TEMA I : DREPTUL MEDIULUI CA RAMURA DE DREPT. 1. Generalitati privind protectia mediului ecologie, mediu, resurse naturale, criza ecologica.

. 2. Protectia si dezvoltarea mediului ca sarcina de stat. 3. Sistemele de protectie a mediului. 4. Geneza organizarii si legiferarii protectiei mediului in Republica Moldova. 5. Definitia dreptului mediului. 6. Obiectul dreptului mediului. 7. Sistemul dreptului mediului. 8. Principiile dreptului mediului. 9. Raportul juridic al dreptului mediului. 10. Notiunea si sistemul izvoarelor dreptului mediului. 1.Generalitati privind protectia mediului. Tot mai des in discutiile cetatenilor, in discursurile mas-media, in rapoartele guvernamentale sint abordate problemele ce apar in societate in urma declansarii crizei ecologice si amplificarea efectelor ei. Apare aceasta fara indoiala in contextul caracterului ,,transformator al numeroaselor forme de poluare, avind rezonanta cit pe plan national, atit si international. Sarcina unica care este pusa consta in solutionarea problemei privind evitarea poluarii si mentinerii echilibrului ecologic. Evident un rol aparte in rezolvarea acestei probleme ii revine justitiei, care este una dintre formele fundamentale ale activitatii statului, menita sa aplice normele juridice, instaurind si supraveghind ordinea in societate, cu atit mai mult cu cit vicierea mediului este o consecinta a activitatii umane. Astfel, de la corelatia mediu-natura-om vom incerca sa stabilim in ce masura omul poate influenta mediul si in ce mod dreptul poate reglementa aceasta actiune. Ecosfera un sistem global si de inalta complexitate ce cuprinde totalitatea obiectelor si factorilor materiali existenti, care se afla intr-o strinsa interdependenta si care s-au constituit pe parcursul a milioane de ani. Legile fundamentale ale ecosferei (Barri Commoner): In natura toate sint legate de toate, fapt ce adevereste ca toate procesele se afla intr-o legatura de lant. Totul trebuie sa duca undeva in natura nimic nu e de prisos si totul isi gaseste utilizare. Natura este cel mai intelept ,,gospodar capacitatea de a aranja lucrurile anume in asa fel incit sa satisfaca necesitatile tuturor celor ce participa la desfasurarea proceselor in ecosfera. Totul are un pret rasplata nu se evita, ci se amina.

,,Ecologie din greaca oykos = loc, lacas, adapost, casa; logos = vorbire, stiinta. Pentru prima data acest termen a fost utilizat de catre biologul german Ernst Haekel in 1866, in lucrarea sa ,,Morfologia organismelor, unde studiaza relatiile dintre animale si modul lor organic si neorganic. Ecologia stiinta ce studiaza interactiunea dintre organismele vii si mediul lor de existenta. Mediu totalitatea lucrurilor, fenomenelor, influentelor de natura sa cauzeze schimbari de diferit ordin in activitatea umana si a omului insusi, precum si cele ce nu provoaca influenta, dar pot fi influentate de catre om, precum si cele ce nu provoaca influenta si nu pot fi influentate de om, dar formeaza un anturaj al vietii lui. Mediu totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitati umane, care in strinsa legatura, interactiune influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata pentru om si cele de dezvoltare a societatii umane.(E. Lupan) Notiunea de mediu poate fi examinata: In sens restrins: punct de reper pentru ,,tot ce ne inconjoara serveste omul (mediu uman). In sens larg: totalitatea factorilor biotici, abiotici si atropici in raport cu un obiect (grup de obiecte) si care (factorii) se gasesc intr-o strinsa interdependenta cu acest obiect (grup). In scopul evitarii eventualelor confundari ale termenilor ,,natura - ,,mediu este necesar de a stabili prin ce difera sensul lor. Termenul ,,natura cuprinde in sine totalitatea factorilor abiotici si biotici [omul]. Termenul ,,mediu cuprinde totalitatea factorilor naturali [fenomenele antropice create de om]. Deci, termenul ,,mediu are un sens mai cuprinzator. Resurse naturale obiectele, fenomenele, conditiile naturale si alti factori, utilizabili in trecut, prezent si viitor pentru consum direct si indirect, care au valoare de consum si contribuie la crearea de bunuri materiale si spirituale. Legea privind resursele naturale nr. 1102-XII din 06.02.1997 // MO nr. 40 din 19.06.1997. Resurse naturale sint obiectele, fenomenele, conditiile naturale si alti factori, utilizabili in trecut, prezent si viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum si contribuie la crearea de bunuri materiale si spirituale. Resursele naturale se folosesc sau pot fi folosite ca mijloace de munca, surse de energie, de materie prima si de materiale, nemijlocit ca obiecte de consum si recreare, ca banca a fondului genetic sau sursa de informatii despre lumea inconjuratoare.(art.1) Clasificarea resurselor naturale : 1. Resursele naturale renovabile si resursele naturale nerenovabile
2

Resursele naturale care regenereaza in circuitul substantelor din biosfera sau pot fi intregite artificial intr-o perioada de timp comensurabila cu termenul lor de consum (cu ritmul de activitate economica a omului) sint resurse naturale renovabile. Resursele naturale care nu regenereaza in circuitul substantelor din biosfera intr-o perioada de timp comensurabila cu termenul lor de consum (cu ritmul de activitate economica a omului) sint resurse naturale nerenovabile. 2. Resursele naturale nationale si resursele naturale locale Resursele naturale care au importanta pentru intreaga populatie a tarii (conditioneaza directiile strategice ale dezvoltarii ei social-economice) sint resurse naturale nationale. Resursele naturale care au importanta pentru populatia unui teritoriu mai limitat sint resurse naturale locale. Criteriile de raportare a resurselor naturale la resursele nationale sau la resursele locale sint: a) valoarea economica si importanta lor pentru dezvoltarea municipiului, raionului sau tarii; b) constituirea lor ca obiect al unor contracte internationale; c) raspindirea lor pe teritoriul a doua sau mai multe raioane; d) folosirea lor pentru amplasarea sistemelor energetice, sistemelor de transport si altor sisteme de stat, obiectelor de telecomunicatie si ale serviciului meteo; e) valoarea lor stiintifica, istorica, culturala si naturala. 3. Resursele naturale destinate exploatarii, resursele naturale de rezerva si resursele naturale protejate Resursele naturale atrase (folosite) in circuitul economic sint resurse naturale destinate exploatarii. Resursele naturale destinate exploatarii (resursele utilizabile), dar neatrase in procesul de activitate economica sint resurse naturale de rezerva. Resursele naturale care prezinta o valoare deosebita pentru mentinerea echilibrului ecologic si care nu pot fi atrase in procesul de activitate economica sint resurse naturale protejate. Criteriile de raportare a resurselor naturale la categoria resurselor destinate exploatarii, resurselor de rezerva sau resurselor protejate sint: a) oportunitatea economica si tehnica a folosirii resurselor naturale; b) necesitatile economiei in resurse naturale; c) mentinerea echilibrului ecologic al sistemelor naturale; d) includerea speciilor de animale si de plante in Cartea Rosie; e) deosebita valoare a resurselor naturale, care impune scoaterea lor din folosinta economica, predestinarea acestora in exclusivitate cercetarilor stiintifice sau includerea lor in patrimoniul istoric, cultural sau natural. 4. Resursele naturale curative Obiectele si conditiile naturale care pot fi folosite in scopuri curative si de profilaxie a bolilor se raporta la resursele naturale curative. 5. Resursele naturale transfrontiere
3

Resursele naturale care marcheaza, traverseaza frontierele dintre doua sau mai multe tari ori isi au amplasamentul la frontiera sint resurse naturale transfrontiere. Mediul inconjurator reprezinta simultan conditie si mijloc de asigurare a vietii umane. Intre acestea, pot fi distinse forme ecologice si economice de interactiune. Omul nu doar foloseste anumite resurse naturale, ci si le modifica substantial, in vederea satisfacerii necesitatilor sale. Astfel, in decursul istoriei civilizatiei umane au fost taiate 2/3 din paduri, au disparut mai mult de 200 specii de animale si plante. Rezervele de oxigen in atmosfera s-au redus cu 10 mlrd. t., au degradat aproximativ 200 mln. ha. de pamint fertil. Anual, 16 000 ha de pamint se transforma in pustiu, dispare cite o specie de animale si plante. In acelasi timp, populatia Pamintului a depasit cifra de 6,2 mlrd. oameni si creste in fiecare minut cu 150 oameni, aproximativ 80 mln. oameni pe an. Dar , in fiecare 24 ore, din cauza foametei, mor mai mult de 1000 copii. Aproximativ 1 mlrd. oameni permanent sufera de foame. Din cauza lipsei apei potabile sufera 2 mlrd. oameni. Numai in ultimii 30 ani omenirea a utilizat aproximativ 20% din resursele naturale ale Pamintului. Echilibrul ecologic este considerat normal cind exista o stare de balanta intre componentele mediului si procesele ce contribuie la existenta indelungata a sistemelor naturale si artificiale sau la dezvoltarea succesiva a acestora. Dezechilibru ecologic starea anormala, starea de poluare. Poluare orice schimbare in mediu care are drept efect ruperea echilibrului ecologic, ceea ce constituie un efect negativ. Poluare din latina pollouere = a murdari, a pingari, a profana. Notiunea de ,,poluare poate fi inteleasa in doua sensuri: Activitate de distrugere a echilibrului ecologic prin vicierea mediului punind in pericol sanatatea, viata, patrimoniul, linistea, starea de confort a oamenilor. O stare de lucruri unde este stabilit un dezechilibru in urma unei activitati nocive. Cea mai completa este definitia adusa de Regulile de la Monreal (1982) referitor la poluarea transfrontaliera: Poluare orice introducere de catre om in mediu, direct sau indirect, a unor substante sau energii cu efecte vatamatoare, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa prejudicieze resursele biologice, ecosistemele si proprietatea materiala, sa diminueze beneficiile sau sa impiedice alte utilizari legitime ale mediului. Dar si aceasta definitie este incompleta, deoarece reduce sensul termenului de ,,poluare doar la intelesul de stare creata in urma activitatii omului. Dar, in sens juridic, vom examina notiunea de ,,poluare anume in contextul definitiei expuse mai sus, adica poluarea cauzata din vina omului, fiindca ea este cea mai desfasurata din citeva considerente:
4

aceasta definitie cuprinde sensul notiunii de poluare si ca proces, si ca stare de lucruri: ea subliniaza momentul atit a actiunilor, cit si a efectelor. Bunaoara, daca e sa pornim de la etimologia cuvintului ,,poluare, care inseamna murdarire, pingarire, notiunea reda rezultatul (efectele), dar nu obiectele care l-au provocat. Adica se presupune posibilitatea poluarii si prin activitati, ce in conditii normale, nu provoaca efecte negative. De exemplu, presupunem ca o minte luminoasa a inventat un mecanism care prin sinteza obtine din CO2 oxigen si carbon, ca rezultat in atmosfera se mareste concentratia de O2 , fapt ce duce la o incalcare a echilibrului ecologic, ceea ce constituie un efect negativ. Starea de poluare este determinata de prezenta sau lipsa poluantului care aflat in mediu in cantitati ce depasesc limita de toleranta a uneia sau a mai multor specii de vietuitoare, impiedica inmultirea sau dezvoltarea normala a acestora printr-o actiune nociva. Cu cit diferenta dintre concentratia poluantului in mediu si limita de toleranta este mai mare, cu atit poluantul se considera mai periculos.
-

Clasificarea poluantilor: a) in dependenta de natura lor: - ca substanta (CO2) - ca generator de poluare (intreprinderea); b) in dependenta de origine: - umana - naturala (vulcan, furtuna); c) in dependenta de modul de formare: - primari (CO2) - secundari (smogul/LONDRA/1952/10000 victime); d) in dependenta de natura sa de influenta: - fizici (radiatia) - biologici (petrol, deseuri). 2. Protectia si dezvoltarea mediului ca sarcina de stat. Saltul brusc al dezvoltarii industriale in ultimele doua secole au dus la modificari regretabile, profunde si accelerate in mediu, atit in cel natural, cit si in cel artificial. In urma introducerii unor tehnologii, au aparut cazuri fara precedent. Au inceput sa fie taiate hectare de paduri, s-a intensificat exploatarea resurselor subterane, ultimele fiind eronat considerate inepuizabile. Dobindind posibilitatea de a transforma mediul, omul nu si-a pus mult timp problema de a proceda rational, in conditii de echilibru, la dezvoltarea vietii. Aceasta problema este sesizata de catre om, de regula, dupa producerea unor accidente sau catastrofe. Insa, natura nu intirzie sa dea de stire omului ca abuzul nu duce la bine.
5

Asadar, datorita faptului ca influenta negativa distructiva nu cunoaste granite locale, regionale sau statale, datorita faptului ca dezvoltarea economica si elaborarea masurilor de protectie a mediului poarta un caracter complex, iar aplicarea lor necesita dirijare centralizata, statul (statele) trebuie sa-si asume ca sarcina primordiala obligatia de a proteja si dezvolta mediul. Solutionarea problemelor de mediu sint de competenta statului deoarece: poluarea si combaterea ei este o problema nationala; statul este cel ce stabileste regulile de conduita, inclusiv si din domeniul protectiei mediului; statul poate prin organele sale specializate sa urmareasca respectarea normelor de drept; statul este in drept sa aplice sanctiuni in cazul incalcarii de catre persoane a normelor legale imperative; organele de stat sint competente sa solutioneze litigiile ce apar in procesul de exploatare a mediului; statul are la dispozitie, prin buget, sume de bani pentru a finanta diferite activitati de prevenire, de depoluare si de ameliorare a conditiilor de mediu. Indiferent de faptul daca este sau nu stabilita acesta problema ca o functie distincta a statului, astazi, importanta ei practica deja nu mai trezeste indoiala. Deci, paralel cu ocrotirea si consolidarea suveranitatii, cu solutionarea problemelor economice, statul isi mai asuma o sarcina importanta lupta pentru stabilitatea si mentinerea echilibrului ecologic. Pe de alta parte, fenomenul poluarii si degradarii mediului a atins asemenea niveluri incit stoparea sa nu este posibila decit printr-o larga cooperare internationala. Si acesta din urmatoarele motive: 1. Afectarea negativa a calitatii mediului din fiecare tara se datoreaza nu numai actiunii unor factori aflati pe teritoriul statului respectiv, ci si unor surse de poluare ce se gasesc in afara granitelor sale si care tin de diversele activitati desfasurate pe teritoriul altor state. 2. Exista apoi un patrimoniu comun al intregii omeniri, la care au acces toate statele lumii si a carui utilizare necorespunzatoare constituie o principala cauza de afectare a echilibrelor ecologice existente la nivel planetar. Prin urmare, se impune adoptarea unor masuri de reglementare a modului in care trebuie folosit acest patrimoniu, cu stabilirea drepturilor si obligatiilor pe care le are fiecare stat, precum si initierea unor programe internationale in vederea inlaturarii disfunctionalitatilor si refacerii echilibrelor initiale. 3. Faptul ca ceea ce se intimpla in interiorul granitelor nationale genereaza efecte negative in raport cu mediul ambiant ce transced aceste granite face tot mai evidenta cerinta reglementarii, prin conventii internationale, a obligatiilor pe care le au statele in privinta preintimpinarii extinderii consecintelor negative ale activitatilor ce se desfasoara pe teritoriul lor in teritoriile statelor vecine. 4. Si, in sfirsit, daca ecosfera constituie un sistem global, in care sint integrate in mod unitar componentele de mediu aflate pe intreaga planeta, atunci iese pregnant in evidenta faptul ca dezechilibrele intervenite in structura mediului
6

ambiant al fiecarei tari se vor rasfringe inevitabil asupra achilibrelor sistemului global. Ca atare, daca se vrea o protejare eficienta a ecosferei, ca o conditie indispensabila a conservarii si apararii vietii pe pamint, atunci se impune o protejare corespunzatoare a calitatii mediului existent in fiecare tara. Deci, si sub aceste aspect, cooperarea internationala se releva a fi absolut necesara, fiindca numai prin coordonarea eforturilor pe care le intreprind statele lumii in aceasta directie, prin adoptarea unor norme unitare cu privire la protectia mediului se va raspunde corespunzator la cerintele pe care le reclama actiunea de depasire a actualei crize ecologice si de preintimpinare a unor crize viitoare. 3. Sistemele de protectie a mediului. 3.1. Considerind problema ecologica drept una dintre cele mai principale, statul a determinat caile, mijloacele, metodele si subiectele in drept de a solutiona aceasta problema. Numai actionind in strinsa interdependenta, acesti factori sint in stare sa-si atinga scopul: solutionarea problemei folosirii rationale, conservarii si protectiei mediului. Sistemul de protectie a mediului cuprinde doua elemente principale: - sistemul mijloacelor juridice; sistemul organizational: a) national, b) international. 3.2. Sistemul mijloacelor juridice de protectie a mediului. Caracterul reglementarilor ce tin de acest domeniu a evoluat, odata cu scurgerea timpului, in functie de extinderea domeniului relatiilor care trebuiau ghidate. Astfel, primele reglementari tineau de folosirea rationala a unor resurse naturale utilizate in anumite sfere de activitate si in cele mai dese cazuri purtau caracter ocazional. Treptat incepe elaborarea reglementarilor ce tin de inlaturarea unor calamitati-consecinte ale activitatii umane. Actualmente, reglementarile juridice se extind practic asupra tuturor domeniilor vietii umane si intrunesc o serie de procedee cu caracter particular, cit si general. Mijloacele juridice utilizate in procesul elaborarii masurilor si normelor de protectie a mediului pot avea caracter: * preventiv, * defensiv, * represiv, * reparator. Aceste mijloace sint utilizate in vederea reglementarii: folosirii rationale a resurselor mediului;
7

prevenirea poluarii; depoluarea mediului; repararea prejudiciilor cauzate prin vicierea mediului; ameliorarea conditiilor de viata; mentinerea starii calitative si cantitative a resurselor naturale existente. Prin afirmarea ca mijloacele juridice utilizate realizeaza scopul protectiei mediului nu se neaga faptul ca aceste mijloace sint aplicate si pentru realizarea altor scopuri, respectiv sint caracteristice si altor ramuri de drept decit Dreptul mediului.

