Deseuri 1

Capitolul 6. Deşeuri.
Substanţe şi preparate chimice periculoase
6.1. Deşeuri
Deşeurile sunt substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, care
nu mai pot fi folosite ca atare, pe care deţinătorul le înlătură, are intenţia sau obligaţia de a le
înlătura, dintre care unele sunt refolosibile. De regulă, deşeurile reprezintă ultima etapă din
ciclul de viaţă al unui produs. Ciclul de viaţă al produsului reprezintă perioada cuprinsă între
data de fabricaţie a produsului şi data la care acesta devine deşeu.
Una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului este reprezentată de
generarea deşeurilor în cantităţi mari şi gestiunea necorespunzătoare a acestora.
Producerea de deşeuri este rezultatul activităţilor economice si gospodăreşti.
Cantitatea şi calitatea deşeurilor urbane depinde de standardul de viată şi de modul de consum
al populaţiei, iar deşeurile industriale - atât cele periculoase cât şi cele nepericuloase - depind
de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime în cadrul procesului de fabricaţie.
Cantitatea totală de deşeuri generată reflectă eficienţa folosirii resurselor naturale,
respectiv raportul dintre producţia şi consumul de bunuri. Eficienţa folosirii resurselor naturale
rezultă din raportarea cantităţilor de deşeuri de producţie, care depind în principal de
activităţile industriale, la deşeurile urbane, care în general urmează nivelul consumului
populaţiei.
Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare al Deşeurilor care stau la baza
activităţilor de gestionare sunt urmatoarele:
- Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării
durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare.
- Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare
tehnologică.În corelaţie cu cerinţele de protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct de
vedere economic.
- Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de management al deşeurilor,
ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor
depozitate, tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminarii în condiţii de siguranţă
pentru mediu şi sanătatea populaţiei. .
- Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi
cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în
aşa fel încât costurile de management al deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de
deşeuri.
- Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.
- Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape
posibil de locul unde au fost generate.
- Principiul subsidiarităţii stabileşte că responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut
nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel
regional şi naţional.
- Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte
integrantă a activităţilor social-economice care le generează.
Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a

priorităţilor:
 prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează
deşeuri;
 reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de
activitate generator de deşeuri;
 valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;
 eliminarea – prin incinerare şi depozitare.
Fig. Priorităţi în abordarea gestiunii deşeurilor
Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor

este necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, reprezentată prin:
- autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe);
- generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice de stat sau private);
- asociaţii profesionale şi institute de cercetare;
- societate civilă (consumatori de bunuri, organizaţii non-guvernamentale etc.).
6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile
6.2.1. Generarea deşeurilor

Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este
una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale. Categoria deşeurilor municipale include :
- deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei:
- deşeuri de tip menajer generate în unităţi economico-sociale;
- deşeuri din comerţ ;
- deşeuri stradale;
- deşeuri din parcuri şi grădini ;
- nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ;
- deşeuri din construcţii şi demolări.
Evoluţia cantităţii totale de deşeuri municipale şi asimilabile (împreună cu deşeurile din

construcţii şi demolări şi nămolurile din staţiile de epurare municipale şi orăşeneşti) în ultimii ani
este redată în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate/colectate în perioda 1999-2006
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Tip deşeu colectat
1 Deşeuri municipale 83958 90102 96203 89012 95882 64963 100842 90298
(deşeuri menajere
şi asimilabile din
comerţ,industrie,
instituţii), din care:
1.1 -deşeuri menajere 55395 59499 64581 63666 59831 40782 64568 60068
de la populaţie în
amestec
şi similare de la
unităţi economice,
unităţi comerciale,
unităţi sanitare
colectate separat
(fără cele din
construcţii,
demolări)
1.4 -deşeuri 0 0 0 0 0 0 0 0
voluminoase
colectate separat
2. Deşeuri din servicii 5507 8415 9312 9703 9813 8190 9140 11619
municipale *)
3. Deşeuri din 953 980 1020 1180 1392 1315 1737 1500
construcţii,
demolări
I TOTAL DEŞEURI 90418 99497 106535 99895 10700 74468 111719 10341
MUNICIPALE 7 7
COLECTATE=
1+2+3
II. TOTAL DEŞEURI 27872 35042 34757 33809 36391 62749 63747 64014
MUNICIPALE
GENERATE ŞI
NECOLECTATE
Fig. 6.2.1.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri municipale colectate 1999-2006
Tabel 6.2.1.2. Indice de generarea a deşeurilor pe cap de locuitor
An 2003 2004 2005 2006

Indicator de generare a
0,306 0,296 0,377 0,363
deşeurilor (tone/loc)*
* totalul deşeurilor municipale generate împărţit la populaţia judeţului pentru perioada 2003-
2006
Fig. 6.2.1.2. Indice de generarea a deşeurilor pe cap de locuitor

Tabelul 6.2.1.3 Managementul deşeurilor
An 2003 2004 2005 2006

Indicator privind managementul
deşeurilor (%) = cantităţi de deşeuri 74,62 54,27 63,67 61,77
municipale colectate/cantitate
deşeuri municipale generate
Fig. 6.2.1.3 Managementul deşeurilor
Tabelul 6.2.1.4. Agenţi de salubritate – date generale (anul 2006)

Locuitori
deserviţi
Procentaj
Nume agent de Natura Localităţi Număr din
salubritate Adresa proprietăţii* deservit loc. totalul
e (nr.loc.) pe judeţ
(%)
Serviciul Public de Str.1 Decembrie 10 Negreşti 3000 0,65%

Prestări
Servicii Negreşti
Mun.
SC Goscom Vaslui SA Str. Donici, nr.23 20 Vaslui 44550 9,67%
Serviciul Public Local de Str.Ştefan cel Mun. 13785 2.99%

Salubriyare Huşi Mare,nr.18, 70 Huşi
SC Compania de utilităţi Str.Republicii, 10 Mun. 55115 11,96%
publice SA Bărlad nr287 Bârlad
Natura proprietăţii
 integral de stat____________________________10
 majoritar de stat___________________________20
 autohton integral privat______________________30
 cooperatistă_______________________________40
 integral privată cu capital mixt (roman si străin)___ 50
 integral privată cu capital străin _______________60
 publică de interes naţional/local_______________70
Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv ( începând din anul 2005 S.C. GOSCOM
S.A.Vaslui a amenajat cateva puncte pentru colectarea selectivă a deşeurilor în zona
cvartalelor de blocuri) şi eliminate prin depozitare.
6.2.2. Deşeuri biodegradabile
Termenul de “deşeuri biodegradabile” desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din

activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă cat şi deşeurile
alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi hârtia şi cartonul fac parte din
categoria deşeurilor, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în cazul unei
calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi recuperarea
materialelor reciclabile.
Materia biodegradabilă reprezintă o componentă majoră din deşeurile municipale.
Pentru deşeurile biodegradabile, H.G. nr. 349 /2005 privind depozitarea deşeurilor
stipulează necesitatea reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale astfel:
- la 75% din cantitatea produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001
Tabelul 6.2.2.1. Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie în anul

(2006)
2006
Cantitate
Compoziţia (mii tone) %
Fig. 6.2.2.1. Compoziţia
medie în % a hârtie/carton 5,025 4,85 deşeurilor
menajere sticla 2,195 2,12 colectate în anul
2006 metal 2,429 2,35
plastic 3,545 3,42
textile 1,570 1,51
deşeuri 69,946 67,65
Datele biodegradabile privind
compoziţia (vegetale şi deşeurilor
menajere sunt animale) estimate, dar s-
au luat ca date Altele (inclusiv 18,707 18,09 de referinţă
procentele şi deşeurile raportate de
inerte)
Total 103,417 100
către agenţii de salubritate din jdeţul Vaslui care au efectuat în anul 2006 un studiu în acest
sens.
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Cu excepţia compactării realizate în utilaje moderne de transport ( gunoiere,

autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă
eliminării finale prin depozitare ( de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano-
biologică).
Tabel 6.2.3.1.Cantităţi deşeuri hârtie şi carton (tone)
ANUL Deşeuri Vaslui

colectate 1468
2003 valorificate 1468
colectate 1722
colectate 1380
colectate 956
Tabel 6.2.3.2.Cantităţi deşeuri PET (tone)
ANUL D Deşeuri Vaslui

colectate 7
2003 valorificate 7
colectate 87
colectate 707
colectate 378
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale
6.2.4.1 Depozite de deşeuri municipale
Tabel 6.2.4.1.1 Depozite de deşeuri municipale
Anul
Suprafaţa
programat
Judeţ Nume depozit proiectată
pentru Observaţii
(ha)
închidere
Vaslui 5,7 2006 Depozitare sistată
în 2006
Bârlad 16 2006 Depozitare sistată
în 2006
Vaslui
Huşi 1,5 2006 Depozitare sistată
în 2006
Negreşti 0,3 2009
Total judeţ Vaslui - 4 23,5
Tabel 6.2.4.1.2 Depozite neconforme din mediul rural
Judeţul Numărul Data de închidere

Vaslui 342 2009
Tabel 6.2.4.2 Depozite de deşeuri industriale
Anul programat
Clasa depozit pentru inchidere
Nr JUDEŢUL Nume agent conform H.G.349 / Suprafaţa sau conformare
Crt. economic 2005 ocupată
(ha)
1. Vaslui S.C.RULMENTI b 1.3 2006=inchis
S.A.Barlad
2. Vaslui S.C.TERMICA b 7.2 2009-inchidere
VASLUI S.A
6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor
În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin
intermediul serviciilor specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate.
Agenţii de salubritate din judeţ si serviciile specializate din cadrul primariilor deţin în total
un număr de 831 de recipienţi de colectare de diverse tipuri şi capacităţi ( pubele metalice,
pubele plastic şi europubele, containere, altele ), după cum se evidenţiază în tabelul de mai jos:
Tabel 6.2.5.1 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere (2006)
Nume agent de Tip Număr Capacitate

salubritate recipient [ m3]
(1) (2) (3)
europubele 375 0.12
SC Goscom SA Vaslui container 87 4

europubele 165 0.12
Serviciul Public Local
de Salubrizare Huşi container 35 1.1
SC Compania de utilităţi container 145 4

publice SA Bărlad
Serviciul Public de Prestări container 8 4
Servicii Negreşti
europubele 16 0.12
Deşeurile menajere sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Agenţii

de salubritate din judeţul Vaslui au în dotare 28 de vehicule transportoare: autogunoiere
compactoare, transportoare containere, tractoare cu remorca şi autobasculante. Există şi
situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu utilajele proprii.
Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate de către agenţii de salubritate. În oraşe,
curaţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice:
autostropitoare cu/fără mătură, automăturătoare, tractoare cu perii colaterale, autovehicule de
dezăpezire şi TIH-uri. Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual, cu
mijloace rudimentare.
Tabel 6.2.5.2 Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere

