MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

~ CURS IV~

Conf.univ.dr. Monica Tarcea

• În România, se înţelege prin reziduuri şi/sau deşeuri, orice
resturi tehnologice, resturi menajere, produse şi materiale
cu termene de garanţie depăşite sau produse uzate fizic
(conform Legii Protecţiei Mediului).
• Legislaţia Europeană înţelege prin reziduu orice substanţă,
obiect sau material care rezultă dint-un proces de
fabricare, transformare, folosire, consum sau curăţare şi
pe care proprietarul (din intenţie sau obligaţie) îl
abandonează/aruncă, fără ai găsi o utilizare imediată.

În prezent, deşeurile constituie o problemă de sănătate

publică şi ecologică:
– datorită creşterii volumului acestora, ceea ce ridică probleme de
depozitare
– deoarece reprezintă un potenţial pericol pentru mediul înconjurător
şi sănătatea populaţiei
1. Componenţa deşeurilor
2. Clasificarea deşeurilor
3. Deşeurile medicale
4. Managementul reziduurilor
 COMPONENŢA DEŞEURILOR

• Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe

suprafeţe întinse, antrenează costuri ridicate pentru
depozitarea lor şi uzine pentru incinerarea reziduurilor.

Principalele surse de deşeuri sunt:

- reziduuri industriale
- menajere
- agro-zootehnice.

După provenienţă deşeurile pot fi organice, mase plastice,

sticlă, metale, carton/hârtie, lemn, piele, cauciuc, substanţe
chimice (solvenţi, pesticide, vopsele, cerneală, detergenţi).
- unele sunt biodegradabile altele nu
- unele sunt incinerabile altele nu.
Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere

Material %

Hârtie, carton 13,8

Materiale plastice 11,0

Sticlă 5,5

Textile 3,2

Metale 2,5

Alte materiale 64,0

Total 100,0
1. Componenţa deşeurilor
2. Clasificarea deşeurilor
3. Deşeurile medicale
4. Managementul reziduurilor
 CLASIFICAREA DEŞEURILOR

• Toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării noastre sunt

clasificate în:
– deşeuri municipale
– deşeuri industriale
– deşeuri medicale

• 1. Deşeuri municipale: totalitatea deşeurilor generate, în mediul

urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi
prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale
colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, nămoluri de la
epurarea apelor uzate orăşeneşti

• 2. Deşeuri de producţie industrială: totalitatea deşeurilor generate

din activităţile industriale, care pot fi deşeuri de producţie
nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase

• 3. Deşeuri generate din activităţi medicale.

1. Componenţa deşeurilor
2. Clasificarea deşeurilor
3. Deşeurile medicale
4. Managementul reziduurilor
 DEŞEURILE MEDICALE (1)

• Deşeurile de spital sunt toate reziduurile provenite din activitatea

spitalului !

Clasificarea pe categorii a deşeurilor de spital:

- deşeuri nepericuloase
- deşeuri periculoase

1. Deşeuri nepericuloase (fără noxe)

– cuprind deşeurile serviciilor de îngrijire medicală, tehnică medicală,
administrative, cazare, blocuri alimentare, oficiilor de distribuţie a hranei ,
deşeuri de mobilier, ambalaje, deşeuri metalice, deşeuri menajere de la
curăţenie, deşeurie de la bucătării, deşeuri din spaţiile verzi şi parcări
– sunt asimilabile deşeurilor menajere
– cele reciclabile: plastic separata, sticlă separat, hârtie separat
2. Deşeuri periculoase (cu noxe)
 DEŞEURILE MEDICALE (2)
2. Deşeuri periculoase (cu noxe)

a. deşeuri anatomo-patologice:
– cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de
chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente), părţi anatomice rezultate din
laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de
cercetare şi experimentare
b. deşeuri infecţioase:
– sângele, precum şi totalitatea materialelor care au venit în contact cu sângele
sau alte lichide biologice precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi, deşeurile din
secţiile de hemodializă, instrumentarul şi materialele sanitare de unică folosinţă
după utilizarea lor în practica medicală
c. deşeuri chimice şi farmaceutice: pot fi toxice, corozive şi inflamabile
– includ citotoxicele, reactivii folosiţi în laborator, medicamentele nefolosite de
pacienţi, medicamentele, sărurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit,
reactivii de laborator, dezinfectanţi, diluanţi, uleiuri, coloranţi, metale grele
d. deşeuri înţepătoare-tăietoare: care rezultă din activităţile de diagnostic, tratament şi
cercetare medicală şi care sunt considerate infectate
– reprezentate de ace, catetere, seringi cu sau fără ac, pipete, lame de bisturiu de
unică folosinţă, sticlărie de laborator sau altă sticlărie (spartă sau nu) care a fost
în contact cu material infectant
e. deşeuri radioactive: sunt gestionate în ţara noastră conform "Normelor republicane
de securitate nucleară, regimul de lucru cu surse radioactive“ (includ lichide neutilizate
rămase de la radioterapie sau laboratoare de cercetare, sticlărie contaminată, ambalaje şi
hârtie absorbantă sau urină şi excremente ale pacienţilor investigaţi sau trataţi cu radionuclizi )
 DEŞEURILE MEDICALE (3)