3.3. Sistemul organizational element esential al sistemului general de protectie a mediului, constituit din ansamblul de subiecte imputernicite sa realizeze activitatile si procedeele prevazute de legislatie si dictate de obiectiva nacasitate a starii de lucruri. 3.3.1. Sistemul organizational national de protectie a mediului. Conform legislatiei mediului a RM, sistemul organizational national este format din: autoritatile publice; persoanele juridice, altele decit autoritatile publice; persoanele fizice.

Autoritatile publice organe publice care prin competenta directa sau

indirecta exercita atributii de administrare in domeniul protectiei mediului. Dupa competenta ce le revine distingem: I. Organe de competenta generala, care detin drepturi si obligatii in toate domeniile sau mai multe domenii ale vietii sociale, inclusiv si in domeniul protectiei mediului. Parlamentul RM: a) aproba principiile politice generale in domeniul protectiei mediului si folosirii resurselor naturale; b) adopta acte legislative cu privire la protectia mediului si folosirea resurselor naturale; c) aproba la propunerea Guvernului limitele de folosire a resurselor naturale de importanta nationala, limitele de emisii si deversari nocive in mediu, limitele de depozitare a deseurilor de productie si menajere pe teritoriul republicii, taxele pentru folosirea resurselor naturale, pentru poluarea mediului si pentru depozitarea deseurilor; d) aproba programe de redresare a mediului; e) declara teritorii drept zone de criza ecologica sau de catastrofa ecologica, stabileste regimul de administrare in ele si statutul cetatenilor;

f) audieaza raportul anual al Guvernului privind starea mediului in republica. (art. 6, Legea med. prot.) Presedintele RM: a) reprezinta interesele Republicii Moldova in domeniul protectiei mediului in relatiile internationale; b) este responsabil in fata comunitatii mondiale pentru starea mediului in republica. (art. 7, Legea prot. med.) Guvernul RM: 1) realizeaza politica Parlamentului in domeniul protectiei mediului si asigura folosirea rationala a resurselor naturale, stabileste inlesniri pentru activitatile de protectie a mediului, pentru activitatile economice nonpoluante, pentru prelucrarea si neutralizarea deseurilor de productie si menajere; 2) intocmeste cadastrul resurselor naturale; 3) adopta decizii cu privire la scoaterea temporara sau definitiva din circuitul agricol a terenurilor secatuite sau periclitate de procese geologice, la stabilirea terenurilor destinate impaduririi, la crearea zonelor sanitare si de protectie, precum si a perdelelor forestiere de protectie; 4) asigura in comun cu autoritatile administratiei publice locale actiuni de conservare a diversitatii biologice; 5) coordoneaza activitatea de protectie a mediului, desfasurarea de ministere, departamente si autoritatile administratiei publice locale; 6) elaboreaza programe de ameliorare a calitatii mediului pe anul urmator; 7) elaboreaza masuri de prevenire a crizelor, accidentelor si catastrofelor ecologice, iar in caz de producere a acestora organzeaza un complex de actiuni pentru lichidarea consecintelor lor; 8) determina amplasarea si regimul poligoanelor de nivel republican pentru despozitarea si prelucrarea deseurilor de productie, pastrarea substantelor toxice si radioactive, precum si reglementeaza transportarea si inactivarea acestora; 9) organizeaza si sustine activitatea de educatie ecologica, creeaza sistemul de instruire ecologica la toate nivelurile sistemului de invatamint, asigura pregatirea cadrelor de specialisti in domeniul protectiei mediului; 10) asigura relatiile externe ale Republicii Moldova cu alte state si cu organismele internationale in domeniul protectiei mediului; 11) numeste directorul general al autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu si adjunctii ei; 12) suporta finantarea activitatii si inzestrarea tehnico-materiala a autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu si a subdiviziunilor acesteia, finantarea comenzii de stat pentru cercetari stiintifice in probleme de protectie a mediului si folosire rationala a resurselor naturale; 13) cere autoritatilor de administrare a economiei sa elaboreze si sa asigure realizarea in comun cu autoritatile administatiei publice locale cu institutiile de cercetari in domeniile respective si cu autoritatile pentru mediu programe si recomandari cu privire la:
9

a) protectia si ameliorarea terenurilor in procesul gospodaririi in conformitate cu destinatia lor si specificul functional al ecosistemelor; schimbarea destinatiei terenurilor conform rezultatelor expertizei ecologice de stat; b) reducerea consumului de apa industriala si prevenirea pierderilor ei, cresterea gradului ei de utilizare, preintimpinarea eutrofizarii neechilibrate a apelor de suprafata si a poluarii apelor freatice cu substante chimice; c) economisirea energiei, obtinerea unei maxime eficiente la folosirea ei, reorientarea politicii energetice spre producerea decentralizata si locala a energiei preferential pe seama aplicarii surselor de energie alternativa (energia vintului, soarelui, masei biologice); d) imbunatatirea performantelor tehnice pentru reducerea noxelor evacuate in atmosfera, siastarea folosirii de clorofluorocarbonati, diminuarea poluarii atmosferei cu bioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili, reducerea noxelor evacuate prin gazele de esapament, a zgomotelor si vibrantiilor in conformitate cu prevederile tratatelor si acordurilor interstatale si internationale in acest domeniu; e) elaborarea instrumentelor economice si de gospodarire pentru minimalizarea deseurilor prin utilizarea cit mai eficienta a materiei prime, reducerea folosirii substantelor toxice, corozive si inflamabile sau inlocuirea lor cu materiale alternative interne, prin marirea termenului de utilizare a productiei si prin reciclarea ei. (art. 8, Legea prot. med.). Autoritatile administratiei publice: a) asigura respectarea legislatiei de protectie a mediuluii; b) aproba de comun acord cu autoritatea centrala pentru resursele naturale si mediu limitele de folosire a resurselor naturale, cu exceptia limitelor de folosire a resurselor de importanta nationala, limitele de emisii si deversari nocive in mediu, cu exceptia celor ce depasesc teritoriul subordonat, limitele poluarii fonice; limitele de depozitare a deseurilor de productie si menajere; c) supravegheaza si coordoneaza activitate primariilor si preturilor in domeniul depozitarii si prelucrarii deseurilor de productie si menajere, constructiei si functionarii instalatiilor de epurare a apelor reziduale, instalarii utilajelor si depozitivelor de retinere si neutralizare a noxselor, prevenirii si combaterii alunicarilor de teren, eroziunii, salinizarii, compactarii si poluarii solurilor cu ingrasaminte minerale si pesticide, folosirii rationale a pajistilor, repartizarii de terenuri pentru asigurarea gradului necesar de impadurire, crearii perdelelor forestiere de protectie si a spatiilor verzi; d) constituie si administreaza fondurile ecologice extrabugetare locale; e) organizeaza elaborarea si realizarea programelor ecologice, asigura efectuarea lucrarilor de reconstructie ecologica si de restabilire a echilibrului ecologic in zonele afectate prin activitatea antropica; f) declara drept zone protejate monumente ale naturii de interes ecologic si peizagistic; g) asigura informarea sistematica si operativa a populatiei, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor privind starea mediului;

10

h) contribuie la instruirea si constientizarea populatiei in problemele protectiei mediului si folosirii rationale a resurselor naturale. s.a. (art. 9, 10, Legea prot. med.) II. Organe de competenta speciala, care sint create in mod special pentru solutionarea problemelor protectiei mediului. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. a) efectuarea controlului de stat asupra starii mediului si componentilor lui, respectarii legislatiei cu privire la protectia mediului, a acordurilor interstatale si internationale, elaborarea si desfasurarea de actiuni in scopul diminuarii presingului antropic asupra ecosistemelor, biodiversitatii si sanatatii oamenilor, prognozarea eventualelor crize, accidente si catastrofe ecologice; b) organizarea si asigurarea functionarii monitoringului ecologic complex, evaluarii impactului asupra mediului si efectuarii auditului ecologic; c) efectuarea recensamintului resurselor naturale, reglementarea in comun cu Guvernul a folosirii lor pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale ale generatiilor prezente si viitoare, stabilirea limitelor de folosire a resurselor naturale, de emisii si deversari nocive in mediu, de depozitare a deseurilor de productie si menajere; d) coordonarea activitatii de ocrotire a ecosistemelor naturale, landsafturilor, monumentelor naturii de importanta stiintifica, instructiva si istorico-culturala; e) organizarea si coordonarea cercetarilor stiintifice in problemele ecologice, elaborarea de programe pentru restabilirea ecosistemelor degradate, organizarea pregtirii si reciclarii cadrelor in domeniul ecologiei; f) formarea si gestionarea fondului ecologic extrabugetar national; g) generalizarea practicii de aplicare a legislatiei cu privire la protectia mediului, elaborarea actelor legislative in domeniul ecologiei; h) informarea opiniei publice despre starea mediului, propagarea cunostintelor ecologice; i) efectueaza in exclusivitate expertiza ecologica de stat, vizeaza actele normatuve, coordoneaza programele si proiectele ce se refera la starea mediului si folosirea resurselor naturale, elaborate de ministere departamente, autoritatile administratiei publice locale; i) activeaza in cadrul comisiilor de stat pentru amlasarea si darea in folosinta a obiectivelor de productie, administrative, locative si de alta destinatie; j) acorda si anuleaza anual autorizatiile pentru importul, depozitarea, transportarea si folosirea pesticidelor si altor sbstante toxice; k) examineaza rapoartele de activitate ale conducatorilor organelor de stat, intreprindelor, institutiilor si organizatiilor ce contin referinte la protectia mediului, folosirea si reproducerea resurselor naturale, respectarea legislatiei cu priviree la protectia mediului; l) cere de la organele de stat, intreprinderi, institutii, organizatii din republica sa prezinte informatia obligatorie privind starea mediului, folosirea si reproducerea resurselor naturale, indeplinirea masurilor pentru protectia mediului, iar organele de stat, intreprinderile, institutiile si organizatiile prezinta

11

autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu intrega informatie de care dispun in domeniul vizat in mod gratuit si neconditionat; m) antreneaza savanti, specialisti din organele de stat, intreprinderi, institutii, organizatii la efectuarea expertizei ecologice de stat, la elaborarea programelor de protectie a mediului; n) formeaza consilii tehnico-stiintifice, comisii, organizeaza conferinte si consfatuiri in problemele protectiei mediului; o) suspenda si interzice proiectarea, constructia, reconstructia obiectivelor industriale, agricole si de menire sociala, lucrarile de exploatare a resurselor naturale si alte lucrari, daca acestea se produc prin incalcarea legislatiei cu privire la protectia mediului; p) intenteaza actiuni civile, impotriva oranelor de stat, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si persoanelor fizice, care au cauzat daune republicii prin poluarea mediului si folosirea nerationala a resurselor naturale; q) analizeaza tendintele si nivelul de dezvoltare a actiitatii de ocrotire a naturii din strainatate, generalizeaza si propaga experienta internationala pozitiva in acest domeniu; r) participa la elaborarea de contracte si acorduri interstatale si internationale referitoare la problemele ecologice si folosirea resurselor naturale; s) stabileste si intretine in corespundere cu legislatia in vigoare legaturi cu alte state, organisme internationale in problemele ce tin de componenta autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu; s) efectueaza alte actiuni, ce decurg din scopul, functiile si sarcinile lui. (art. 15, 16 Legea prot. med.) LISTA institutiilor subordonate Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale 1. Inspectoratul Ecologic de Stat cu agentiile ecologice "Nord", "Centru", "Sud" si "U.T.A. Gagauzia" 2. Serviciul Hidrometeorologic de Stat 3. Asociatia de Stat de Productie pentru Explorari Geologice "AGeoM" 4. Institutul National de Ecologie "INECO" Inspectoratul Ecologic de Stat. In domeniul realizarii politicii de mediu: - participa la elaborarea si promovarea programelor si planurilor nationale de actiuni in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor naturale; - conlucreaza cu organele administratiei publice centrale si locale la elaborarea si implementarea programelor si planurilor nationale si locale de actiuni in domeniul protectiei mediului; - participa la elaborarea si avizarea proiectelor de acte legislative si normative privind protectia mediului si utilizarea resurselor naturale; - elaboreaza documente instructive privind mecanismele si instrumentele de promovare si implementare a programelor si planurilor de actiuni in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor naturale;

12

- participa la elaborarea si implementarea conventiilor, acordurilor regionale si internationale ce tin de protectia mediului; - monitorizeaza factorii de mediu si organizeaza controlul ecologic de stat; - participa la elaborarea si coordonarea normativelor ecologice, standardelor, metodologiei de calcul al prejudiciului cauzat mediului, asigura aplicarea acestora in teritoriu; - organizeaza, in limitele competentei, seminare, conferinte la nivel republican, regional si international, participa la simpozioane regionale si internationale, la pregatirea si instruirea cadrelor in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor naturale; - participa la actiunile de popularizare a masurilor de asigurare a calitatii factorilor de mediu, de educatie a publicului in problemele de mediu prin intermediul radioteleviziunii, mass-media, emite raportul anual privind activitatea Inspectoratului. In domeniul exercitarii controlului ecologic de stat: exercita controlul de stat si supravegheaza respectarea actelor legislative si normative in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor naturale, cu exceptia resurselor subsolului si apelor subterane, de catre agentii economici cu orice forma de proprietate si apartenenta departamentala si persoanele fizice, inclusiv straine; - supravegheaza respectarea normativelor si cerintelor ecologice, a instructiunilor, recomandarilor, normelor de folosire a resurselor naturale a normelor de utilizare a produselor si substantelor nocive, a deseurilor; - exercita controlul privind respectarea si aplicarea normelor de protectie a mediului la amplasarea, proiectarea si constructia obiectelor, valorificarea noilor tehnologii, instalarea utilajelor noi, precum si asupra modului de utilizare de catre agentii economici a mijloacelor financiare destinate protectiei mediului; - exercita controlul realizarii programelor de extindere a fondului silvic si lucrarilor de regenerare si exploatare a padurilor precum si de creare a fisiilor forestiere de protectie a zonelor si fisiilor de protectie a apelor; - exercita controlul privind respectarea normelor ecologice, efectuarea masurilor de mentinere si conservare a biodiversitatii si de utilizare a faunei cinegetice; - exercita controlul privind efectuarea de catre agentii economici a masurilor de protectie a mediului, achitarea taxelor si platilor pentru poluarea mediului; - exercita controlul de stat privind respectarea legilor si actelor normative ce tin de protectia mediului inconjurator in procesul de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare si inhumare a produselor si substantelor nocive si a deseurilor rezultate din acestea; - efectueaza expertiza ecologica de stat a documentatiei de proiect pentru constructia, extinderea, reconstructia, reutilarea, modernizarea, reprofilarea, conservarea, demolarea si lichidarea obiectelor in corespundere cu actele normative; - exercita controlul de stat privind respectarea de catre agentii economici a limitelor de utilizare a resurselor naturale, a normelor deversarilor si degajarilor
13

de substante nocive in mediul ambiant, precum si a limitelor de depozitare a deseurilor industriale, menajere, toxice si de alta provenienta, stabilite in actele legislative si normative; - sisteaza activitatea agentilor economici in cazul nerespectarii cerintelor legislatiei si normelor ecologice; - supravegheaza folosirea resurselor acvatice, respectarea normelor speciale de consum, regimului special de gestionare a zonelor de protectie si a zonelor de protectie sanitara a resurselor de apa; - exercita supravegherea asupra respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului in timpul extragerii substantelor utile, precum si asupra terenurilor recultivate dupa epuizarea substantelor utile; - participa la aprobarea limitelor de folosire a resurselor naturale, normelor de emisii si deversari nocive in mediu, normelor-limita de depozitare a deseurilor de productie si menajere la compartimentul protectia mediului inconjurator; - coordoneaza programele anuale si de perspectiva de combatere a eroziunii solului, alunecarilor de teren, utilizarii ingrasamintelor minerale, organice, pesticidelor si altor produse si substante nocive; - coordoneaza programele anuale de extindere a suprafetelor pentru impadurire, restabilire a biocenozelor silvice autohtone prin reconstructie ecologica si conservarea biodiversitatii; - participa la elaborarea normelor anuale admisibile de emisii nocive in atmosfera din surse fixe si mobile, supravegheaza respectarea regimului de emisii-limita si normelor stabilite; - exercita controlul privind importul/exportul produselor si substantelor nocive, precum si celor care pot cauza prejudicii mediului; - exercita controlul ecologic instrumental de stat al autovehiculelor neinmatriculate in tara; - intreprinde masuri pentru combaterea exportului ilicit din tara a resurselor regnului animal, inclusiv a celor incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova; - exercita controlul si percepe platile pentru importul produselor petroliere, precum si al marfurilor care, in procesul utilizarii, cauzeaza poluarea mediului; - monitorizeaza importul/exportul deseurilor, substantelor periculoase si toxice, precum si a emisiilor de substante nocive de la transportul auto si alte surse; - tine evidenta surselor de poluare a aerului atmosferic, bazinelor acvatice si solului; - controleaza efectuarea pescuitului industrial si recreativ-sportiv, stabileste masurile necesare pentru cresterea potentialului biologic al resurselor piscicole, popularea bazinelor piscicole cu specii noi, prevenirea si combaterea epizootiilor, daunatorilor si influentei negative de orice provenienta asupra resurselor piscicole; - efectueaza expertiza ihtiologo-piscicola a lucrarilor executate in bazinele piscicole sau in zonele de protectie. Alte atributii: - cerceteaza cazurile de avarii si situatiile ecologice exceptionale;
14