(anul 2006)
Judeţul Tip Număr Capacitate
Vaslui (m³)
/Nume
agent de
salubritate
S.C.
GOSCOM Autogunoiere compactoare 5 2x24 mc;1x18
S.A. mc;2x15 mc
Vaslui
Autotransportoare cu container 2 4
Tractoare cu remorcă 2 4
Basculante 1 4
Serviciul
Public Autogunoiere compactoare 1 7,7
Local
de Autotransportoare cu container 1 4
Salubrizar
e Huşi Tractoare cu remorcă 2 4
Basculante 1 8.5
SC
Compania Autotransportoare cu container 5 4
de utilităţi
publice SA Tractoare cu remorcă 3 5,5
Bărlad
Basculante 3 6
Serviciul Autogunoiera compactoare 1 12
Public de
Prestări Tractoare cu remorcă 1 4
Servicii
Negreşti
Total judeţ 28
6.3. Deşeuri de producţie
În conformitate cu H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de producţie
sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:
2 Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la
prepararea şi procesarea alimentelor-cu excepţia codului 02 01 06
3 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea placilor şi mobilei, pastei de hârtie,
hârtiei şi cartonului
4 Deşeuri din industriile pielariei, blănăriei şi textilă
5 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a
cărbunilor
6 Deşeuri din procese chimice anorganice
7 Deşeuri din procese chimice organice
8 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea straturilor de acoperire
(vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice
9 Deşeuri din industria fotografică
10 Deşeuri din procesele termice
11 Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale;
hidrometalurgie neferoasă
12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a
materialelor plastice
13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi
15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de
protecţie, nespecificate în altă parte-cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale
16 Deşeuri nespecificate în altă parte-cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10
17 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi
de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial-cu excepţia codului 19 08 05
Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate de către agenţii
economici şi raportate, pe baza chestionarelor de anchetă statistică, elaborate de M.M.G.A.
împreună cu ICIM Bucureşti.
6.3.1. Deşeuri periculoase
Deşeurile periculoase se împart, după provenienţa lor, în două grupe:

a) - rezultate din activităţi agricole;
b) - rezultate din activitatea industrială;
a) Din activităţile agricole rezultă în principal următoarele tipuri de deşeuri periculoase:
- pesticide şi ambalaje de pesticide
- uleiuri uzate de diferite tipuri
- reziduuri petroliere
- baterii şi acumulatori uzati
Deşeurile de pesticide rezultate din agricultură sunt toxice şi se găsesc depozitate în 14
depozite amenajate corespunzator şi alte 5 depozite neamenajate. În total sunt 19 depozite pe
raza judeţului Vaslui care adăpostesc 69,263 tone pesticide solide şi 12553 l pesticide lichide
cu termenele de valabilitate expirate.
b) Deşeuri periculoase rezultate din activitatea industrială
În judeţul Vaslui, din activităţile industriale rezultă următoarele deşeuri periculoase:
- uleiuri uzate
- baterii şi acumulatori uzaţi
- echipamente cu PCB
- şlamuri cromice
- şlamuri cu hidroxizi metalici
- şlamuri de la maşini unelte
- şamuri ferocianurice rezultate de la deferizarea vinurilor
- zgură şi cenuşă rezultate din procese termice
Tabel 6.3.1.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate,valorificate şi eliminate in

perioada 2000-2004
Cantităţi Judeţul Vaslui
deşeuri 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL
periculoase
Generate 22886.93 26555.61 25985.57 32370.46 33520.80 141319.37
Valorificate 1127.65 2120.08 388 169.66 245.75 4051.14
Eliminate 21759.30 25401.86 25615.21 32615.38 33119.40 138511.15
Cantităţile de deşeuri generate înregistrate au variat semnificativ de la un an la altul, din
următoarele motive :
- modificările intervenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări servicii ;
- modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator
- conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de colectare
şi raportare a datelor
- modificarea periodică a chestionarelor de anchetă
- variaţiile înregistrate pot fi datorate şi faptului ca s-a trecut la noua Listă europeană
a deşeurilor.
6.3.2 Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase
Tabel 6.3.2.1. Acumulatori uzaţi (tone)
ANUL Cantităţi Vaslui

colectate 169,77
2003 valorificate 161,45
colectate 333,5
colectate 224,68
colectate 246
Tabel 6.3.2.2.Cantităţi uleiuri uzate (tone)
ANUL Vaslui
colectate 17,48
colectate 65,47
colectate 42
2005 valorificate 9
colectate 119
Tabel 6.3.2.3. Cantităţi PCB (litri)
ANUL Vaslui
eliminate
2003 stoc la sf. anului
eliminate
2004 stoc la sf. anului 41441
colectate 408
2005 eliminate 43
stoc la sf. anului 41806
colectate 0
2006 eliminate 199
stoc la sf. anului 41607
6.3.3. Deşeuri nepericuloase

Principalele tipuri de deşeuri nepericuloase valorificate de către agenţii economici din
judeţul Vaslui au fost:
 deşeuri feroase
 deşeuri neferoase
 deşeuri de hârtie şi carton
 deşeuri de mase plastice, cauciuc şi textile
 sticla
6.3.3.1.Tabel- Principalele grupe de deşeuri nepericuloase valorificate în anii 2005-2006
Nr. Tipul de deşeu Cantitate colectata Cantitate valorificata

crt valorificat (tone) (tone)
2005 2006 2005 2006
1. Deşeuri din 1380 956 1334 968
hârtie şi carton
2. Deşeuri 3628 1557 1036 1527
lemnoase
3 PET 707 378 707 385
4. PE 219 125 75 262
5. Sticlă 36 1 36 0
6. Deşeuri metalice 34137 39975 31983 38493
7. Anvelope uzate 13 20 5 27
6.3.3.1.- Principalele grupe de deşeuri nepericuloase valorificate în anii 2005-2006
6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase
Tabel 6.3.4.1.- Evoluţia cantităţilor de deşeuri nepericuloase generate, valorificate şi eliminate în perioada 2000-2004
Cantităţi Judeţul Vaslui

deşeuri
nepericuloase 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL
Generate 61664.41 40331.00 203063.25 36985.77 37933.41 379977.84
Valorificate 60621.00 30618.90 181202.11 34463.79 50567.94 357473.74
Eliminate 1035.95 10870.73 21861.14 1815.432 15103.80 50687.05
6.4. Deşeuri generate de activităţi medicale

Deşeurile nepericuloase care se produc în unităţile sanitare sunt cele a căror compozitie
este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru
sănătatea umană si mediu.
Deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale sunt cele care constituie un risc real
pentru sănătate şi mediu şi care sunt generate în unitatea sanitară in cursul activităţilor de
diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor şi recuperarea medicală, inclusiv de
cercetare medicală şi producere, testare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor şi
produselor biologice.
În conformitate cu prevederile H.G.nr.856/2002, deşeurile medicale periculoase corespund
codurilor:
- 18 01 03* deşeuri a caror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infecţiilor (cum ar fi: fragmente din organe şi organe umane, incluzând recipiente
pentru sânge şi sănge conservat, seringi şi ace folosite, pansamente, câmpuri operatorii etc.)
- 18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase (substanţe
chimice şi medicamente expirate)
- 18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice
- 18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice pentru deşeurile
rezultate din activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfăşurate în unităţile
sanitare şi ,respectiv:
- 18 02 02* deşeuri a caror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale
pentru prevenirea infecţiilor
- 18 02 05* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase
- 18 02 07* medicamente citotoxice şi citostatice pentru deşeurile din unităţile veterinare
de cercetare, diagnostic, tratament şi prevenire a bolilor.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activităţile medicale revine
Ministerului Sănătăţii.
Raportarea şi prelucrarea datelor existente referitoare la gestionarea deşeurilor
spitaliceşti,precum şi gestionarea în funcţie de tipul acestora,se realizează în conformitate
cu prevederile Ordinului nr.219 din 2002 al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru
aprobarea Normelor Tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale
şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile
rezultate din activităţile medicale.
În judeţul Vaslui funcţionează următoarele unităţi spitaliceşti : Spitalul Judetean de
Urgenţă Vaslui, Spitalul de Adulţi Bârlad, Spitalul de Copii „ Sf.Nicolae ”Bârlad, Spitalul
Municipal Husi,Spitalul Orăşenesc Negreşti, Spitalul Orăşenesc Murgeni şi Spitalul Comunal
Tutova.
Colectarea deşeurilor spitaliceşti se face la locul producerii acestora (pe secţii), pe
categorii, în recipiente specifice, cele periculoase incinerându-se în crematoriul spitalului (ca in
cazul Spitalului Orasenesc Murgeni) sau in incineratoare autorizate pentru eliminarea
deşeurilor spitaliceşti periculoase( cazul celorlalte spitale care şi-au închis crematoriile).
Cantităţile de deşeuri spitaliceşti periculoase eliminate prin incinerare în perioada 2000-2006
sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.4.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate

-tone/an-
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Deşeuri 62 147 148 113 114 114 113

spitaliceşti
Fig.6.4.I. Evoluţia cantităţii de deşeuri spitaliceşti incinerate în perioada 2000- 2006

