Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializarea Administratie Publica Anul II,

Zi, Grupa a II-a

Protectia juridica a apelor

Coordonator Lect. Drd. Ungureanu Ciprian

Student Lacatus Iuliana

Cuprins

1. Notiunea de apa 2. Importanta apelor 3. Clasificarea apelor 4. Managementul intern al apelor 5. Poluarea apelor 6. Protectia juridica a apelor 7. Raspunderi si sanctiuni 8. Bibliografie

1.Notiunea de apa
Apa, ca un lichid transparent si incolor, care in stare pura, este o combinatie de oxigen si hidrogen, este unul din elementele componente ale mediului natural, o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata.1 Apa apare ca un element indispensabil pentru viata, individ si societate. Ea este materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport. Apa este un factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic. Cea mai mare cantitate de apa existenta pe glob ( 97 % ) se afla in oceane si mari. Calotele de gheata ale polilor contin, ceva mai mult de 2 % din totalul de apa, iar fluviile, raurile, lacurile, panzele subterane de apa si atmosfera, abia 1 %, procent infim care constituie in mod obisnuit sursa aprovizionarii cu apa a omului.2 Datele stiintifice arata ca la fiecare 15 ani consumul de apa se dubleaza. Solicitarile crescande de apa reclama o noua abordare a utilizarii resurselor de apa dulce de care se dispune pe glob.

1 2

Ernest Lupan, Dreptul mediului, Lumina Lex, Bucuresti, 2001 Stefan Tarca, Dreptul mediului, Lumina Lex, Bucuresti, 2005

2. Importanta apelor
Considerata, multa vreme, ca o sursa inepuizabila a naturii, apa se dovedeste a nu fi, totusi, disponibila in cantitati suficiente si de o calitate corespunzatoare nevoilor de folosire, in anumite perioade si in anumite regiuni ale Terrei. Cerintele firesti si permanente de apa duc la cresterea substantiala si neintrerupta a consumului de apa, ce nu mai poate fi satisfacuta totdeauna in regimul natural al surselor de apa, impunand realizarea de baraje, lacuri de acumulare, derivatii si canale magistrale. Totodata, cresterea volumului de ape utilizate conduce la necesitatea dezvoltarii lucrarilor de epurare a apelor si la luarea masurilor de protectie a calitatii acestora. Se constata, in acelasi timp, o crestere a valorii pagubelor produse de inundatii, ce face necesara executarea de lacuri de acumulare pentru atenuarea viiturilor, regularizari de albii, efectuarea lucrarilor de intretinere a albiilor.

3.Clasificarea apelor

Apele se pot clasifica dupa mai multe criterii, al administrarii lor, al asezarii lor, al destinatiei lor economice, al formei de proprietate. A. Dupa criteriul administrarii lor, apele pot fi internationale, teritoriale si nationale. Apele internationale sunt acelea cu privire la care statul roman este riveran cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele tarii, precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale. Apele teritoriale numite si maritime interioare sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre larg, a caror intindere si delimitare se stabilesc prin lege. Apele nationale sunt fluviile, raurile, paraurile, canalurile si lacurile navigabile interioare, precum si apele fluviale si raurile de frontiera stabilite prin acte juridice internationale. B. In functie de asezarea lor, se disting ape de suprafata si ape subterane. Apele de suprafata se gasesc deasupra solului fie in miscare ( ape curgatoare ), fie ramanand, in principiu, in acelasi loc ( lacuri ). Apele subterane se gasesc la o adancime oarecare sub pamant, nefiind vizibile la suprafata. C. Dupa destinatia lor economica distingem ape de folosinta generala, ape destinate industriilor, ape destinate agriculturii si ape cu destinatii speciale. Apele de folosinta generala sunt cele destinate, in principal, satisfacerii nevoilor populatiei. Apele destinate industriilor sunt cele folosite in activitatile industriale pentru realizarea unor produse noi. Apele destinate agriculturii sunt, in special, cele folosite pentru irigatii. Apele cu destinatii speciale sunt cele utilizate pentru navigatie, pentru pescuit, pentru producerea energiei electrice. D. Dupa criteriul formei de proprietate, legiuitorul distinge ape apartinand domeniului public si ape apartinand domeniului privat. Apele apartinand domeniului public sunt cele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime. Apele apartinand domeniului privat sunt cele cuprinse in albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 km, pe care apele nu curg permanent.

