1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I COMUNICARE
PROGRAM DE STUDIU ASISTEN SOCIAL
ANUL III., GRUPA 1.



REFERAT
Protectia animalelor




Student: Ftu Aurica
Coordonator: Lect. dr. Mariana Borcoman


Braov
2013-2014
2

Protecia animalelor
De-a lungul timpului, omul a contribuit la distrugerea unui numar mare de specii de animale.
Din ara noastra au disparut animalele ca: bourul, zimbrul, castorul, calul salbatic, antilopa saiga
etc. Anumite regiuni au fost repopulate cu animale disparute.
Prin sporirea populatiei umane au crescut i necesitatile de hrana si de creare a unor conditii
mai bune de viata. Prin vnat excesiv, industrializare, constructii, desecari, indiguiri, defrisari,
folosirea unor substante chimice pentru combaterea daunatorilor au fost distruse mediile de viata
ale unor animale, unele animale au disparut, iar altele sunt pe cale de disparitie. Acestea din
urma au fost declarate monumete ale naturii si sunt ocrotite de lege. n padurile din Carpati sunt
protejate animale ca: rasul, ursul brun, cerbul si capra neagra.
Dintre pasarile rapitoare de zi care traiesc la munte, sunt ocrotite: vulturul hoitar, vulturul
plesuv, vulturul codalb, acvila de stanca, vulturul plesuv brun. Dar i alte rapitoare trebuie
ocrotite, deoarece sunt foarte importante pentru mentinerea echilibrului biologic. La ses sunt
ocrotite: dropia, spurcaciul si broasca testoasa. Delta Dunarii este raiul pasarilor. Aici sunt
ocrotite pasari ca: lopatarul, egreta, pelicanul, stracul, piciorongul etc. In ape sunt ocrotiti pesti
ca: lostrita, cleanul, lipanul si pastravul.
Este un lucru obisnuit ca in ziua de astazi sa ai in casa un animal de companie, fie el caine,
pisica, pasare exotica sau vreun mic rozator. Placerea dea vedea ceva mic si agil misunanduse
prin casa, sau dimpotriva o prezenta impunatoare si agresiva care sa inspire teama reprezinta
doar o parte din motivele pentru care fiecare din noi isi ia un animal de companiea sa. Spre
exemplu n Africa de Sud sunt diverse proiecte care sunt specializate n proetcia animalelor,
precum maimue, cai, giraffe,elefani, lei,tigri i multe altele. Aceste proiecte sau creat pentru ca
animalele ce aua vut un impact cu braconierii i au scpat ele sunt gasite n jungl de catre
oamenii din mprejurime i aduse la micuuele ferme care sunt amenajate pentru ei.
Dup cum cunote dup 1989 a fost o adevrat moda a cainilor de talie mare, dog german,
dobermann, caini care atrageau atentia atat asupra lor cat mai ales a stapanului. Cu timpul
gusturile s-au diversificat si astazi intalnim ca animale de companie pe langa de acum obisnuitii
caini si pisici, diverse alte specii de reptile, pasari si alte mici rozatoare exotice.
Din dorinta alinierii legislative la standardele legislative in materie, aflate in vigoare in
Comunitatea Europeana, legislativul roman a adoptat, este drept cu o regretabila intarziere, la
26.05.2004, o lege care reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de viata si
3