- intocmeste si inainteaza organelor competente materialele privind cazurile de incalcare a legislatiei ecologice, inainteaza organelor de drept materiale pentru pornirea dosarelor penale si tragerea la raspundere penala a infractorilor; - inainteaza in instantele judiciare actiuni civile de recuperare a daunelor cauzate mediului; - organizeaza instruirea, reciclarea si atestarea colaboratorilor Inspectoratului; - efectueaza prin intermediul serviciilor (posturilor) sale de control ecologic testarea si controlul ecologic instrumental al surselor mobile de poluare. (Hotarirea Guv. RM cu privire la aprobarea structurii si Regulamentului Inspectoratului Ecologic de Stat Nr.77 din 30.01.2004, art. 10) Departamentul Standardizare si Metrologie. - elaborarea conceptiei de dezvoltare a Sistemului National de Standardizare; - desemnarea standardelor utilizabile pentru evaluarea conformitatii produselor, proceselor si serviciilor; - efectuarea, la sesizarea organelor de control, contra plata, a testarilor si expertizelor privind calitatea produselor prin intermediul intreprinderilor subordonate; - stabilirea modului de aplicare in Republica Moldova a standardelor regionale (interstatale), internationale si ale altor tari; - elaboreaza si inainteaza Guvernului spre aprobare politica de stat in domeniul asigurarii conformitatii produselor; - stabileste reguli si proceduri de asigurare a conformitatii produselor, inclusiv reguli si proceduri de evaluare periodica a produselor certificate, de evaluare periodica a organismelor de evaluare a conformitatii, desemnate si notificate pentru activitate in domeniul reglementat, precum si stabileste continutul declaratiei de conformitate; - tine si actualizeaza Registrul de Stat al Sistemului National de Asigurare a Conformitatii Produselor; - suspenda sau retrage certificatele de conformitate, precum si suspenda sau retrage dreptul de aplicare a marcii nationale de conformitate SM, in caz de nerespectare de catre organismele de evaluare a conformitatii a regulilor stabilite in Sistemul National de Asigurare a Conformitatii Produselor; - examineaza, in modul stabilit, contestatiile furnizorilor referitor la divergentele aparute in cadrul asigurarii conformitatii. (Hotarirea Guv. RM privind aprobarea Regulamentului, structurii si efectivuluilimita ale Departamentului Standardizare si Metrologie Nr.932 din 06.09.2001, art. 10)

III. Organele de drept : a) realizeaza supravegherea si controlul respectarii normelor de drept in vigoare ; b) pot intenta actiuni in judecata ; c) solutioneaza litigiile aparute in acest domeniu; d) asigura sanctionarea subiectilor pentru incalcarea prevederilor legii.
15

IV. Organizatiile obstesti : a) realizeaza controlul respectarii legislatiei de catre beneficiari ; b) apara interesele comunitatii in instantele de judecata.

Persoanele juridice, altele decit autoritatile publice.

Agentii economici, indiferent de forma de proprietate, in calitate de beneficiari de folosre a resurselor naturale, sint obligati: a) sa foloseasca cit mai economicos energia, apa, sa intreprinda masuri pentru prevenirea alunicarilor de teren, sa nu admita eroziunea solului, salinizarea sau inmlastinirea secundara, compactarea si poluarea solului cu ingrasaminte minerale si pesticide, sa respecte normativele solului cu ingrasaminte minerale si pesticide, sa respecte normativele aplicarii in agricultura a substantelor chimice; b) sa retehnologizeze procesele de productie in vederea minimalizarii deseurilor prin folosirea cit mai efecienta a materiei prime, sa reduca folosirea substantelor toxice, inflamabile si sa le inlocuiasca cu materiale alternative inerte, care asigura obtinerea unei productii finale cit mai durabile, sa produca, sa utilzeze si sa puna in circulatie ambalaje recuperabile, refolosibile, reciclabile sau usor degradabile; c) sa doteze sursele generatoare de noxe cu dispozitive, echipamente si instalatii de epurare, capabile de a reduce noxele evacuate sub limitele admisibile, stabilite de autorizatiile pentru mediu; d) sa planteze si sa intretina in jurul unitatilor industriale, a complexelor zootehnice perdele forestiere de protectie si spatii verzi, sa tina sub o supraveghere permanenta starea mediului din jurul unitatilor industrilae si complexelor zootehnice si sa intreprinda masuri de protectie a mediului; e) sa asigure supravegherea permanenta a constructiilor si instalatiilor in cursul functionarii lor, sa ia masuri pentru prevenirea avariilor si poluarii accidentale a mediului, iar in caz de producere a acestora sa ia masuri operative pentru inlaturarea cauzelor lor, sa anunte imediat autoritatile pentru mediu, sa lichideze pe cont propriu toate consecintele avariilor si poluarii accidentale, sa repare prejudiciile aduse mediului, componentilor lui, averii altor proprietati si sanatatii persoanelor afectate; f) sa execute hotaririle si dispozitiile ministerelor, departamentelor si autoritatilor administratiei publice locale referitoare la probelemele protectiei mediului, sa prezinte autoritatilor pentru mediu intreaga informatie referitore la influenta activitatii economice promovate asupra mediului si componentilor lui, sa admita accesul neconditionat si la orice ora al inspectorilor mediului la unitatile de productie pentru a efectua controlul actiunilor activitatilor, susceptibile sa afecteze mediul; g) sa solicite autoritatilor pentru mediu expertizarea activitatilor susceptibile sa afecteze mediul; h) sa asigure conditiile corespunzatoare pentru prevenirea poluarii mediului cu substante toxice, volatile, corozive, inflamabile sau cu pulberi de orice fel in timpul transpotarii si pastrarii lor. (art. 32).
16

Persoanele fizice, potentiali beneficiari de folosire a factorilor si

resurselor de mediu. Recunoscind dreptul persoanelor fizice la un mediu sanatos de viata, statul asigura: a) accesul deplin, operativ si liber la informatiile privind starea mediului si starea sanatatii populatiei; b) dreptul de a se asocia in organizatii, partide, miscari, asociatii de protectie a mediului, de a adera la cele existente; c) dreptul de a participa la dezbaterea proiectelor de legi, diverselor programe economice sau de alta natura ce vizeaza direct sau indirect protectia mediului si folosirea resurselor naturale; dreptul la informare si consultare asupra proiectelor de amplasare si construire a obiectelor cu efecte negatuve asupra mediului, de refacere si amenajare a teritoriului, a localtatilor urbane si rurale; d) dreptul de a interveni cu demersuri la instantele de stat, pentru suspendarea temporara sau definitiva a activitatii agentilor economici care aduc daune ireparabile mediului; dreptul de a solicita efectuarea expertizei obiectivelor si de a participa la efectuarea expertizei obstesti; e) dreptul de a organiza referendumuri nationale si locale in probleme majore de protectie a mediului; f) dreptul la educatie si instruire ecologica; g) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor organizatii, partide, miscari, asociatii, autoritatilor pentru mediu, administrative sau judecatoresti pentru a sista actiunile care aduc daune mediului, indiferent daca agentii economici vor fi sau nu prejudicati in mod direct; dreptul de a trage la raspundere persoanele, care au comis contraventii sau infractiuni ecologice; h) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit cu urnare a poluarii sau a altor actiuni de afectare a mediului, precum si pentru prejudiciul adus sanatatii oamenilor; i) dreptul de a beneficia de facilitatile prevazute de legislatie pentru invenstitiile capitale, care au drept scop ameliorarea calitatii mediului. (art. 30) In acelasi timp, ei fiind datori: a) sa respecte legislatia cu privire la protectia mediului si sa protejeze mediul, sa foloseasca rational resursele naturale, sa nu lezeze drepturile si interesele altor beneficiari ai resurselor naturale sa semnaleze operativ autoritatile pentru mediu sau organizatiile ecologice despre daunele, provocate naturii de persoanele fizice si juridice; b) sa contribuie la amenajarea teritoriilor, la cererea aliniamentelor de arbori si arbusti si a spatiilor verzi, sa nu admita distrugerea acestora, sa nu polueze teritoriul, unde activeaza sau locuiesc; c) sa recupereze pierderile si sa repare prejudiciul cauzat mediului si populatiei. (art. 31).

17

3.3.2. Sistemul organizational international de protectie a mediului. Cadrul institutional international totalitatea organismelor internationale, abilitate sa cerceteze, reglementeze, sa realizeze schimb de informatii, experienta, control, sa coopereze in solutionarea problemelor de mediu stringente. Cadrul institutional international cuprinde: Organizatii internationale interguvernamentale globale. Organizatii internationale neguvernamentale. Organizatii internationale regionale. Organizatii subregionale. Organizatii internationale interguvernamentale globale: Adunarea Generala a O.N.U. - Conferinta O.N.U. asupra Mediului (Stocholm, 1972; Rio de Janeiro. 1992). - Programul O.N.U. pentru Mediu (PNUE, 1972). - Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA, 1956). - Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO). - Organizatia Maritima Consultativa Interguvernamentala (OMCI). - Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). - Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM). - Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO). - Organizatia Internationala a Muncii (OIM). - Organizatia Aviatiei Civile Internationale (OACI). - Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI). Organizatii internationale neguvernamentale. Se caracterizeaza: fie prin interese preponderent stiintifice si propagarea conceptiilor progresiste ce tin nemijlocit de acest domeniu; fie prin activitati radicale de interventie in activitatile statale, mondiale etc. Unitatea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN). Fundatia Mondiala pentru Natura (WWF). - Greenpreace (Pacea verde). Organizatii internationale regionale. Se formeaza in vederea solutionarii problemelor de ordin regional a doua sau mai multe state. - Organizatia Unitatii Africane (OUA). - Organizatia Statelor Americane (OSA). - Comisia economica a O.N.U. pentru Europa. - Consiliul Europei. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
18

Organizatii subregionale. Comisia Dunarii pentru navigatie. - Comisia Rinului. Comisia subregionala pentru aplicarea Conventiei de la Oslo, 1972. Comisia subregionala pentru aplicarea Conventiei de la Helsinki, 1974.

4. Geneza organizarii si legiferarii protectiei mediului in Republica Moldova. Istoricul aparitiei si dezvoltarii legislatiei cu privire la ocrotirea mediului in RM poate fi divizat in trei etape: a.) perioada de pina la 1940, b.) perioada 1940-1993, c.) perioada contemporana dupa 1993. Primele reglementari ale raporturilor om-natura dateaza din vremea lui Stefan cel Mare (1429-1504). Ele tin de ,,Legea Branistei act ce interzicea orice activitate de folosire a resurselor naturale pe un anumit teritoriu. Aceste acte purtau un caracter cazual si aparau interesul domnitorului asupra acestor resurse. De o importanta deosebita este Actul de la Focsani din 1706, prin care comisia mixta, formata din munteni si moldoveni, stabileste interdictia pentru munteni de a taia paduri pe teritoriul moldovenilor. Silvicultura intotdeauna a fost unul dintre cele mai protejate domenii. Astfel, in 1786 apare primul Cod Silvic numit ,,Orinduirea de padure pentru Bucovina, care prevede reglementari foarte avantajoase pentru acele timpuri. In 1792, un document asemanator apare si in Moldova - ,,Anaforaua pentru codru, dumbravi si lunci. Inceputul sec. XIX constituie pentru Moldova o perioada de extindere a legislatiei in acest domeniu, fiind adoptate un sir de acte ce reglementau exploatarea padurilor, subsolului, apelor, aerului. In 1872 este adoptata Legea cu privire la vinatoare, care reglementeaza activitatea de vinatoare, iar pentru unele specii de pasari si animale chiar o interzice. Unirea Tarilor rominesti a creat necesitatea unificarii legislatiei, care si-a raspindit jurisdictia si asupra Basarabiei, intre 1918-1940. Perioada de dupa cel de-al II-lea razboi mondial si pina la mijlocul anilor `50 poate fi considerata o perioada de stagnare legislativa in acest domeniu. Principalele reglementari tineau de bazele legislatiei URSS. In data de 16.01.1959 a fost adoptata Legea protectiei naturii a RSSM, care a functionat pina in 1993. Ulterior, au fost adoptate: Codul funciar (1970), Codul apelor (1973), Codul subsolului (1976), Codul silvic (1979), Legea cu privire la protectia regnului animal (1981) etc. Perioada dintre anii 1980-1990 constituie o perioada cind legislatia in acest domeniu s-a imbogatit doar cu unele norme ce inaspresc masurile de supraveghere asupra resurselor naturale.
19

Odata cu trecerea de la un sistem statal centralizat, de dirijare, de la proprietatea de stat asupra resurselor naturale la un sistem descentralizat si la posibilitatea existentei multiplelor forme de proprietate asupra resurselor naturale, a fost dictata necesitatea de a modifica cadrul legislativ din acest domeniu. Astfel, incepind cu iunie 1993, au fost adoptate Legea protectiei mediului, Codul subsolului, Codul apelor,...., Legea privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului etc. 5. Definitia DREPTULUI MEDIULUI. Problema denumirii corecte a acestui domeniu preocupa cercetatorii in strinsa corelare cu problema recunoasterii acestei ramuri de drept. D-a lungul timpului au fost inaintate diferite propuneri: - protectia juridica a naturii; - dreptul protectiei si folosirii naturii; - dreptul ecologic; - dreptul mediului inconjurator; - dreptul protectiei mediului; - dreptul mediului. Aproape in toate aceste denumiri descoperim unele greseli de sens si anume: denumirea reflecta doar partial domeniul reglementat de ramura (dreptul protectiei naturii); denumirea reflecta un domeniu mai larg de relatii ce pot fi reglementate real de ramura (drept ecologic); dublarea sensului in denumire/pleonasm/(dreptul mediului inconjurator) Astazi consideram cea mai reusita denumirea de DREPTUL MEDIULUI. Dreptul mediului acea ramura a sistemului nostru juridic care inmanuncheaza normele juridice ce reglementeaza relatiile dintre persoane , formate in legatura cu protectia mediului. [E.Lupan, p.121] Dreptul mediului ansamblul complex al normelor juridice care reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre oameni privind atitudinea lor fata de natura ca element vital si suport al vietii in procesul conservarii si dezvoltarii in scopuri economice, sociale si culturale a componentelor mediului inconjurator naturale si artificiale precum si relatiile legate de protectia lor. [D.Marinescu, p.35] Dreptul mediului acea ramura de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeaza relatiile dintre persoane in legatura cu folosirea, protectia, conservarea si dezvoltarea componentelor mediului. De la aparitia Dreptului mediului ca ramura a jurisprudentei si pina in ziua de azi mai exista discutii in jurul problemei este oare Dreptul mediului o ramura de drept sau aceasta este un cumul de norme juridice din diferite ramuri de drept si Dreptul mediului apare doar ca o disciplina juridica?
20

In prezent, in legatura cu aceasta problema, persista trei pareri: a) Dreptul mediului nu este ramura distincta, ci doar o disciplina juridica, deoarece: - de la bun inceput normele de drept ce protejau natura apartineau fie dreptului administrativ, fie dreptului civil, etc.; - chiar astazi in aceasta ramura sint folosite institutiile de raspundere juridica a altor ramuri, precum si alte metode juridice de reglementare; b) Dreptul mediului ramura de drept de sinteza, deoarece: - Dreptul mediului este un domeniu cu obiect distinct de reglementare, dar care foloseste procedee si metodici caracteristice altor ramuri de drept; c) Dreptul mediului este o ramura de drept distincta, cu toate caracteristicile sale, argumentata prin: - obiect specific de reglementare; - existenta unei serii de norme juridice, care prin caracterul lor nu au tangente cu alte domenii si nu sint caracteristice acestora; - existenta unor institutii juridice specifice numai acestui domeniu.

