Sunteți pe pagina 1din 8

Protectia apei in dreptul intern

Prima lege privind protectia apei a fost data in tara noastra in 1924, care a concretizat prevederile
Costitutiei din 1923, declarand bunuri publice apele care produc forta motrice, ca si cele ce pot fi
utilizate in interes obstesc, reglementand folosirea si amenajarea lor.
Dupa al doilea razboi mondial, regimul juridic a fost reglem prin 8/1974 legea apeor si legea nr
5/1989 privind gospodarirea nationala, protectia si asigurarea calitatii apelor.
In prezent, regiml juridic al apelor este reglementat de legea 107/1996 legea apelor, cu modif si
complet ulteriaore.
Proprietatea asupra apelor

Apele fac parte din domeniul public al statului.


Potrivit 136 alin 3 din Constitutie, epele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plaja,
marea teriotriala, resursele naturale ale zonelor economice si ale platoului continental, fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice.
Bunurile apartinand proprietatii publice sunt inalienabile, ceea ce nu exclude, ci din potriva,
presupune integrarea lor in circuitul economic si juridic.
In acest sens, constitutia prevede ca modalitati juridice de puneri in valoare a bunurilor
proprietate publica, administrarea, concesionarea, inchirierea si darea in folsinta gratuita institutiilor
publice.
In completarea prevederilor constitutionale, art 3 din legea apelor prevede ca apartin
domeniului public al statului apele de suprafata cu albiile minore in lungimi mai mari de 5 km si bazine
hidrografice mai mari de 10 km2, malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, faleza si plaja marii cu
bogatiile naturale si marea teritoriala si fundul apelor maritime.
Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si bazine hodrografice cu mai mici de 10 m2
apartin detinatorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care acestea se formeaza sau curg.
Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei apartin
proprietarului albiei apei.
Legea consacra principiul dupa care resursele de apa de suprafata si subterane sunt monopol
natural de interes strategic.

Administrarea si folosirea apelor si a albiilor acestora

Apele din domeniul public se dau in administrare Administratiei Nationale Apele Romane de
catre Ministerul Mediului.
Administrarea bazinelor hidrografice se realizeaza la nivelul districtelor de bazin, de catre
directiile de apa din subordinea Administratiei Nationale Apele Romane.
Suprafetele terestre si acvatice din cuprinsul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt in
administrarea Administratiei Rezervatiei Delta Dunarii.
In ceea ce priveste folosinta apelor, ea poate fi libera pentru nevoi de baut, adapat, spalat si
nevoi gospodaresti, pentru care nu se folosesc instalatii de capacitate mare, si autorizata in cazul
alimentarilor cu apa potabila si industriala, irigatii, navigatie, producerea energiei electrice, etc.
In cazul in care debitele de apa nu pot fi asigurate tutoror utilizatorilor, legea stabileste o serie
de prioritati, astfel, au prioritate fata de alte folosinte: apa necesara satisfacerii nevoilor populatiei, apa
necesara sectorului zootehnic, refacerea rezervei de apa dupa inundatii, debitele necesare mentinerii
echilibrului ecologic al habitatelor acvatice. Tot in folosinta apei se pot rezerva si restrictii temporare
atunci cand, din cauza secetei sau a altor calamitati naturale, debitele de apa nu sunt suficiente pentru
toti utilizatorii. Aceste restricitii se stabilesc prin planuri speciale, elaborate de directiile de apa, cu
consultarea utilizatorilor autorizati si cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane.
In ceea ce priveste flosinta albiilor si aceasta poate fi libera, de catre orice persoana, pe proprie
raspundere, pentru plimbare si recreere, cu conditia de a nu aduce prejudicii albiilor, malurilor si
riveranilor si autorizata, in ce priveste albiile minore, plajele si tarmul marii in alte scopuri decat
plimbare si recreere.
Tot in legatura cu folosinta apei, lega apaelor foloseste o serie de servituti, astfel art 26 consacra
servitutea naturala, instituita pentru detinatorii terenurilor din aval, de a primi apele care se scurg in
mod natural de pe terenurile situate in amonte.
Art 28 din l apelor instituie si o serie de servituti legale permanente, pe care sunt obligati sa le
acorde riveranii fara a percepe taxe in anumite zone stabilite in comun cu Administratia Nationala
Apele Romane.
Servitutiile legale privesc:

