.2 Gestionează interese şi obiective opuse/diferite
conflicte • Modalităţi de rezolvare: renunţarea,
forţarea, aplanarea, compromisul,
confruntarea, feedback legat de
performanţă şi acceptare
• Mediere: ascultă părţile aflate în
conflict şi le antrenează în adoptarea
unei modalităţi de rezolvare
 • Factori interesaţi: persoanele
3.3 Gestionează implicate direct sau indirect în
aşteptările factorilor conflict
interesaţi • Roluri funcţionale: în calitate de
manageri, colegi, clienţi
• Interese: personale, psiho-sociale,
contextuale
• Anticipare şi satisfacere: asimilarea
rolului factorilor interesaţi,
comunicarea cu factorii interesaţi
prin întrebări şi ascultare activă

2. 14. 14.1 Monitorizează Surse de poluare a apelor:

POLUAREA ŞI fenomenul de poluare - naturale, artificiale, continue,
PROTECŢIA a apei discontinue, accidentale, organizate,
MEDIULUI neorganizate
- pe ramuri industriale: agricultură,
zootehnie, transporturi, activităţi
menajere

Agenti poluanti:
- fizici, chimici (organici si
anorganici), biologice, termici,
solizi, lichizi, gazosi
Mod de dispersie a poluantilor:
- evacuare in emisar, curenţi
transversali, turbulenţa, scurgeri in
sol
Impactul poluării apelor asupra
mediului:
- asupra organismelor
- eutrofizarea apelor
14.2.Monitorizează Surse de poluare a aerului:
fenomenul de poluare - naturale şi artificiale
a aerului - fixe şi mobile
- procese industriale, combustie,
agricultura, mijloace de transport
Agenţi poluanţi ai aerului
- după starea de agregare
- după acţiunea asupra organis –mului
Mod de dispersie a poluanţilor:
- vântul, calmul atmosferic,
turbulenţa, umiditatea aerului,
temperatura.
Impactul poluării aerului asupra
mediului:
- asupra organismului : boli
profesionale, intoxicaţii, alergii
boli cancerigene
 - asupra vegetaţiei, apei, solului

14.3.Monitorizează Surse de poluare a solului:

fenomenul de poluare - interioare, exterioare
a solului - reziduri menajere, industriale,
agrozootehnice, radioactive
Agenţi poluanţi ai solului
- reziduuri solide, lichide,
- substanţe radioactive
- microorganisme patogene
Mod de dispersie a poluanţilor:
- direct, indirect
Impactul poluării solului asupra
mediului:
- contaminarea om- sol-om
- efecte asupra mediului eroziunea,
sărăturarea
14.4 Controlează Instalaţii de epurare mecanică a apelor
aplicarea măsurilor uzate
de protecţie a calităţii - grătare rare şi fine
apelor - grătare fixe, demontabile şi mobile
- grătare cu curăţire manuală şi
mecanică
- site bandă,
- Deznisipatoare orizontale şi verticale
- Deznisipatoare cu curăţire manuală
şi mecanică
- Separatoare pentru grăsimi libere şi
în stare coloidală , pentru gudroane
- Decantoare orizontale şi verticale cu
funcţionare continuă şi intermitentă
Instalaţii de epurare chimică a apelor
uzate
- gospodăria de reactrivi, camera
de amestec, camera de reacţie,
bazinele de decantare
Instalaţii de epurare biologică a apelor
uzate
- peliculă biologică din biofiltre
- Biofiltre cu funcţionare continu
şi discontinuă
- Epurarea cu nămol activ, bazine de
aerare pneumatice, mecanice şi
mixte
14.5 Controlează Metode şi mijloace de purificare a
aplicarea măsurilor aerului :
de protecţie a calităţii - Fizice:uscate,umede,combinate
aerului - Chimice:prin spalare, reducere,
separare, absorbţie, adsorbţie
Reţinerea suspensiilor solide:
- Camere de liniştire, cicloane, filtre,
scrubere
Reducerea oxizilor de azot
- Tratarea oxizilor de azot pe cale
uscată şi umedă
Metode pentru desulfurare:
-înainte si după combustie, prin
absorbţie
Legislaţie :
-Legea 137/ 1995 cap. III, secţiunea a 2-
a

