Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
mediu ȋn arii protejate
Curs introductiv
1. Cresterea presiunii antropice asupra
mediului
2. Calea spre dezvoltare durabila
3. Pasi importanti in conservare
4. Caracteristicile conservarii biodiversitatii
5. Caracteristicile reconstructiei ecologice
6. Concluzii
Dan Cogalniceanu
1
Anul Eveniment Conventie
1971 Semnarea Convenţiei privind Zonele
Calea spre dezvoltarea durabila Umede (The Ramsar Convention)
1972 UN Conference on the Human Convention UNESCO asupra Protectiei
Environment, Stockholm, Sweden Mostenirii Culturale şi Naturale (The
Trebuie sa intelegem ca societatea umana este World Heritage Convention)
Infiinţarea United Nationas Environment
doar o componenta a sistemului suport al vietii Programme (UNEP)
care este ecosfera si NU PUTEM SUPRAVIETUI
Clubul de la Roma publică The Limits to
IN AFARA EI. Growth (Limitele Creşterii)
Singura solutie este utilizarea durabila a 1973 Prima criză a petrolului Convention on International Trade in
Endangered Species of Wild Fauna
resurselor naturale. and Flora (CITES)
1985 Convenţia de la Viena pentru protejarea 1992 Conferinţa Naţiunilor Unite pentru UNCBD - diversitate biologică
stratului de ozon Mediu şi Dezvoltare - Rio de UNCCC – schimbări climatice
Janeiro, Brazilia
1986 Accidentul de la Cernobâl UNCCD – combaterea deşertificării
Directiva Habitate
1987 Our Common Future publicată de World Montreal Protocol este semnat asupra 1994 International Conference on
Commission on Environment and substanţelor ce distrug stratul de ozon Population and Development,
Development Cairo, Egypt
1989 Crearea Inter-governmental Panel on Convenţia de la Bazel referitoare la 1995 World Summit for Social
Climate Change transportul transfrontalieră a Development, Copenhagen,
substanţelor periculoase Denmark
1996 World Food Summit, Rome, Italy
1990 A doua conferinţa globală asupra
climatului, Geneva, Switzerland 1997 Rio + 5 Summit Adoptarea Protocolului de la Kyoto
(UNCCC)
Infiinţarea Global Climate Observing
System (GCOS) 2000 World Water Forum, The Hague Adoptarea Protocolului de la Cartagena
privind Biosecuritatea (CBD)
1991 Infiintarea Global Environment Facility
2000 Convenţia Europeană a Peisajelor, Florenţa
(GEF)
2
Caracteristicile conservarii biodiversitatii
Caracteristicile conservarii biodiversitatii
Un domeniu multidisciplinar
O stiinta inexacta
Conservarea biodiversitatii este o
disciplina complexa, ce include Aceasta deoarece sistemele ecologice
atat domenii „teoretice“ cat si sunt mari, complexe si dincolo de un
„practice“ cum ar fi: biologia, anumit prag imprevizibile.
ecologia, geologia, geografia,
meteorologia, genetica moleculara, De aceea incertitudinea este o
componenta asociata conservarii
biogeografia, silvicultura, biodiversitatii iar factorii de decizie si
sociologia, antropologia, publicul trebuie sa inteleaga si sa
economia, filozofia si stiintele accepte aceasta.
politice.
Schimbari in perceptie
TRECUT: conservarea biodiversitatii era perceputa
ca o disciplina optionala, bazata mult pe caritate, O DISCIPLINA CU OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
de interes doar pentru unele categorii sociale
preocupate, cel mai adesea, doar de probleme
specifice de mediu. Implica o traiectorie
unidirectionala a fondurilor de la donor la receptor Scopul final al conservarii este MENTINEREA VIABILITATII
in vederea conservarii individuale a unor specii. SISTEMELOR SUPORT A VIETII PE PAMANT si PASTRAREA
BIODIVERSITATII.
PREZENT: conservarea biodiversitatii a devenit o
problema de interes global, o disciplina
obligatorie, vitala pentru supravietuirea societatii Acesta este un obiectiv care tinde IN TIMP mult mai departe
noastra si asigurarea continuitatii vietii pe pamant. decat scara spatio-temporala obisnuita a umanitatii la care s
Scopul ei este axat pe mentinerea functiilor iau deciziile.
sistemelor suport a vietii la nivel global.
3
Caracteristicile conservarii Caracteristicile conservarii
O disciplina de criza
O stiinta a vigilentei permanente
Frecvent sunt luate decizii si trebuie actionat fara insa
a dispune de cunostinte si informatii suficiente asupra
problemei, bazandu-ne doar pe informatia disponibila,
intuitie si creativitate, operand permanent cu o doza Protectia sistemelor ecologice necesita
ridicata de incertitudine.
vigilenta permanente. Ceea ce pare in
In alte domenii oamenii de stiinta intai identifica o siguranta azi poate fi periclitat maine.
problema de interes iar apoi selecteaza metodele de Natura poate fi distrusa cu usurinta, dar
investigare.
nu poate fi creata ci doar partial
In conservare problemele ne sunt impuse iar noi reconstruita sau refacuta.
trebuie sa identificam informatiile necesare pentru a
putea elabora un raspuns.
Concluzii