1. trecerea sau circulatia personalului, cu atributii de sericiu in gospodarirea apelor in scopuri


indeplinirii acestora;
2. amplasarea in albie si pe maluri de borne, repere, aparate de masura si control sau instalatii
privind regimul apelor;
3. transportul si depozitarea temporara a materialelor si instalatiilor pentru interventii operative in
caz de inundatii;
4. transportul si depozitarea temporara de materiale si utilaje, in cazul executarii unor lucrari de
intretinere, reparatii sau foraje hidrogeologice.
Sunt scutite de servituti permanente: cladirile, curtile si gradinile aferente locuintelor, monumentele
publice, cimitirele si bisericile, precum si parcurile declarate monumente ale naturii.
Pentru realizarea unor lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice si a altor lucrari de utilitate
publica, pot fi expropriate, cu acordarea de despagubiri, sau ocupate temporar, contra plata, terenuri si
constructii, in conditiile legii.

Gospodarirea apelor

Activitatea de gospodarire cantitativa si calitativa a apelor are ca scop valorificarea potentialului


lor natural, folosirea si protectia resurselor acvatice, precum si apararea impotriva inundatiilor si a altor
fenomene meteorologice periculoase.
Toate activitatile de gospodarire se desfasoara in conformitate cu prevederile strategiei nationale
in domeniul apelor, aprobata pentru periaoda 2000 2020 prin hotarare de guvern si a Planului
National, elaborat in baza acestei strategii.
Gospodarirea apelor se desfasoara in baza a 2 principii:
1) principiul solidaritatii umane si a interesului comun, prin colaborare la toate nivelurile a
utilizatorilor de apa, a reprezentatntilor colectivitatilor locale si a populatiei pentru realizarea
maximului de profit social;
2) principiul poluatorul plateste, in baza caruia cel ce polueaza trebuie sa plateasca atat constul
complet al activitatiilor proprii, cat si constul activitatilor publice pentru a reduce poluarea
produsa asupra mediului.

Activitatea de gospodarire se realizaza pe bazine hidrografice, luandu-se in considerare, in mod


unitar, atat apele de suprafata, cat si apele subterane.
Informatiile hidrometeorologice, hidrologice si de gospodarire a apelor, obtinute prin Directiile
Apelor de la unitati specializate autorizate, constituie Fondul national de Date de Gospodarire a Apelor
care se intocmeste si se tine de catre Administratia Nationala Apele Romane. Acest fond, impreuna cu
evidenta apelor din domeniul public, formeaza cadastrul apelor.
Folosirea datelor din Fondul National de Gospodarire a Apelor de catre persoanele fizice si
juridice se face contra cost.

Protectia juridica a apelor

Se realizeaza sub 2 aspecte:


1. protectia cantitativa
2. protectia calitativa

Pentru protectia cantitativa, utilizatorii de apa sunt obligati sa economiseasca apa, sa o foloseasca
judicios, sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii, sa foloseasca cele mai bune tehnici
dispobibile s.a.
In ceea ce priveste protectia calitativa, legea interzice si pedepseste poluarea intentionata a
resurselor de apa.
Normele de calitate a apei se aproba prin hotarare de guvern, la propunerea Ministerului
Mediului, iar limitele de descarcare a poluantilor in sursele de apa sunt limite maxime, fiind interzisa si
sanctionata depasirea lor.
Persoanele juridice utilizatori de apa sunt obligati se intocmeasca planuri proprii de prevenire si
poluare a poluarilor accidentale.
Persoanele fizice si juridice care au suferit daune cauzate printr-o poluare accidentala, au
dreptul la despagubire din partea poluatorului.