14.6 Controlează Distrugeri :

aplicarea măsurilor Eroziune de suprafaţă, alunecări,
de protecţie a calităţii prăbuşiri,
solului acidifierea, sărăturarea, exces de
umiditate
Prevenire:
Lucrări specifice- arătura în spinări,
parcele cu gropi
Legislaţie :
Legea 137/ 1995 Cap.II secţiunea a3-a,
cap.III, secţiunea a3-a
14.7. Interpretează Efecte majore :
efectele majore ale -efectul de seră, ploile acide, degradarea
poluării mediului stratului de ozon
Cauzele :
-gaze de seră, SO2 , NOx , gaze cu
conţinut de carbon, azot,
clor, brom, hidrogen,
Impactul :
-Încălzirea planetei şi consecinţele care
decurg din aceasta, poluarea apelor şi
solului, poluarea de natură radiantă,
maladii infecţioase
Organizaţii :
naţionale - APM, MAPAM
internaţionale- UNESCO, FAO, AIEA,
OMS, UICN,
Convenţii internaţionale
Conferinţa de la Stockholm 1972,
Convenţia de la Viena, Protocolul de la
Montreal, Convenţia Cadru pentru
Schimbări climatice 1992, Conferinţa de
la Rio de Janeiro 1992, protocolul de la
Kyoto 1997
 SUGESTII METODOLOGICE

Conform planului de învăţământ, modulului 6 POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

( practica comasată) îi sunt alocate un număr total de 120 ore.
Modulul se dezvoltă pe parcursul a 120 de ore şi constituie practica comasată desfăşurată în 4
săptămâni. Rămâne la latitudinea şcolii impărţirea pe semestre a numărului de săptămâni.
Se recomandă ca orele să fie efectuate de către profesorul de specialitate cu clasa împărţită în grupe
Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de
corelare competenţe –conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului. Se impune doar
tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe.
Numărul de ore recomandat, orientativ, pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos

Nr.crt. Conţinuturi Total ore

1. Monitorizarea fenomenului de
poluare a apei
a) Identificarea surselor de poluare a
apelor
b)Identificarea agenţilor poluanţi ai
apelor 24
c) Interpretarea modului de dispersie
a poluanţilor apelor
d)Evaluarea impactului poluării
apelor asupra mediului
2. Monitorizarea fenomenului de
poluare a aerului
a) Identificarea surselor de poluare a
aerului
b)Identificarea agenţilor poluanţi ai 12
aerului în funcţie de sursele de
poluare
c)Interpretarea modului de dispersie a
poluanţilor aerului
d)Evaluarea impactului poluării
aerului asupra organismelor vii si
asupra mediului
3. Monitorizarea fenomenului de
poluare a solului
a) Identificarea surselor de poluare a
solului 18
b)Identificarea agenţilor poluanţi ai
solului
c)Interpretarea modului de dispersie a
poluanţilor solului
d)Evaluarea impactului poluării
solului asupra mediului
4. Controlarea aplicării măsurilor de
protecţie a calităţii apelor
a)Supravegherea procesului de
epurare mecanică a apelor uzate
b)Supravegherea procesului de
 epurare chimică a apelor uzate 18
c)Supravegherea procesului de
epurare biologică a apelor uzate
d)Urmărirea aplicării legislaţiei in
vigoare privind protecţia apelor
5. Controlarea aplicării măsurilor de
protecţie a calităţii aerului
a)Identificarea metodelor şi
mijloacelor de purificare a aerului
b)Supravegherea metodelor de
reţinere a suspensiilor solide din 12
gazele de ardere
c)Supravegherea procedeelor de
reducere a oxizilor de azot din gazele
de ardere
d)Supravegherea metodelor pentru
desulfurarea gazelor de ardere
Urmărirea aplicării legislaţiei în vigoare
privind protecţia atmosferei
6. Controlarea aplicării măsurilor de
protecţie a calităţii solului
a)Identificarea distrugerilor provocate
de ape şi vânt şi a celor biochimice.
b)Supravegherea măsurilor de
prevenire a poluării solului. 18
c)Urmărirea aplicării legislaţiei in
vigoare privind protecţia solului, a
subsolului şi a ecosistemelor terestre .
d)Urmărirea aplicării legislaţiei in
vigoare privind regimul
îngrăşămintelor chimice şi al
pesticidelor.
7. Interpretarea efectelor majore ale
poluării mediului
a)Caracterizarea efectelor majore ale
poluării mediului 18
b) Identificarea cauzelor care produc
fenomene majore de poluare a
mediului
c) Interpretarea impactului poluării
mediului la nivel mondial
d) Recunoaşterea organizaţiilor
naţionale şi internaţionale implicate
în protecţia mediului
e) Interpretarea convenţiilor
internaţionale in domeniul protecţiei
mediului
TOTAL 120

Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ.

 Se recomandă ca orele de Practică Comasată să se desfăşoare pe teren unde elevii au
posibilitate să urmărească schimbările care apar la factorii de mediu., cu clasa împărţită în două grupe
de minim 10 elevi.
Colaborarea cu agenţi economici precum şi cu Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului este deosebit
de importantă pentru parcurgerea acestui modul.
În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice
precizate anterior. Elevii vor intocmi referate care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de
evaluare curentă. De asemenea, referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor
portofolii sau proiecte utilizate, de asemenea , pentru evaluarea acestora.
Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor,
de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de
predare–învăţare , active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire problematizarea , joc de
rol , studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, etc.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Alegerea
tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul
didactic la particularităţile elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când
conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
modul.Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare, precizăm că
se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. O competenţă se evaluează o singură dată.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe
de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :

Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back
Modul 6 : Poluarea şi protecţia mediului

Competenţa 14.1 : Monitorizarea fenomenului de poluare a apei

Criterii de performanţă :
a) Identificarea surselor de poluare a apelor
b)Identificarea agenţilor poluanţi ai apelor
c) Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor apelor
d)Evaluarea impactului poluării apelor asupra mediului

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;
• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Deplasaţi-vă pe teren la agentul ecomomic
• Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa
echipamentului specific de protecţia muncii

Sarcini de lucru : Intocmiţi un proiect cu tema: Agentul economic X, sursă de poluare a râului Mures,
urmărind etapele :

Identificarea agenţilor poluanţi

Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor
Evaluarea impactului poluării apei asupra mediului

Nr. probei Etapele determinării Evaluator Data

1. Identificarea agenţilor poluanţi
2 Interpretarea modului de dispersie a
poluanţilor

3. Evaluarea impactului poluării apei asupra

mediului

Notă :
Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către
elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective
 MODUL 7 : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi

2.1 Identifică probleme • Situaţii problemă : modificarea
complexe biodiversităţii, accidente ecologice
• Anticiparea problemei: corelarea factorilor
determinanţi cu situaţia problemă
• Definirea problemei: redactarea unui
document scris în care prezintă problema
complexă
• Reflectarea: pune întrebări relevante
asupra problemei; compară situaţia
2.GÂNDIRE problemă cu situaţia normală; emite idei
CRITICĂ ŞI privind rolul lui în rezolvarea problemei
REZOLVARE
DE PROBLEME 2. 2 Rezolvă probleme
• Soluţii posibile: alegerea unei soluţii
optime în vederea soluţionării unui accident
ecologic sau restaurării biodiversităţii
• Selectare: compara si analizează soluţiile
posibile şi decide
• Justificare: argumentare pe baza criteriilor
utilizate in selectarea soluţiei
• Întocmire: stabilirea unui plan (obiective,
resurse, activităţi, timpi de rezolvare, riscuri)
de rezolvare a unui accident ecologic
• Aplicare: punerea în practică şi
monitorizarea acţiunilor prevăzute
2.3 Evaluează rezultatele • Stabilirea punctelor tari şi a celor slabe
obţinute pentru planul de rezolvare a unui accident
ecologic
• Aplicarea rezultatelor: compară rezultatul
obţinut cu cel dorit; aplică măsuri de corecţie,
dacă este cazul
• Feed-back: concluzii, calificative proprii şi
de la alte persoane
• Analizarea metodei: resurse, acţiuni,
responsabilităţi; generează şi extinde
idei, sugestii alternative în scopul
îmbunătăţirii metodei aplicate