bunastare ale animalelor cu sau fara detinator. Prezenta lege are in vedere atat animalele de
companie cat si cele crescute pentru alte scopuri: transport, reproductie, taiere, sau pentru
folosirea in cadrul unor experimente stiintifice sau medicale. Conditiile privind detinerea
animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii
rurale, la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentare.
O prima obligatie instituita de acest act normativ este aceea ca stapanii sa asigure aplicarea
normelor sanitare veterinare si de igiena privind adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia,
exploatarea, precum si a celor referitoare la protectia si bunastarea animalelor. Detinatorii de
animale au obligatia de a asigura animalelor pe care le au in ingrijire un adapost corespunzator,
hrana si apa suficiente, posibilitate de miscare suficienta, ingrijire si atentie. (art.5, alin. 1, legea
205/2004).
Proprietarilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele precum: lovirea, schingiuirea
sau alte asemenea cruzimi. In acest sens legea enumera limitativ ca rele tratamente: supunerea
animalelor la chinuri, omorarea animalelor din perversitate, organizarea de lupte intre sau cu
animale, practicarea tirului pe animale domestice sau captive, folosirea de animale vii pentru
dresajul cainilor sau pentru a le controla agresivitatea, folosirea animalelor pentru expozitii,
publicitate, realizare de filme sau in scopuri asemanatoare, daca aceste activitati le provoaca
suferinte fizice sau psihice, afectiunii sau raniri, abandonarea unui animal a carui existenta
depinde de ingrijirea omului, administrarea de substante dopante destinate stimularii capacitatilor
fizice in timpul competitiilor sportive. (art.6)
In ceea ce priveste transportul animalelor legea prevede ca transportatorii au obligatia de a
transporta animalele in conditii corespunzatoare, in functie de specie, sex, varsta, categorie de
productie, pentru a evita ranirea sau epuizarea fizica a acestora. (art. 14, alin. 1).

In situatia taierii sau uciderii animalelor legea prevede ca acestea sa nu fie supuse unor
suferinte inutile. Daca respectivul animal este ranit sau bolnav trebuie ucis imediat.

Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica, diagnosticare de boli, producerea unor
medicamente sau produse biologice, precum si in alte scopuri similare, atunci cand obiectivul
activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implica folosirea animalelor.

4

Animalele i de ce conteaz ele.
Adesea se declara, in special de catre anumite grupuri religioase, ca animalele au fost puse pe
Pamant pentru ca oamenii sa le foloseasca dupa bunul lor plac. Acest punct de vedere ajuta la
explicarea gradului in care omenirea abuzeaza de regnul animal. Atitudinea multor oameni fata
de animale este similara cu cea adoptata de fiinte fata de acei indivizi considerati de valoare
inferioara. Sclavia, pentru multa vreme un mod bine pus la punct si acceptat de a trata alti
indivizi in societatile umane, reflecta o atitudine similara cu cea adoptata fata de animale de
multi oameni in societatea contemporana. Respectul pentru viata este un dicton ades citat astazi,
si ar trebui sa reflectam asupra lui si a importantei lui in a sugera respectul nu numai pentru
ceilalti oameni, ci de asemeni si pentru toate formele de viata, fie ele animale sau vegetale. Toate
acestea isi au locul lor in lume. Noi trebuie sa ne asiguram existenta cu ceva, si ades este sugerat
ca ar trebui sa coboram pe lantul trofic cat de mult posibil pentru a ne procura hrana.
Vegetarienii au strabatut o parte din drum iar veganii si fructarienii au ajuns chiar mai departe.
Toate cele trei cai sunt bazate pe respectul pentru viata si conceptia ca animalele trebuiesc tratate
mult mai bine de catre oameni.
Cruzimea este aproape endemica in societatea umana si ne putem chiar intreba ce anume ii
indeamna pe atat de multi oameni sa caute si sa se bucure de cruzime in viata lor. Cruzimile din
asa-numitele sporturi sunt demne de o considerabila atentie in aceasta directie. Oricum, acest
articol se ocupa in principal de calea vegetariana. Unii nu considera o cruzime sa mananci
animale si sugereaza chiar ca animelele sunt bine tratate atata timp cat sunt in viata. Bineinteles,
aceasta a devenit in mod evident neadevarat odata cu dezvoltarea metodelor de crestere
industrializata a animalelor si cu lipsa oricarei consideratii pentru comportamentul natural al
animalelor. Punerea viteilor in boxe care le impiedica accesul la mamele lor, la aerul deschis si
campurile verzi, care sunt habitatul lor natural, pastrarea pasarilor in sisteme intensive care le
interzic practic deschiderea aripilor si indeplinirea obiceiurilor lor naturale; acestea, impreuna cu
multe alte practici sunt toate bazate pe o lipsa de interes si de grija fata de animale.
Argumentele in favoarea lor sunt economice, totusi cei care practica asemenea cruzimi de
obicei sugereaza ca animalele prefera un asemenea tratament. Daca asemenea practici nu sunt
crude, ce sunt? Sugerarea, asa cum obisnuiesc unii, ca animalele nu ar alege sa iasa din
adaposturi sau alte conditii similare chiar daca usile ar fi lasate deschise, este mai mult rezultatul
conditionarii decat al alegerii. Un lucru este sigur, animalelor nu li se ofera aceasta alegere!
Societatea occidentala moderna are de dat raspunsuri la multe intrebari atunci cand incurajeaza o
dieta bazata pe produse animale sau carne. Din nefericire, cei din lumea aflata in curs de
dezvoltare vad un model atractiv in modul de viata occidental! Ei acorda o prea mica importanta
5

