UNIVERSITATEA „DUNÃREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE INGINERIE BRÃILA

Program de studii universitare de masterat:
Ingineria şi Protecţia Mediului

Metode moderne de neutralizare

a deseurilor periculoase

Brăila
2019

1
 A. CUPRINS
B.
C.

1. PREZENTARE SETCAR S.A. BRAILA

................................................................................... 3

2. ACTIVIT~|I DE DECONTAMINARE }I TEHNOLOGII PROPRII

ELIMINAREA ULEIURILOR CU PCB DIN

CONDENSATOARE.......................................... 6

3. DEPOLUAREA DE
HIDROCARBURI....................................................................................11

4. TRATAREA
DE}EURILOR.......................................................................................................
13

2
 D. 1. PREZENTARE SETCAR S.A. BRAILA

Fondat` [n 1994 ca
societate comercial` pe ac\iuni cu
capital integral privat rom@nesc,
av@nd ca obiect de activitate
produc\ia chimic`, S.C. SETCAR
S.A. Br`ila dezvolt` din anul 2000
sfera serviciilor destinate
rezolv`rii problemelor de mediu,
desf`]ur@nd in acest sens o
gam` foarte larg` de activit`\i:
 Colectarea, transportul ]i
depo-zitarea temporar`
a de]eurilor de substan\e toxice cu termenul de valabilitate dep`]it;
 Elaborarea de tehnologii, proiectarea ]i realizarea unor dot`ri tehnice,
pentru realizarea activit`\ilor de depoluare solicitate de clien\i;
 Evaluarea impactului semnificativ de mediu asociat cu produsele ]i
serviciile companiei;
 Eliminarea de]eurilor periculoase: b`i galvanice cianurice, compu]i bifenili
policlorura\i - PCB din echipamentele electrice, pesticide, mercur ]i
combina\ii ale mercurului, acizi reziduali, ape uzate industriale, solu\ii
uzate etc;
 Distrugerea reactivilor chimici, inclusiv toxici;
 Depoluarea depozitelor de carburan\i, a atelierelor galvanice ]i a
amplasamentelor industriale;
 Decontaminarea solurilor contaminate cu hidrocarburi sau metale grele;
 Decontaminarea transformatoarelor care con\in ulei cu PCB;
 Lucr`ri de preluare, ambalare, transport ]i eliminare a azbestului;
 Transportul autorizat de de]euri ]i substan\e periculoase;
 Efectuarea de analize pentru diver]i beneficiari [n vederea determin`rii
con\inutului de compu]i bifenil policlorura\i - PCB, [n uleiuri, sol, ap`.

3
 COLECTAREA DE}EURILOR PERICULOASE
Personal instruit ]i echipat cu echipament individual de protec\ie efectueaz`
inventarierea, sortarea, c@nt`rirea, preluarea ]i transportul de]eurilor periculoase
de la client (fig. 7.1 a , b , c.):

a) b)

c)
Fig. .1 a), b) , c). Transportul transformatoarelor electrice contaminate cu PCB [n
vederea decontamin`rii lor la SC SETCAR SA

Actul normativ stabile]te pa]ii care trebuie urma\i pentru efectuarea unui
transport de de]euri periculoase. E nevoie, mai întâi, de ob\inerea aprob`rii
transportului de la agen\ia jude\ean` pentru protec\ia mediului pe a c`rei raz`
teritorial` se afl` instala\ia de tratare/valorificare/ eliminare a de]eurilor. Ruta de
transport se stabile]te avându-se în vedere, pe cât posibil, ocolirea ora]elor, ]i
trebuie s` ob\in` aprobarea Inspectoratului pentru Situa\ii de Urgen\` al jude\ului pe
a c`rui raz` teritorial` se afl` expeditorul. Transportatorul este obligat s` informeze