Din tabelul de mai sus se observa că în ultimii patru ani, cantitătile de deşeuri medicale
periculoase generate şi incinerate au ramas aproximativ constante.
În ceea ce priveşte incinerarea deşeurilor medicale periculoase, în conformitate cu
prevederile H.G.nr.128/2002 completata şi modificată prin H.G.268/2005, la nivelul judeţului
Vaslui era prevazută închiderea în anul 2006 a crematoriilor Spitalului de Copii “Sf.Nicolae”din
Barlad şi Spitalului Municipal Huşi. Cele două crematorii au fost dezafectate în luna decembrie
a anului 2006. Spitalul de Copii Bârlad a încheiat contract pentru prestări servicii de transport şi
eliminare a deşeurilor medicale periculoase cu S.C.ECOFIRE SISTEMS S.R.L.Constanţa, iar
Spitalul Municipal Huşi cu S.C. VIVIENNE S.R.L.Iaşi.
Tabel 6.4.1 Situaţia închiderii crematoriilor cuprinse în anexa nr.9 la H.G. nr.128/2002
2004 2005 2006 2007 2008
existente / închise până la 31.12.2006
Judeţul Vaslui 1/1 1/1 2/2 1 -
În afara acestora, au mai fost inventariate încă două crematorii - Spitalul Oraşenesc
Negreşti şi Spitalul Comunal Tutova - pentru care termenele de închidere stabilite impreună cu
A.S.P.Vaslui au fost până la sfârşitul anului 2006. Crematoriul Spitalului Oraşenesc Negreşti a
fost dezafectat în luna noiembrie a anului 2006 şi unitatea a încheiat contract pentru prestări
servicii de transport şi eliminare a deşeurilor medicale periculoase cu S.C. VIVIENNE
S.R.L.Iaşi.
Tabel 6.4.2 Situaţia închiderii crematoriilor care nu sunt cuprinse în anexa nr.9 la H.G.
nr.128/2002
2005 2006
existente / închise până la 31.12.2006
Judeţul Vaslui - 2/1
Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a

deşeurilor generate din activităţile medicale sunt:
1. îmbunătăţirea sistemului de colectare separată a deşeurilor generate din activităţile
medicale;
2. utilizarea recipienţilor de colectare specifici stabiliţi prin norme tehnice pentru fiecare tip
de deşeu;
3. asigurarea condiţiilor pentru stocarea temporară în secţie şi cântărirea deşeurilor
generate;
4. utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminării finale a deşeurilor periculoase;
5. realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea,depozitarea temporară,
pretratare şi eliminare finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţile medicale;
6. asigurarea fondurilor financiare necesare realizării activităţilor de colectare, depozitare
temporară, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
7. instruirea personalului implicat în activităţile de gestionare a deşeurilor şi în raportarea
datelor conform prevederilor legale în domeniu.
6.5. Nămoluri
6.5.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate municipale şi orăşeneşti
Termenul de " nămol oraşenesc" se referă la nămolul rezidual de la instalaţiile de tratare a

apelor uzate care tratează apele uzate urbane şi menajere şi nămolul rezidual de la fosele
septice şi alte instituţii similare de tratare a apelor menajere.
Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracteristicile nămolului
rezultat s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru utilizarea în agriculturâ a acestuia.
Deoarece multe din intreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de
canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile
necesare pentru utilizarea în agricultură.
Tabel 6.5.1.1 Numarul staţiilor de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la nivelul anului
2006
Judeţ Numărul staţiilor Denumirea staţiei

Vaslui în localităţi urbane - SC GOSCOM VASLUI SA
5 Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Bârlad
VS SC GOSCOMLOC SA Huşi
Primaria oraşului Negreşti-Serviciul public de Prestări Servicii
Primaria oraşului Murgeni
Total judeţ Vaslui -5
În judeţul Vaslui, nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti sunt
deshidratate prin depozitarea pe paturi de uscare ( Staţiile de epurare din Vaslui, Bârlad, Huşi
şi Murgeni ) sau bataluri ( Staţia de epurare Negreşti ).
Nămolurile deshidratate rezultate nu sunt utilizate în agricultură, ci se transportă cu
mijloace proprii la platformele de deşeuri urbane unde sunt eliminate prin depozitare finală.
Cantitatea de nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti a
evoluat astfel:
Tabelul 6.5.1.2 Evoluţia cantităţii de nămol provenit de la epurarea apelor uzate municipale şi
orăşeneşti în perioada 2000-2005
-tone substanţă uscată/an
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Nămoluri 5287 9563 9033 7467 6785 3437

orăşeneşti
Fig.6.5.1.1. Evoluţia cantităţii de nămol orăşenesc provenit de la epurarea apelor uzate
municipale şi orăşeneşti în perioada 2000-2005
În perioada 2001-2005, cantităţile de nămol orăşenesc generate au scăzut datorită

restrângerii activităţilor industriale din judeţ, mari generatoare de nămol, ca urmare a economiei
de piaţă.
6.5.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Principalele unităţi generatoare de nămoluri industriale existente îin baza de date a Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Vaslui sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabel 6.5.2.1.Numarul staţiilor de epurare pentru ape uzate industriale (SEI), la nivelul anului
2006
Judeţ Denumirea staţiei
Vaslui SC RULMENŢI SA Barlad
SC FEPA SA Barlad
SC VIGOTEX SA Barlad
SC MẬNDRA SA Barlad
SC VASTEX S.A Vaslui
SC WINK ROMANIA S.R.L.Vaslui
SC ULEROM SA Vaslui
SC AVICOM SA Vaslui
SC ILVAS SA Vaslui
SC SAFIR SA Vaslui
SC BADOTHERM-AMC ROMANIA
SC MOLDOSIN SA VASLUI (închisă)
Total judeţ - 12
Tabelul 6.5.2.2. Evoluţia cantităţilor de nămoluri industriale generate în perioada 2000-2005
-tone substanţă uscată/an
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Nămoluri 967 158 1752 912 706 841

Fig.6.5.2.1. Evoluţia cantităţilor de nămoluri industriale generate în perioada 2000-2005
-tone substanţă uscată/an-
Observaţie - datele din anul 2001 sunt incomplete

Această evoluţie fluctuantă redată în figura de mai sus se datorează faptului că nu toate
societăţile incluse în baza de date raportează anual datele solicitate de către A.P.M.Vaslui .
Modalităţile de valorificare a nămolului
Având în vedere legislaţia referitoare la depozitarea deşeurilor şi faptul că Romania trebuie să

îndeplinească obiectivele pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, nu
va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri
nepericuloase. De aceea, în prezent,este încurajată utilizarea în agricultură a nămolului rezultat
din epurarea apelor uzate orăşeneşti, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor
şi a produselor agricole rezultate. În acest sens, se vor lua măsuri care vizează reducerea
importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum şi impunerea de controale specifice
pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură, pentru evitarea
acumulării excesive şi necontrolate în sol a substanţelor contaminante care pot afecta pe
termen lung caracteristicile sale agrochimice.
Utilizarea în agricultură
Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracterisiticile nămolului

rezultat, s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrăştierea pe câmp a acestuia. Deoarece
multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orăşeneşti,
nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru
utilizarea acestuia în agricultură.
Condiţia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat
în mod negativ de componentele acestuia.
Tabel 6.5.2.3 Limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură:
Unitate de
Element Limita
măsură
Plumb 900 mg/kg DS
Cadmiu 10 mg/kg DS
Crom 100 mg/kg DS
Cupru 800 mg/kg DS
Nichel 200 mg/kg DS
Mercur 8 mg/kg DS
Zinc 2500 mg/kg DS
PCB 0,2 ng/kg DS
PCDD 100 ng/kg DS
Aceasta înseamnă un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la epurarea

apelor uzate are un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate
fi micşorat la 70 – 80 %. Procesul de dezhidratare este o precondiţie pentru un transport
economic şi o posibilă depozitare / eliminare.
Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare, de 90 %,
pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la
reutilizare.
Valorificarea energetică
Pentru nămolurile ce nu îndeplinesc condiţiile de utilizare în agricultură România

investighează alte metode de tratare sau eliminare a acestuia.
Toate tipurile de valorificări energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment,
arderea combustibililor sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorica suficientă a
nămolului.
De asemenea, există şi pot fi aplicate tehnologii de recuperare a conţinutului de metale
grele din nămolurile de epurare.O parte din nămolul ce conţine metale grele se poate recicla şi
recupera în instalaţiile de metalurgie neferoasă.De asemenea,nămolurile obţinute prin
epurarea apelor uzate cu un anumit conţinut de metale grele pot fi folosite ca pigmenţi şi/sau
materii prime în industria sticlei ambientale.
6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Tabel 6.6.1 Cantităţi DEEE colectate în anul 2006
Cantităţi DEEE colectate în 2006(tone)