4.Managementul intern al apelor


Dispozitiile juridice cu caracter managerial sunt prevazute in Legea Nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor Nr. 107/1996, care a introdus la articolul 1 alineatul 6 urmatorul text : Conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic, in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa, au la baza principiile precautiei, prevenirii, evitarii daunelor la sursa si poluatorul plateste si trebuie sa tina seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate in Delta Dunarii si Marea Neagra, deoarece echilibrul acestora este strans influentat de calitatea apelor interioare care se varsa in acestea. In cadrul districtelor hidrografice se identifica toate corpurile de apa folosite pentru captarea apei destinate consumului uman.Potrivit articolului 23 obiectivele managementului de protectie a apelor si mediului acvatic sunt : a) Prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafata ; b) Protectia, imbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de apa de suprafata in scopul atingerii starii bune a acestora, pana la data de 22 decembrie 2015 ; c) Protectia si imbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate in scopul realizarii unui potential ecologic bun sau a unei stari chimice bune a acestora, pana la data de 22 decembrie 2015 ; d) Reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar periculoase; e) Prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane ; f) Protectia, imbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de ape subterane si asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat si reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane, pana la data de 22 decembrie 2015 ; g) Inversarea oricarei tendinte semnificative si durabile de crestere a concentratiei oricarui poluant rezultate din impactul activitatii umane, pentru a reduce in mod progresiv poluarea apei subterane.

5.Poluarea apelor
3

Legea Nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor Nr. 107/1996

Prin poluarea apei intelegem orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a acesteia peste o limita admisibila stabilita prin lege, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea. Poluarea apelor este un fenomen general care poate fi intalnit oriunde pe Terra, nefiind specific unei anumite zone. Apele de orice fel sunt expuse permanent poluarii, ce afecteaza calitatea acestora, iar folosirea necorespunzatoare si risipirea lor in domeniul economic si social reduce cantitatea de apa ce ne sta la dispozitie. Poluarea apei este produsa de cel putin cinci categorii de poluanti : de natura fizica, chimica, biologica, bacteriologica si radioactiva. Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt substantele radioactive ( depunerile radioactive care ajung in ape cu ploaia, apele folosite in uzinele atomice, deseurile radioactive ) si apele termale ( deversarea in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale ). Poluarea chimica a apelor se produce prin infectarea cu plumb, mercur, azot, fosfat, hidrocarburi, detergenti, pesticide. Prin nerespectarea obligatiilor lor legale si incalcarea interdictiilor pe care le stabileste legea, utilizatorii de apa contribuie si la scaderea cantitatilor de apa necesare populatiei si economiei. Aceasta si poluarea calitatii apelor pot avea consecinte negative deosebite in privinta sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor.

6. Protectia juridica a apelor


In privinta protectiei apelor, apar doua probleme fundamentale : asigurarea cantitatilor de apa necesare consumului uman, animal, agricol, industrial si luarea masurilor corespunzatoare pentru respectarea calitatii stiintific fundamentate a apelor. Statul, prin organele sale competente, este chemat sa urmareasca daca persoanele vizate isi indeplinesc obligatiile legale privind protectia apelor si respecta interdictiile stabilite, tot de lege, in acest domeniu. Acest control al respectarii reglementarilor de protectie a apelor este organizat si exercitat de catre autoritatile de mediu, de ape, de sanatate si de alte autoritati, potrivit competentelor legale. Aceste organe sunt chemate sa ia cele mai eficiente masuri pentru protectia apelor, in limitele competentei lor legale si ale posibilitatilor economico- financiare ale statutului si societatii. Legea reglementeaza un mecanism economic pentru conservarea, refolosirea si economisirea apei, incurajand aceste comportamente prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifeste o preocupare constanta in protejarea cantitatii si calitatii apei, precum si prin aplicarea de penalitati celor care risipiesc sau polueaza resursele de apa. Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor, evacuand, o data cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si in cantitati mai mici decat cele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor.