4
Inspectoratul pentru Situa\ii de Urgen\` (ISU) cu 48 de ore înainte de efectuarea
transportului. Informarea trebuie s` con\in` date despre cantitatea de de]euri,
num`rul ]i data formularului de aprobare a transportului, pentru identificarea
transportului.
Aprobarea pentru efectuarea transportului de]eurilor periculoase poate fi o
aprobare dat` pentru o anumit` categorie de de]euri periculoase ]i un singur
transport, sau poate fi o aprobare dat` pentru o anumit` categorie de de]euri
periculoase ]i mai multe transporturi, caz în care valabilitatea aprob`rii este de 2 ani
de la data acord`rii acesteia.
Personalul angajat, inclusiv transportatorul de]eurilor periculoase, trebuie s`
de\in` echipament special ]i s` fie instruit asupra utiliz`rii acestuia, precum ]i pentru
luarea primelor m`suri de interven\ie în cazul unei polu`ri accidentale.
În cazul producerii unui accident pe timpul transportului, transportatorul
de]eurilor periculoase anun\` imediat ISU ]i Agen\ia pentru Protec\ia Mediului de pe
raza jude\ului unde s-a produs incidentul.
De]eurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie s` fie ambalate ]i
etichetate în conformitate cu prevederile legale referitoare la transportul m`rfurilor
periculoase. Gestionarea ambalajelor cade în sarcina destinatarului, cu excep\ia
cazurilor în care o alt` parte î]i asum` r`spunderea în scris pentru gestionarea
acestora. Ambalajele de]eurilor periculoase reprezint` de asemenea de]euri
periculoase, care intr` sub inciden\a prezentei hot`râri.
În ceea ce priveste de]eurile nepericuloase, acestea se transport` de la
expeditor la destinatar ]i se controleaz` pe baza formularului de înc`rcare-
desc`rcare de]euri nepericuloase tipizat cu regim special.
În ceea ce prive]te transportul de]eurilor rezultate din activitatea medical`, nu
se vor accepta la transport de]eurile ale c`ror ambalaje nu sunt etichetate cu
urm`toarele informa\ii: datele de identificare ale unit`\ii sanitare, sec\ia/laborator,
cantitate ]i data transportului.
Toate vehiculele utilizate pentru transportul de]eurilor periculoase din
activitatea medical` sunt evaluate de c`tre Ministerul S`n`t`\ii Publice, prin
institutele de s`n`tate public`, pe baza unei metodologii ce va fi aprobat` prin ordin
al ministrului s`n`t`\ii publice, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
acestei hot`râri. În interiorul vehiculelor, de]eurile periculoase rezultate din
activitatea medical` se transport` în containere din plastic cu capac, tip eprubet`, în
pozi\ia vertical.

5
 O alt` noutate pe care o aduce aceasta hotarâre se reg`se]te la capitolul
sanc\iuni. Hotarârea adoptat` prevede aplicarea unor sanc\iuni sporite în cazul
neconform`rii cu prevederile acestui act normativ. Astfel, abandonarea de]eurilor pe
traseu de c`tre operatorii de transport se sanc\ioneaz` cu amend` de la 15.000 la
30.000 lei, iar transportul de de]euri municipale efectuate de operatori neautoriza\i
pentru prestarea serviciului de salubrizare în localit`\i, se sanc\ioneaz` cu amend`
de la 3.000 la 6.000 lei.

6
 2. ACTIVIT~|I DE DECONTAMINARE }I TEHNOLOGII PROPRII
ELIMINAREA ULEIURILOR CU PCB DIN CONDENSATOARE

Bifenili policlorura\i (PCB ) sunt o clas` de compu]i organici cu atomi de 1 la

10 de clor ata]at la bifenil, care este o molecul` compus din dou` inele de benzen.
Formula chimic` pentru PCB-uri este C 12 H 10-X Cl x, unde x = 1-10. . PCB-uri au