0.15
Tabel 6.6.2 Puncte de colectare DEEE
Tip punct Amplasament punct de

Amenajări punct de colectare
colectare colectare
mun. Vaslui, în incinta SC Platformă betonată, acoperită,
REMAT SA VASLUI, str. Podul împrejmuită şi paza asigurată s=40
Judeţean
Înalt, nr.9 mp, cu posibilitate de extindere, fără
containere
Pentru oraşe
peste100000 Nu este cazul -
locuitori
Pentru oraşe suprafata betonată, neacoperită,
peste20000 mun.Bârlad-în incinta SC 100mp, dotată cu 3
locuitori Remat SA Iaşi, punct de lucru
containere(3lx6Lx2h) tip izotermă,
Bârlad, str.Palerma, nr.4 *
paza asigurată
mun.Bârlad-în incinta SC spaţiu acoperit, închis, betonat,
COMPPIL VASLUI SA, s=292,5mp, prevazut cu containere
str.Palerma, nr.2 metalice cu îcuietori
mun.Vaslui- in incinta SC suprafaţă betonată, acoperită,
REMAT SA VASLUI, str.Podul imprejmuită, cu paza, cântar, rafturi,
Inalt, nr.9 fără containere,s=35 mp
mun.Vaslui-in incinta SC
spaţiu betonat, închis, s=40mp,
Comppil Vaslui SA, punct
acoperit, pază
lucru Vaslui, str.Podul Inalt,
nr.3
mun.Huşi-în incinta SC suprafata betonată, acoperită,
REMAT SA VASLUI, str.Petre imprejmuită, cântar, cu pază, fără
Filip, nr.5 containere, s=50 mp,
mun.Vaslui, SC Remat SA Iaşi, suprafaţa acoperită, gresie, închisă,
p.lucru Vaslui, pază, s=150mp
str.Agroindustrială, nr.4
*-urmează să depună solicitarea pentru obţinerea autorizaţiei de mediu
6.7. Vehicule scoase din uz
Cadru legislativ
Directiva specifică care tratatează scoaterea din uz a vehiculului este
Directiva 53/2000.
PREVEDERILE DIRECTIVEI 53/2000 (extras)
Directiva stabileşte măsurile care vizează în primul rând prevenirea producerii deşeurilor
de la vehicule şi, pe de altă parte, reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor în vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării precum şi îmbunătăţirea eficienţei cu privire la mediul înconjurător, a
operatorilor economici care intervin în ciclul de viaţă al vehiculelor şi în particular a acelora care
intervin direct în tratarea vehiculelor scoase din uz.
Directiva 2000/53/CE a fost transpusă prin HG 2406/2004, modificată şi completată de
HG 1313/2006 . Potrivit acestei hotărâri producătorii de vehicule trebuie să asigure, individual
sau prin contracte cu terţe părţi, preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au
introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz. De asemenea vor
asigura, individual sau prin contracte cu terţe părţi, minimum:
a) un punct de colectare în fiecare judeţ;
b) un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 de locuitori, în cazul în care
volumele de vehicule scoase din uz predate depăşesc capacitatea de preluare a punctului de
colectare prevăzut la lit. a);
c) 3 puncte de colectare în municipiul Bucureşti.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007 operatorii economici sunt obligaţi să asigure
realizarea următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol:
a) reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an, pentru
vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;
b) reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru
vehiculele fabricate după 1 ianuarie 1980;
c) reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele
fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;
d) reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele
fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.
Începând cu data de 1 ianuarie 2015 operatorii economici sunt obligaţi să asigure
realizarea următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol:
a) reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate
vehiculele scoase din uz;
b) reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate
vehiculele scoase din uz.
Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz
Societăţile ce realizează dezmembrarea vehiculelor scoase din uz au un rol cheie în

aplicarea HG 2406/2004, modificată şi completată de HG 1313/2006 şi implicit în respectarea
obligaţiilor ce decurg din aplicarea acquis-ului comunitar. Principalele activităţi pe care aceste
societăţi le desfaşoară sunt legate de:
• colectarea vehiculelor scoase din uz (VSU);
• depoluarea VSU;
• dezmembrarea şi testarea componentelor reutilizabile;
• dezmembrarea componentelor mari din materiale reciclabile.
Conform HG 2406/2004, modificată şi completată de HG 1313/2006, agenţii economici
care colectează /tratează VSU, în judeţul Vaslui, sunt redaţi în tabelul de mai jos:
Tabel 6.7.1. Agenţi economici care colectează /tratează VSU
Judeţ Agent economic Punct de lucru

SC Asavei SRL Vaslui – autorizată
Loc. Vaslui, str. Stefan cel Mare, nr.5
pentru colectare/tratare
SC Ababei SRL – autorizată pentru Loc. Vaslui, Str.Ştefan cel Mare, nr.
colectare/tratare 5
Vaslui SC Remat SA puncte de lucru Vaslui si Loc. Vaslui, str.Podul Inalt,nr.9
Husi – autorizate pentru colectare/tratare Loc. Huşi, str. Petru Filip, nr. 6
Comppil SA Vaslui - puncte de lucru
Loc.Vaslui, str.Podul Inalt, nr.3
Vaslui si Barlad-autorizate pentru
Loc.Barlad,str.Palermo, nr.2
colectare/tratare
Tabel 6.7.2. Număr vehicule colectate şi dezmembrate
Judeţ ANUL Nr. vehicule

colectate 17
2003 tratate 17
stoc 2003 -
colectate 21
2004 tratate 21
stoc 2004 -
Vaslui colectate 151
2005 tratate 71
stoc 2005 80
colectate 195
2006*) tratate 132
stoc 2006 63
*)
la data de 01 iunie 2006 Sursa datelor: pentru 2003 – 2005, din PRGD
Fig.6.7.1 Numărul de vehicule colectate şi tratate
6.8. Deşeuri provenite din ambalaje
Cadru legislativ
Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (amendată cu Directiva

2004/12/EC) a fost transpusă în legislaţia româneasca prin Hotarârea Guvernului 621/2005
privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin HG nr.
1872/2006 şi Ordinul MMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor privind
ambalajele şi deşeurile de ambalaje.
Conform legislaţiei, este considerat ambalaj - orice obiect, indiferent de materialul din
care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei
şi prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la
utilizator sau consumator.
Principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje sunt:
a) prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje;
b) reutilizarea ambalajelor;
c) reciclarea deşeurilor de ambalaje;
d) alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea
cantităţilor eliminate prin depozitare finală.
Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare
de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel naţional
sunt următoarele:
a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a
minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje, până la data de 31 decembrie 2011;
b) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a
minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje, până la data de 31 decembrie 2013;
c) reciclarea a minimum 25% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în
deşeurile de ambalaj, cu minimum 15% pentru sticlă, hârtie/carton şi pentru metal, din
greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la data de 31
decembrie 2006;
d) reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din
greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la data de 31
decembrie 2008;
e) reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de
material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2011;
f) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în
deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic,
considerându-se numai materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecărui tip de
material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la data de 31 decembrie 2013.
Responsabilităţi şi obligaţii
Responsabilitatea pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale pentru ambalaje revine, potrivit

legii, agentului economic care introduce pe piaţă ambalajul respectiv.
Producătorii/importatorii de produse ambalate vor lua toate măsurile pentru
prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje. Acest lucru se poate realiza prin respectarea
prevederilor standardelor europene armonizate relevante sau prin alte metode, cum ar fi
nedepăşirea consumului specific de ambalaj/tip de material produs din anul 2003, în condiţiile
respectării cerinţelor de calitate implicite şi/sau impuse prin lege. Marcarea ambalajelor în
vederea identificării tipului de material este voluntară dar, dacă se aplică un sistem de marcare,
acesta trebuie să fie în conformitate cu prevederile art. 9 alin (1) din HG nr. 621/2005.
Responsabilitatea privind realizarea obiectivelor naţionale de valorificare şi reciclare a
deşeurilor de ambalaje revine agenţilor economici producători/importatori de produse ambalate
precum şi tuturor agenţilor economici din lanţul de distribuţie.
Pentru deşeurile de ambalaje care sunt generate de populaţie, producătorii/importatorii de
produse ambalate şi de produse asimilabile ambalajelor vor fi obligaţi să asigure valorificarea,
în limita cantităţilor de astfel de ambalaje introduse pe piaţa, prin:
a) colectarea şi valorificarea propriilor ambalaje în mod individual, sau prin contract direct
încheiat cu o unitate specializată, utilizând propriile resurse sau,
b) prin transferarea responsabilităţii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din deşeurile
menajere colectate selectiv prin serviciul de salubrizare aflat în responsabilitatea primăriilor,
către un agent economic autorizat de către autoritatea competentă desemnată.
Agenţii economici care preiau responsabilităţile de valorificare/reciclare de la
producători/importatori de produse ambalate şi asimilabile ambalajelor trebuie să fie autorizat
de către autoritatea competentă.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura colectarea selectivă
a deşeurilor de ambalaje de la populaţie prin:
- servicii publice de salubrizare
- spaţii amenajate şi dotate prin amplasarea de containere adecvate precum şi obligaţia de a
asigura organizarea valorificării cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate selectiv.
Operatorii economici deţinători de deşeuri de ambalaje au obligaţia de a asigura
valorificarea şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin
predare către operatorii economici autorizaţi şi să raporteze, la cererea autorităţii locale pentru
protecţia mediului să raporteze cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate.
Agenţii economici sunt obligaţi să asigure valorificarea respectiv reciclarea deşeurilor
de ambalaje produse, prin:
a) mijloace proprii sau,
b) predarea deşeurilor de ambalaje, pe baza de contract, către unităţi autorizate.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor prin unităţile subordonate şi autorităţile
publice locale, are obligaţia să promoveze campanii de informare şi educare a publicului şi a
operatorilor economici în domeniul gestionarii ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Persoanele fizice deţinatoare de deşeuri de ambalaje au urmatoarele obligaţii:
- să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscriptionate corespunzator,
amplasate special de autorităţile administraţiei publice locale;
- să predea deşeurile de ambalaje la operatorii economici specializaţi să colecteze şi/sau să
valorifice deşeuri.
Colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje
În anul 2006, în judeţul Vaslui nu s-a desfăşurat niciun proiect pilot de colectare selectivă
a deşeurilor de ambalaje.
S.C. GOSCOM S.A. Vaslui a început din anul 2005 amenajarea unor puncte pentru
colectarea selectivă a deşeurilor, în zona cvartalelor de blocuri (Centru şi Donici) în vederea
valorificării materialelor reciclabile (hârtie şi carton, sticlă, metale, materiale plastice), urmând
să extindă colectarea selectivă la nivelul întregului oraş.
În judeţul Vaslui activează următoarele societăti ce realizează colectarea şi
reciclarea deşeurilor de ambalaje:
6.8.1.Tabel Societăţi care colectează şi valorifică deşeuri de ambalaje
Judeţ Agent economic Date de identificare Tip deşeu

(adresa, telefon, fax, e-mail)
SC REMAT SA Str. Podul Înalt, Nr.9, , Loc. Vaslui, Hârtie şi carton,
(colector) Jud Vaslui, Tel/ Fax: 0235/360309 PET
SC COMPPIL VASLUI Str. Palermo, Nr.2, Loc. Barlad. Jud. Hârtie şi carton
SA Vaslui, Tel: 0235414593
(colector)
Str. 1 Decembrie, Nr. 36, Bl.26, Sc. Hârtie şi carton,
SC ALVALIV SRL A, Ap. 12, Loc. Huşi, Jud. Vaslui, PET
(colector) Tel/Fax: 0235/480413
SC REMPLAST SRL Str. Podul Înalt, Nr.4, Loc. Vaslui, PET
Vaslui (colector) Jud Vaslui, Tel:0745973053
SC CENTRUL DE
COLECTARE A Str.Ştefan cel Mare, Nr.70, Loc. Deşeuri de plastic,
DEŞEURILOR SRL Vaslui, Jud Vaslui, PET,
VASLUI Tel:0235/361022, Fax:0235/361021 Hârtie şi carton
(colector)
SC CLARINPLAST SRL Str. Metalurgiei, Nr.4, , Loc. Vaslui, Deşeuri de plastic,
(colector/valorificator) Jud Vaslui, Tel: :0235/361022 PET,
Hârtie şi carton
Tabel 6.8.2 Cantităţile introduse pe piaţă de producătorii/importatorii de ambalaje din judeţul
Vaslui, în anul 2005
Ambalaje de Cantitatea de ambalaje-produs