6. Obiectul de reglementare a Dreptului mediului. 6.1. Obiect de reglementare ce studiaza stiinta data, care sint domeniile ei de investigatie. Circumscrierea obiectului unei stiinte reclama, intii de toate, fixarea fenomenelor cercetate, apoi a unghiului de investigare si a nivelului de generalizare stiintifica la care opereaza studierea fenomenelor date. [I.Huma, p.8] Obiect de reglementare categorie de relatii sociale, reglementate prin o anumita grupa de norme juridice, uniforme, de acelasi caracter. Obiect de reglementare a Dreptului mediului relatiile sociale ce apar intre persoane fizice sau juridice in legatura cu folosirea, conservarea, dezvoltarea si protectia factorilor de mediu. Pot fi distinse patru grupe de relatii sociale ce constituie obiectul de reglementare a Dreptului mediului: 1. relatii legate de folosirea rationala a componentelor mediului; 2. relatii privitor la conservarea factorilor de mediu; 3. relatii privitor la dezvoltarea factorilor de mediu; 4. relatii privitor la protectia factorilor de mediu. Totodata, delimitam factorii de mediu ca fiind: a. factori abiotici (apa, aerul, solul); b. factori biotici (fauna, flora); c. factori antropici (creati prin activitatea umana). In functie de obiectul nemijlocit protejat, putem delimita trei categorii de raporturi juridice:
21

a.) raporturi legate de folosirea, conservarea, dezvoltarea si protejarea resurselor abiotice; b.) raporturi legate de folosirea, conservarea, dezvoltarea si protejarea componentelor biotice; c.) raporturi legate de folosirea, conservarea, dezvoltarea si protejarea componentelor antropice. 6.2. Metoda de reglementare a Dreptului mediului cale, drum, mod de expunere. Metoda este determinata de necesitatea legiferarii anumitor relatii de folosire, conservare, dezvoltare si protectie a mediului, fapt ce impune interventia statului in aceste relatii si ca rezultat instituirea normelor cu caracter imperativ, dictat de importanta problemei, cit si de faptul ca aceasta problema prezinta interes public. Dreptul mediului are un obiect distinct de reglementare, dispunind de institutii juridice specifice, cum ar fi beneficierea asupra resurselor naturale, raspunderea juridica ecologica, expertiza ecologica s. a. 6.3. Sarcinile Dreptului mediului: in calitate de ramura de drept: instituirea cadrului legal-institutional ce ar permite solutionarea principalei probleme: protectia mediului; in calitate de stiinta: crearea bazei stiintifico-ideologice pentru cadrul de reglementari ce tin de alt domeniu; in calitate de disciplina didactica: asigurarea, in baza noilor realizari ale stiintei si a normelor existente, a instruirii cadrelor calificate in domeniul jurisprudentei. 6.4. Functiile Dreptului mediului: de organizare si institutionalizare a actiunii societatii in favoarea protectiei si ameliorarii mediului; de promovare a obiectivelor dezvoltarii durabile, ce presupune crearea unui ,,ideal de dezvoltare umana in cadrul echilibrului ecologic; de protectie, conservare, ameliorare a mediului, precum si reglementarea folosirii rationale a componentelor mediului; de promovare a cooperarii internationale in domeniul protectiei si folosirii mediului. Astfel, fiind materializate in normele si principiile de ramura, functiile Dreptului mediului constituie un indicator itinerar spre atingerea unei armonii a activitatii umane si dezvoltarii proceselor in natura, atit pe plan national, cit si pe plan international. 6.5. Locul Dreptului mediului in sistemul de drept. Vorbind despre locul Dreptului mediului in sistemul de drept trebuie sa fundamentam pozitia sa ca parte componenta a dreptului public sau a dreptului privat si care este coraportul Dreptului mediului cu alte ramuri de drept de natura privata sau publica.
22

Pot fi identificate citeva particularitati: 1.) Predominarea normelor cu caracter imperativ. De exemplu, daca in raporturile de drept privat persoana poate benevol refuza despagubirea, atunci in Dreptul mediului statul expres, prin lege, impune obligatia celui ce a cauzat dauna s-o recupereze. 2.) Pozitia de subordonare a beneficiarilor in relatiile de folosire si protectie a componentelor mediului fata de organele de stat care sint competente sa realizeze controlul si supravegherea folosirii resurselor componentelor mediului. 3.) Interesul aparat si interesul utilizarii normelor de drept. Prin instituirea unui regim de protectie a aerului, apelor, solului, precum si prin obligarea folosirii rationale se realizeaza nu numai interesul beneficiarului acestui obiect, dar si interesul intregii societati, care se bucura de folosinta in comun a acestor resurse. 4.) Modul in care se garanteaza drepturile subiective. La cauzarea unui prejudiciu mediului, indiferent de faptul a inaintat sau nu proprietarul sau beneficiarul plingere, aceasta tine in cele mai dese cazuri, de obligatia organelor de stat de control si supraveghere. (art. 33 al Legii...asigurarea sanitaroepidemiologice a populatiei) Concluzie: ramura Dreptul mediului apartine sistemului de drept public. 6.6. Rolul Dreptului mediului: reglementeaza folosirea rationala si protectia componentelor mediului; reglementeaza relatiile principale din acest domeniu, realizarea carora ar duce la armonie, la echilibru ecologic si la determinarea rolului omului in procesele ce au loc in natura. 7. Sistemul Dreptului mediului. Sistemul unei ramuri de drept cuprinde totalitatea de domenii ce tin direct sau tangential de obiectul de reglementare al acestei ramuri. Sistemul Dreptului mediului cuprinde: a. Partea generala, care include totalitatea de norme ce determina institutiile principale ale ramurii. b. Partea speciala, care tine de domeniul procesual, adica stabileste in ce conditii si in ce mod se realizeaza protectia si folosirea resurselor naturale.

8. Principiile fundamentale ale Dreptului mediului. 8.1. De rind cu functiile si domeniul sau specific de reglementare, Dreptului mediului ii sint caracteristice o serie de principii, care de cele mai dese ori isi extind cadrul sau nu numai asupra aspectului juridic de protectie a mediului, dar si asupra tuturor domeniilor dreptului omului, fiind considerate universale.
23

Principiu - ,,idee de baza, ,,teza fundamentala, ,,exprima elementele de continut cele mai importante ale dreptului. [Gh.Avornic, p.99] Deosebim principii: a.) de drept intern; b.) de drept international. 8.2. Principiile Dreptului mediului pe plan intern. I. Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos si echilibrat din punct de vedere ecologic este un principiu-cadru, in care se regasesc toate celelalte principii ale Dreptului mediului. Acest drept, declarat in art. 37 al Constitutiei RM, isi are originea atit in conditiile create obiectiv, cit si in reglementarile concepute pe plan mondial. Astfel, in cadrul Conferintei mondiale a ONU pentru protectia mediului de la Stocholm din 1972, s-au facut referiri la faptul ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului il constituie dreptul omului la un mediu a carui calitate ii da posibilitatea sa traiasca in mod demn si in prosperitate. In RM, acest drept este prevazut in mod expres in Constitutia RM, in Legea privind protectia mediului inconjurator si detaliat in legile organice ce tin de domeniile concrete (silvic, funciar etc.) Conform Constitutiei RM, art. 37, ,,fiecare om are dreptul la un mediu inconjurator neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viata si sanatate, precum si la produse alimentare si obiecte de uz casnic inofensive.... Totodata, Constitutia RM garanteaza executarea acestui drept prin accesul liber al tuturor la informatia privind starea de mediu, precum si prin instituirea obligatiei pentru fiecare cetatean de a proteja mediul. Declarat in Constitutie si detaliat in Legea privind protectia mediului s.a. legi organice, acest drept al omului este realizat de asemenea prin dreptul la asistenta si protectia sociala, prin instituirea obligatiei fata de cetateni de a realiza protectia mediului, prin instituirea unui cadru juridic concret ce tine de folosirea si protectia mediului. II. Prioritatea scopurilor si actiunilor de protectie a mediului in cadrul realizarii intereselor de ordin economic si social-uman ale populatiei pentru prezent si viitor: toate activitatile statale trebuie sa fie aduse in conformitate cu necesitatile de protectie a mediului, renuntind, in acelasi timp, la activitatile poluatorii sau cauzatoare de daune mediului. III. Prioritatea sanatatii si bunastarii populatiei in comparatie cu alte scopuri de folosire a resurselor naturale: folosirea resurselor naturale numai in acele limite si domenii ce nu ar da posibilitate survenirii daunelor spirituale, materiale sau de alta natura, precum si patrimoniului populatiei (art. 36, 37, 59 Constitutia RM). IV. Prevenirea pericolului unei eventuale poluari sau daune de mediu: instituirea unei obligatii generale de a efectua o evaluare a eventualei daune in cazul cind activitatea preconizata presupune folosirea resurselor naturale sau a altor factori de mediu.
24

V. Interzicerea poluarii: instituie dreptul impunerii unor interdictii categorice asupra activitatilor poluante; activitatea preconizata, care presupune o poluare a mediului, va fi acceptata numai la prezentarea avizului pozitiv al expertizei ecologice, in caz contrar, aceasta este ,,sortita interzicerii (art.3 Legea ,,protectia mediului). VI. Poluatorul plateste: instituie obligatia statului de a supune raspunderii poluarea; obligatia poluatorului de a recupera paguba cauzata, indiferent de faptul doreste acest lucru proprietarul de resurse sau nu. VII. Colaborarea pe plan stiintific, legislativ si de alta natura cu statele vecine si organizatiile internationale in vederea solutionarii cit mai eficiente a problemei protectiei mediului: aducerea in concordanta a actelor legislative ale RM cu documentele internationale si normele statelor vecine, schimbul de experienta, atit pe plan stiintific, cit si practic etc. 8.3. Principiile Dreptului mediului pe plan international. I. Suveranitatea statelor in valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul national si protectia mediului: tine de dreptul statului de a decide limitele de folosinta a resurselor naturale, concomitent statul fiind obligat sa determine aceste limite in asa fel incit sa nu fie in detrimentul intregii comunitati mondiale sau chiar pentru generatiile viitoare. II. Cooperarea internationala in solutionarea problemelor conservarii mediului: poluarea de mediu nu recunoaste frontierele statelor si poate afecta teritorii, domenii ce tin de mai multe state. III. Buna vecinatate: vecinatatea isi are locul sau in determinarea cadrului juridic in domeniul protectiei mediului; astfel, vecinatatea geografica uneori contribuie la dezvoltarea concomitenta a legislatiei, in unele cazuri normele dreptului mediului fiind asemanatoare; obligativitatea stabilirii unei intelegeri reciproce a vecinilor in acest plan garanteaza linistea nu numai pentru aceste doua state, ci si pentru intreaga comunitate mondiala. IV. Notificarii si consultarii: asigurarea intre state a unui schimb permanent de informatie in ceea ce priveste starea de mediu, iar in unele cazuri chiar obligatia acestora de a informa statele vecine si comunitatea internationala despre careva accidente sau calamitati; schimbul de specialisti si tehnologii, aplicarea carora duce la solutionarea problemei de mediu. V. Protejarea patrimoniului comun: se au in vedere acele bunuri ce nu intra in domeniul de suveranitate a unui oarecare stat, bunuri din patrimoniul national, dar care prezinta valoare pentru intreaga comunitate mondiala apele internationale, spatiul extraatmosferic, corpurile ceresti s.a. VI. Poluatorul plateste: cheltuielile de recuperare a daunei pentru prejudiciul cauzat fie altui stat, fie patrimoniului comun, revin poluatorului.

25

9. Raportul juridic de Dreptul mediului. 9.1. Raport juridic raport social reglementat de o norma juridica, ,,acea legatura sociala reglementata de norma juridica, continind un sistem de interactiune reciproca intre participanti si determinati, legatura ce este susceptibila a fi aparata pe calea coercitiei statale [Gh.Avornic, p.164] Raport juridic de Dreptul mediului relatie care apare in domeniul interactiunii intre societate si natura, reglementata de norme juridice de Dreptul mediului [V.V.Petrov] Raport juridic de Dreptul mediului relatie sociala formata intre persoane in legatura cu prevenirea poluarii, refacerea mediului poluat si imbunatatirea conditiilor de mediu, reglementata prin norme juridice specifice inmanuncheate in Dreptul mediului.[E.Lupan] Raport juridic de Dreptul mediului relatie sociala, reglementata de normele juridice de Dreptul mediului, aparuta intre persoane in legatura cu folosirea, conservarea, dezvoltarea si protectia mediului si in caz de necesitate asigurata pe calea coercitiei statale. 9.2. Caracteristicile raportului juridic de Dreptul mediului: a.) poate lua nastere numai intre persoane (fizice, juridice); b.) poarta caracter volitional: poate aparea numai prin exprimarea vointei (unice sau a ambelor parti); vointa initierii raportului poate fi exprimata atit nemijlocit de catre parti, cit si prin intermediul actului legislativ, care prevede aparitia raportului indiferent de faptul initiaza sau nu persoana acest raport, el fiind o reflectare a vointei generale ce poarta caracter obligatoriu; c.) pozitia de subordonare a partilor; d.) statul, de cele mai dese ori, este o parte a raportului: desi unele raporturi juridice apar la initiativa persoanelor fizice/juridice, statul, in orice moment, poate interveni cu modificari; cu atit mai mult ca in majoritatea raporturilor el este parte obligatorie, reprezentat prin organele sale de supraveghere si control. 9.3. Structura raportului juridic de Dreptul mediului: 1.) partile subiecte ce pot incheia o relatie de Dreptul mediului; 2.) continutul totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor; 3.) obiectul valori ce tin de realizarea drepturilor si obligatiilor partilor. 9.3.1. Subiectele raportului juridic de Dreptul mediului. In literatura juridica se folosesc ca sinonime sintagma ,,subiect al raportului juridic si cea de ,,subiect de drept, fara ca autorii sa aiba in vedere deosebiri calitative intre cele doua notiuni. Totusi, cele doua notiuni nu se identifica, nu se suprapun intotdeauna. Orice participant la un raport juridic este obligatoriu subiect de drept. In schimb, nu orice subiect de drept este si subiect al raportului juridic (celibatarul). [Gh.Avornic, p.171] Din cauza confruntarii acestor termeni, exista diferite pareri cu privire la categoriile de subiecte ale Dreptului mediului. Intr-o parere, subiecte ale raportului
26