fost utilizate pe scar` larg` pentru multe aplica\ii, mai ales ca fluidele dielectric în
transformatoare ]i condensatoare ]i de agen\i de r`cire. Datorit` toxicit`\ii PCB's ]i
de clasificare ca poluan\i organici persisten\i, produc\ia de PCB a fost interzis de
c`tre Congresului Statelor Unite în 1976 ]i prin Conven\ia de la Stockholm privind
poluan\ii organici persisten\i în 2001 .
Bifenilii policlorura\i (PCB) sunt un grup de substan\e chimice industriale, foarte
toxice, destinate lubrifierii/r`cirii in echipamente electrice, precum
transformatoarele. Bifenilii policlorura\i sunt rezisten\i la foc, au o volatilitate
redus` ]i sunt relativ stabile. Substan\ele PCB sunt folosite de mai mult de 75 de ani,
iar primele semnale de alarm` referitoare la toxicitatea lor au ap`rut [n 1966. {n
prezent, bifenilii policlorura\i nu se mai fabric`/import` [n multe \`ri, [ns` cantit`\i
importante continu` s` existe [n transformatoare vechi ]i alte echipamente. Printre
cele mai cunoscute denumiri comerciale ale uleiurilor cu PCB se num`r` ASKAREL si
SOVTOL.
Pe 27 februarie 1991, Rom@nia s-a al`turat semnatarelor Conven\iei de la
Basel, cu privire la de]eurile toxice, explozive, corozive, inflamabile, infec\ioase ]i
eco-toxice. Printre obiectivele conven\iei sunt minimalizarea producerii de de]euri
periculoare (cantitativ ]i ca grad de toxicitate), eliminarea celor existente ]i
reducerea mi]c`rii acestor tipuri de de]euri.
Pe data de 17 mai 2004, a intrat [n vigoare Conven\ia de la Stockholm care
interzice fabricarea ]i utilizarea unora dintre cele mai toxice substan\e pentru
oameni. Dintre toate substan\ele eliberate [n natur` [n fiecare an, cele din clasa POP
(poluan\i organici persisten\i), din care fac parte si PCB, figureaz` [ntre cele mai
periculoase.
{n figura al`turat` este reprezentat un model de transformator cu ulei supus
procesului de extragere a uleiului contaminat (fig. 7.2.):

7
 Fig. 2. Transformator cu ulei

Metode de distrugere pot fi împ`r\i\e în trei categorii distincte: fizice,

microbiene, precum ]i distrugerea chimic`.

Metoda de distrugere fizic`

Incinerarea - Reglement`rile actuale prev`d faptul c` PCB-urile sunt arse la o
temperatur` de 1200 ° C timp de cel pu\in dou` secunde, în prezen\` de p`cur` ]i de
oxigen în exces. O lips` de oxigen poate duce la formarea de PCDD, PCDF ]i dioxine,
sau distrugerea incomplet` a PCB-urilor. Astfel de condi\ii specifice, înseamn` c`
este extrem de costisitoare pentru a distruge PCB-uri pe o scar` de tonaj mare, ]i
poate fi utilizat doar pe PCB-care con\in echipamente ]i lichide contaminate. Aceast`
metod` nu este adecvat` pentru decontaminarea solurilor afectate.
Ecografie - într-un proces similar de ardere, de mare putere, unde ultrasonice
sunt aplicate la ap`, generatoare de bule de cavita\ie. Acestea apoi implodeaz` sau
se fragmenteaz`, prin crearea de microregiuni de presiuni ]i temperaturi extreme,
astfel PCB-urile sunt distruse. Apa apoi este supus` descompunerii termice,
oxid@nd PCB-urile [n CO, CO 2 ]i de hidrocarburi, cum ar fi bifenil, ]i clor de

eliberare. Domeniul de aplicare al acestei metode este limitat` la acele solu\ii

solubile în ap`; cei izomeri cu cel de substituire de clor.
Piroliza - distrugerea a PCB-urilor, cu utilizarea unor procese de piroliz` arc cu
plasm`, la fel ca incinerarea folose]te c`ldur`, cu toate acestea, spre deosebire de
incinerare, nu exist` nici o ardere. Moleculele cu lan\ lung sunt rupte, cu temperaturi

8
extreme furnizate de c`tre un arc electric în mediu inert. Piroliza ca post tratament
este necesar` în scopul de a prevenirii riscul de apari\ie a reac\iilor de revenire.