Materialul
desfacere* –introduse pe piaţă-tone
Sticla 0
Plastic 34,64
Hartie si Carton 222,52
Metal - Aluminiu 0
Metal - Otel 0
Metal - Total 0
Lemn 14,52
Altele 309,61
Sticla X 5
Plastic X 2
Hartie si Carton X 0,4
Metal - Aluminiu X 0
Metal - Otel X 0
Metal - Total X 0
Lemn X 0,7
Altele X 0
TOTAL GENERAL din
care: 589,39
Total Ambalaje de
Desfacere X 8,1
* Ambalaj de desfacere – obiecte proiectate şi destinate a fi umplute la punctele de

vânzare precum şi obiectele « de unică folosinţă « vândute, umplute sau destinate a fi
umplute în punctele de desfacere sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcţia de
ambalare
Fig. 6.8.1 (a,b,c) Cantităţile introduse pe piaţă de producătorii/importatorii de ambalaje din

judeţul Vaslui, în anul 2005
a) b)
2005-tone
589.39
Total am balaje
Total am balaje c)
de desfacere
Tabel 6.8.3
Cantităţile de
8.1
ambalaje
corespunzătoare producţiei/importului, în anul 2005

Ambalaje corespunzătoare Deşeuri de ambalaje proprii
produselor ambalate introduse pe valorificate prin mijloace proprii sau
piaţa internă încredinţate spre valorificare
Toxice sau
Materialul
Din care periculoase
Din care
total total (din Total, col.5)
reciclate
Ambalaje Ambalaje Din care
Total
primare reutilizabile reciclate
Sticla 16,47 11,47 5 0,7 0,7
Plastic 153,52 131,26 22,26 34,93 3,77
Hârtie şi carton 229,64 212,28 31,36 204,51 31,05
Aluminiu 0,18 0,18 0,80 0,80
Metal Oţel 78,57 78,57 54,95 0,35
Total 78,75 78,75 55,75 1,15
Lemn 21,40 0,7 17,32 76,99 11,86
Altele 313,24 313,24
TOTAL 813,02 747,40 75,94 372,88 48,53
Fig. 6.8.38 (a,b,c,d) Cantităţile de ambalaje corespunzătoare producţiei/importului, în anul

2005
a) b)
c) d)
Tabel 6.8.4 Cantitatea de ambalaje estimată a fi introdusă pe piaţa românescă, în anul 2006
-estimat în tone-
Ambalaje de Cantitatea de ambalaje
Materialul
Desfacere introdusă pe piata internă
Sticla 10,2
Plastic 475,15
Hârtie şi carton 392,55
Metal 81,44
Lemn 24,6
Altele 326,5
Sticla X 5,5
Plastic X 2,2
Hârtie şi carton X 0,5
Metal X 0
Lemn X 1
Altele X 0
Total general din care: 1319,64
Total Ambalaje de Desfacere X 9,2
Fig. 6.8.4(a, b,c) Cantitatea de ambalaje estimată a fi introdusă pe piaţa românescă, în anul
2006
a) b)
c)
Tabel 6.8.5 Cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate de operatorii economici

care preiau de la generatori-persoane juridice/fizice, în anul 2005
- tone-
Cantitatea de Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată
dşeuri de
Materialul Din care Toxice sau
ambalaje Total
reciclate periculoase*
preluată
Sticla
Plastic 1440,30 1305,49 714,7
Hârtie şi carton 291,47 291,47
Aluminiu
Metal Oţel
Total
Lemn
Altele
TOTAL 1731,77 1596,96 714,70
Fig. 6.8.5 (a,b) Cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate de operatorii

economici care preiau de la generatori-persoane juridice/fizice, în anul 2005
a) b)
6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 78/2000 cu modificările şi completările

ulterioare, activitatea de gestionare a deşeurilor include colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare
după închiderea acestora.
Obiectivele prioritare ale activităţii de gestionare a deşeurilor sunt:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora
prin:
1. dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
2. dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,
utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului
sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;
3. dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din
deşeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin
care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Gestionarea deşeurilor se bazează pe două principii general recunoscute: “Evitarea
formării deşeurilor înainte de valorificare şi valorificarea deşeurilor înainte de îndepărtarea lor”.
Dacă evitarea formării unui deşeu nu este posibilă, atunci trebuie căutate metode de
valorificare sau posibilităţi de reutilizare.
Prin studii de impact (examinarea compatibilităţii cu mediul) trebuie să se asigure că
metoda valorificării conduce pe ansamblu la o deteriorare a mediului mai mică decât metoda
îndepărtării deşeurilor (chiar printr-o tehnică ecologică).
Independent de tehnologia de salubrizare utilizată sau de folosirea eficientă a
posibilităţilor de valorificare, permanent va rămâne un rest nevalorificabil din deşeurile
menajere (deşeu rezidual), care va fi depozitat netratat sau ca resturi de ardere. Acest corp de
deşeu rămâne ca un corp străin -care trebuie izolat- în mediul înconjurător. De aceea, deponiile
sunt împrejmuite, de circa 10 - 15 ani, cu bariere din ce în ce mai eficiente, pentru a le izola de
mediu. Deşeul rezidual, pentru care deponia reprezintă o cale eficientă de îndepărtare,
cuprinde, în funcţie şi de metodele de valorificare şi tratare utilizate anterior, în medie până la
50% din deşeul total din localităţi. La depozitarea finală, deşeul trebuie să fie pe cât
posibil inert (neutru faţă de mediu), adică pe termen lung să fie stabil din punct de vedere
fizico-chimic şi sărac în emisii. Pentru a îndeplini aceasta cerinţă este necesară o tratare
termică sau biologico-mecanică prealabilă.
Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor urbane sunt
necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând
înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora.
Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se
numără printre obiectivele recunoscute generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea
populaţiei.
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri urbane şi
industriale sunt :
- poluarea aerului
- poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
- modificări ale fertilităţii solului şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate
- modificări de peisaj şi disconfort vizual
- scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor utilizate pentru depozitarea
deşeurilor
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este evidentă
în zona depozitelor orăşeneşti şi se datorează faptului că nu se practică acoperirea cu
materiale inerte. Un alt aspect negativ îl constituie faptul că multe materiale reciclabile sunt
depozitate împreună cu cele nereciclabile;fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere
chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă.
În urma efectuării analizelor fizico-chimice la solul din imediata vecinatate a depozitelor
de deseuri, s-au constatat depăşiri la următorii indicatori (conform Ordin 756/1997):
- pentru depozitele urbane:
o platformă Paiu-mun.Vaslui : s-au înregistrat valori normale la indicatorii monitorizaţi;
o platformă mun. Bârlad : s-au înregistrat valori normale la indicatorii monitorizaţi;
o platformă mun. Huşi : Ni, Cu, Cr , dar valorile sunt sub pragul de alertă ;
o platforma oraş Murgeni: Ni, Cu, dar valorile sunt sub pragul de alertă;
o platformă oraş Negreşti : Ni, dar valorile sunt sub pragul de alertă.
Analizele bacteriologice efectuate la probele de sol recoltate din zona platformelor de
deşeuri urbane au relevat faptul ca din punct de vedere bacteriologic, solurile din vecinătatea
platformelor de deşeuri urbane se încadrează în categoria solurilor poluate.
- pentru depozitele industriale:
o depozitul de deşeuri industriale aparţinând S.C. Rulmenţi S.A. Bârlad : Ni, Cu, dar
valorile sunt sub pragul de alertă ;
o S.C. Termica - depozit de zgură : s-au înregistrat valori normale la indicatorii
monitorizaţi.
Prin abordarea raţională a resurselor materiale şi de energie disponibile şi printr-un

management eficient, se pot îndeplini cerinţele dezvoltării durabile.
Managementul deşeurilor este necesar şi pentru asigurarea unui climat de viaţă
sănătos, fiind recunoscută de mult timp interdependenţa dintre protecţia mediului şi protecţia
sănătăţii populaţiei.
6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului asupra mediului

6.10.1. Iniţiative adoptate de catre agenţii economici, instituţii, ONG-uri pentru reducerea
impactului deşeurilor asupra mediului
Proiectul “ Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Vaslui-zona Vaslui, Bârlad şi

Huşi” este inclus în lista indicativă de proiecte anexată la Programul Operational Sectorial
pentru Infrastructura de Mediu în vederea finanţării din Instrumente Structurale în perioada
2007-2013.
În orasele judeţului Vaslui nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor, dar în urma
initiativei Consiliilor Locale , în anul 2006, au fost aprobate spre finanţare doua proiecte în
Programului Phare CES 2004-Coeziune Economică şi Socială-“Scheme de Investiţii
pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor”.
1. ”Sistem de colectare selectivă si valorificare a deşeurilor reciclabile in zona
Negreşti, jud.Vaslui”- în valoare de 870.000 euro, care prevede realizarea a 16 puncte de
colectare selectivă în orasul Negreşti, 6 puncte de colectare în localităţile limitrofe- Parpaniţa,
Cioatele, Valea Mare, Glodeni, Poiana, Căzăneşti- şi a unei staţii de transfer şi sortare la 700
m SV de localitatea Negreşti;
2. ”Dezvoltarea colectării selective a deşeurilor în mun.Huşi, jud.Vaslui ” -în valoare
de 550.000 euro, care prevede înfiinţarea a 29 puncte de colectare selectivă în mun . Huşi.
De asemenea, a fost aprobat spre finanţare în programul Phare CBC Romania –
Moldova 2004-2006, componenta Dezvoltare Economică şi Socială, Protecţia Mediului şi
a Naturii, proiectul ” Gestiunea deşeurilor în zona Fălciu-Berezeni”- în valoare de
473303.5 euro, care prevede realizarea unei staţii de transfer şi a 50 platforme betonate,
precum şi achiziţionarea a 280 de eurocontainere pentru colectarea deşeurilor.
Consiliul Local Bârlad a depus la Administraţia Fondului pentru Mediu, în anul 2006,
proiectul-" Închidere si monitorizare postînchidere a depozitului de deşeuri menajere din
municipiului Bârlad", dar nu a fost selectionat pentru finanţare.
Consiliul Local Stanilesti a obtinut în anul 2006 finanţare pentru proiectul " Sistem de
colectare selectivă a deşeurilor menajere şi crearea de platforme de compostare în comuna
Stanileşti" ,care în prezent este în faza de implementare.
În anul 2006, agenţii economici au realizat unele investiţii prevăzute în programele de
conformare, referitoare la gestionarea deşeurilor şi anume:
Tabel 6.10.1 Investiţii realizate de agenţii economici, prevăzute în programele de

