Sunteți pe pagina 1din 5

Subiectul 1: Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic. 1.1 Caracterizati formele de folosire a aerului atmosferic. 1.2.

Determinati concentratia maxima admisibila si evacuarea limitat admisibila a poluantilor in aerul atmosferic. 1.3.Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal, contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei aerului atmosferic. 1.1. Ca element important al mediului natural, aerul atmosferic si in special calitatile acestuia reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusiv pentru existenta florei si faunei. Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii: 1)serveste o sursa de neinlocuit a oxigenului; 2) serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei cosmice; 3)formeaza baza conditiilor climaterice. Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca in legatura cu capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate, deoarece aerului atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui institut, adica aerul atmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate. Ca nici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice; aerul formeaza un mediu unic vital pentru om. Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic este folosit in urmatoarele scopuri: 1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei; 2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera; 3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea oxigenului si azotului. Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta ansamblul de caracteristici calitative si cantitative depinde in cea mai mare masura de activitatea economica a societatii, inclusiv de implementarea proceselor economice noi, de politica ecologica a statului care este promovata de organele de competenta speciala. 1.2. Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea prin legislatie a unor normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte care si poarta denumirea de protectie juridica a aerului atmosferic. Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative cu privire la calitatea si protectia aerului atmosferic si anume: concentratia maxima admisibila de poluanti (CMA) elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat admisibile de poluanti (ELA) stabilite de Ministerul Mediului. In anumite situatii, normativele concentratiei maxime admisibile pot fi diferite si aceasta depinde de calitatea aerului atmosferic intr-o anumita localitate si intr-o anumita perioada de timp. Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor evacuati in aerul atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de emisie in corespundere cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt prevazute pentru populatie, regnul animal si cel vegetal. Normativele emisiilor limitat admisibile de poluanti se stabilesc la un asa nivel incat substantele evacuate de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu depaseasca concentratia maxima admisibila de poluanti. Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe ntreprindere si se divizeaza in 2 grupe: grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic, praful de lemn; grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric, amiac, hidrocarburile. Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. . In ceea ce priveste emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de transport, ele nu trebuie sa depaseasca normativele emisiile limitat admisibile. Practica demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt incluse in autorizatii, iar cantitatea poluantilor se calculeaza in dependenta de numarul mijloacelor de

transport si tipul acestora (benzina/diesel) In scopul protectiei aerului atmosferic, autoritatile administratiei publice locale si agentii economici sunt obligati sa reduca impactul daunator asupra atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in cazul darii in exploatare a unor intreprinderi de producere urmeaza sa se efectueze inventarierea tehnica a surselor de poluare a atmosferei. Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii economice preconizate trebuie sa fie suspus expertizei ecologice de stat. 3. Masurile de protectie a aerului atmosferic este si raspunderea ca un institut juridic special ce urmeaza a fi aplicat de fiecare data in cazurile de poluare a aerului atmosferic fara autorizatie sau cu incalcarea cerintelor de protectie a aerului atmosferic. Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina ca persoanele fizice si juridice poarta raspundere contraventionala sau penala in urmatoarele cazuri: 1)depasirea normativelor de emisii limitat admisibile de poluanti; 2)depasirea normativelor de influenta fizica nociva asupra aerului atmosferic; 3)emisia poluantilor in atmosfera fara autorizatia organului de stat abilitat; 4)incalcarea regulilor de exploatare a utilajului si a instalatiilor ce servesc pentru purificarea si controlului emisiilor in atmosfera; 5)darea in exploatare a intreprinderilor, a instalatiilor ce nu corespund normativelor de protectie a aerului atmosferic; 6)neexecutarea prescriptiilor obligatorii a autoritatilor abilitate cu controlul de stat in domeniul protectiei aerului atmosferic. Raspunderea contraventionala pentru incalcarea legislatiei privind protectia aerului atmosferic este prevazuta de art. 146-153 CCon. Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventii il constituie totalitatea de relatii ce asigura protectia aerului atmosferic. Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni contraventionale ce se caracterizeaza prin 1)depasirea normativelor gradului admisibil de degajare a substantelor poluante, de actiunea fizica si biologica asupra mediului; 2)emisia de poluanti in atmosfera fara autorizatie; 3)nefolosirea instalatiilor, utilajului, prevazut pentru purificarea de poluanti si controlul emisiilor in atmosfera; 4)utilizarea substantelor chimice care distrug stratul de ozon; 5)incalcarea regulilor de testare tehnica si ecologica a vehiculelor; 6)neindeplinirea obligatiilor de inregistrare a substantelor nocive ce pot polua aerul atmosferic. Toate componentele sunt formale. Latura subiectiva se caracterizeaza atat prin intentie cat si prin imprudenta. Subiectul este persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii contraventiei a atins varsta de 18 ani. In calitate de subiect este si persoana juridica. Ca sanctiune se aplica si privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Constatarea si examinarea contraventiilor tine de competenta organelor de protectie a mediului. Raspunderea penala este prevazuta de 230 CP; obiectul nemijlocit sunt relatiile ce asigura protectia aerului atmosferic. Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni criminale ce se caracterizeaza prin poluarea aerului a)cu depasirea normelor stabilite; b)ca urmarea a emisie in atmosfera a poluantilor; c)ca urmare a incalcarii regulilor de exploatare a utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera; d)ca urmare a neutilizarii utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera. Infractiunea se considera consumata daca in urma savarsirii actiunilor sau inactiunilor criminale s-au cauzat daune 1)in proportii considerabile mediului; 2)regnului animal; 3)regnului vegetal; 4)sanatatii populatiei; 5)a provocat decesul persoanei. Este o componenta materiala. Subiectul e persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii a atins 16 ani. Latura subiectiva se manifesta prin intentie fata de actiuni si imprudenta fata de consecinte. Persoana juridica poate fi