Metoda de distrugere microbian`

Studii recente s-au axat pe studiul de micro-organisme care sunt capabile s`
descompun` PCB-uri. În general, aceste organisme activeaz` într-unul din dou`
moduri: fie utilizeaz` PCB ca o surs` de carbon, sau distrugerea are loc prin
intermediul declorinare reductiv, cu înlocuirea de clor cu hidrogen pe schelet bifenil.
Cu toate acestea, exist` probleme semnificative cu aceast` abordare. În primul
rând, acesti microbi tind s` fie foarte selectivi în declorinarea lor, cu mai pu\ini
bifenili clorura\i, fiind u]or de transformat, ]i cu preferin\a pentru declorinare în
pozi\iile para ]i meta. În al doilea rând, declorinarea microbian` tinde s` fie destul de
lent` si ac\ioneaz` PCB ca un contaminant al solului. În cele din urm`, în timp ce
microbii func\ioneaz` bine în condi\ii de laborator, adesea exist` o problem` în
transferul de o tulpin` de succes de laborator [ntr-un sistem natural. Acest lucru se
datoreaz` faptului c` microbii pot avea acces la alte surse de carbon, care se
descompun în preferin\` in PCB-uri.
Metode de distrugere chimic`
Substituirea nucleofilicelor aromatice este o metod` de distrugere a PCB-urilor
cu concentra\ii mici [n uleiuri de transformator, de exemplu: substituirea clorului cu
polietilen glicolul : apare [n mai pu\in de dou` ore sub strat de nitrogen, pentru a
preveni oxidarea uleiului ]i producerea de arili poliglicoli care sunt insolubili [n ulei ]i
precipit`.
Metoda fotochimic`( Fig 7.3 ) este bazat` pe transferul unui electron al PCB-
ului prin fotoexcita\ie din specia denumit` amina, care d` un radical anion. Metoda
este util` doar PCB-urilor solubile [n ap`. Principalele c`i de distrugere atmosferic` a
PCB-urilor este atacul radicalilor OH. Fotoliza direct` poate apare [n straturile
superioare ale atmosferei, dar undele ultraviolete necesare excit`rii PCB-urilor sunt
blocate [n troposfera de stratul de ozon. Este demonsrtrat totu]i c` lumina de
frecven\` [nalt` poate degrada PCB-urile [n prezen\a fotosensibilizatorilor, cum ar fi
acetona.

9
 Fig. 3 Hala de contaminare transformatoare cu PCB

Decontaminarea ]i eliminarea transformatoarelor cu ulei cu con\inut de PCB,

[n cadrul Bazei de Depoluare a SETCAR S.A necesit` condi\ii deosebite de protec\ie
fa\` de lucr`tori ]i de mediu.
{n cadrul SC SETCAR SA atelierul [n care se execut` dezmembrarea
transformatoarelor este conceput [n a]a fel [nc@t s` nu pun` [n pericol s`n`tatea
lucr`torilor, ]i s` elimine posibilitatea infest`rii mediului. Platforma betonat` este
acoperit` cu o cuv` de metal [n care se execut` opera\iile de separarea a
elementelor componente ale transformatorului. Uleiul contaminat cu PCB a fost [n
prealabil extras dar exist` [nc` urme de ulei pe metal, ]i celelalte componente care
se vor decontamina, [n vederea recuper`rii lor. Figura 7.4. ilustreaz` procedura de
decontaminare cu ajutorul instala\iei mobile:

Fig. 4. Instala\ia mobil` de decontaminare a uleiului

Pentru acele tipuri de transformatoare care vor fi utilizate [n continuare

pentru ca din punct de vedere al exploat`rii sunt acceptabile ]i pentru care se
10
dore]te doar [nlocuirea uleiului contaminat cu PCB pentru a fi [n acord cu legisla\ia
european`, se utilizeaz` o instala\ie mobil` care efectueaz` aceast` opera\ie cu
personal specializat.
Instala\iile mobile utilizate [n mod frecvent [n str`inatate au [nceput s` fie
utilizate ]i [n Rom@nia de societ`\i autorizate [n decontaminarea
transformatoarelor.
Tehnologia de decontaminare LTR2 - a societ`\ii comerciale din Rom@nia
TACH MEDIU
Tehnologia de decontaminare LTR (Low-Temperature Rinsing and Re-
use/recovery Cur`\are la temperaturi sc`zute ]i refolosire/recuperare) a fost
dezvoltat` de compania ABB ]i este aplicat` de la mijlocul anilor ‘80, aducadu-i-se
[mbun`t`\iri continue. Cu ajutorul LTR au fost decontaminate ]i reutilizate peste
15.000 de transformatoare, inclusiv cele cu Askarel, din peste 100 de \`ri. Alte
15.000 de transformatoare au fost decontaminate ]i scoase din uz.
Decontaminarea transformatoarelor contaminate cu PCB
Dup` [ndep`rtarea fluidelor, reziduurile PCB din transformator sunt
[ndepartate utiliz@nd o substan\` de cur`\are, printr-o metod` care permite
minimalizarea de]eurilor lichide. Aceast` tehnic` permite sc`derea nivelului de
contaminare cu PCB sub limitele admise de normele [n domeniu, transformatoarele
put@nd fi reintroduse [n uz.
Materialele transformatoarelor care nu mai sunt reutilizate sunt recuperate
aproape [n [ntregime (aproximativ 95% din masa solid`). Contaminarea cu PCB a
materialelor secundare dup` utilizarea tehnologiei LTR2 este de sub 2 ppm.
{n figura urm`toare este ilustrat schematic procesul de decontaminare :