Pentru protectia calitativa a surserolor de apa, legea prevede si o serie de interdictii, cum sunt:
-

interzicerea punerii in functiune a obiectivelor economice noi sau dezvoltarea celor existente,
fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare sau a
altor instalatii care sa asigure calitatea apelor la parametrii prevazuti de lege.

Depozitarea pe malurile de apa a rumegusului si a deseurilor nebiodegradabile

Spalarea autovehiculelor in cursurile de apa s.a.*


Pnetru protectia apelor de suprafata si mai ales pentru conservarea habitatelor si speciilor

acvatice, se stabilesc zone de protectie speciala care sunt evidentiate intr-un registru special tinut de
Administratia Natonala Apele Romane.
Protectia Nationala a Albiilor minore si a gospodaririlor.

Alebele minore sunt administrate de catre Administratia Nationala Apele Romane, imrepuna cu
administratia cadastrelor funciare si cu detinatorii terenurilor respective.
Pentru protectia albiilor, a malurilor si a constructiilor hidrotehnice, se stabilesc zone de
protectie.
Lucrarile care se construiesc pe ape sau sunt in legatura cu apele, cum sunt cele care asigura
gospodarirea apelor in diguiri si baraje, cele care privesc schimbarea cursului de apa s.a se realizeaza
pe baza unor documentatii care trebuie sa asigure securitatea necesara, avand in vedere atat interesele
protectiei amplasamentului, cat si ale protectiei mediului .
Legea prevede obligatia utiliaztorilor de apa de a solicita si obtine in faza de priectare un aviz
de gospodarire a apelor.
Pentru punerea in functiune si exploatarea lucrarilor construite pe ape sau in legatura cu apele
este nevoie de autorizatia de gospodarire a apelor. Avizul isi mentine valabilitatea pe toata perioada de
realizare a lucrarilor si isi pierde aceasta valabilitate dupa 2 ani, daca executia lucrarilor nu a inceput in
acest interval.
Un nou aviz se poate emite numai daca se respecta integral prevederile documentatiei si cu
minimum 2 luni inainte de expirarea primului aviz.
Autorizatia de gospodarire a apelor se solicita pentru punerea in functiune a obiectivului, pe
baza documentatiei tehnice si a avizului de gospodarire.

Ea se emite de administratia Natuonala Apele Romane prin directiile de apa si poate fi revizuita
in una din urmatoarele situatii:
1) apar modificari tehnologice
2) la restrangerea activitatii
3) la finalizarea unor masuri cuprinse in prograul de etapizare
4) in cazul unor situatii care pot infuenta valoarea emisiilor de apa.
Autorizatia se modifica sau se retrage de catre emitent fara plata vreunor despagubiri, in situatii
care privesc:
a) salubritatea publica
b) prevenirea sau asigurarea combaterii inundatiilor
c) in caz de pericol pentru mediul acvatic
d) in cazuri de forta majora, datorita schimbarilor naturale privind resurselor de apa
e) in situatia abandonarii sau intretinerii necorespunzatoare a lucrarilor si instalatiilor
f) pentru nerealizarea de catre beneficiar a prevederilor programului de etapizare, precum si cu
plata unor despagubiri, atunci cand apar cerinte noi de apa care trebuie satisfacute cu prioritate.
Autorizatia se suspenda fara acordarea de despagubiri atunci cand:
1) nu respecta conditiile impuse initial;
2) lucrarile si instalatiile nu prezinta siguranta in exploatare;
3) pentru abateri repetate si grave de la conditiile de folosire sau evacuare a apei;
4) in cazul unei poluari accidentale, care ameninta sanatatea populatiei sau produce daune
mediului inconjurator.
Protectia cursurilor de apa si a lacurilor internationale

Face substanta peste 360 de tratate bi si multi laterale care impreuna alcatuiesc substanta
dreptului fluvial.