juridic de Dreptul mediului sint doar persoanele fizice si persoanele juridice. Intr-o alta parere, majoritara, subiecte pot fi: persoanele fizice, persoanele juridice, statul [organele statului]. Subiectele raportului juridic de Dreptul mediului: I. Persoanele fizice (cetatenii RM, strainii, apatrizii), in calitate de beneficiari de folosinta a componentelor mediului. II. Persoanele juridice, ca colectivitati umane, ce dispun de o organizare distincta si activind in realizarea unui scop comun si finit, inzestrate in acest domeniu cu drepturi si obligatii, ce pot izvori fie din prevederea expresa a legii, fie dintr-un fapt juridic. III. Organele statale, inzestrate cu drepturi si obligatii prin lege ca reprezentind interesele statului sau ca aparator al acestor interese. IV. Statul Republica Moldova, ca subiect de drept in materie de raspundere juridica pe plan intern si ca participant la relatiile internationale in problemele ce tin de protectia mediului. E necesar de a mentiona faptul ca in majoritatea raporturilor subiectele se gasesc in relatii de subordonare. 9.3.2. Continutul raportului juridic de Dreptul mediului. Continutul raportului juridic totalitatea drepturilor si obligatiilor care se nasc intr-o relatie concreta. [Gh.Avornic, p.180] In raporturile juridice de Dreptul mediului subiectele se prezinta intotdeauna ca titulari de drepturi si obligatii, acestea fiind prevazute in contractele in baza carora le este acordat dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale. Ele apar ori ca subiecte pasive, avind numai obligatii, ori ca subiecte active, avind numai drepturi. In cele mai dese cazuri, insa, subiectele intrunesc aceste doua pozitii, fiind titulare de drepturi si obligatii. In dependenta de continutul drepturilor si obligatiilor subiectele raporturilor juridice de Dreptul mediului pot fi divizate in patru categorii: beneficiarii de folosinte, (persoane fizice si persoane juridice) inzestrati cu drepturi si obligatii privind folosirea si protectia componentelor mediului; organele de stat, imputernicite cu drepturile de gestiune si administrare a fondului natural al RM; organele de drept, imputernicite sa efectueze controlul si supravegherea in acest domeniu; organizatiile obstesti, inzestrate cu dreptul de promovare a obligatiei de protectie a mediului. Legea RM cu privire la protectia mediului inconjurator stabileste drepturile si obligatiile fiecaruia dintre aceste categorii de subiecte. 9.3.3. Obiectul raportului juridic de Dreptul mediului. In literatura juridica nu exista un punct de vedere unitar cu privire la obiectul raportului juridic de Dreptul mediului. Principalele opiniile exprimate sint :
27

a) Obiectul raportului juridic anumite actiuni pe care titularul dreptului subiectiv le efectueaza sau le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi. [Gh. Avornic, p.182] Obiectul raportului juridic de Dreptul mediului actiunile sau inactiunile subiectelor, conduita ce tine de folosirea, protectia, dezvoltarea, conservarea componentelor naturii, raspunderea juridica in domeniul protectiei mediului. b) Obiectul raportului juridic numai bunurile materiale. Obiectul raportului juridic de Dreptul mediului componentele mediului : biotice, abiotice, antropice. In dependenta de obiectul raportului se afla si continutul drepturilor si obligatiilor partilor, precum si partile care vor fi obligate sa participe la acest raport. 10. Izvoarele Dreptului mediului. 10.1. Cauzele obiective ale aparitiei si existentei Dreptului mediului sint inradacinate in conditiile materiale ale vietii, care s-au instaurat la etapa actuala in RM si in lume in general. In literatura de specialitate, totalitatea de cauze si conditii materiale ce determina instituirea unor reguli de comportare au primit denumirea de izvor de drept. Actualmente, este tot mai pronuntata tendinta delimitarii stricte a izvoarelor de drept in sens material si in sens formal. Izvoarele materiale ale Dreptului mediului sint: starea de criza ecologica, necesitatile social-economice s.a. factori materiali. Izvoarele formale ale Dreptului mediului sint: formele de exprimare a normelor juridice, ce sint determinate de modul de determinare, de edictare sau sanctionare a lor de catre stat si care privesc relatii in legatura cu folosirea, conservarea, dezvoltarea si protectia componentelor mediului. Izvoarele formale pot fi: a) directe (actele normative) Constitutia RM; Legile Parlamentului RM; Hotaririle Parlamentului RM; Decretele Presedintelui RM; Hotaririle Guvernului RM; Acte emise de organele autoadministratiei locale; Acte emise de organele specializate (Ministerul Ecologiei). b) indirecte Obiceiuri, reguli de convietuire sociala la care actele normative fac trimitere; Practica judiciara; Doctrina; Dreptul comparat.
28

Particularitatile izvoarelor Dreptului mediului: multitudinea de izvoare ce cuprind diverse domenii (regimul juridic de folosire si protectie a apelor, solului, aerului, subsolului, padurilor etc.), cu caracteristicile lor in fiecare domeniu; regulile de conduita, de cele mai dese cazuri, sint strins legate de respectarea unor norme tehnice relativ la activitatile economice ale subiectelor; natura extensiva a fenomenului poluarii dicteaza astazi necesitatea aplicarii pe plan intern a unor izvoare internationale. 10.2. Sistemul izvoarelor Dreptului mediului. I. Intr-o opinie, sistemul izvoarelor Dreptului mediului cuprinde doua categorii: * izvoare ce tin de regimul de protectie a naturii (Legea protectiei mediului); * izvoare ce se refera la regimul de folosire a resurselor naturale (Codul funciar, Codul apelor etc.)[ V.V.Petrov] Contra argumente: normele Dreptului mediului contin reglementari nu numai cu privire la folosirea si protectia naturii, dar si mediului artificial, creat prin activitatea umana; parerea ca unele izvoare tin numai de regimul de protectie, iar altele numai de regimul de folosire a resurselor nu e rationala, deoarece un singur act poate contine reglementari de ambele tipuri (Codul apelor). II. Intr-o alta opinie, izvoarele Dreptului mediului pot fi clasificate in functie de domeniul reglementat: * domeniul folosirii si protectiei apelor; * domeniul folosirii si protectiei solului; etc. III. Conform criteriului fortei juridice a actului normativ, izvoarele formale ale Dreptului mediului pot fi divizate in: * Constitutia RM, care stabileste reglementari fundamentale , cu caracter general, ce privesc drepturile si obligatiile cetatenilor in legatura cu protectia mediului, cit si obligatiile statului in acest domeniu etc. (Art. 4(2), 34, 36(1), 37, 46, 50, 59.) * Legi generale: - L protectiei mediului; - L expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului s.a. * Legi specifice: - C funciar; - C apelor; - C silvic s.a. Conditia generala: pentru ca o lege a Parlamentului RM sa fie considerata izvor al Dreptului mediului, ea trebuie sa contina reglementari ce ar avea atributii directe in realizarea sarcinii de protectie si folosire rationala a componentelor mediului. Astfel, pot fi considerate la fel ca si izvoare da Dreptul mediului: - C penal;
29

- C civil; - C contraventii administrative. * Decretele Presedintelui RM, ce vizeaza relatiile privind folosirea si protectia mediului. * Hotaririle Guvernului RM. * Actele Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii teritoriului. * Actele organelor administratiei publice locale, cind acestea impun reglementari privind regimul de folosire si protectie a componentelor de mediu pe teritoriul unitatii administrative. * Tratate si conventii internationale. 1. Conventia Internationala de Protectie a Plantelor din 06.12.1951 (Noul text revizuit, aprobat de confrerinta FAO la cea de a 29-a sesiune a acesteia Noiembrie 1997). 2. Conventie privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie din 03.03.1973 // in "Tratate internationale", 2001, volumul 28, pag.257. 3. Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa din 19.09.79, Berna // in "Tratate internationale", 1999, volumul 7, pag.7 4. Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distante lungi din 13.11.79, Geneva // in "Tratate internationale", 1999, volumul 9, pag.63. 5. Carta mondiala pentru natura din 28.10.1982, New York // in "Tratate internationale", 1999, volumul 7, pag.59. 6. Conventia pentru protectia stratului de ozon din 22.03.85 // in "Tratate internationale", 1999, volumul 11, pag.219. 7. Protocolul referitor la substantele care distrug stratul de ozon din 16.09.87, Montreal // in "Tratate internationale", 1999, volumul 11, pag.237. 8. Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si a eliminarii acestora din 22.03.1989 // in "Tratate internationale", 1999, volumul 15, pag.97. 9. Conventie privind evaluarea impactului asupra mediului inconjurator in zonele transfrontiere din 25.02.91, Espoo (Finlanda) // in "Tratate internationale", 1999, volumul 7, pag.39. 10. Acord cu privire la colaborarea in domeniul ecologiei si protectiei mediului natural ambiant din 08.02.1992, CSI // in "Tratate internationale", 1999, volumul 16, pag.17. 11. Conventie privind protectia si utilizarea cursurilor de apa tranfrontiere si a lacurilor internationale din 17.03.1992, Helsinki // in "Tratate internationale", 1999, volumul 7, pag.65. 12. Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei din 09.05.92, New York // in "Tratate internationale", 1999, volumul 9, pag.74. 13. Conventia privind diversitatea biologica din 05.06.92 // in "Tratate internationale", 1999, volumul 9, pag.101. 14. Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice din 11.12.1997.
30

10.3. Aplicarea legislatiei mediului. Legile privind folosirea si protectia mediului actioneaza concomitent sub trei aspecte: o anumita perioada de timp: relatiile sociale sufera permanente modificari, de aceea si regimul de reglementare necesita schimbari; daca o lege adoptata reflecta necesitatile timpului, cealalta este automat abrogata; asupra unui teritoriu limitat actioneaza, in acelasi timp, mai multe legi: coexistenta legilor este determinata de necesitatea solutionarii in complex a relatiilor ce tin de regimul de folosire si protectie a mediului; asupra unor anumite categorii de subiecte participante la relatiile reglementate de lege. 10.3.1. Actiunea legislatiei mediului in timp este marcata de doua momente principale: momentul intrarii in vigoare si momentul incetarii actiunii legii. Altfel spus, din ce moment legea noua va incepe a produce efecte juridice, iar cea veche isi va pierde valoarea. In teoria dreptului aceste probleme au fost solutionate prin implementarea unui sir de principii ce tin de aplicarea legii in timp, adica asupra relatiilor avute loc in trecut, ce se petrec in prezent si ce vor avea loc in viitor: Principiul neretroactivitatii legii legea este aplicabila acelor relatii si actiuni, care se produc dupa momentul intrarii in vigoare a legii. Principiul retroactivitatii legii noi exceptie de la principiul precedent, conform careia legea noua adoptata poate avea efect asupra actiunilor de pina la adoptarea ei, dar numai in acele cazuri care se preved expres in legea noua si daca aceasta nu inrautateste situatia subiectelor implicate. (De ex., actele emise cu privire la lichidarea consecintelor calamitatilor, catastrofelor ecologice, accidente etc.) Principiul aplicarii imediate a legii noi adoptate presupune aplicarea legii noi, din momentul intrarii in vigoare, asupra tuturor situatiilor, excluzind imediat actiunea legii vechi. Momentul intrarii in vigoare a legii tine de data publicarii sau de data indicata expres in textul legii. Principiul ultraactivitatii legii vechi exceptie de la principiul precedent, care presupune ,,supravietuirea legii vechi, in timp ce legea noua este deja in vigoare. Legea veche este aplicata in domeniile si limitele prevazute expres in legea noua. Se aplica pentru o perioada scurta de timp, de regula, pina la sase luni, termen indicat in dispozitiile finale sau tranzitorii ale legii, in vederea concordarii actelor normative ,,inrudite. In mod obisnuit, actiunea in timp a legilor mediului este supusa conditiilor generale. Abatere prezinta legile adoptate in situatii exceptionale, care isi au limitele in functie de faptul cit timp vor persista conditiile ce au generat aceste situatii.

31

10.3.2. Aplicarea legii mediului in spatiu este determinata de urmatoarele reguli: Actul normativ emis de un organ public central isi raspindeste actiunea asupra tuturor relatiilor ce se desfasoara in limitele frontierelor nationale. Actul emis de un organ de stat local are forta juridica in limitele teritoriului administrativ. Actele internationale la care RM este parte isi extind jurisdictia asupra intregului teritoriu al statului 10.3.3. Aplicarea legii mediului asupra persoanelor poarta un caracter general: Persoane fizice [cetatenii RM, strainii, apatrizii]. Persoane juridice, indiferent de forma organizatorico-juridica sau forma de proprietate.

32

Tema II. Administrarea de stat in domeniul protectiei mediului. 1. Notiunea, formele si functiile de administrare in domeniul protectiei mediului inconjurator. 2. Sistemul organelor de administrare in domeniul protectiei mediului. 3. Notiunea, formele, sistemul controlului ecologic. 4. Monitoringul ecologic. 5. Cadastrele resurselor ecologice. 6. Caracteristica generala a expertizei ecologice. 7. Evaluarea impactului asupra mediului. 1. Notiunea, formele si functiile de administrare in domeniul protectiei mediului inconjurator. 1.1. Administrarea (gestiunea) resurselor naturale este o activitate de reglementare, evidenta si control al insusirii primare a resurselor naturale, utilizarii si reproducerii lor. Regim de administrare - ansamblu unitar de masuri de protectie, ecologice si tehnico-organizatorice care reglementeaza activitatea, desfasurata in cadrul fondurilor naturale, de conservare, optimizare si dezvoltare rationala durabila a componentelor mediului. 1.2. Principiile de baza ale admiistrarii resurselor naturale sint: a) asigurarea unei folosiri durabile (ce nu duce la degradare) a acestora; b) sustinerea activitatii orientate spre folosirea rationala a resurselor naturale renovabile si economisirea celor nerenovabile; c) prevenirea efectelor negative ale activitatii economice asupra resurselor naturale; d) neadmiterea cumularii de functii ce tin de gestiunea resurselor naturale cu activitati de utilizare a acestora in scop de profit; e) folosirea contra plata a resurselor naturale, cu exceptia cazurilor de regenerare a lor; f) prioritatea dreptului international in domeniul folosirii resurselor naturale transfrontiere. 1.3. Formele de administrare in domeniul protectiei inconjurator : * Reglementarea administrativa a folosirii resurselor naturale. * Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale. mediului

1.3.1. Reglementarea administrativa a folosirii resurselor naturale. Pentru evidenta si reglementarea folosirii economice inepuizante (durabile) a resurselor naturale renovabile si pentru economisirea celor nerenovabile, statul
33

stabileste un sistem de standarde si de cerinte tehnico-normative, precum si un sistem de licente la activitatile din domeniu si la folosirea resurselor naturale. Elaborarea si aprobarea standardelor si a cerintelor tehnico-normative in domeniul folosirii resurselor naturale sint reglementate de legislatia privind standardizarea. Nomenclatorul activitatilor din domeniul folosirii resurselor naturale a caror practicare necesita licente si cel al organelor autorizate sa elibereze astfel de licente se intocmesc de Guvern. Pentru anumite activitati sau tehnologii cu risc ecologic sporit se stabilesc cerinte ecologice deosebite. 1.3.2. Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale. Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale este o parte componenta a sistemului unic de gestiune a economiei nationale si este orientat spre stimularea folosirii economice inepuizante a resurselor naturale renovabile si economisirii celor nerenovabile. Acest mecanism functioneaza datorita politicii financiar-creditare si fiscalbugetare si presupune: a) planificarea si finantarea de stat a masurilor de evidenta, evaluare si pastrare a obiectelor naturii, de restabilire a resurselor naturale deteriorate sau utilizate; b) folosirea contra plata a resurselor naturale (plata pentru resursele naturale si plata pentru poluarea mediului inconjurator); c) acordarea de facilitati fiscale si creditare agentilor economici care isi modernizeaza pe cont propriu tehnologiile in scopul reducerii consumului de resurse naturale si al protectiei mediului inconjurator; d) crearea unei banci ecologice comerciale specializate; e) acordarea de facilitati fiscale bancilor comerciale si fondurilor de investitii in cazul participarii lor la finantarea de proiecte ecologice pe termen lung; f) stabilirea preturilor la resursele naturale si includerea valorii potentialului de resurse naturale in calculele macroeconomice; g) promovarea unei politici investitionale speciale in domeniul folosirii resurselor naturale, bazate pe evaluarea "amortizarii" potentialului de resurse naturale; h) evidenta contabila adecvata a cheltuielilor de folosire a resurselor naturale si de protectie a mediului inconjurator; i) perceperea unor impozite pentru utilizarea resurselor naturale cu continut sporit de componente ecologic daunatoare; j) trecerea la sistemul comenzilor de stat pentru executarea lucrarilor de ocrotire a naturii din contul bugetului, in al carui cadru functiile beneficiarului le asuma, in numele statului, organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator; k) stimularea activitatii de regenerare a resurselor naturale renovabile.