subiect. Cod Penal Articolul 230. Poluarea aerului. Poluarea aerului cu depirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei n atmosfer a poluanilor sau a nclcrii regulilor de exploatare, sau a neutilizrii utilajului, aparatajului, instalaiilor de purificare i control al emisiilor n atmosfer, dac aceasta a cauzat daune n proporii considerabile mediului, regnului animal sau vegetal, sntii populaiei ori a provocat decesul persoanei. Cod Contraventional Articolul 78. Degajarea de substane poluante n atmosfer peste normative sau fr autorizaie i aciunea fizic duntoare asupra aerului atmosferic. Depirea normativelor gradului admisibil de degajare a substanelor poluante sau de degajare provizoriu convenit a acestor substane n atmosfer; depirea normativelor gradului admisibil de aciuni fizice duntoare aerului atmosferic; degajarea substanelor poluante n atmosfer fr autorizaia organelor de stat special mputernicite pentru aceasta; aciunea fizic duntoare aerului atmosferic fr autorizaia organelor de stat special mputernicite pentru aceasta n cazurile, cnd obinerea unei asemenea autorizaii este necesar n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, atrage dup sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcii de rspundere n mrime de pn la douzeci i cinci de salarii minime. Articolul 83. Nerespectarea cerinelor de protecie a aerului atmosferic la stocarea i arderea deeurilor industriale i a resturilor menajere. nclcarea reguli de stocare a deeurilor industriale i a resturilor menajere, nerespectarea regulilor de protecie a aerullui n timpul arderii deeurilor menionate atrage dup sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetenilor n mrime de pn la cinci salarii minime i un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcii de rspundere - pn la douzeci de salarii minime. Articolul 84. nclcarea regulilor de transportare, pstare i folosire a mijloacelor pentru protecia plantelor i altor preparate. nclcarea regulilor de transportare, pstrare i folosire a mijloacelor pentru protecia plantelor, stimulatorilor creterii lor, ngrmintelor minerale i altor preparate, care au provocat sau snt n stare s provoace poluarea aerului atmosferic, precum i care a pricinuit o daun regnului animal. Articolul 85. Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul asupra proteciei aerului atmosferic. Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul asupra proteciei aerului atmosferic, despre lichidarea nclcrii regulilor cu privire la protecia aerului atmosferic. Subiectul 2:ADMINISTRAREA DE STAT A FONDULUI FUNCIAR.REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR CU DESTINATIE AGRICOLA 2.1.Definiti si caracterizati cadastrul funciar. 2.2.Clasificati litigiile funciare. 2.3.Dezvoltati procedura de schimbare a destinatiei terenurilor agricole si schimbarea a modului de folosire a terenurilor agricole 1. Cadastrul funciar este un sistem unitar, de sine stttor i obligator de eviden tehnic, economic i juridic prin care se realizeaz stabilirea, nregistrarea, descrierea i marcarea pe hri i planuri topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinaie i de tipul de proprietate.