DECLORINARE
SEPARAREA EXTRAGERE
DECONTAMI A
ULEIULUI A
-NAREA LICHIDULUI
CU PCB DE LICHIDULUI
SOLIDELOR CU PCB
PARTE CU PCB
PRIN
SOLID~ PRIN
SPALARE
DISTILARE
REZIDUURI
NETOXICE
TRANSFORMATOARE PENTRU

TRATAMENTUL DECONTAMINATE DEPOZITARE
LICHIDELOR DE PCB FINAL~
CU PCB REUTILIZABILE
PRIN
DECLORINARE
CU NA

11
 Fig. 5. Procesul de decontaminare PCB

Studiul UNEP (Programul Na\iunilor Unite pentru Mediu) privind tehnologiile

non-incinerare de distrugere a PCB, realizat [n August 2000, arat` ca tratamentul cu
natriu este cea mai utilizat` metod` pentru declorurarea moleculelor PCB ]i
producerea de ulei care poate fi refolosit . Principiul chimic pe care se bazeaz`
procesul este separarea leg`turii C - Cl pentru a ob\ine clorura de natriu (NaCl) ]i o
molecul` organic` f`r` con\inut de clor.
Reziduurile generate de acest proces includ s`ruri de natriu ]i hidrocarburi
aromatice non-halogenate, [n cantitate total` de sub 1% din greutate pentru uleiuri
cu un con\inut de PCB de 1000 ppm. Produsele organice ]i anorganice rezultate sunt
recuperate sau distruse prin metode specifice.

12
 3. DEPOLUAREA DE HIDROCARBURI

a. Depoluarea apelor ]i biodegradarea hidrocarburilor policiclice

utilizând microorganisme extremofile
Exemplu de poluare cu hidrocarburi:

Fig. 6. Hidrocarburi istorice depozitate [n bataluri Petrom care acoper` zeci de

hectare ]i contamineaz` inclusiv flora ]i fauna din zon`. Lucr`torii se confrunt` cu
cazul [n care p`s`ri care confund` faza supernatant` cu elemente naturale
cunoscute se aventureaz` pe suprafa\a batalului ]i r`m@n [nghi\ite [n ]lamul
petrolier

Au fost izolate, identificate ]i caracterizate un num`r relativ mare de

microorganisme extremofile, care cresc în biotopuri extreme cum sunt lacurile
hipersaline ]i alcaline, izvoarele geotermale ]i sistemele marine hidrotermale ]i care
prezint` propriet`\i unice. Aceste organisme, care apar\in în cea mai mare parte
procariotelor (Archaea ]i Bacteria), dar ]i eucariotelor (fungi, alge flagelate
fotosintetice - Dunaliella ]i Asteromonas si diatomee - Nitzschia ]i Navicula) au fost
clasificate în mai multe categorii:
 microorganisme adaptate supravie\uirii la concentra\ii extreme de
temperatur` (psihrofile sau criofile ]i termofile);
 microorganisme adaptate cre]terii la concentra\ii extreme de pH (acidofile ]
i alcalifile);
 microorganisme care supravie\uiesc în condi\ii de presiune hidrostatic`
ridicat` (barofile);
 microorganisme care se dezvolt` în medii în care apa are o activitate
redus` (osmofile, halofile, xerotolerante).