34

2. Sistemul organelor de administrare in domeniul protectiei mediului. Structura institutionala de administrare a resurselor naturale este urmatoarea: a) Guvernul; b) Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale; c) autoritatile administratiei publice locale. 3. Notiunea, formele, sistemul controlului ecologic. 3.1. Statul in persoana autoritatilor administratiei publice are obligatia sa asigure folosirea rationala si suficienta a resurselor naturale, precum si protectia acestora indiferent de destinatia lor. Sarcinile serviciului controlului de stat in domeniul folosirii si protectiei resurselor naturale constau in asigurarea respectarii de catre toate organele de stat si cele obstesti, de catre intreprinderile, institutiile si organizatiile agricole de stat, cooperatiste obstesti, precum si de intreprinderile mixte, persoanele fizice si juridice straine, a cerintelor legislatiei ecologice in scopul folosirii eficiente si protectiei cuvenite a acestor resurse. 3.2. Scopul controlului ecologic protectia mediului pe calea preintimpinarii sau inlaturarii incalcarii normelor ecologice. 3.3. Obiectul controlului ecologic: - starea mediului in absamblu, - starea componentelor mediului in particular, - nivelul schimbarilor produse, - respectarea legislatiei ecologice. 3.4. Formele controlului ecologic: - informational acumularea si raspindirea informatiilor in vederea luarii masurilor necesare; - de preintimpinare orientata spre evitarea survenirii consecintelor negative; - de sanctionare aplicarea masurilor de constringere de catre stat. 3.5. Metodele controlului ecologic: - supraveghere, - verificarea respectarii legislatiei, - preintimpinare, - aplicarea masurilor de constingere. 3.6. Categorii de control ecologic: - de stat, - de productie, - municipal, - obstesc.
35

3.7.1. Controlul de stat asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal are drept sarcina asigurarea indeplinirii de catre toate ministerele, departamentele, persoanele fizice si juridice, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridica, a obligatiunilor de protectie a regnului animal, respectarea modului stabilit de folosire a animalelor si a altor norme prevazute de legislatie. Controlul de stat asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal este exercitat de catre Ministerul Ecologiei si autoritatile administratiei publice locale. Organele de stat de protectie si folosire a resurselor regnului animal are dreptul: a) sa opreasca folosirea neautorizata a animalelor, precum si folosirea cu incalcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite si a altor cerinte de protectie si folosire a resurselor regnului animal; b) sa retraga autorizatia sau sa stabileasca limitari la dreptul de folosinta a resurselor regnului animal; c) sa dea indicatii obligatorii pentru executare privind eliminarea de incalcari ale regulilor, normelor, termenelor stabilite si ale altor cerinte de protectie si folosire a resurselor regnului animal; d) sa stopeze lucrarile care pot cauza pagube considerabile animalelor si habitatului lor; e) sa traga la raspundere administrativa contravenientii regulilor, normelor, termenelor stabilite si altor cerinte de protectie si folosire a resurselor regnului animal iar, dupa caz, sa inainteze organelor de drept materiale pentru luarea masurilor corespunzatoare. Controlul departamental asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal este exercitat de catre organele in a caror subordine se afla persoanele juridice care utilizeaza resursele acestuia. 3.7.2. Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este chemat sa asigure: a) respectarea de catre toate persoanele juridice si fizice, indiferent de forma de proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor; b) executarea obligatiunilor si prescriptiilor privind protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor. Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este exercitat de catre Ministerul Ecologiei si de autoritatile administratiei publice centrale. Controlul de stat asupra folosirii si protectiei terenurilor il exercita Guvernul si autoritatile administratiei publice locale. Dispozitiile acestora sint obligatorii pentru toti detinatorii de terenuri. 3.7.3. Controlul de stat asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic are drept sarcina asigurarea respectarii de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei silvice si cinegetice. El este exercitat de Guvern si organele de stat pentru protectia mediului inconjurator.
36

Cetatenii si asociatiile obstesti au dreptul sa primeasca de la organele silvice de stat si de la organele de stat pentru protectia mediului inconjurator informatie despre starea fondurilor forestier si cinegetic, masurile planificate si realizate de conservare si folosire a acestora, sa propuna si sa realizeze, in conformitate cu legislatia, masuri privind paza si folosirea rationala a fondurilor forestier si cinegetic, conservarea biodiversitatii in ele. 4. Monitoringul ecologic. Monitoringul ecologic sistem de observatii si prognozari pentru relevarea schimbarilor starii mediului, descoperirea si prevenirea proceselor si tendintelor negative. Monitoringul se realizeaza de catre Ministerul Ecologiei, prin subdiviziunile sale. Exemple particulare: Monitorizarea poluarii aerului se realizeaza de catre Serviciul "Hidrometeo", care asigura sistematic persoanele fizice si juridice cu informatii si prognoze asupra nivelului de poluare a atmosferei, generata de activitatile economice si conditiile meteorologice. In cazul in care, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, a emisiilor sporite de poluanti si a altor influente nocive asupra aerului atmosferic, in unele zone este periclitata sanatatea oamenilor, organele Serviciului "Hidrometeo" sint obligate sa informeze de indata Guvernul, organele respective ale controlului de stat, autoritatile administratiei publice locale, populatia si conducerea intreprinderilor interesate. Monitoringul fondului funciar reprezinta un sistem de supraveghere si prognoza a starii fondului funciar pentru evidenta schimbarilor, pentru aprecierea acestor schimbari, pentru preintimpinarea urmarilor proceselor si tendintelor negative. Structura, continutul si modul de realizare a monitoringului sint stabilite de legislatie, tinindu-se seama de conditiile zonale. 5. Cadastrele de stat ale resurselor naturale. Pentru a tine evidenta cantitatii, calitatii si altor caracteristici ale resurselor naturale, precum si evidenta volumului, caracterului, regimului de utilizare a acestora, se intocmesc cadastre de stat ale resurselor naturale. Nomenclatorul cadastrelor de stat ale resurselor naturale se aproba de Guvern, la propunerea organului de stat abilitat cu conducerea cadastrarii. Categorii : Cadastrul de stat al regnului animal, contine totalitatea informatiilor despre arealul, efectivul, locurile de vietuire si reproducere a animalelor si folosirea lor si se intocmeste pe o perioada de 10 ani de catre Academia de Stiinte a Moldovei pe baza evidentei de stat a animalelor.
37

Controlul asupra tinerii Cadastrului de stat al regnului animal se exercita de catre Ministerul Ecologiei. Cadastrul de stat al obiectelor si complexelor din fondul ariilor protejate cuprinde date despre statutul juridic, apartenenta, amplasamentul, regimul de protectie, importanta stiintifica, cognitiva si recreativa a acestor obiecte si complexe. Tinerea cadastrului de stat al obiectelor si complexelor din fondul ariilor protejate este de competenta Ministerului Ecologiei. Cadastrul de Stat al Apelor cuprinde datele evidentei apelor conform indicilor de cantitate si calitate, datele privind inregistrarea folosintelor de apa, evidenta folosirii apelor si starea lor ecologica. Cadastrul funciar contine un sistem de informatii si documente despre regimul juridic al terenurilor, despre atribuirea lor detinatorilor de terenuri, despre parametrii cantitativi si calitativi si despre valoarea economica a terenurilor. Cadastrul funciar are menirea de a asigura autoritatile administratiei publice locale, intreprinderile, institutiile, organizatiile interesate si cetatenii cu informatii despre starea terenului in scopul organizarii folosirii rationale si protectiei lui, reglementarii relatiilor funciare, regimului proprietatii funciare, fundamentarii proportiilor platilor funciare, aprecierii activitatii economice, efectuarii altor masuri legate de folosirea terenului. Cadastrul funciar este tinut de autoritatile administratiei publice locale conform unui sistem unic pentru intreaga republica. Documentele principale ce se elaboreaza pentru cadastrul funciar general sint: dosarul lucrarilor de hotarnicie, planurile, registrele si fisele cadastrale. Cadastrul silvic de stat contine un sistem de informatii despre regimul juridic al fondului forestier, clasificarea padurilor pe grupe si categorii functionale, aprecierea lor sub raport economic, alta informatie necesara pentru gospodarirea fondului forestier si evaluarea rezultatelor activitatii economice in fondul forestier. Materialele evidentei de stat a fondului forestier sint corelate cu datele din cadastrul funciar. Cadastrele de stat ale obiectivelor de folosire a subsolului. Cadastrele de stat se intocmesc pentru zacamintele naturale si tehnogene si manifestarile de substante utile, precum si pentru obiectivele din subteran, care nu sint legate de extractia substantelor utile. Cadastrele de stat ale zacamintelor si manifestarilor de substante utile trebuie sa contina date despre fiecare zacamint, caracterizind locul de aflare a lui, cantitatea si calitatea substantelor de baza si secundare si a componentelor lor, conditiile tehnico-miniere, hidrogeologice, ecologice si alte conditii de exploatare a zacamintelor si evaluarea geologo-economica, precum si date cu privire la fiecare manifestare a substantelor utile. Cadastrele de stat ale obiectivelor din subteran, ce nu sint legate de extractia substantelor utile, precum si sectoarele subsolului folosite pentru ingroparea (depozitarea) substantelor nocive si deseurilor trebuie sa contina date cu privire la locul de aflare, dimensiunile, destinatia, termenele de functionare, conditiile geologo-miniere si alte conditii naturale ale obiectivului.
38

6. Caracteristica generala a expertizei ecologice. 6.1. Diversitatea si complexitatea problemelor ce tin de protectia mediului impun folosirea unor metode foarte variate privind solutionarea acestora. Astfel, in cadrul procesului de elaborare si aplicare a reglementarilor privind protectia mediului, au luat nastere o serie de principii, printre care si principiul prevenirii degradarii mediului, fundamentat pe ideea ca prevenirea unei eventuale poluari va fi mai putin costisitoare decit activitatea de recuperare a daunei si de combatere a efectelor distructive in urma acestei poluari. In acest context, pe plan mondial s-a si cristalizat aceasta forma de activitate care consta in evaluarea eventualului impact asupra mediului si expertiza ecologica. Primele tari care au acceptat la nivel de stat aceste masuri au fost SUA, Norvegia, RFG. In RM, odata cu adoptarea noii conceptii privind politica de protectie a mediului, reflectata in Legea RM privind protectia mediului inconjurator Nr.1515XII din 16.06.93 // in Monitorul Oficial al RM nr.10/283 din 30.10.1993 (sectiunea a doua - ,, Expertiza ecologica de stat (art. 21-25)), s-a instituit si baza juridica pentru activitatea de evaluare a impactului asupra mediului si efectuarea expertizei ecologice. La 29.05.96 a fost adoptata Legea RM privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator Nr.851-XIII din // in Monitorul Oficial al RM nr.52-53/494 din 08.08.1996. Necesitatea adoptarii acestei legi a fost determinata de trei grupe de factori: a) politici RM, in calitate de subiect cu drepturi depline la nivel international, isi asuma obligatia asigurarii tuturor conditiilor de functionare normala in cadrul comunitatii mondiale, prin confirmarea in legislatia nationala a principiilor generale internationale; b) social-economici criza ecologica, decaderea economica, criza sociala etc.; practica a aratat ca, deseori, potentialul tehnico-stiintific scazut tinde sa fie recuperat in economia tarii cu folosirea extensiva a resurselor naturale; c) juridici necesitatea instituirii unui mecanism mai eficient, elaborarea si adoptarea unor acte normative ce ar stabili strict domeniul de aplicare a legii. Legea RM privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator urmareste scopul de a asigura realizarea principiului conform caruia orice om are dreptul la un mediu neprimejdios pentru viata si sanatate si garantarea acestuia. Totodata, rolul evaluarii impactului asupra mediului si expertizei ecologice reiese din problemele ce le solutioneaza: 1.) prevenirea sau minimalizarea eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al obiectivelor si activitatilor economice preconizate asupra mediului, componentelor lui, ecosistemelor si sanatatii populatiei; 2.) mentinerea echilibrului ecologic, crearea conditiilor optime de viata pentru oameni; 3.) corelarea dezvoltarii social-economice cu capacitatile ecosistemelor.
39

La 10.09.2002 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a emis Ordinul cu privire la aprobarea Instructiunii despre ordinea de organizare si efectuare a expertizei ecologice de stat Nr.188 din // in Monitorul Oficial al RM nr.14-17/25 din 07.02.2003. 6.2. Expertiza ecologica gen de activitate in domeniul protectiei mediului, constind in aprecierea prealabila a influientei activitatilor economice preconizate asupra starii mediului, a corespunderii parametrilor acestor activitati actelor legislative, altor acte normative, normelor si standardelor in vigoare. 6.3. Subiectele expertizei ecologice. Expertiza ecologica se efectueaza de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, de alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice sau de asociatiile obstesti. Deosebim: Expertiza ecologica de stat este atributia exclusiva a autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu, care dispune efectuarea ei de subdiviziunile sale structurale si/sau de organizatiile din subordine ce constituie sistemul expertizei ecologice de stat. Expertiza ecologica departamentala este efectuata de ministere si departamente in organizatiile si intreprinderile din subordine. Expertiza ecologica obsteasca se organizeaza si se efectueaza de asociatiile obstesti. 6.4. Scopurile expertizei ecologice. a) adoptarea unor decizii argumentate si aprobarea actelor care prevad utilizarea resurselor naturale si masuri de protectie a mediului inconjurator si componentelor lui; b) prevenirea sau minimizarea eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al obiectelor si activitatilor economice preconizate asupra mediului inconjurator, componentelor lui, ecosistemelor si sanatatii populatiei; c) mentinerea echilibrului ecologic, fondului genetic si biodiversitatii, crearea conditiilor optime de viata pentru oameni; d) corelarea dezvoltarii social-economice cu capacitatile ecosistemelor. 6.4.1. Sarcinile sistemului expertizei ecologice de stat. a) asigurarea expertizarii ecologice a proiectelor de acte legislative, a documentatiei de proiect si planificare si a altor materiale in termenele prevazute de prezenta lege si intocmirea avizelor respective conform prescriptiilor documentelor normative; b) generalizarea practicii expertizarii ecologice a materialelor prezentate si elaborarea propunerilor privind perfectionarea modalitatilor de efectuare a acesteia; c) asigurarea controlului asupra aplicarii corecte de catre beneficiarii si executantii documentatiei de proiect si planificare a dispozitiilor actelor legislative
40

si ale altor acte normative in vigoare precum si a normelor si instructiunilor in domeniu; d) analiza tendintelor si practicii expertizarii ecologice din alte tari si valorificarea experientei mondiale in acest domeniu; e) asigurarea metodologica a activitatii organelor de expertiza ale ministerelor, departamentelor si organizatiilor privind protectia mediului inconjurator. Principiile de baza ale expertizei ecologice. a) prezumtia ca orice activitate economica sau alta activitate materiala preconizata care presupune utilizarea resurselor naturale poate dauna mediului; b) efectuarea in mod obligatoriu a expertizei ecologice de stat inainte de adoptarea deciziilor privind realizarea obiectelor; c) aprecierea complexa a influentei activitatii economice preconizate asupra mediului inconjurator; d) fundamentarea stiintifica, obiectivitatea si legalitatea avizelor expertizei ecologice; e) transparenta, participarea asociatiilor obstesti si luarea in considerare a opiniei publice. Expertiza ecologica de stat este obligatorie pentru documentatia de proiect si planificare privind obiectele si activitatile economice preconizate care influenteaza sau pot influenta asupra starii mediului inconjurator si/sau prevad folosirea resurselor naturale, indiferent de destinatie, amplasare, tipul de proprietate si subordonarea acestor obiecte, volumul investitiilor capitale, sursa de finantare si modul de executie a lucrarilor de constructii. Sint supuse in mod obligatoriu expertizei ecologice de stat: a) proiectele de acte legislative si de alte acte normative, instructiunile, normativele si metodologiile, regulamentele si standardele referitoare la starea mediului si/sau care reglementeaza activitatile potential periculoase pentru mediul inconjurator, folosirea resurselor naturale si protectia mediului inconjurator; b) proiectele conventiilor internationale, proiectele contractelor de concesiune care prevad folosirea resurselor naturale ale Republicii Moldova; c) noile proiecte, programe, planuri, scheme, strategii si conceptii vizind: - dezvoltarea economica si sociala a Republicii Moldova, a anumitor zone, raioane, municipii, orase, sate; - ocrotirea naturii in ansamblu pe tara si pe teritorii aparte; - reconstructia municipiilor, oraselor, satelor; - alimentarea cu caldura, apa, gaze, energie electrica; - constructia sistemelor de canalizare ale localitatilor; - urbanismul si amenajarea teritoriului in localitatile urbane si rurale; - constructia, extinderea, reconstructia, reutilarea, modernizarea si reprofilarea, conservarea, demolarea sau lichidarea tuturor obiectelor economice si sociale susceptibile sa afecteze mediul inconjurator, precum si a celor care pot afecta starea mediului inconjurator in statele limitrofe, determinate de Conventia
41