Poluarea cursurilor de apa internationale. A facut relativ tarziu obiectivul reglementarilor juridice, in
jurul anilor 1950 1960 cand poluarea cursurilor de apa si a lacurilor internationale a devenit
alarmanta.
Unul din primele texte adoptate de o organizatie neguvernamentala si anume Asociatia de Drept
International in Materia Prevenirii Poluarii Cursurilor de Apa Regulile de la Helsinki, adoptata in
anul 66.
Potrivit art 6 din acest document, fiecare stat din cadrul unui bazin de drenaj international are
dreptul la o cota rezonabila si echitabila de folosire a apelor bazinului, fiind obligat sa nu cauzeze noi
forme de poluare a apelor si nici sa contribuie la cresterea poluarii existente.
Potrivit Regulilor de la Helsinki, poluarea nu este in sine o utilizare a apei, ci o alterarea a
calitatilor ei. Ea reprezinta o schimbare daunatoare in compozitia naturala in condinutul lor a calitatea
apei, produsa prin interventia factorului uman.
In 68, Consiliul Europei a adoptat Carta Europeana a Apei, fiind primul document ce a emanat
de la o organizatie interstatala regionala, in care sunt enuntate principiile in materie si anume:
-

resursele de apa nu sunt inepuizabile;

calitatea apei trebuie protejata in functie de utilizarea ei;

apa este un patrimoniu universal

apa nu are frontiere

Tot in 68 si tot CE a adoptat Acordul European asupra Limitarii Folosirii Detergentilor


nebiodegradabili in procesele de spalare si curatare.
Etapa urmatoare in evolutie este marcata de Conferinta de la Stocholm care prin declaratia
adoptata, desi nu prevede Masuri Explicite de Protectie a Apelor Continentale Impotriva poluarii,
stabileste totusi principiul dupa care rezidurile de materii toxice sau alte materii, precum si degajarile
de caldura trebuie sa fie stopate.
In cadrul conferintei Natiunilor Unite sin 67, in ce priveste punerea in valoare a resurselor de
apa sectionate de frontiera, s-a recomandat elaborarea unor programe comune pentru amenajarea
coordonata a acestor resurse.

Protectia cursurilor de apa si a lacurilor Internationala

Un prim document este Proiectul de Conventie Europeana asupra Protectiei Cursurilor de Apa
Internationale Impotriva Poluarii de la Strasburg 73. Reprezinta in primul rand un tratat cadru ale carei
prevederi au stat si stau la baza negocierilor dintre state.
In al doilea rand, prevede intre parti obligatii generale si specifice, reglementeaza deversarea in
albiile cursurilor de apa internationala a substantelor periculoase.
Propune norme de calitate a apei.
Reglementeaza deversarea in albiile cursurilor de apa internationale a substantelor periculoase.
Ca obligatii generale mentionam:
-

statele parti se angajeaza sa ia in legatura cu apele de suprafata, din teritoriul lor, precum si cu
fluviile internationale pe care le traverseaza, masuri de prevenire ale noilor forme de poluare si
de reducere graduala a poluarii existente.

Cooperarea prin schimbul de informatii si activitati de cercetare pentru reducerea poluarii


existente.

Ca oblgatie speciala, substantele pericuoolase sunt impartite pe2 liste:


-

lista a sau lista neagra, care cuprinde substantele neobisnuit de vatamatoare, a caror deversare
este in principiu interzisa;

lista b sau lista cenusie, care cuprinde substantele vatamatoare, a caror deversare se poate face
de la caz la caz, in anumite conditii:

a) normele de calitate a apei sunt norme minime care trebuie respectate in fiecare punct de frontiera
unde cursul de apa traverseaza 2 state parti si norme speciale, reglementate ca standarde de calitate a
apelor.