13
 Majoritatea extremofililor studia\i au fost izola\i din biotopuri naturale
extreme, zone rar întâlnite pe p`mânt deoarece sunt rezultatul unor combina\ii
neobi]nuite între factorii geologici, geografici ]i condi\iile climatice (izvoare
geotermale, habitate reci din zona Antartica, medii acvatice alcalino-saline ]i
hipersaline, depozite de sare, soluri acide, etc). Pentru biodegradarea
hidrocarburilor policiclice aromate, din categoria bacteriilor extremofile, se utilizeaz`
Pseudomonas pudita.
b. Depoluarea apelor ]i biodegradarea hidrocarburilor policiclice
utilizând absorban\i naturali
Din categoria absorban\ilor naturali, cei mai folosi\i, pentru depoluarea apelor
de hidrocarburi policiclice aromate, sunt SPILL-SORB ]i ENVIROPEAT. Tehnologiile de
depoluare care utilizeaz` ace]ti absorban\i, sunt simple, nu necesit` utilaje speciale
sau personal calificat, hidrocarburile absorbite fiind biodegradate.
I. SPILL-SORB, cunoscut ca „absorbantul mileniului”, este un absorbant 100
% natural ]i biodegradabil, care: absoarbe ]i încorporeaz` definitiv poluan\ii, astfel
c` produsele absorbite nu se pot scurge; este total integrabil în natur`, netoxic, nu
necesit` colectarea lui din teren; are o capacitate de absorb\ie: de 8 - 12 ori
greutatea lui ]i nu este abraziv.
Absorbantul SPILL – SORB este un mu]chi de turb` recoltat din zonele
ml`]tinoase ale Canadei de Nord. În stare natural`, mu]chiul de turb` Sphagnum are
un con\inut de ap` de 85 % - 90 %. În urma unui proces special de uscare pân` la un
con\inut de ap` de 7 %, î]i schimb` caracteristicile devenind hidrofob ]i având
capacitatea de a încapsula o gama larg` de poluan\i, care înlocuiesc apa.
Este un produs cu aspect fibros, cu greutatea specific` de 60 - 90 g / l, nu se
autoaprinde, este stabil în timp, are pH = 4 - 6, prin ardere producând numai 2%
cenu]`.
II. ENVIROPEAT este un produs 100% natural ]i biodegradabil, cu aspect
fibros ]i culoare maronie, rezultat prin deshidratarea termic` în condi\ii aerobe a
mu]chiului de turb` (gen Sphagnum), care provine din Noua Zeeland`. El absoarbe
produse petroliere ]i derivatele acestora, erbicide, pesticide, cerneluri, sânge,
gr`simi animale, etc.
Modul de ac\iune a absorban\ilor naturali
Absorbantul, SPILL-SORB sau ENVIROPEAT, împr`]tiat manual sau mecanic pe
suprafa\a poluat` absoarbe ]i încapsuleaz`, aproape instantaneu, produsele
petroliere în celulele vegetale ale mu]chiului de turb` deshidratat. În paralel, începe
un proces biochimic de rupere a structurilor chimice ale hidrocarburilor de c`tre

14
enzimele produse de flora bacterian` existent` în apa, acizii humici din structura
celular` având rol de catalizator.
Absorbantul se comport` ca o „gazd`” ce re\ine ]i controleaz` procesul de
biodegradare. În prezen\a oxigenului, a unei temperaturi de minim 10 – 12ºC ]i a
umidit`\ii, procesul de biodegradare decurge normal. Elementele biogene, ca azotul,
potasiul ]i fosforul, stimuleaz` acest proces.
Aplicabilitatea absorban\ilor naturali
Fiind hidrofobi absorban\ii (SPILL-SORB ]i ENVIROPEAT), plutesc la suprafa\a
apei ]i, dup` ce intr` în contact cu produsele petroliere sau al\i poluan\i, le absoarbe
aproape instantaneu. Ei pot fi împr`]tiati în mod direct pe suprafa\a apei sau pot fi
încorpora\i în baraje ]i / sau saltelu\e plutitoare. Recuperarea lor se realizeaz` cu
echipamente u]oare, prev`zute cu site fine, barajele ]i saltelu\ele recuperându-se
direct. În continuare, absorban\ii satura\i cu hidrocarburi, pot fi folosi\i drept
combustibili în centrale termice. Cantit`\ile de absorbant saturat, nerecuperate de
pe suprafa\a apei se biodegradeaz` în timp, f`r` a afecta calit`\ile mediului.
De asemenea, absorban\ii naturali (SPILL-SORB ]i ENVIROPEAT) pot fi utiliza\i
in filtrarea ]i purificarea apelor uzate care con\in coloran\i ]i metale grele. Testele au
ar`tat c` dup` numai dou` treceri ale apei uzate printr-o saltea ce con\ine SPILL-
SORB, concentra\ia metalelor grele a fost adus` în limite acceptabile. Dup` utilizare,
absorbantul a putut fi manevrat în condi\ii de siguran\` ]i incinerat.
Utilizarea unor absorban\i de tipul SPILL - SORB ]i ENVIROPEAT este cea mai
simpl`, rapid` ]i eficace metod` de a stopa ]i elimina polu`rile accidentale cu
hidrocarburi policiclice aromate Ca urmare, apa care a fost poluat` poate fi redat`
în totalitate categoriei de folosin\` ini\ial`, economisind efort, timp ]i bani.
Cunoa]terea ]u]elor bacteriene ]i a mu]chiului de turb`, care pot fi utilizate [n
depoluarea biotehnologic` a apelor, este foarte important`, deoarece aceste
metode de depoluare degradeaz` total poluan\ii ducând la formarea unor compu]i
netoxici, atât mediului înconjur`tor c@t ]i organismului uman.