Internationala privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului Inconjurator in Context Transfrontiera, la care Republica Moldova este parte; - constructia cailor de comunicatie rutiera, feroviara, fluviala, reconstructia albiilor riurilor, constructiilor hidrotehnice, sistemelor de irigare si de desecare, constructia sistemelor de combatere a eroziunilor si salinizarii solului ; - explorarea si exploatarea subsolului, inclusiv in zonele cu regim de protectie a apelor; - plantarea vitei de vie si livezilor in zonele cu regim de protectie a apelor; - producerea si distrugerea pesticidelor si altor substante toxice; - amplasarea si amenajarea platformelor pentru deseuri industriale, menajere, agricole si reziduuri toxice, constructia sau amplasarea instalatiilor de prelucrare, neutralizare sau distrugere a acestor deseuri si reziduuri; - alte activitati care pot afecta starea mediului inconjurator. Sistemul expertizei ecologice de stat. Conform Regulamentului Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, 17.06.2004, art. 26, Ministerul efectueaza expertiza ecologica de stat a noilor proiecte, programe, scheme, strategii si conceptii; exercita controlul de stat in sfera protectiei mediului si folosirii resurselor naturale. Expertiza ecologica de stat consta din urmatoarele subdiviziuni structurale si organizatii subordonate autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu, care constituie un sistem unic la diferite niveluri de coordonare si expertizare a documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriului si de proiect a activitatilor economice in dependenta de complexitatea si importanta acestor obiecte: - Directia generala impactul ecologic si managementul deseurilor a autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu; - Directia expertiza ecologica de stat a Inspectoratului Ecologic de Stat; - agentiile teritoriale ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat; - Institutul National de Ecologie; - Comisia mixta de experti a autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu. Corpul de experti din sistemul expertizei ecologice de stat se constituie, pentru fiecare componenta a mediului, din experti ecologi care au studii superioare, o experienta de munca in specialitate de cel putin 5 ani si care sint atestati de comisia de atestare. La adoptarea deciziilor, comportate de exercitarea functiilor, expertii ecologi de stat sint independenti, calauzindu-se numai de legislatia in vigoare. Expertii ecologi de stat poarta raspundere, conform legislatiei in vigoare, pentru corectitudinea aprecierii documentatiei prezentate spre expertizare, calitatea avizului general, respectarea termenelor de avizare, respectarea legislatiei privind protectia mediului inconjurator precum si pentru pastrarea secretelor de stat, comerciale si/sau altor secrete, aparate de lege, care se contin in materialele prezentate pentru efectuarea expertizei ecologice de stat.
42

ORGANIZAREA EXPERTIZEI ECOLOGICE DE STAT * Beneficiarul prezinta, pentru examinare, organului respectiv al sistemului expertizei ecologice de stat documentatia completa privind activitatea economica preconizata, in modul stabilit de catre autoritatea centrala pentru resursele naturale si mediu. * Documentatia de proiect si planificare prezentata trebuie sa corespunda normativelor in vigoare si sa contina autorizatiile prealabile ale organului administratiei publice locale si ale organizatiilor interesate referitoare la amplasarea si asigurarea tehnica a obiectului proiectat, precum si avizele organelor de supraveghere si control de stat privind desfasurarea activitatii economice preconizate. * Documentatia de proiect si planificare, prezentata pentru efectuarea expertizei ecologice de stat, este supusa unei examinari complexe, in cadrul careia se iau in considerare factorii ecologici, economici si sociali, se studiaza riguros variantele de solutii tehnice menite sa asigure indeplinirea cerintelor ecologice, armonizate cu particularitatile regionale, si mentinerea stabilitatii ecosistemelor naturale in contextul unui eventual impact, pe intreaga perioada de desfasurare a activitatii economice preconizate, inclusiv constructia obiectului, exploatarea, demolarea sau lichidarea acestuia. * Dupa examinarea complexa a documentatiei prezentate pentru efectuarea expertizei ecologice de stat, expertii ecologi de stat intocmesc un aviz general care contine decizia cu privire la acceptarea sau respingerea documentatiei. Concluziile si propunerile din avizul general trebuie sa fie formulate clar si sa constate: a) oportunitatea si conditiile de realizare a proiectului, programului, planului, schemei sau necesitatea refacerii acestora si prezentarii repetate pentru efectuarea expertizei ecologice de stat; b) respingerea documentatiei in cazul in care aceasta nu este conforma dispozitiilor legale si cerintelor normative in domeniu. * Avizul generalal expertizei ecologice de stat este obligatoriu pentru beneficiar, proiectant, autoritatile publice de toate nivelurile si pentru organele care asigura finantarea activitatii economice preconizate si serveste drept baza pentru: a) aprobarea noilor proiecte, programe, planuri, scheme si pentru finantarea lor dupa efectuarea expertizei tehnice sau generale, in modul stabilit de normativele respective; b) eliberarea de catre organele de resort, in modul stabilit, a autorizatiilor pentru dreptul de folosinta a resurselor naturale si componentelor naturii; c) suspendarea sau interzicerea finantarii de catre unitatile bancare a constructiei si darii in exploatare a obiectelor respective sau a executarii altor lucrari; d) publicarea informatiei despre rezultatele expertizei ecologice de stat a documentatiei de proiect si planificare pentru obiectele concrete. * Expertiza ecologica de stat a documentatiei de proiect si planificare se efectueaza in termen de la 45 pina la 90 de zile de la data prezentarii, in functie de
43

complexitatea acesteia. Documentatia de proiect pentru casele de locuit si obiectele sociale cu asigurare tehnica centralizata se examineaza in termen de 15 zile. Termenul de efectuare a expertizei ecologice de stat a documentatiei pentru obiectele si activitatile economice complexe si potential periculoase pentru mediul inconjurator, inclusiv a documentatiei a carei examinare necesita derulare a unor cercetari stiintifice speciale suplimentare, poate fi prelungit de autoritatea centrala pentru resursele naturale si mediu pina la 6 luni. 6.4.2. Expertiza ecologica obsteasca. Se organizeaza si se efectueaza din initiativa asociatiilor obstesti oficial inregistrate, care au profilul protectiei mediului inconjurator si al caror statut prevede efectuarea expertizei ecologice obstesti. Ea poate fi efectuata pentru toate proiectele, documentele si activitatile economice preconizate, cu exceptia proiectelor sau a unor parti ale acestora ce tin de domeniul securitatii statului, si/sau contin secrete de stat, comerciale si/sau alte secrete aparate de lege. Expertiza ecologica obsteasca poate fi efectuata inainte de expertiza ecologica de stat sau concomitent cu aceasta. Cetatenii si asociatiile obstesti au dreptul: a) sa inainteze organelor sistemului expertizei ecologice de stat propuneri si obiectii privind proiectele obiectelor economice concrete, noile activitati si tehnologii; b) sa solicite organelor sistemului expertizei ecologice de stat informatii privind rezultatele expertizarii noilor obiecte si activitati economice preconizate; c) sa organizeze expertiza ecologica obsteasca a documentatiei de proiect si planificare pentru obiectele economice noi si potential periculoase pentru mediul inconjurator. Asociatiile obstesti care efectueaza expertiza ecologica obsteasca au dreptul: a) sa primeasca de la beneficiar, in volum deplin, documentatia de proiect si documentatia privind evaluarea impactului asupra mediului inconjurator (in continuare - E.I.M.I), iar in cazul in care aceasta contine secrete comerciale si/sau alte secrete aparate de lege (cu exceptia secretelor de stat), in volumul care nu permite divulgarea acestor secrete; b) sa ia cunostinta de documentatia tehnico-normativa cu privire la efectuarea expertizei ecologice de stat; c) sa participe, prin reprezentantii sai, la sedintele comisiilor de experti la care se iau in dezbatere avizele expertizei ecologice obstesti. Avizul expertizei ecologice obstesti are caracter de recomandare si poate avea putere juridica numai dupa aprobarea lui de organele sistemului expertizei ecologice de stat.

44

7. Evaluarea impactului asupra mediului. 7.1. Evaluarea impactului asupra mediului (E.I.M.I.) activitate de interpretare a acestui eventual efect negativ produs mediului de o activitate preconizata, realizata prin expertiza ecologica. E.I.M.I. se efectueaza in scopul stabilirii masurilor necesare pentru prevenirea consecintelor ecologice negative legate de realizarea obiectelor si activitatilor preconizate. Impactul asupra mediului efectele negative ale activitatii umane asupra elementelor si factorilor naturali, ecosistemelor, sanatatii si securitatii oamenilor, precum si asupra bunurilor materiale. Planificarea noilor obiecte si activitati, care pot afecta radical mediul inconjurator, se efectueaza in baza documentatiei privind E.I.M.I. care este supusa in mod obligatoriu expertizei ecologice de stat. Cerintele impuse procedurii de efectuare a E.I.M.I., precum si cerintele impuse documentatiei privind E.I.M.I. sint enumerate in Regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, parte integranta din Legea privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator Nr.851-XIII din 29.05.96. Documentatia privind E.I.M.I. se elaboreaza in etapa initiala de planificare si este considerata parte componenta obligatorie a documentatiei de proiect si planificare. 7.2. Documentatia privind E.I.M.I. trebuie sa contina: 1. Materialele privind stabilirea, descrierea si evaluarea eventualului impact direct si indirect al obiectelor si activitatilor preconizate asupra: a) conditiilor climaterice, aerului atmosferic, apelor de suprafata, apelor freatice si subterane, solului, subsolului, peisajelor, ariilor naturale protejate de stat, regnului vegetal si animal, functionalitatii si stabilitatii ecosistemelor, asupra populatiei; b) resurselor naturale; c) monumentelor culturii si istoriei; d) calitatii mediului in localitatile urbane si rurale; e) situatiei social-economice. 2. Compararea solutiilor de alternativa propuse si fundamentarea solutiei optime. 3. Masurile sau conditiile propuse care ar exclude sau ar diminua eventualul impact ori masurile si conditiile care ar spori influenta pozitiva a obiectelor si activitatilor preconizate asupra mediului inconjurator. 4. Evaluarea consecintelor in cazul in care obiectele si activitatile preconizate nu vor fi realizate. Impactul obiectelor si activitatilor trebuie sa fie evaluat atit pentru perioada elaborarii, realizarii si functionarii, cit si pentru cazul lichidarii sau incetarii
45

functionarii acestora, inclusiv pentru perioada de dupa lichidare sau de dupa incetarea functionarii. La pronosticarea eventualului impact al obiectelor si activitatilor trebuie sa fie luate in considerare toate caracteristicile posibile ale teritoriului supus impactului, atit in cazul functionarii obiectelor sau desfasurarii activitatilor in regim normal, cit si in caz de eventuala avarie. In baza documentatiei privind E.I.M.I., beneficiarul intocmeste Declaratia cu privire la impactul asupra mediului inconjurator (in continuare - D.I.M.I.), in care sint sistematizate si analizate toate materialele, calculele si investigatiile realizate in procesul elaborarii documentatiei privind E.I.M.I. In D.I.M.I. trebuie sa fie luate in considerare toate obiectiile si propunerile organelor administratiei publice locale, ale ministerelor, departamentelor, precum si rezultatele dezbaterilor publice. Documentatia privind E.I.M.I. poate fi elaborata de catre persoanele si organizatiile care au autorizatia respectiva, eliberata de Ministerul Ecologiei in baza certificatului de calificare. Cerintele principale impuse nivelului profesional al elaboratorilor documentatiei privind E.I.M.I. sint: studiile superioare respective, practica de munca in specialitate de cel putin 5 ani, atestarea pentru aptitudinea de a practica atare activitate. Asociatiile obstesti, in a caror sarcina intra si efectuarea expertizei ecologice obstesti a documentatiei privind evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, pot efectua aceasta expertiza din proprie initiativa sau la rugamintea persoanelor interesate al caror mediu inconjurator se prevede a fi schimbat. In baza documentelor prezentate de beneficiar, modificate si completate in conformitate cu obiectiile formulate ca rezultat al dezbaterilor publice si cu obiectiile organelor administratiei publice locale, ministerelor si departamentelor se efectueaza Expertiza ecologica de stat a documentatiei privind E.I.M.I. Pe baza rezultatelor expertizei ecologice de stat a documentatiei privind E.I.M.I., examinarii rezultatelor dezbaterilor publice se intocmeste avizul privind expertiza ecologica de stat a documentatiei privind E.I.M.I. In cazul lipsei unui atare aviz pozitiv, persoanele fizice si juridice nu au dreptul sa aprobe documentatia privind E.I.M.I. si sa elaboreze documentatia de proiect si planificare pentru obiecte si activitati. In cazul in care impactul obiectelor si activitatilor preconizate asupra mediului inconjurator au caracter transfrontiera, modul de E.I.M.I. se reglementeaza conform Conventiei privind Evaluarea Impactului asupra Mediului Inconjurator in Context Transfrontiera.

46

TEMA III. Raspunderea juridica in domeniul dreptului mediului. 1. Particularitatile raspunderii juridice in domeniul dreptului mediului. 2. Raspunderea juridica penala in raporturile de dreptul mediului. 3. Raspunderea juridica civila in raporturile de dreptul mediului. 4. Raspunderea juridica administrativa in raporturile de dreptul mediului. 5. Raspunderea juridica disciplinara in raporturile de dreptul mediului. 6. Particularitatile raspunderii juridice in domeniul dreptului mediului, conform conventiilor internationale. 1. Particularitatile raspunderii juridice in domeniul dreptului mediului. 1.1. Raspundere obligatia de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita, obligatie ce se incumba autorului faptei contrare normelor sociale de conduita si care poarta intotdeauna amprenta dezaprobarii sociale a unei asemenea conduite.[Gh.Avornic, p.209] Natura regulii incalcate determina natura formei de raspundere. Raspunderea juridica forma cea mai grava a raspunderii sociale, raport juridic special ce consta in obligatia de a suporta sanctiunea prevazuta de lege ca urmare a comiterii unui fapt juridic imputabil. Premisele raspunderii juridice sint faptul juridic si norma juridica. Pentru a reclama o raspundere juridica este mai intii necesar a se stabili existenta unui fapt juridic si natura lui: infractiune, delict, abatere disciplinara etc., care pot naste raspunderi juridice diferite: raspundere penala; raspundere administrativa; raspundere disciplinara s.a. 1.2. Raspunderea juridica este un element foarte important al mecanismului juridic de ocrotire a mediului ambiant. Ea intervine pentru incalcarea ordinii ecologice stabilite in RM, pentru incalcarea regulilor si normativelor ce reglementeaza securitatea ecologica a societatii, pentru distrugerea sau nimicirea ilegala a bogatiilor naturale. Raspunderea ecologica obligatia persoanelor fizice, persoanelor juridice si statului de a respecta normele ce reglementeaza corelatia societatii si naturii, in vedere imbinarii stiintifice a intereselor ecologice si economice. Functiile raspunderii ecologice: a) de stimulare se materializeaza in motivarea persoanelor, prin pirghii juridice si economice, sa protejeze mediul ambiant; b) de compensare orientata spre restabilirea deplina, in forma materiala sau baneasca, a prejudiciilor provocate mediului;

47

c) de prevenire preventiv actioneaza asupra comportamentului subiectelor prin inasprirea treptata a masurilor de constringere. In functie de caracter si metoda de reglementare, distingem raspundere ecologica economica si raspundere ecologica juridica. Raspunderea ecologica economica se bazeaza, in particular, pe interesul material al beneficiarului resurselor naturale in micsorarea gradului de poluare sau excluderea altei influiente negative asupra mediului. Raspunderea ecologica juridica este consecinta actiunilor ilegale ale persoanelor fizice si juridice. Ea este stabilita de catre organele de stat prin metode juridico-administrative si apare in legatura cu faptul provocarii daunelor mediului in ansamblu sau anumitor componente ale sale. Temeiul aparitiei raspunderii ecologice este delictul (conteaventia) ecologica. Delict ecologic comportament nelegitim si vinovat al unei persoane, ce este indreptat impotriva ordinii ecologice si care a cauzat un prejudiciu naturii sau a creat un pericol real de a pricinui o paguba. Obiect al delictelor ecologice mediul ambiant, ocrotit de legislatie, omul, bunurile materiale create de societate. Latura obiectiva a delictelor ecologice caracterul ilegal al comportarii persoanei vinovate, care atenteaza la ordinea de drept ecologica stabilita in societate. Rezultatul obiectiv al acestor incalcari intervenirea daunei sau amenintarea reala cu aceasta dauna. Subiecte ale delictelor ecologice persoanele fizice, persoanele juridice [persoanele oficiale ale acestora] Latura subiectiva vinovatia persoanei care a cauzat prejudiciul naturii, in ambele forme: a) intentia vinovatul isi dadea seama de caracterul social periculos al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut consecintele ei social periculoase si le-a dorit (intentie directa) sau le-a admis in mod constient (intentie indirecta); ex.: vinatoarea nelegitima, pescuitul nelegitim, nimicirea semanaturilor prin pasunat etc. b) imprudenta vinovatul fie ca a prevazut posibilitatea provocarii consecintelor social periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, dar in mod nechibzuit considera ca ele ar putea sa nu se produca (increderea exagerata in sine), fie ca nu a prevazut posibilitatea unor asemenea consecinte, desi trebuia si putea sa le prevada (neglijenta); ex.: nerespectarea regulilor securitatii contra incendiilor in paduri, neglijarea regulilor de folosire a mijloacelor chimice in agricultura etc. Raspunderea juridico-ecologica poate fi clasificata dupa diferite criterii. Reiesind din obiectele naturii, distingem raspundere juridico-ecologica pentru incalcarea legislatiei despre ocrotirea pamintului, apelor, padurilor etc. Conform sanctiunilor aplicate, raspunderea juridico-ecologica se clasifica in raspundere penala, civila, materiala, administrativa, disciplinara.
48