16. CONSERVAREA 16.1 Monitorizează • Tipuri de biodiversitate: genetică, specifică,

BIODIVERSITĂŢII biodiversitatea locală şi zonalăa ecosistemelor, a peisajului
• Metode de studiu: indici de biodiversitate,
releveuri, bioforme, geoelemente, indici
autoecologici, abundenţă, frecvenţă
• Prelucrarea datelor: spectre ecologice
 16.2 Analizează factorii care • Factori ce modifică biodiversitatea :
conduc la modificarea factorul istoric, heterogenitatea mediului,
biodiversităţii competiţia, predatorismul, variabilitatea
climatică, productivitatea
• Zone de studiu: ecosistem de câmpie,
pădure, lac, râu
• Reprezentări grafice: histograme,
reprezentări liniare, exponenţiale sau
logaritmice
16.3 Protejează biodiversitatea• Legislaţie: Legea nr. 137/1995, cap. III,
la nivel local, zonal şi naţional secţiunea 4, Legea 106/1996, Legea 26/
1996
• Zone protejate: UICN, Parcul Naţional
Retezat, Parcul Naţional Piatra Craiului,
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
• Măsuri de protecţie: Interzicerea păşunării,
oprirea defrişărilor, respectarea regimului
de rezervaţie ştiinţifică şi arie strict
protejată
16.4 Analizează modificarea • Cauze: alunecări de teren, erupţii vulcanice,
biodiversităţii în cazul unor taifunuri, cutremure, incendii, deversări de
accidente ecologice produse petroliere, tăieri neraţionale
• Efecte : modificarea habitatelor, distrugerea
biodiversităţii
• Măsuri : reîmpăduriri, repopularea ariilor
afectate cu speciile dispărute
16.5 Promovează conceptul• Legislaţie: Convenţia de la Rio de Janeiro,
de conservare a biodiversităţiiConvenţia de la Kyoto, Convenţia de la Ramsar
în concordanţă cu cel la nivel • Zone protejate: UICN, rezervaţii floristice,
mondial faunistice, peisagistice, geologice, mixte
• Măsuri de protecţie: interzicerea păşunării,
oprirea defrişărilor, respectarea regimului
de rezervaţie ştiinţifică şi arie strict
protejată

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 7 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII îi sunt alocate conform planului de