conformare
Nr.crt. Agent economic Denumirea investiţiei

A.Investiţii cuprinse in programele pentru conformare
1. S.C.ULEROM S.A. Vaslui transportul si depozitarea nămolului la
depozitul municipal Vaslui
2. S.C.Compania de Utilităţi Publice Achiziţionarea a 60 buc.eurocontainere
S.A.Bârlad de 1100 litri,1000 buc.europubele de
120 litri si 150 europubele de 360 litri
3. S.C.TEHNOUTILAJ S.A. HUŞI realizarea unei platforme betonate
pentru depozitarea deşeurilor şi
înlocuirea plăcilor de azbociment
4. Refacerea hidroizolaţiei la platforma de
deshidratare dejecţii şi a drenului
colector de ape uzate cu dirijare către
bazinul de stocare ape uzate din cadrul
staţiei de preepurare
Amenajarea a trei foraje hidrologice de
S.C.AVICOM S.A.Vaslui observaţie în zona depozitului de
carburanţi,în zona platformei de
deshidratare şi la bazinul de colectare
ape uzate din staţia de preepurare
Amenajarea căilor de acces betonate in
zona staţiei de preepurare ape uzate şi
platformă deshidratare
5. S.C.TERMICA S.A. Vaslui eliminarea a 8 condensatori cu P.C.B. si
curăţarea rezervoarelor de CLU de la
trei centrale termice
6. S.C. VASTEX S.A. Vaslui eliminarea a 20 condensatori cu P.C.B.
7. S.C. CONFECŢIII S.A.Barlad eliminarea a 18 condensatori cu P.C.B.
8. S.C. VIGOTEX S.A.Barlad eliminarea a 20 de condensatori cu
P.C.B.
Datele din tabelul de mai sus sunt incomplete deoarece sunt puţini agenţi economici
care raportează realizarea investiţiilor prevăzute în programele de conformare.
Spitalul Judeţean Vaslui, Spitalul de Copii Bârlad, Spitalul Municipal Huşi,care şi-au închis
crematoriile, au finalizat amenajările camerelor frigorifice şi a camerelor de depozitare
temporară a deşeurilor.
6.10.2. Iniţiative adoptate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui pentru reducerea
impactului deşeurilor asupra mediului
Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui , prin intermediul compartimentelor din subordine,
are permanent în vedere realizarea unor activităţi care să aiba ca finalitate reducerea
impactului deşeurilor asupra mediului:
1. Urmăreşte îndeplinirea angajamentelor din Tratatul de Aderare asumate de judeţul

Vaslui pe capitolul -Managementul deşeurilor şi notifică în acest sens agenţii economici ,
administraţiile publice locale şi instituţiile publice
2. Monitorizează anual realizarea obiectivelor şi ţintelor pentru rezolvarea problemele de
gestionare a deşeurilor identificate în P.R.G.D. , P.J.G.D.şi P.L.A.M.
3. Monitorizează realizarea planurilor de eliminare a echipamentelor cu P.C.B. de către
agentii economici
4. Propune spre promovare proiectele de colectare ,valorificare, reciclare a deşeurilor
elaborate de către O.N.G.-uri şi agenţi ecocomici privaţi.
5. Popularizează legislaţia privind gestiunea deşeurilor în rândul agenţilor econo-mici în
scopul creşterii constientizarii acestora si a cantităţilor de deşeuri valorificate sau
reintroduse în fluxul tehnologic propriu, precum şi pentru aplicarea unor tehnologii din
care cantitatea de deşeuri rezultată să fie minimă.
6. Informează permanent populaţia ( conferinte de presa, comunicate şi articole de presă)
privind problemele de gestiune a deşeurilor existente în judeţ şi măsurile adoptate în
vederea rezolvării acestora, informare ce are drept scop creşterea gradului de implicare
a populaţiei în implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor.
7. Acorda consultanţe tehnice agenţilor economici interesaţi în identificarea soluţiilor de
valorificare/eliminare a unor categorii de deşeuri periculoase.
8. Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a iniţiat campanii de conştientizare a elevilor şi
preşcolarilor, organizate în cadrul lecţiilor deschise,cu distribuire de pliante pe tema
colectării selective a deşeurilor şi impactului deşeurilor asupra mediului,concursuri şi
diplome.Asfel de acţiuni s-au organizat la Liceul Cuza-vodă din Huşi sub denumirea "
Pentru un oraş curat ", la Şcoala nr.6 din Vaslui s-a desfăşurat o campanie de
conştientizare privind importanţa colectării selective şi valorificarea deşeurilor reciclabile
sub denumirea " Copilărie fără poluare ".De asemenea, s-a desfăşurat o actiune de
ecologizare în parcul Copou, cu elevii Şcolii nr.7 din Vaslui care au avut şi o campanie
de colectare şi valorificare a deşeurilor de hârtie şi carton. În cadrul Grădiniţelor nr.12,5
şi 18 şi Scolii din loc.Munteni de Sus , s-au desfăşurat concursuri de desene.
6.11 Tendinţe privind generarea deşeurilor
6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
În elaborarea prognozei, s-a considerat o evoluţie optimistă a factorilor relevanţi, aşa cum
sunt prezentaţi în continuare.
Factori relevanţi:
*populaţie – creştere cu 0,05 % pe an (p - indice de variaţie a populaţiei)
*aria de acoperire cu servicii de salubritate – creştere 5 % pe an (A.C.)
*dezvoltare economică
o - creştere economică, 1% pe an - reprezintă o creştere a cantităţii de deşeuri asimilabile
provenind din comerţ datorită creşterii economice (pc.e. – procentul de creştere
economică)
o - venit populaţie, creştere 1% pe an – reprezintă o creştere a cantităţii de deşeuri
menajere generate datorită creşterii venitului (pV,venit – procentul de creştere a venitului
populaţiei)
- cantitatea de deşeuri menajere-creştere cu 1% pe an
- cantitatea de deşeuri asimilabile celor municipale provenind din sectorul economic-creştere
1% pe an
-ratele de creştere pentru deşeuri voluminoase,din gradini şi parcuri, pieţe şi străzi,construcţii şi
demolări-1%-anual
Rata de acoperire cu servicii de salubritate-30%

Rata de acoperire pentru nămoluri-25%
Rata de creştere colectarea selectivă-4% până în 2007 inclusiv, 7% în perioada 2008-2012 şi
8% în 2013
Tendinţa factorilor relevanţi pentru generarea deşeurilor municipale
Evoluţia populaţiei
Unul din factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale
este evoluţia demografică.
Fig. 6.11.1.1 Evoluţia populaţiei din judeţ în perioada 2003-2006
Fig. 6.11.1.2 Evoluţia densităţii populaţiei din judeţ în perioada 2003-2006
Tabel 6.11.1.1. Prognoza populaţiei
An 2003 2004 2005 2006 2007

An 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Populaţie
Populaţie 464184 465578
465346 464416465811464648
466044 464881
466277 465113
466510
Ex: P2004 = P2003 (1+p)=464184 (1+0.05/100) =464416

P2004 – populaţia la nivelul anului 2004
P2003 – populaţia la nivelul anului 2003
(p – indice de variaţie a populaţiei), p= 0.05
Evoluţia ariei de acoperire cu servicii de salubritate
Tabel 6.11.1.2. Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate
An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
AC 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
Ex: AC2004=AC2003 (1+ac) =35%
AC2004 – aria de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2004

AC2003 – aria de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2003
ac – indice de variaţie a ariei de acoperire cu servicii de salubritate, ac = 5%
Dezvoltarea economică
Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, etc. este influenţată nu
numai de evoluţia populaţiei, dar şi de dezvoltarea economică şi veniturile populaţiei.
Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, etc. este determinată de
aria de acoperire cu servicii de salubritate.
Pornind de la numărul de locuitori din judeţ şi de la cantitatea de deşeuri menajere

generate în anul 2003, se determină indicele de generare a deşeurilor menajere (în anul
2003), exprimat în kg/loc.an.
I.G. 2003 = Qmg2003/P2003 x AC2003 =59831/(464184 x 30/100) = 437kg/loc.an
IG2003 = indicele de generare a deşeurilor menajere la nivelul anului 2003

P2003 = populaţia totală a judeţului în anul 2003
Qmg2003 = cantitatea totală de deşeuri menajere generate în anul 2003
AC2003 = arie de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2003
Se determină prognoza indicelui de generare a deşeurilor menajere prin creşterea acestuia

cu 1 % pe an, având în vedere corelarea acestui indice cu dezvoltarea economică şi pe baza
prognozei dezvoltării economice, exprimate prin evoluţia venitului populaţiei.
Tabel 6.11.1.3.: Prognoza indicelui de deşeuri menajere generate (kg/loc.an)
An 2003 200 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
4
IG 437 441 446 450 455 459 464 468 473 478 483
(kg/loc.an)
I.G. 2004 = I.G. 2003 (1+ pV,venit) = 437(1+1%)=441kg/loc.an

IG2003 = indicele de generare a deşeurilor menajere la nivelul anului 2003
pV,venit=1%
Dupa determinarea indicelui de deşeuri menajere generate se calculează cantitatea de

deşeuri colectate.
Tabel 6.11.1.4: Prognoza cantităţilor de deşeuri menajere colectate
Factori relevanţi Cantitate