Unitile de baz ale acestui sistem snt terenul i deintorul de teren. Cadastrul funciar asigur autoritile administraiei publice locale ntreprinderile, instituiile, organizaiile interesate i cetenii cu informaii despre: 1) statutul juridic al terenurilor; 2) tipurile de proprietate, posesiune i beneficiere funciar; 3) parametrii cantitativi i calitativi ai terenurilor; 4) valoarea economic a terenurilor; 5) alte date ce caracterizeaz particularitile resurselor funciare n scopul impunerii fiscale, egalrii condiiilor teritoriale iorganizatorice pentru deintorii de tere nuri, inndu-se cont de diversele particulariti ale terenurilor, n scopul evalurii economice a terenurilor, folosirii lor raionale i proteciei, reglementrii relaiilor funciare, efecturii altor msuri n vederea folosirii terenurilor. Cadastrul funciar se ine la nivelul fiecrei uniti administrativ-teritoriale: sat (comun), ora (municipiu), raion, republic. Deintorii de terenuri snt obligai s prezinte organelor respective datele necesare pentru ntocmirea cadastrului funciar. 2. Litigiu funciar trebuie de inteles un conflict dintre 2 sau mai multe persoane detinatori de terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de teren, inclusiv repunerea in drepturi (proprietate funciara si folosinta funciara). Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva CATEGORII: A)Dupa continut: -Litigii Funciare nepatrimoniale; se solutionaeza de organele erarhic superioare, decizia lor poate fi atacata in instanta de contencios administrativ, unele se examineaza nemijlocit de instanta de judecata(art 90,95cod funciar); - LF patrimoniale se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92 cfunciar;; B)dupa subiecti: -litigii funci ce apar intre organe adm pub si pers fiz sa jur; - litigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri; - litigii aparute intre persoane juridice; C)dupa obiect: -Litigii aparute cu folosirea si protectia din fond forestier, fond apelor, destinatie agricola, destinata transporturilor, industriei si telecomunicatiilor, intravilanul localitatilor, ariilor protejate de stat, ocrotirii naturii ect. 3. Codul Funciar (Art 73-77) Schimbarea destinaiei terenurilor agricole se efectueaz prin hotrre de Guvern, cu excepia cazurilor prevzute la alin.2, la propunerea consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul I sau, respectiv, de nivelul al II, la cererea proprietarului i cu acordul organelor pentru protecia mediului nconjurtor. Schimbarea destinaiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilitii naturale mai mic de 40, n cazul trecerii acestora n fondul silvic, se efectueaz prin decizia consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul al II, la propunerea consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul I, la cererea proprietarului. Schimbarea destinaiei terenurilor silvice de calitate superioar, a terenurilor ocupate de parcuri naionale, rezervaii, monumente, ansambluri arheologice i istorice este interzis. Daca bunitatea solului e mai mare de 40 de puncte se interzice schimbarea destinatiei terenurilor agricole de calitate superioara. Terenurile agricole de calitate superioara sunt terenurile

cu o bunitate de peste 60 de puncte; terenurile irigate; terenurile atribuite institutiilor stiintifice in scopuri de cercetare. Este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor ocrotirii naturii, sanatatii, monumentelor istorico culturale, atriguite trupelor de graniceri, mai, serviciului de informatii si securitate. Schimbarea modului de folosin a terenurilor agricole - terenuri arabile, livezi, vii, puni, fnee, sere, a suprafeelor pe care se afl construcii i instalaii agrozootehnice, drumuri de exploatare agricol - se poate face cu acordul proprietarului funciar. Trecerea terenurilor arabile ntr-o alt folosin agricol, precum i construirea de noi drumuri care servesc activitile agricole se vor putea face numai cu autorizarea autoritilor administraiei publice locale. Casarea viilor i livezilor se face cu autorizarea autoritilor administraiei publice locale n modul stabilit de Guvern.