tratamentului animalelor si efectelor consumarii de carne asupra sanatatii si mediului
inconjurator. Presiunea demografica in multe tari in curs de dezvoltare este un argument
suficient pentru reducerea si abandonarea dietei bazate pe carne.
Productia animala in sisteme intensive concentreaza deseurile animale in loc sa le imprastie pe
camp in calitate de ingrasamant natural. Ceea ce pe vremuri era privit ca un lucru bun, acum
devine un motiv de ingrijorare si o problema economica. Depozitarea deseurilor este costisitoare
si problema este in stransa legatura cu cresterea consumului de carne. Fermierii pompeaza
deseurile in rauri, canale si alte cursuri de apa, in felul acesta poluand si distrugand ecosistemele
care au existat in buna stare un timp atat de indelungat. In plus, natura intensiva a cresterii
industrializate a animalelor implica raspandirea mult mai facila a bolilor, asa ca animalele sunt
tratate cu mari cantitati de antibiotice, stimulanti de crestere si produse similare. Pe de alta parte,
unele dintre acestea nimeresc in sistemul de circulatie a apei si sunt transportate in cursul de apa
de unde apa este din nou pompata pentru uzul oamenilor iar purificarea nu elimina toate aceste
reziduuri.
Multiplicarea numarului de cancere, boli de inima, boli de rinichi si ficat, precum si diabet si
alte probleme de sanatate, se afla in stransa relatie cu cresterea consumului de carne. Cercetarea
medicala furnizeaza dovezi ample asupra faptului ca o dieta vegetariana este mai buna pentru
sanatate si ca incidenta multor boli neplacute este mai putin comuna printre vegetarieni. Este
bine sa faci un anumit lucru din motive morale, dar este si mai bine cand se descopera ca de
asemenea este bine si pentru sanatate!
Extinderea vegetarianismului in lumea occidentala este consecinta dorintei tot mai puternice a
multor oameni sa traiasca mai omeneste, sanatos si in armonie cu mediul inconjurator. In
America de Nord, America de Sud, Europa si Australasia, exista o crestere continua si sensibila
a vegetarianismului. In Europa de Est si Europa Centrala, odata cu schimbarile politice, s-a
inregistrat un salt in interesul pentru vegetarianism. Miscarile vegetariene si pentru protectia
animalelor s-au dezvoltat si castiga din ce in ce mai multi simpatizanti. In Asia, incurajarea de
catre guvern a consumului de carne intimpina rezistenta din partea grupurilor vegetariene. Intr-o
tara ca India, cu o lunga istorie in Ahimsa, respectul pentru viata ce conduce la vegetarianism,
lupta pentru vegetarianism este condusa de grupuri religioase si morale ca si de environmentalisti
si medici care apreciaza beneficiile caii vegetariene. In Marea Britanie, dezvoltarea
vegetarianismului a fost foarte pregnanta in ultimii douazeci de ani, incat acum vegetarienii nu
mai sunt vazuti acum ca neobisnuiti, ci mai degraba ca facand parte din majoritatea oamenilor.
Mese vegetariene sunt disponibile in toate partile tarii si tinerii se reorienteaza catre
vegetarianism. Supermagazinele pun la dispozitie o gama larga de produse vegetale, inlesnind
astfel cumparaturile, si atragand atentia consumatorilor de carne asupra marii varietati de hrana
6