Indice generare deşeuri
An Populaţie Arie de acoperire (funcţie de evoluţia menajere
(nr.loc.) (%) venitului) colectate
(kg/loc.an) (tone)
2003 464184 30 437 59831
2004 464416 35 441 70707
2005 464648 40 446 81804
2006 464881 45 450 93127
2007 465113 50 455 104679
2008 465346 55 459 116464
2009 465578 60 464 128484
2010 465811 65 468 140744
2011 466044 70 473 153248
2012 466277 75 478 165998
2013 466510 80 483 179000
Ex: Q mc2004 = P2004 x I.G. x A.C. 2004 / 1000 =464416 x 434 x 0.35/1000= 70545
tone
Qmc2004 – cantitatea de deşeuri menajere colectate de la populaţie la nivelul anului 2004
IG2004 – indice de deşeuri menajere generate în anul 2004
P2004 – populaţie totala a judeţului în anul 2004
AC2004 – arie de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2004
În cazul deşeurilor asimilabile provenind din comerţ şi industrie prognoza cantităţilor de

deşeuri colectate se determină luând în calcul o creştere a acestei cantităţi cu 1% pe an
datorată creşterii economice.
Tabel 6.11.1.5. Prognoza cantităţilor de deşeuri asimilabile din comerţ, industrie,etc. colectate
în vederea tratării şi/sau eliminării
An 2003 2004 2005 2006 2007

Cantitate deşeuri
comerciale (tone) 32203 32525 32850 33179 33511
An 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cantitate deşeuri
comerciale (tone) 33846 34184 34526 34871 35220 35572
Ex: Q c2004 = Q c2003 x (1+pc.e.) = 32203 x (1+1%)= 32525

Qc2004 – cantitatea de deşeuri comerciale la nivelul anului 2004
pc.e. – indicele de evoluţie a dezvoltării economice
pc.e. = 1%
În afară de cantităţile de deşeuri menajere şi comerciale calculate mai sus, se mai

adaugă deşeurile provenind din grădini şi parcuri, pieţe, deşeuri stradale, nămolul de la staţiile
de epurare orăşeneşti, deşeurile din construcţii şi demolări şi deşeurile colectate selectiv.
Pentru acestea s-a considerat o creştere a cantităţilor colectate care intră în sistem de 1% pe
an. Pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale se apreciază că, la nivel naţional un
sistem de colectare selectivă va funcţiona cu un coeficient de 8 %, începând cu 2008. Având în
vedere nivelul de dezvoltare al judetului, am considerat o creştere de 4 % până în 2008, 7 % în
perioada 2008-2012 şi 8 % în 2013 (în concordanţă cu planul de implementare al directivei
privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje).
Tabel 6.11.1.6. Prognoza cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile colectate în vederea tratării şi/sau elimină rii
Deşeuri colectate în amestec Deseuri colectate separat
(tone) (tone)
Deşeuri Deşeuri Deşeuri Deşeuri Deşeuri Deşeuri Nămoluri Deşeuri
An menajere comerciale din din din stradale de colectate TOTAL
colectate în colectate construcţi grădini pieţe la st. selectiv
amestec în amestec i epurare
2003 59831 32203 13.926 942 1801 7070 7193 28

Total 105960 17034 122994
2004 70707 35525 14065 951 1819 7141 8636 29
Total 117297 18576 135873
2005 81804 32850 14206 961 1837 7212 10080 30
Total 128861 20121 148981
2006 93127 33179 14348 971 1856 7284 11526 32
Total 140654 21668 162323
2007 104679 33511 14491 980 1874 7358 12973 33
Total 152681 23218 175899
2008 116464 33846 14636 991 1893 7431 14422 35
Total 164946 24771 189716
2009 128484 34184 14783 1000 1912 7505 15872 40
Total 177451 26329 203780
2010 140744 34526 14931 1010 1931 7580 17324 43
Total 190201 27888 218088
2011 153248 34871 15080 1021 1950 7656 18777 46
Total 203199 29449 232647
2012 165998 35220 15231 1030 1970 7732 20231 50
Total 216449 31014 247462
2013 179000 35572 15383 1041 1989 7810 21687 54
Total 229955 32581 262536
6.11.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie
Cantităţile de deşeuri de producţie generate de agenţii economici din judeţul Vaslui, variază
de la un an la altul (figura 6.11.2), această variaţie neuniformă având mai multe cauze:
- ponderea activităţilor industriale în cadrul economiei judeţului se modifică anual, mai
multe unităţi industriale, mari generatoare de deşeuri,sunt în lichidare judiciară sau au
dat faliment;
- creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate;
- cercetarea statistică este exhaustivă, agenţii economici care răspund chestionarelor
anuale sunt diferiţi;astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi
economici mari generatori de deşeuri şi netransmiterea datelor pentru anul următor crează
variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la un an la altul.
- diferenţele înregistrate între anul 2001 şi 2002 au o altă cauză obiectivă-schimbarea
raportării conform noii liste a deşeurilor prevăzute în H.G.nr.856/2002 care a înlocuit
raportarea pe baza vechiului Catalog European al Deşeurilor.
De asemenea,nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie
generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv.
Fig.6.11.2 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie nepericuloase
Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă

descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative, care impun utilizarea
tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.
6.11.3 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
În judeţul Vaslui, pentru a asigura realizarea unui progres real în domeniul gestionării
deşeurilor, este nevoie de un sistem integrat de gestionare, eficient din punct de vedere
ecologic şi economic, care trebuie să îndeplinească o serie de obiective strategice corelate cu
cerinţele europene.
Se urmăreşte dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a populaţiei pentru a
obţine acceptul public necesar unor investiţii ulterioare.
Prevenirea reprezintă principalul pas într-un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, pe
termen lung şi principala obligaţie şi responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri.
Pentru extinderea colectării deşeurilor în mediul urban şi rural, se impune realizarea unor
programe de educare şi informare a populaţiei şi de stimulare a societăţilor de salubritate
existente şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.
În ceea ce priveşte colectarea selectivă, în următorii ani se va demara aceasta acţiune şi
în celelalte localităţi urbane şi în cele rurale cu un număr mai mare de locuitori.
Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei, va fi
necesară optimizarea activităţilor de transport căt mai mult posibil. În acest sens, se vor lua
măsuri pentru :
-selectarea locaţiilor pentru staţiile de sortare, procesare şi pretratare în „centrul” zonelor de
generare a deşeurilor;
-staţiile de tratare mecano-biologica a deşeurilor se vor amplasa cât mai aproape de depozitele
finale;
-minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer;
-utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe.
În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, recuperarea reprezintă o prioritate aflată
înaintea eliminării prin depozitare.În ceea ce priveşte deşeurile municipale, se pune accent pe
recuperarea deşeurilor de ambalaje, de hârtie, deşeurilor biodegradabile, deşeurilor din
construcţii şi demolări şi a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.În ceea ce
priveşte bunurile de consum, reciclarea şi recuperarea se vor concentra asupra deşeurilor de
echipamente electrice şi electronice, vehicule şi anvelope uzate.
Pentru asigurarea unui management ecologic raţional în domeniul gestiunii deşeurilor, la
nivelul judeţului Vaslui, se vor lua următoarele măsuri:
 închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de negociere
al capitolului 22-Mediu;
 realizarea unui sistem integrat pentru managementul deşeurilor la nivelul judeţului
prin punerea în aplicare a proiectului ” Managementul integrat al deseurilor urbane în
zona Vaslui- Barlad-Huşi” ;
 identificarea locaţiilor necesare amplasării staţiilor de transfer în localităţile Vaslui,
Bârlad‚ Huşi, Negreşti şi Murgeni;
 implementarea unor sisteme moderne de colectare, transport şi depozitare a
deşeurilor, punându-se accent în special pe colectarea selectivă a deşeurilor astfel
încât să se asigure recuperarea acestora într-un grad cât mai ridicat.
 amplificarea campaniilor de conştientizare a populaţiei privind colectarea selectivă a
deşeurilor;
 îmbunătăţirea şi extinderea în cadrul marilor agenţi economici generatori de deşeuri,
a sistemului de colectare selectivă şi predare spre valorificare a deşeurilor reciclabile;
 promovarea proiectelor iniţiate de către consilii locale, agenţi economici şi organizaţii
neguvernamentale privind gestionarea deşeurilor;
 realizarea staţiilor de transfer;
 închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi
realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de
transfer;
 extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;
 asigurarea colectării întregii cantităţi de deşeuri generate;
 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG
349/2005;
 valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor
administraţiei publice locale din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţie;
 închiderea crematoriilor din unităţile medicale potrivit calendarului stabilit şi
incinerarea deşeurilor medicale periculoase în incineratoare autorizate de mediu;
 realizarea colectării cantităţii de cel puţin 2 kg deşeu EEE/locuitor/an în 2006;
 înfiinţarea punctelor de colectare deşeuri EEE în fiecare oraş;
 supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri potrivit prevederilor ordinului
comun 2/211/118/2004;
 urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din uz
pentru atingerea obiectivului de 85% până la 31.12.2006;
 continuarea eliminării în instalaţii autorizate a echipamentelor ce conţin
bifenilipolicloruraţi;
 creşterea cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate;
 începerea utilizării nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la fertilizarea unor
suprafeţe agricole, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 344/2004;
 colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate conform HG nr.170/2004;
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase
6.12.1 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC).
Tabel 6.12.1 Substanţe restricţionate Hg 347/2003

Judeţul Nr. agenţilor economici Cantitatea importată în Destinaţie
importatori 2005 (tone) Comercializare /
utilizare
Vaslui SC Rulmenţi SA Bârlad 10.409 Utilizare(film de
protecţie anticorozivă)
6.12.2 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice
Pentru crearea unui sistem eficient de evaluare şi control al riscului substanţelor

existente, importate exportate şi produse, în vederea îmbunătăţirii protecţiei sănătăţii populaţiei
şi a mediului înconjurator, a fost emisa H.G.2427/2004 cu modificarile ulterioare care are ca
obiectiv principal stabilirea unui cadru administrativ / legislativ necesar permiterii aplicării pe
teritoriul României a legislaţiei europene privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor
existente.
Carecterizarea riscului se referă la estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor negative
care, după toate probabilitaţile, se pot produce în cadrul unei populaţii umane sau in cadrul unui
areal ce conţine cel puţin o componentă de mediu, în urma unei expuneri previzibile sau reale la
o substanţă chimică.
Pe raza judeţului Vaslui, operatorii economici care intră sub incidenţa Directivei
SEVESO II, transpusă prin H.G.95-2003 privind controlul activităţilor ce prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, sunt :
- S.C.STEMAR S.R.L. Vaslui
- S.C. PETROM S.A. Vaslui
- S.C.MARSEMAR S.R.L.Huşi-punct de lucru Rîşeşti
- S.C. ZONE GAZ S.R.L.Galaţi-punct de lucru Vaslui
Toţi operatorii economici de mai sus se incadrează in categoria obiectivelor cu risc minor.
6.12.3 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest deţinute de către
agenţii economici şi instituţii publice
Tabel 6.12.3 Utilizarea azbestului şi deşeuri de azbest