– deşeurile cu risc trebuie strict separate de cele fără risc încă

la locul de producere
– se folosesc saci impermeabili sau containere metalice
ermetic închise

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă următorul cod de

culori pentru sacii şi containerele din unităţile de îngrijire
medicală:
– galben pentru deşeuri infecţioase;
– verde pentru deşeuri anatomice
– roşu pentru deşeuri cu risc infecţios major şi pentru cele
tăietoare-înţepătoare (cutii din material rezistent la acţiuni
mecanice cu sistem de închidere temporară şi definitivă)
– negru pentru deşeuri nepericuloase (cele fără risc infecţios şi
cel asimilabile cu cele menajere)
 DEŞEURILE MEDICALE (3)

• Riscuri asociate deşeurilor medicale:

– Riscuri fizice (rănire, înţepare, lasere, zgomot, electricitatea)

– Riscuri chimice (toxice, inflamabile, explozive, reactivi,
dezinfectanţi, plăgi, intoxicaţii acute sau cronice prin expunere,
arsuri, absorbţie prin peiele sau ingestie sau inhalare)
– Riscuri infecţioase (deşeuri contaminate cu sânge sau fluide
biologice pot contamina pe cale aeriană, contact direct sau
vectori)
– Riscuri radiologice
– Riscuri pentru mediu (indirecte, impact ecologic)
– Risc ocupaţional + risc pentru sănătatea publică
1. Componenţa deşeurilor
2. Clasificarea deşeurilor
3. Deşeurile medicale
4. Managementul reziduurilor
 MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

Un sistem de management al deşeurilor cuprinde următoarele

etape (Directiva 2008/98/EC a Parlamentului European şi
Consiliului):

1. Colectarea internă (manipularea, presortarea, stocarea primară

imediat după utilizare şi tratarea la sursă a deşeurilor) – bazată pe
supravegherea, monitorizarea şi inspecţia deşeurilor pe secţie
2. Depozitarea centrală (separarea şi prelucrarea deşeurilor de pe
secţiile de spital)
3. Evacuarea şi transportul deşeurilor (vehicule conforme normelor
europene)
4. Eliminarea, depozitarea finală şi neutralizarea (depozitarea la
depozitul de deşeuri sau instalaţii de reciclare).
• Deşeuri reciclabile = includ deşeurile necontaminate
care se pot recicla:
– Carton şi hârtie
– Plastice
– Sticlă nespartă
– Metale

• Originea: generate în oricare din sectoarele unităţii

spitaliceşti, bucătărie, saloane, birouri, departamente
tehnice etc.

• Opţiune de management: instalaţie de reciclare

• Legea nr. 132 din 30 iunie 2010 privind colectarea
selectivă a deşeurilor în instituţiile publice
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (1)

Metodele de management a deşeurilor de spital

se diferenţiază în funcţie de categorie:

a. Tratarea deşeurilor nepericuloase

b. Tratarea deşeurilor periculoase
c. Tratarea reziduurilor lichide
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (2)
a. Tratarea/fluxul deşeurilor nepericuloase:
– includ deşeurile necontaminate cu compoziţie similară deşeurilor menajere
(deşeuri de alimente, ambalaje, gunoaie)
– nu necesită tratament special şi pot fi incluse în ciclul de eliminare a deşeurilor
municipale
– excepţie fac resturile alimentare provenite din unităţi de boli contagioase care
necesită autoclavare înainte de a fi preluate de vehiculele de salubritate.
– colectarea se face în recipiente din materiale care se pot spăla şi dezinfecta,
cu capac
– Îndepărtarea reziduurilor solide necontaminate se recomandă să se facă în
recipiente metalice închise cu capac (pubele) care se vor depune pe platforme
impermeabilizate
– platforma se va amplasa la o distanţă de 30 m în raport cu clădirea unităţii
sanitare (funcţiuni medicale, bloc alimentar)
– evacuarea reziduurilor de pe platformă se va face zilnic în sezonul cald şi la cel
mult 3 zile în sezonul rece
– după fiecare golire se va asigura spălarea şi dezinfectarea recipienţilor de
precolectare şi a pubelelor
– depozitarea pe platformele de gunoi şi neutralizare funcţie de capacitatea de
incinerare
 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (3)
b. Tratamentul deşeurilor periculoase consta în:
– sterilizare/autoclavare, urmată de depozitare sanitară pe rampa
municipală
– dezinfectare chimică, urmată de depozitare sanitară pe rampa
municipală
– incinerare
– compactare şi mărunţire (reducerea volumului)
– depozitare controlată sanitar pe rampa specială de deşeuri