4. TRATAREA DE}EURILOR

Preluarea de]eurilor periculoase este o activitate impus` de legisla\ia [n

vigoare care presupune o activitate specializat`, [n sprijinul societ`\ilor care au
mo]tenit sau au preluat loca\ii [n care sunt depozitate aceste de]euri.
Principiul ,,poluatorul pl`te]te” este o sintagm` care se refer` la faptul c`
de\in`torii de de]euri periculoase sunt obliga\i s` apeleze la societ`\ile specializate
15
pentru a prelua de]eurile ]i de a depolua loca\iile unde s-au aflat acestea, [n
vederea reutiliz`rii acestora.
Ca exemplu, la construirea autostr`zii Transilvania, planul de construire trece
prin Turda, [ntr-o zona [n care erau depozitate 75,000 tone de de]euri istorice
(inainte de 1989) de hexaclorciclohexan , sau Lindan (denumirea comercial`) un
pesticid utilizat pe scara larg` din anii 1970. Compania Na\ional` a autostr`zilor a
fost nevoit` s` ini\ieze o licita\ie pentru cump`rarea seviciului de depoluare a zonei
[n care trecea autostrada, pentru c` altfel nu a ob\inut autoriza\ia de mediu pentru
construc\ie [n aceast` zon`.
Conform Organiza\iei Mondiale a S`n`t`\ii, α-HCH ]i β-HCH nu se descompun
chimic sau biologic ]i de aceea, pentru eliminare, se recomand` respectarea cu
stricte\e a legisla\iei ]i a solu\iilor real durabile de eliminare, de genul: incinerarea
cu organochlorin`, declorinarea ]i demulsificarea, filtrarea [n combina\ie cu
degradarea chimic` ]i biologic`.
Activitatea de preluare a de]eurilor periculoase este urmat` [n mod firesc de
neutralizarea acestora.
Institu\ii specializate, cum este INCD Bucure]ti, pe baza analizelor chimice
elibereaz` Fi]a Tehnic` de Securitate a produsului. Se are [n vedere faptul c` de]eul
are calit`\i apropiate de produsul ini\ial, dar la anumite de]euri provenite de la
utiliz`ri diferite sau amestecuri rezultate din diverse procese tehnologice fi]ele
tehnice de securitate sunt completate de analize c@t mai diversificate.
Opera\iile de pretratare a ]lamurilor de fosfatare se realizeaz` [n 2 module ale
instala\iei de neutralizare reactivi chimici cu termenul de valabilitate expirat, av@nd
configura\ia urm`toare:

16
Fig. 7. Instala\ia de neutralizare

Fig. 8. Activitate [n laborator

17
 BIBLIOGRAFIE

1. Apostol T., M`rculescu C., Managementul de]eurilor solide, Editura AGIR,

Bucure]ti, 2006
2. D. Marinescu, TRATAT DE DREPTUL MEDIULUI, Edit. Univesul Juridic,
Bucure]ti, 2008.
3. M. Negulescu ]i colectivul, PROTEC|IA MEDIULUI ÎNCONJUR`TOR, Manual
general, Edit. Tehnic`, Bucure]ti, 1995;
4. Rusu T., Bejan M., De]eul- surs` de venit, Editura Mediamira, Cuj-Napoca,
2006
5. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, POLITICI }I STRATEGII DE MEDIU, Edit. Economic`,
Bucure]ti, 2002.

18