vegetariana sanatoasa si umana pe care o consuma vegetarienii. Linda McCarney, sotia
faimosului Beatle, Paul McCartney (amandoi deveniti recent sponsori ai Societatii Vegetariene a
Regatului Unit), a produs o intreaga gama de produse din imitatie de carne, inclusiv placinte si
carnati care atrag multi oameni care nu se considera vegetarieni. Asemenea manifestari sunt din
ce in ce mai mult reproduse si in alte tari.
Tehnologia moderna are de raspuns la multe intrebari in ce priveste comportamentul oamenilor
fata de animale. In ultimul timp, progresele din biotehnologie si inginerie genetica au condus la
noi moduri de a folosi animalele pentru interesele oamenilor, iar moralitatea pare a fi prea putin
implicata cand este vorba de modurile in care speciile pot fi manipulate pentru a permite
oamenilor sa le exploateze mai cu spor. Daca oamenii au drepturi asupra animalelor, ar putea fi
de asemenea puse in discutie si responsabilitatile lor. Aceasta inseamna ca ei ar trebui sa ia in
considerare si animelele, cu bunastarea lor. Din nefericire, situatia actuala ne arata ca acestor
lucruri li se acorda prea putina (acolo unde exista) atentie ce catre marea majoritate a oamenilor.
Singurele probleme care ii ingrijoreaza pe ei este sa mareasca pe cat posibil beneficiile
economice pe seama animalelor.
Adesea auzim ca de vreme ce animalele sunt specii diferite de oameni, modul in care le tratam
nu este important. Bineinteles, oamenii care exprima asemenea puncte de vedere s-ar putea sa nu
fie prea ingrijorati de modul cum sunt tratate alte societati umane. Multi dintre noi pot vedea
legatura dintre cele doua. Oamenii care trateaza pe ceilalti oameni cu respect sunt mai predispusi
sa arate respect si fata de alte specii. Nu o data s-a auzit ca grija fata de animale ar trebui
inlocuita cu grija fata de oameni. Cei care sunt interesati de drepturile animalelor sunt in mod
normal la fel de ingrijorati de suferinta umana.
Se cunoaste faptul ca animalele simt durerea si suferinta si manifesta spaima. Nu putem
intelege pe deplin procesele lor de gandire, dar exista dovezi ample ca animalele au propriile lor
societati si mod de viata. Cine are dreptul sa declare in fata timpului ca drepturile lor ar trebui sa
fie catusi de putin mai reduse decat cele presupuse normale si la care aspira oamenii? Multe
animale sunt mai putin inteligente decat oamenii dar exista variatii considerabile de inteligenta si
la oameni. Daca se afirma ca inteligenta redusa a multor animale ne da dreptul sa le tratam cum
dorim, fara grija reala, atunci s-ar putea de asemenea pune problema ca oamenii mai putin
inteligenti sa fie tratati in mod similar. Intr-adevar, anumite filosofii politice, desi foarte mult
discreditate, au adus in discutie acest argument.
Noi ne aflam pe aceasta planeta pentru un timp limitat si modul in care interactionam cu
planeta va afecta viitoarele generatii, poate chiar pana la sfarsitul lumii sub forma pe care o
cunoastem noi. Se poate afirma ca este in interesul nostru sa minimizam suferintele si relele
practici pe care le sufera animalele si oamenii, si sa ne indreptam catre o lume mai umana,
7