învăţământ un număr total de 132 ore / an (4 ore / săptămână), care se desfăşoară paralel cu modulele
1-4. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare
competenţe – conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea
succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind
obligatorie. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :
Nr. crt. Conţinuturi Total ore
1. Monitorizarea biodiversităţii locale şi zonale
a) Studierea conceptului de biodiversitate
b) Compararea tipurilor de biodiversitate şi a
caracteristicilor acestora 52
c) Aplicarea metodelor de studiu a biodiversităţii
d ) Utilizarea determinatoarelor şi truselor de teren
e) Executarea releveelor
f) Prelucrarea datelor obţinute, în laborator
2. Analizarea factorilor care conduc la modificarea
biodiversităţii
a) Evidenţierea factorilor care produc modificări ale
biodiversităţii 20
b) Compararea influenţei diverşilor factori asupra
gradientului de biodiversitate al diverselor zone
c) Analizarea unor rezultate obţinute pe teren
d) Executarea de reprezentări grafice
3. Protejarea biodiversităţii la nivel local, zonal şi
naţional
a) Implementarea legislaţiei în vigoare referitor la
conservarea biodiversităţii şi regimului ariilor şi
zonelor protejate 20
b) Studierea zonelor şi ariilor protejate la nivel local
şi zonal
c) Cunoaşterea măsurilor de protecţie a
biodiversităţii la nivel naţional
d) Cunoaşterea rezervaţiilor şi ariilor protejate
naţionale
4. Analizarea modificării biodiversităţii în cazul unor
accidente ecologice
a) Evidenţierea cauzelor care au condus la
accidentele ecologice 20
b) Analizarea efectelor accidentelor ecologice
asupra biodiversităţii
c) Aplicarea măsurilor concrete necesare în vederea
restabilirii biodiversităţii în zonele afectate de
accidente ecologice
d) Monitorizarea zonei în care s-a produs un
accident ecologic
5. Promovează conceptul de conservare a biodiversităţii
în concordanţă cu cel la nivel mondial
a) Implementarea legislaţiei în vigoare referitor la 20
conservarea biodiversităţii şi a regimului ariilor
şi zonelor protejate
b) Studierea zonelor şi ariilor protejate la nivel
mondial
c) Cunoaşterea măsurilor de protecţie a
biodiversităţii la nivel mondial
TOTAL 132
 Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî
asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă
fiecărei teme.
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în
demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice
precizate anterior. Activităţile practice se vor desfăşura exclusiv pe teren, pentru ca datele obţinute pe
teren să fie apoi prelucrate în timpul orelor. Modulul CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII are un
caracter predominant aplicativ, de aceea e necesar ca cele 4 ore să fie grupate în cadrul orarului pentru
a permite activităţile aplicative de teren.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi
cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind
un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă
experimentul. Acesta va fi realizat atât de către profesor, cu caracter demonstrativ, cât şi de către elevi,
pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte
metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc.
Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi
stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun
întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor
competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru
la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de
aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul
de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe
parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru
verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică.
Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare,
fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
Exemplu de instrument de evaluare :

Modulul 7: Conservarea biodiversităţii

Competenţa 16. 2: Planifică acţiuni pentru rezolvarea unei probleme complexe

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea alternativelor de rezolvare a problemei

(b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei

(c) Întocmirea planului de rezolvare a problemei

(d) Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat

Condiţii de aplicabilitate:

Alternative: consultare, exersare, observare, eşantionare, testare, măsurare

Soluţie optimă: proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de
alternativele de rezolvare)
Plan de rezolvare: analiza cost - beneficii, obiective, metode, resurse, activităţi, mijloace
şi căi de realizare, mod de evaluare

Context determinat: ordinea de realizare din plan, timpul de rezolvare, colaborarea cu alţi
parteneri, anticipări de riscuri personale, obstacole şi efecte secundare

Instrucţiuni pentru candidat :

• Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ;

• Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru
• Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

Elaboraţi un plan de acţiune pentru refacerea unui ecosistem acvatic afectat de o deversare
masivă de cianuri după model.

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului fişe cu etapele planului de acţiune care urmează să
fie completat.

PLAN DE ACŢIUNE

1. Localizarea zonei afectate:

2. Data:
3. Obiective propuse:
a)
b)
c)
d)
4. Durata preconizată:
5. Metode de realizare:
6. Resurse necesare:
7. Activităţi propuse:

Activitatea propusă Rezultatul aşteptat Rezultatul obţinut

8. Riscuri:
9. Observaţii:

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. În momentul în care toate sarcinile
de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost
îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator,
urmând să se facă o reevaluare.
 PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XI-A
CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

Modulul Credite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
1 0,5
2 0,5
3 2
4 2
5 1,5
7 3
6 3

M 1 : IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

M 2 : MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
M 3 : OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR
M 4 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
M 5 : ANALIZA INSTRUMENTALĂ
M 6 : POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ( Practică comasată )
M 7 : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ( CDL )