Opţiune de management:
Deşeurile infecţioase se neutralizează prin tratament termic urmat de depozitare pe
haldă
Deşeurile ascuţite se neutralizează prin tratament termic şi mărunţire, eventual de
compactare, urmat de depozitare în depozitul de deşeuri
Deşeurile citotoxice se neutralizează prin incinerare la temperatură mare
Deşeurile farmaceutice se incinerează la temperatură mare
Deşeurile chimice (toxice, inflamabile, corozive, genotoxice, iritante, ecotoxice) trebuie
reciclate (când este posibil), apoi neutralizate/incinerate la temperatură mare
Deşeurile radioactive (din activităţi de cercetare, investigare şi tratament al cancerului)
se neutralizează prin convenţii speciale cu furnizorii sau institutele nucleare
Deşeurile anatomo-patologice se neutralizează prin îngropare sau incinerare.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (4)

c. Reziduurile lichide se îndepărtează numai prin reţeaua de

canalizare a apelor uzate, prevăzută cu separatoare pentru lichidele
cu conţinut de grăsimi sau de hidrocarburi
- apele uzate provenite de la unităţile sanitare (spitale de boli infecţioase,
sanatorii, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucrează cu produse
patologice etc.), precum şi de la orice unităţi care, prin specificul lor,
contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni sau poluează cu
substanţe chimice şi/sau radioactive, se tratează în incinta unităţilor
respective, asigurându-se dezinfecţia şi decontaminarea, după caz, înainte
de evacuarea în colectorul stradal.

Personalul de la transportul, spălarea şi dezinfecţia recipientelor de

colectare a reziduurilor sau cel de deservire a crematoriului va purta
echipament de protecţie, va avea asigurate condiţiile pentru
menţinerea igienei individuale şi dezinfecţiei !
 Evaluarea gestionarii
deseurilor
 Evaluarea periodică a sistemului de gestionare a deşeurilor
periculoase şi nepericuloase rezultate din activitatea medicală în
unităţile sanitare

 Controlul aplicării de către unităţile sanitare cu paturi a legislaţiei

naţionale privind gestionarea deşeurilor periculoase şi nepericuloase
rezultate din activitatea medicală

 Raportările completate lunar, de către unităţile sanitare cu paturi,

către Direcţia de Sănătate Publică Mureş.

 Datele raportate ,centralizate, prelucrate statistic şi completate în baza

naţională de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicală la INSP
(Institutul Naţional de Sănătate Publică) – CNMRMC (Centrul
Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar )
 Ex. DEŞEURI ÎNŢEPĂTOARE - TĂIETOARE
COD DEŞEU 18 01 01
Etichetare: recipientele de colectare a deşeurilor infecţioase
înţepătoare-tăietoare vor fi obligatoriu etichetate în
limba română.
 Eticheta va cuprinde: - tipul deşeului colectat;
- pictograma „Pericol biologic”;
- capacitatea recipientului ( l sau kg);
- modul de utilizare;
- linia de marcare a nivelului maxim de umplere;
- data începerii utilizării recipientului pe secţie;
- unitatea sanitară şi secţia care a folosit recipientul;
- persoana responsabilă cu manipularea sa;
- data umplerii definitive;
- marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), în
conformitate cu Acordul european referitor la transportul
rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR).
 Reglementări legislative cu referire la
gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale
Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
HG nr. 128/2002 privind incinerea deşeurilor, modificată şi
completată prin HG nr. 268/2005
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României
HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a
activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România şi
Reglementările referitoare la transportul internaţional al mărfurilor
periculoase pe calea ferată
HG nr. 243/2013 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă pentru prevenirea rănilor provocate de obiecte ascuţite în
activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale
 Reglementări legislative cu referire la
gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale
Ordinul MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a
Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date

Ordinul MS nr. 1279/2012 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a

condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare
prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor
medicale periculoase

Ordinul MS nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare

a autovehiculelor utilizate pentru transportul deşeurilor periculoase
rezultate din activitatea medicală

Ordinul MS nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de

supraveghere, prevenire şi control ale infecţiilor nosocomiale în
unităţile sanitare
 Reglementări legislative cu referire la
gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale
Ordinul MS nr. 1279/2012
ANEXA Titlul I, cap. 1
Articolul 2
Categoriile de deşeuri care pot fi decontaminate în echipamente de
inactivare prin procese termice sunt:
•- deşeurile înţepătoare-tăietoare (180101)
•- deşeurile infecţioase (180103*)
Articolul 3
Procesarea termică a deşeurilor medicale periculoase se realizează în
intervalul 105 °C - 177 °C, prin:
•Căldura umedă (abur) – echipamente tip autoclavă, echipamente de
inactivare prin procedeul mărunţire, abur, uscare.
•Căldura uscată (aer cald) – echipamente tip cuptor cu aer cald,
echipamente cu microunde.