impacata cu sine. Presupunand ca acesta este un tel de atins pe care marea majoritate a oamenilor
il doresc, atunci e nevoie sa imbunatatim tratamentul oamenilor si animalelor. Oamenii in
general doresc sa traiasca o viata sanatoasa si calea vegetariana este una care duce in aceasta
directie, minimizand in acelasi timp suferintele altor specii de animale. Intreaga cale a
consumatorilor de carne este bazata pe ipocrizie. Oamenii utilizeaza unele animale ca mascote
si le trateaza intr-un mod special. Alte animale sunt privite ca daunatoare sau ca hrana asa ca lor
nu li se asigura grija si protectia de care beneficiaza 'mascotele'. Merita sa amintim ca, in multe
tari, daca cineva ar trata animalele preferate ale altcuiva in modul in care sunt tratate animalele in
ferme, ar putea fi pasibil de judedata. Multe animale salbatice nu primesc protectie legala de loc,
si sunt la dispozitia vanatorilor si a oricarui altul pentru a fi urmarite si tratate dupa bunul plac.
Problema care se pune este ca viitorul lumii este in stransa relatie cu modul in care noi tratam
vietuitoarele mai slabe care traiesc alaturi de noi. Cruzimea si rautatea ar trebui sa nu joace nici
un rol intr-o societate civilizata. Desi ades noi declaram ca suntem civilizati, as indrazni sa afirm
ca aceasta este departe de adevar. In prezent noi privim sclavia cu groaza si ne pare greu de
inteles cum de asemenea practici au rezistat atat de mult timp, si pana si in zilele noastre mai
exista in unele parti ale lumii. Pe masura ce ne indepartam de sclavia umana, trebuie sa privim la
pasul urmator, si sa ne indepartam si de la sclavia animalelor. Atat pentru motive morale cat si
pentru motive egoiste, telul nostru trebuie sa fie o lume vegetariana fara exploatare si cruzime
catre oameni si alte animale. Daca nu ne framantam acum, viitorul tuturor creaturilor va continua
sa fie negru.
Religie
Religia animal sau zoolatrie, se refer la ritualele religioase care implic animale, n special
societile pre-moderne glorificarea divinitii animalelor sau sacrificii de animale. Originile
culturii animalelor au fost abectul a numeroaselor teorii.
n Egiptul antic Panteonul Egiptean a fost foarte pasionat de zoomorfism, avnd multe animale
sacre precum: pisicile erau considerate mama sau ceatorul, Bastet era considerat zeia egiptean
a pisicilor, babuini, crocodile, peti, oareci,psri, cini, acali, erpi, anghil(peti rpitori care
seaman cu erpii) i scarabeni (insect din ordinal coleopterelor)
n Mitologia Greco-Roman ne spune c vitele erau considerate animale sacre n Hinduism
erau respectate i de grecii antici. n Grecia, Italia i Egipt era venerat capra.
n Asia Central erau elemente precum amaismul, de asemenea samaismul era cunoscut sub
numele de spirete asistente, spirete pzitoare sau spirete ajuttoare, spiretele animalelor
8

erau o parte integrat a activitile unui aman. Cu ct mai multe spirete de animale are sub
control cu att este mai puternic. Atunci cnd un aman se pregtea s cltoreasc spiritual n
lumea exterioar, animalele erau o component cheie care l asistau n munca sa. Existau trei
motive principale pentru care un aman fcea o astfel de cltorie: s gseasc un suflet pierdut,
s duc spiritul unui animal la zeii cei mari sau pentru a conduce un suflet la locul su de odihn
din lumea cealalt. Toate acestea erau extrem de importante pentru adepii amanismului i
animalele erau extrem de importante n uurarea eforturilor amanului.
n Iran exist o legend conform cruia regale Cyrus a fost abandonat la natere, asemenea lui
Romuls i Remus, supraveuete fiind alptat de o lupoaic.
n India animalele sacre sunt vacile pe care le intalnesti peste tot, fiind parte a peisajului, fie el
urban sau nu. Serpii, pe de alta parte, in special cobrele, sunt un simbol al prosperitatii si desi te
poti intersecta cu ele si in natura, cu siguranta le poti privi mai indeaproape in orase. In unele
zone din india (cel putin), sobolanii sunt considerati animale sacre si le este oferit cel mai regesc
tratament.
Lege
O noutate pentru Romania, legea privind protectia animalelor reglementeaz msurile necesare
pentru asigurarea conditiilor de viat si bunstare ale animalelor cu sau fr detintor. Legea nu
se aplica populatiei canine fr stpn de pe teritoriul Romniei, a carei gestionare se
reglementeaz prin lege special.

n sensul prezentei legi, prin ru tratament se ntelege comportamentul brutal, abuzul n
utilizarea animalelor, maltratarea si supunerea animalelor la eforturi inutile, precum si
neasigurarea conditiilor minime necesare vietii si bunstrii acestora. Detintorii de animale pot
detine animale slbatice, potrivit legii, numai dac sunt autorizati de directia veterinar si pentru
siguranta alimentelor judetean, respectiv a municipiului Bucuresti.

Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile n cazul tierii sau uciderii. Tierea
animalelor se va efectua cu respectarea prevederilor legale specifice n vigoare.
Contraventiile prevazute de aceasta lege au ca rezultat aplicarea unor sanctiuni cu amenda care
merg de la 2 milioane la 20 de milioane de lei. Constatarea contraventiilor si aplicarea
sanctiunilor se fac de persoane mputernicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul
Autorittii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului
Administratiei si Internelor.
9


Legea poate fi citita mai jos, in integralitatea sa.

Lege nr. 205 din 26/05/2004, privind protectia animalelor

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14/06/2004

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaz msurile necesare pentru asigurarea conditiilor de
viat si bunstare ale animalelor cu sau fr detintor.
(2) Gestionarea populatiei canine fr stpn de pe teritoriul Romniei se reglementeaz prin
lege special.
Art. 2. - n sensul prezentei legi, prin detintor de animale se ntelege proprietarul, persoana
care detine cu orice titlu valabil, precum si orice persoan fizic sau juridic n ngrijirea creia
se afl animalul.
Art. 3. - Detintorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare
si de zooigien privind adpostirea, hrnirea, ngrijirea, reproductia, exploatarea, precum si a
celor referitoare la protectia si bunstarea animalelor.
Art. 4. - Detintorii de animale au obligatia de a avea un comportament lipsit de brutalitate fat
de acestea, de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute,
precum si de a nu le prsi sau izgoni.
Art. 5. - (1) Detintorii de animale au obligatia de a asigura acestora, n functie de nevoile
etologice, specie, ras, sex, vrst si categorie de productie, urmtoarele:
a) un adpost corespunztor;
b) hran si ap suficiente;
c) posibilitatea de miscare suficient;
d) ngrijire si atentie.
(2) Detintorilor de animale le este interzis s aplice tratamente rele, precum: lovirea,
schingiuirea si alte asemenea cruzimi.
Art. 6. - (1) n sensul prezentei legi, prin ru tratament se ntelege comportamentul brutal, abuzul
n utilizarea animalelor, maltratarea si supunerea animalelor la eforturi inutile, precum si
neasigurarea conditiilor minime necesare vietii si bunstrii acestora.
(2) n sensul prezentei legi, prin cruzime fat de animale se ntelege:
10

a) omorrea animalelor, din perversitate, precum si prin practicarea tirului pe animale domestice
sau captive;
b) organizarea de lupte ntre animale sau cu animale;
c) folosirea de animale vii pentru dresajul cinilor sau pentru a le controla agresivitatea;
d) folosirea de animale pentru expozitii, publicitate, realizare de filme sau n scopuri
asemntoare, dac aceste activitti le provoac acestora suferinte fizice si psihice, afectiuni sau
rniri;
e) abandonarea unui animal a crui existent depinde de ngrijirea omului;
f) administrarea de substante destinate stimulrii capacittilor fizice ale animalelor n timpul
competitiilor sportive, sub forma dopajului.
Art. 7. - Animalele folosite n scopuri stiintifice sunt supuse unor reguli de protectie specifice,
fr a li se provoca suferinte inutile.
Art. 8. - (1) Autoritatea National Sanitar Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor*)
reprezint autoritatea national n domeniul protectiei animalelor.
(2) Conditiile de detinere, adpostire si ntretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al
presedintelui Autorittii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
___________
*) Conform art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004, aprobat prin Legea nr. 215/2004,
Autoritatea National Sanitar Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor se nfiinteaz prin
reorganizarea Agentiei Romne pentru Siguranta Alimentelor, a Agentiei Nationale Sanitare
Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, precum si a unor
servicii care functioneaz n structura aceluiasi minister.

11

Surse bibliografice
http://www.emaramures.ro/stiri/92854/ (data: 24.03.2014)
http://unica.ro/referat-Legea_privind_protectia_animalelor-6057.html (data: 01,04,2014)
http://www.e-pets.ro/articole/protectia/nimalelor/din/tara/noastra (data: 26.04.2014)