7. Raspunderi si sanctiuni
1.Raspunderea contraventionala In articolul 87 din Legea apelor Nr. 107/1996 sunt enumerate 53 de fapte considerate contraventii in domeniul apelor, dintre care prezentam cateva, mai semnificative: o Executarea sau punerea in functiune de lucrari construite pe ape sau care au legatura cu apele, precum si modificarea sau extinderea acestora, fara respectarea avizului sau autorizatiei de gospodarire a apelor ; o Folosirea resurselor de apa de suprafata sau subterane in diferite scopuri, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, cu exceptia satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii ; o Evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum si descarcarea de reziduuri si orice alte materiale in resursele de apa, fara respectarea prevederilor avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor ; o Nerespectarea de catre agentii economici a obligatiei de a solicita autorizatia de gospodarire a apelor, la termenele stabilite ; o Neintretinerea corespunzatoare a malurilor sau albiilor in zonele stabilite, de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta a apei sau de catre detinatorii de lucrari ; o Practicarea, in lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabila, a pisciculturii in regim de furajare a pestilor ; o Varsarea sau aruncarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase ; o Inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarii accidentale sau neaplicarea acestora; o Inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate ; o Neparticiparea la actiunile de aparare impotriva inundatiilor, de combatere a secetei sau a altor calamitati naturale.

2.Raspunderea penala In afara faptelor care, desi sunt contraventii, pot fi savarsite in anumite conditii cand sunt considerate infractiuni, in articolul 92 din Legea apelor Nr. 107/1996 sunt reglementate mai multe infractiuni in domeniul apelor. Astfel, evacuarea, aruncarea sau injectarea in apele de suprafata sau subterane, in apele maritime interioare sau in apele marii teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante in stare solida lichida sau gazoasa, bacterii sau microbi, in cantitati sau concentratii care pot schimba caracteristicile apei, facand-o astfel daunatoare pentru sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, pentru viata animalelor si mediul de viata, pentru productia agricola sau industriala ori pentru fondul piscicol constituie infractiuni si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. La fel, constituie infractiune utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri fara autorizatia de gospodarire a apelor si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati sau depasirea cantitatii de apa alocate, daca are un caracter sistematic sau a produs o perturbare in activitatea unor unitati de ocrotire sociala ori a creat neajunsuri in alimentarea cu apa a populatiei, constituie tot infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Poluarea in orice mod a resurselor de apa, daca are un caracter sistematic si produce daune utilizatorilor de apa din aval constituie, de asemenea, infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. Fapta savarsita impotriva unei colectivitati, prin otravire in masa, provocare de epidemii sau de alte consecinte deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau a infectarii apei, se pedepseste potrivit Codului penal.

3.Raspunderea civila Raspunderea civila, in cazul poluarii apelor, intervine ori de cate ori prin contraventie sau infractiune savarsite in acest domeniu se cauzeaza si un prejudiciu patrimonial. Aceasta raspundere are caracter obiectiv, independent de culpa. In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara.

8. Bibliografie
1. Ernest Lupan, Dreptul mediului, Lumina Lex, Bucuresti, 2001 2. Stefan Tarca, Dreptul mediului, Lumina Lex, Bucuresti, 2005 3. Legea Nr. 310/2004 privind modificarea si completarea Legii apelor Nr. 107/1996