DEŞEURI DE ORIGINE ANIMALĂ

CARE NU SUNT DESTINATE

CONSUMULUI UMAN
  În ciuda nivelului de trai destul de scăzut din România, peste
două milioane de tone de produse alimentare ajung anual la
gropile de gunoi din țara noastră. Ocupăm locul al nouălea în
topul celor mai risipitoare țări din Uniunea Europeană și, spre
desosebire de alte state europene, nu reușim să implementăm
măsuri pentru reducerea risipei alimentare.
 Autoritățile românești sunt încă în etapa căutării de soluții și, până în acest moment, nu s-a
făcut nimic concret. Măsurile de prevenire a risipei alimentare incluse în lege sunt donarea
sau vânzarea cu preț redus de către operatorii din domeniul agroalimentar a produselor
aflate aproape de termenul de expirare, dar și eliminarea corespunzătoare a subproduselor
de origine animală.
 Într-adevăr, nu doar risipa reprezintă o problemă în cazul reziduurilor provenite de la
supermaketuri, ci și felul în care sunt „abordate“ deșeurile de origine animală, în așa fel
încât să nu existe riscuri pentru sănătatea publică. Până la implementarea măsurilor viabile
și coerente de reducere a cantității de deșeuri alimentare, se pot face lucruri în acestă a
doua direcție: eliminarea deșeurilor de origine animală conform legislației în vigoare.
 Per ansamblu, aceste deșeuri de origine animală sunt desemnate drept SNCU, un acronim
pentru „subproduse de origine animală nedestinate consumului uman“. Sintagma este
valabilă și în cazul produselor alimentare din carne și derivate din animale (lapte, iaurt,
brânză, ouă) comercializate de supermaketuri și care sunt aproape de termenul de expirare.
 Toate deșeurile de tip SNCU au un regim special și, în funcție de categoriile în care sunt
încadrate, trebuie eliminate prin metode specifice. Precauțiile se explică prin riscurile pe
care le-ar implica aruncarea acestor deșeuri direct la groapa de gunoi, riscuri pentru mediu,
pentru animale și pentru oameni. Este vorba despre infestarea pânzei de apă freatică,
proces ce poate conduce la îmbolnăviri în rândul populației. De asemenea, semnificativ
este și riscul de îmbolnăvire a animalelor care se hrănesc cu resturi de la groapa de gunoi,
precum câinii comunitari, ciorile, pescărușii sau șobolanii. Mai departe, acestea pot
trasmite bolile animalelor din gospodării, care, la rândul lor, sunt sursă de îmbolnăvire
pentru oameni.
 Tocmai pentru a evita situațiile de genul acesta, legislația
europeană conține clasificări și reglementări clare pentru
deșeurile de origine animală. În funcție de gradul de risc,
SNCU sunt împărțite în trei categorii:
 Categoria I intră toate părțile corpului acelor animale suspecte de/confirmate cu
boli grave, precum encefalopatie spongiformă bovină sau, popular spus, „boala
vacii nebune”. În aceeași categorie sunt incluse animalele de companie, din
grădinile zoologice, de la circ sau folosite pentru experimente. Tot aici intră și
deșeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel
internațional (transport aerian, naval, rutier, pe căi ferate). 
 Categoria a II-a include: gunoi de grajd și conținut al tubului digestiv; produse de
origine animală care conțin reziduuri de medicamente de uz veterinar și
contaminanți, în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de
legislația comunitară; animale sau părți de animale care mor în alt mod decât prin
sacrificare pentru consumul uman.
 Categoria a III-a este reprezentată de: părți de animale sacrificate/alimente vechi
de origine animală care nu mai sunt destinate consumului uman din motive
comerciale; piei brute și prelucrate, copite și coarne, păr de porc și pene provenite
de la animale sacrificate într-un abator; lapte crud provenit de la animale care nu
prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin
intermediul produsului în cauză; deșeuri de catering, altele decât cele menționate la
prima categorie.
 O importantă deosebită pentru prevenirea izbucnirii si răspândirii unor
boli transmisibile la animale şi de la animale la om, ca exemplu,
antraxul, E.S.T, botulismul, leptospiroza, tuberculoza, salmonelozele,
diverse boli parazitare, o constitue implementarea normelor de
ecarisare a teritoriului, care defineşte activitatea de colectare a
deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in
scopul distrugerii, fiind inclusa si depozitarea, manipularea si
transportul la unitatea specializata pentru neutralizarea lor in produse
stabile biologic, nepericuloase pentru mediul inconjurator, animale sau
om.
 Ecarisare- este activitatea de colectare a subproduselor de origine
animală, în scopul procesării sau incinerării-coincinerării acestora,
incluzând acitivităţile de transport, depozitare şi manipulare a acestora.
 Deseurile de origine animala sunt reprezentate de cadavre intregi, sau
portiuni de cadavre, alte subproduse provenite de la animale, improprii
consumului uman, cu mentiunea ca in aceasta categorie nu este inclus
continutul tractusului intestinal, recoltat in abator, balegarul si purinul.
 Conform prevederilor O.G 24/2016 , la nivelul judetelor, consiliile
judetene, organizeaza şi sunt responsabile pentru desfaşurarea
activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală provenite din
gospodăriile crescătorilor individuali de animale, având obligatia de a
asigura cadrul contractual pentru realizarea acestei activitati cu o
unitate de ecarisare autorizata
 In cazul localitatilor izolate, greu accesibile, neutralizarea cadavrelor
de animale se poate efectua prin ingropare in locuri special amenajate,
pe baza autorizarii sanitare veterinare si a autoritatilor competente
privind protectia mediului si este organizata de catre autoritatile
administratiei publice locale pe a caror raza administrativ-teritoriala are
loc decesul animalelor.