Deşeuri
Utilizare azbest Alternative
cu azbest
pt azbest
Judeţ clădiri clădiri (material Cantitat
tipuri Mod
publice industriale non e
articole cu de gestionare
(suprafaţă) (suprafaţă) -azbest) generată
azbest Kg (depozitare…etc.)
mp mp (t/2006)
Tabla, ţigla, Depozitare
manta de temporară până la
încălzire, eliminare; conform
Vaslui 55774,88 98655 1298780,497 5,6951
BCA, H.G.
material 124/2003,art.11,
plastic lit. d
Conform prevaderilor H.G.124 / 2003 modificată, pentru protecţia sănătăţii populaţiei şi

a mediului, de la 1 ianuarie 2007 se interzic toate activităţile de comercializare şi de utilizare a
azbestului şi a produselor care conţin azbest.
6.12.4 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) Inventarul cantităţilor

de ODS-uri
Tabel 6.12.4.1 Agenţi frigorifici
Cantitate utilizată / recuperată (kg) 2006

Agenţi frigorifici
Judeţul CFC- CFC- HCFC- HCFC- HCFC- Alţi Clorura
Vaslui 12 13 22 123 141b HCFC de metil
SC - - 13,5 / - - - - -
RULMENŢI
SA Bârlad
S.C. FEPA 27.2 / - - 80 / - - - - -
S.A.Bârlad
SC SAFIR - - 100.2 / - - - - -
SRL Vaslui
SC OLTFRIG - - 3/1 - - - -
SRL Vaslui
Direcţia de - - 19.2 / - - - - -
Sănătate
Publică
Vaslui
SC MASTER 39.2/ - 65 / 15 - - - -
FRIG SRL 12
Vaslui
Tabel 6.12.4.2 Service-uri frigorifice autorizate
Număr service-uri
Judeţul Vaslui
frigorifice autorizate
Nu exista service-uri -
frigorifice autorizate Tabel 6.12.4.3 Cantităţi utilizate de freoni
ecologici
Judeţul Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2006

Vaslui R 134 R 134a R404a R407 R600
Spitalul de - 7/- - - -
Adulţi Bârlad
SC Comisop 28 / - - - - -
SRL Bârlad
SC Oltfrig 10 / 10 - - - -
SRL Vaslui
Direcţia de 16.2 / - - - - -
Sănătate
Publică Vaslui
SC Master - 34.2 / 7 - - -
Frig SRL
Vaslui
SC Comfrig 320 / - - - - -
SRL Bârlad
Tabel 6.12.4.4 Degresanţi şi dezinfectanţi la nivelul anului 2006
Cantitate utilizată /
Judeţul Vaslui recuperată (kg)
CTC (CCL4) CH3Br
S.C. MOLDOSIN 400* **
S.A. VASLUI
*-cantitate deţinuta în stoc, unitatea nu a funcţionat în 2006

**-nu a fost utilizata bromura de metil in anul 2006 la nivelul judeţului Vaslui
6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)
Cantităţile de biocide importate în anul 2005 de către diverşi agenţi economici din
regiune sunt prezentate în următorul tabel:
Tabel 6.12.5 Biocide importate

Cantitate
Cod tarifar Stoc la 31.12.2005
Produs importată
vamal (tone)
(tone)
Judeţul Vaslui
- - - -
Biocidele reprezintă substanţe chimice utilizate pentru prezervarea

lemnului,combaterea dăunatorilor neagricoli, conservarea pielii şi dezinfectanţi neutilizaţi în
domeniul medical. Biroul Vamal Vaslui a informat A.P.M.Vaslui că în anul 2005 nu au fost
importate de către agenţii economici din judeţ substanţe chimice de acest gen.
6.12.6 Poluanţi organici persistenţi
Tabel 6.12.6. Noile substanţe incluse pe lista POPs a Convenţiei de la Stockholm

Noile substanţe incluse pe lista POPs a Convenţiei de la Stockholm Numarul haldelor
(tone) de deseuri – POP
Pentabrom Clordecon Hexabromdifenil Hexabromdifenil Perfluorooctan Pesticide
difenil eter sulfonat
(1) (2) (3) 3.0023 (4) *- aceste
date se
regăsesc in
subcapitolul
6.12.7
(1), (2), (3), (4) – nu există date
6.12.7 Produse fitosanitare-pesticide (evidenţa eliminării stocurilor de pesticide )
În decursul anului 2005, nu au fost eliminate deşeuri de pesticide de pe raza judeţului

Vaslui.
Tabel 6.12.7 Situaţia deşeurilor de pesticide în anul 2006- cantită ţile eliminate au fost ridicate de firma
SAVA (GERMANIA) in perioada 05.-17.05.2006
Nr.crt. Societatea sau locaţia Cantitatea eliminata Cantitatea rămasa
(kg) (kg)
1 DJPP Vaslui 66913 0
2 SCDP Vaslui 7300 0
3 AGRISEM Falciu 1912 0
4 VIDISAMP Huşi-Galbena 694 0
5 AGROIND Laza 0 470
6 SC VIALIN Deleni 0 700
7 SC CEREALCOM Vaslui 0 1830
Total 76819 3000
6.12.8 Mercurul
Tabel 6.12.8 Evidenţa cantităţilor de mercur şi a deşeurilor cu conţtinut de mercur (Hg) rulate în
diverse activităţi în intervalul 01.01.2004- 01.10.2005.
Deşeuri ce conţin
Mercur (Hg) pe stoc
mercur
Judeţ (Hg) în Observaţii
Metalic (Kg) Hg pe fiecare
compuşi
(Kg) tip de deşeu
(Kg)
166.9206 2.7101 180106*- 5.7 Mercurul metalic, în compuşi şi
060404*- 9.125 deşeurile sunt stocate în spaţii inchise,
Vaslui acces numai personalul autorizat.
Direcţia Regionala Vamala Iaşi a informat APM Vaslui că în perioada 01.01.2004-

08.11.2005, pe raza judeţului Vaslui nu au fost efectuate operaţiuni de import / export cu mercur,
compusi ai mercurului sau deşeuri de mercur.

Deseuri 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Deseuri 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 6. Deşeuri.

Substanţe şi preparate chimice periculoase

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a

Fig. Priorităţi în abordarea gestiunii deşeurilor

Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor

6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile

6.2.1. Generarea deşeurilor

Evoluţia cantităţii totale de deşeuri municipale şi asimilabile (împreună cu deşeurile din

Tabelul 6.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate/colectate în perioda 1999-2006

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Tabel 6.2.1.2. Indice de generarea a deşeurilor pe cap de locuitor

An 2003 2004 2005 2006

Fig. 6.2.1.2. Indice de generarea a deşeurilor pe cap de locuitor

An 2003 2004 2005 2006

Fig. 6.2.1.3 Managementul deşeurilor

Tabelul 6.2.1.4. Agenţi de salubritate – date generale (anul 2006)

Serviciul Public de Str.1 Decembrie 10 Negreşti 3000 0,65%

Serviciul Public Local de Str.Ştefan cel Mun. 13785 2.99%

6.2.2. Deşeuri biodegradabile

Termenul de “deşeuri biodegradabile” desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din

Tabelul 6.2.2.1. Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie în anul

6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Cu excepţia compactării realizate în utilaje moderne de transport ( gunoiere,

Tabel 6.2.3.1.Cantităţi deşeuri hârtie şi carton (tone)

ANUL Deşeuri Vaslui

Tabel 6.2.3.2.Cantităţi deşeuri PET (tone)

ANUL D Deşeuri Vaslui

6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale

6.2.4.1 Depozite de deşeuri municipale

Tabel 6.2.4.1.1 Depozite de deşeuri municipale

Tabel 6.2.4.1.2 Depozite neconforme din mediul rural

Judeţul Numărul Data de închidere

Tabel 6.2.4.2 Depozite de deşeuri industriale

Nume agent de Tip Număr Capacitate

SC Goscom SA Vaslui container 87 4

SC Compania de utilităţi container 145 4

Deşeurile menajere sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Agenţii

Tabel 6.2.5.2 Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere

În conformitate cu H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

6.3.1. Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase se împart, după provenienţa lor, în două grupe:

Tabel 6.3.1.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate,valorificate şi eliminate in

6.3.2 Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Tabel 6.3.2.1. Acumulatori uzaţi (tone)

ANUL Cantităţi Vaslui

Tabel 6.3.2.2.Cantităţi uleiuri uzate (tone)

Tabel 6.3.2.3. Cantităţi PCB (litri)

6.3.3. Deşeuri nepericuloase

6.3.3.1.Tabel- Principalele grupe de deşeuri nepericuloase valorificate în anii 2005-2006

Nr. Tipul de deşeu Cantitate colectata Cantitate valorificata

Cantităţi Judeţul Vaslui

Generate 61664.41 40331.00 203063.25 36985.77 37933.41 379977.84

Valorificate 60621.00 30618.90 181202.11 34463.79 50567.94 357473.74

Eliminate 1035.95 10870.73 21861.14 1815.432 15103.80 50687.05

6.4. Deşeuri generate de activităţi medicale

Tabelul 6.4.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Deşeuri 62 147 148 113 114 114 113

Fig.6.4.I. Evoluţia cantităţii de deşeuri spitaliceşti incinerate în perioada 2000- 2006

2004 2005 2006 2007 2008

existente / închise până la 31.12.2006

Judeţul Vaslui 1/1 1/1 2/2 1 -

Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a