2. Raspunderea juridica penala in raporturile de dreptul mediului. 2.1. Raspundere penala - condamnarea publica, in numele legii, a faptelor infractionale si a persoanelor care le-au savirsit, condamnare ce poate fi precedata de masurile de constringere prevazute de lege.(art.50 CP) Temeiul real al raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila savirsita (infractiunea), iar componenta infractiunii, stipulata in legea penala, reprezinta temeiul juridic al raspunderii penale. 2.1.1. Infractiunea este o fapta (actiune sau inactiune) prejudiciabila, prevazuta de legea penala, savirsita cu vinovatie si pasibila de pedeapsa penala. (art.14 CP RM) Infractiunea este o fapta socialmente periculoasa, ilegala, savirsita cu vinovatie si pedepsita in mod penal, ce atenteaza la orinduirea sociala sau de stat, la sistemul economic, la avutia proprietarului, la persoana, precum si alte fapte care incalca ordinea de drept si sint prevazute de lege ca infractiune.[A.Borodac, p.46] Infractiunea ecologica include fapta social-periculoasa (actiune sau inactiune) prevazuta de lege ce atenteaza la ordinea de drept ecologica si care cauzeaza dauna mediului ambiant, sanatatii omului sau creaza astfel de pericol. Trasaturile esentiale ale infractiunii sint: a) pericolul social al infractiunii fapta este daunatoare pentru societate, adica pricinuieste sau creeaza primejdia de-a pricinui o anumita dauna relatiilor sociale; b) ilegalitatea penala fapta prejudiciabila concreta trebuie sa fie prevazuta de legea penala; actiunea prejudiciabila nu poate fi calificata ca infractiune, daca in momentul savirsirii ei ea n-a fost prevazuta de legea penala, adica ea n-a fost ilegala; c) vinovatia atitudinea psihica a persoanei fata de actiunile (inactiunile) prejudiciabile, precum si urmarile lor; d) pasibilitatea de pedeapsa pedeapsa se exprima prin amenintare, adica prin posibilitatea aplicarii pedepsei pentru fapta prejudiciabila si ilegala. 2.1.2.La tragerea persoanei la raspundere penala, organele de ancheta si cele judiciare trebuie sa indice precis ce infractiune a savirsit persoana si de care norma a legii penale este prevazuta aceasta infractiune. Solutionarea acestor probleme este bazata pe conceptia privind componenta de infractiune. Componenta de infractiune este un sistem de elemente si semne (trasaturi) obiective si subiective, stabilite de legea penala, ce califica o fapta prejudiciabila drept infractiune concreta.

49

Elementele componentei de infractiune reprezinta parti componente ale unui sistem integral al infractiunii. Aceste parti integrate se numesc elementele sau laturile infractiunii. Distingem patru parti componente ale faptei infractionale: a) obiectul relatiile sociale, ocrotite de legislatia penala, ce atenteaza la valorile sociale unanim recunoscute, enumerate in particular de Codul Penal al RM, partea speciala. b) latura obiectiva actul exterior al atentarii prejudiciabile la obiectul ocrotit de legea penala (fapta, consecintele, raportul dintre fapta si consecinta, locul, timpul, imprejurarile, metodele savirsirii infractiunii). c) subiectul persoana fizica (16 ani (exceptie 14 ani)) si persoana juridica care desfasoara activitate de intreprinzator (art.21 CP) d) latura subiectiva atitudinea psihica a persoanei fata de fapta savirsita, sub forma de intentie sau imprudenta, si fata de consecintele ce pot avea loc (vinovatia sub forma de intentie sau imprudenta, motivul dupa care se conducea vinovatul, scopul pe care tindea sa-l atinga prin savirsirea infractiunii). 2.2. Infractiuni ecologice. Conform Codului Penal al RM, Partea speciala, Capitolul IX, distingem urmatoarele infractiuni ecologice: Incalcarea cerintelor securitatii ecologice. (art. 223 CP) Incalcarea regulilor de circulatie a substantelor, materialelor si deseurilor radioactive, bacteriologice sau toxice. (art. 224 CP) Tainuirea de date sau prezentarea intentionata de date neautentice despre poluarea mediului. (art. 225 CP) Neindeplinirea obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarilor ecologice. (art. 226 CP) Poluarea solului. (art. 227 CP) Incalcarea cerintelor de protectie a subsolului. (art. 228 CP) Poluarea apei. (art. 229 CP) Poluarea aerului. (art. 230 CP) Taierea ilegala a vegetatiei forestiere. (art. 231 CP) Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere. (art. 232 CP) Vinatul ilegal. (art. 233 CP) Indeletnicirea ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari ale apelor. (art. 234 CP) Incalcarea regimului de administrare si protectie a fondului ariilor naturale protejate de stat. (art. 235 CP) (Vezi Anexa Nr.1) 2.3. Pedepsele penale. Pedeapsa penala este o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata, in numele legii, persoanelor care au savirsit infractiuni, cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor. (art.61 CP)
50

Pedeapsa are drept scop restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului, precum si prevenirea savirsirii de noi infractiuni atit din partea condamnatilor, cit si a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca demnitatea persoanei condamnate. Categoriile pedepselor penale ecologice aplicate persoanelor fizice: a) amenda; b) privare de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate; c) munca neremunerata in folosul comunitatii; d) inchisoare. Munca neremunerata in folosul comunitatii, inchisoarea, se aplica numai in calitate de pedepse principale. Amenda, privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate se aplica atit ca pedepse principale, cit si ca pedepse complementare. Categoriile pedepselor penale ecologice aplicate persoanelor juridice care desfasoara activitate de intreprinzator: a) amenda; b) privare de dreptul de a exercita o anumita activitate; c) lichidare. Amenda se aplica in calitate de pedeapsa principala. Privarea persoanei juridice care desfasoara activitate de intreprinzator de dreptul de a exercita o anumita activitate si lichidarea acesteia se aplica atit ca pedepse principale, cit si ca pedepse complementare. Amenda este o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta de judecata in cazurile si in limitele prevazute de CP RM. Amenda se stabileste in unitati conventionale. Unitatea conventionala de amenda este egala cu 20 de lei. Marimea amenzii pentru persoanele fizice se stabileste in limitele de la 150 la 1.000 unitati conventionale, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirsite, tinindu-se cont de situatia materiala a celui vinovat, iar pentru infractiunile comise din interes material - pina la 5.000 unitati conventionale, luindu-se ca baza marimea unitatii conventionale la momentul savirsirii infractiunii. Marimea amenzii pentru persoanele juridice se stabileste in limitele de la 500 la 10.000 unitati conventionale, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirsite, de marimea daunei cauzate, luindu-se in considerare situatia economico-financiara a persoanei juridice. In caz de eschivare cu rea-vointa a persoanei juridice care desfasoara activitate de intreprinzator de la achitarea amenzii fixate, instanta de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu urmarirea patrimoniului.
51

In caz de eschivare cu rea-vointa a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeapsa principala sau complementara, instanta de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu arest sau inchisoare. Suma amenzii se inlocuieste cu arest sau inchisoare, calculindu-se o luna de arest sau inchisoare pentru 50 unitati conventionale. In cazul in care condamnatul nu este in stare sa plateasca amenda stabilita ca pedeapsa principala sau complementara, instanta de judecata poate, sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu munca neremunerata in folosul comunitatii, calculindu-se 60 de ore de munca neremunerata in folosul comunitatii pentru 50 unitati conventionale de amenda. (art. 64 CP) Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate consta in interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la savirsirea infractiunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate poate fi stabilita de instanta de judecata pe un termen de la 1 la 5 ani. La aplicarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate in calitate de pedeapsa complementara la amenda sau munca neremunerata in folosul comunitatii, termenul ei se calculeaza de la data raminerii definitive a hotaririi, iar la aplicarea ei in calitate de pedeapsa complementara la inchisoare, termenul ei se calculeaza din momentul executarii pedepsei principale. (art.65 CP) Munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului, in afara timpului serviciului de baza sau de studii, la munca, determinata de autoritatile administratiei publice locale. Munca neremunerata in folosul comunitatii se stabileste pe un termen de la 60 la 240 de ore si este executata de la 2 la 4 ore pe zi. In caz de eschivare cu rea-vointa a condamnatului de la munca neremunerata in folosul comunitatii, ea se inlocuieste cu arest, calculindu-se o zi de arest pentru 2 ore de munca neremunerata in folosul comunitatii. Munca neremunerata in folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II, militarilor, femeilor gravide, femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani, persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor care au atins virsta de pensionare. Munca neremunerata in folosul comunitatii va fi prestata timp de cel mult 18 luni, timp care se calculeaza de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti. (art.67 CP) Inchisoarea consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de savirsirea unei infractiuni prin izolarea impusa a acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei, in baza hotaririi instantei de judecata, pe un anumit termen, intr-un penitenciar.
52

Inchisoarea se stabileste pe un termen de la 6 luni la 25 de ani (10 ani in cazul infractiunilor ecologice). La stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savirsirii infractiunii nu a atins virsta de 18 ani, termenul inchisorii nu poate depasi 15 ani. La stabilirea pedepsei definitive in cazul unui concurs de infractiuni, pedeapsa cu inchisoare nu poate fi mai mare de 30 de ani, iar in cazul unui cumul de sentinte, ea nu poate depasi termenul de 35 de ani. In cazul inlocuirii pedepsei detentiunii pe viata cu o pedeapsa mai blinda, cu titlu de gratiere, se aplica inchisoarea pe un termen de 35 de ani. (art.70 CP) Privarea unei persoane juridice care desfasoara activitate de intreprinzator de dreptul de a exercita o anumita activitate consta in stabilirea interdictiei de a incheia anumite tranzactii, de a emite actiuni sau alte titluri de valoare, de a primi subventii, inlesniri si alte avantaje de la stat sau de a exercita alte activitati. Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate poate fi limitata la un anumit teritoriu sau la o anumita perioada a anului si se stabileste pe un termen de pina la 5 ani sau pe un termen nelimitat. (art.73 CP) Lichidarea persoanei juridice care desfasoara activitate de intreprinzator consta in dizolvarea acesteia, cu survenirea consecintelor prevazute de legislatia civila. Lichidarea persoanei juridice care desfasoara activitate de intreprinzator se stabileste in cazul in care instanta de judecata constata ca gravitatea infractiunii savirsite face imposibila pastrarea unei atare persoane juridice si prelungirea activitatii ei. (art.74 CP) 3. Raspunderea juridica civila in raporturile de dreptul mediului. Raspunderea juridico-civila este prevazuta de catre normele dreptului civil si ale legislatiei mediului ambiant. Menirea ei consta in apararea drepturilor si intereselor proprietarilor si beneficiarilor de resurse naturale, precum si repararea daunelor si prejudiciilor cauzate prin nerespectarea legislatiei protectiei mediului ambiant. Pentru a realiza prezenta raspunderii civile trebuie sa fie intrunite urmatoarele patru conditii: 1.) Fapta ilicita actiunea sau inactiunea care are ca rezultat incalcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane. 2.) Prejudiciul rezultate daunatoare, efecte ale incalcarii drepturilor subiective si intereselor legitime ale persoanelor. 3.) Raportul de cauzalitate legatura dintre fapta ilicita si prejudiciul cauzat; prejudiciul trebuie sa fie consecinta faptei ilicite. 4.) Culpa (vinovatia) atitudinea psihica a persoanei fata de fapta savirsita si consecintele ei.
53

Raspunderea juridico-civila in domeniul protectiei mediului ambiant se manifesta in trei forme: Declararea nula a tranzactiilor legate de pamint, subsoluri, ape, paduri (in cazurile prevazute de lege), adica a tranzactiilor legate de vinzarecumparare, donatie, gaj, testament, schimb liber etc. Stabilirea obligatiilor de inlaturare a incalcarilor ce impiedica beneficiarul la exercitarea drepturilor legale de folosinta a resurselor. (ex.: prezentarea de catre proprietarul lotului de pamint a unei actiuni fata de intreprinderea industriala, din cauza deseurilor nocive ale careia, se micsoreaza roada si calitatea culturilor agricole. Repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea legislatiei protectiei mediului. Dauna se repara in natura sau prin incasarea costului daunelor pricinuite. Repararea daunelor in natura se poate manifesta prin faptul ca delicventul are obligatia din contul si din mijloacele sale sa restaureze starea inrautatita a mediului, de ex., sa recultiveze paminturile. Costul prejudiciilor cauzate se calculeaza reiesind din cheltuielile de restabilire a obiectelor naturale si aducerea lor in stare posibila pentru folosirea dupa destinatie, cheltuielile de compensare a pierderilor materiale si veniturile neobtinute, de ex., paguba pricinuita de incalcarea regulilor securitatii antiincendiare a padurilor, include costul pierdut al marfii forestiere, cheltuielile de lichidare a incendiului, pierderile materiale legate de curatirea teritoriilor, mijloacele de reproducere a resurselor de padure. O modalitate a raspunderii civile, aplicabila pentru paguba pricinuita mediului ambiant, este raspunderea materiala. Particularitatea acestei raspunderi se manifesta prin faptul ca este reglementata de acte juridice speciale si se aplica prin intermediul incasarii anumitor taxe speciale. Marimea acestei taxe reprezinta cheltuielile de stat pentru ocrotirea obiectelor naturii. Restituirea pagubei in caz de raspundere materiala se efectueaza pe cale judiciara la actiunea organelor de ocrotire a naturii, indiferent de aplicarea sau neaplicarea amenzii administrative. Taxa raspunderii materiale nu cuprinde costul instrumentului care a servit nemijlocit pentru comiterea daunei materiale si nici costul obiectului naturii vatamat sau nimicit. 4. Raspunderea juridica administrativa in raporturile de dreptul mediului. Contraventie administrativa se considera fapta (actiunea sau inactiunea) ilicita ce atenteaza la peronalitate, la drepturile si la interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice, la proprietate, la orinduirea de stat si la ordinea publica, precum si alte fapte ilicite pentru care legislatia prevede raspundere administrativa. Raspunderea administrativa pentru contraventiile prevazute de Codul cu privire la Contraventiile Administrative (CCA) apare, daca prin caracterul lor
54

aceste contraventii nu atrag dupa sine, in conformitate cu legislatia in vigoare, raspunderea penala. (art.9 CCA) La raspunderea administrativa pot fi trase persoanele, care pina in momentul comiterii contraventiei administrative au atins virsta de saisprezece ani. Persoana cu functii de raspundere se trage la raspundere administrativa pentru nerespectarea prevederilor actelor juridice a caror indeplinire intra in indatoririle ei de serviciu. Persoana cu functii de raspundere este considerata persoana careia in autoritatile publice, intr-o intreprindere, institutie, organizatie, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, i se acorda permanent sau provizoriu - in virtutea legii, prin numire, alegere sau prin incredintarea unei insarcinari, anumite drepturi si obligatii in vederea exercitarii functiilor autoritatii publice sau a actiunilor administrative de dispozitie ori organizatorico-economice. Conform CCA, contraventiile administrative din domeniul ocrotirii mediului ambiant sint : Incalcarea legislatiei funciare. (art.52) Incalcarea regulilor de evidenta, pastrare si aplicare a substantelor radioactive, biologice, chimice si a altor substante. (art.53) Importul si comercializarea pesticidelor si preparatelor biologice de protectie a plantelor fara autorizatia respectiva. (art.53/1) Producerea, importul, comercializarea si utilizarea mijloacelor de protectie a plantelor, nesupuse testarii si certificarii de stat. (art.53/2) Incalcarea regulilor de evidenta, pastrare, transportare si utilizare a pesticidelor si preparatelor biologice de protectie a plantelor. (art.53/3) Neindeplinirea sau indeplinirea neadecvata a prescriptiilor organelor controlului de stat in domeniul protectiei plantelor. (art.53/4) Incalcarea legislatiei privind subsolul. (art.57) Neindeplinirea obligatiei de a face publice informatiile veridice despre calitatea apei potabile. (art.58) Nerespectarea prevederilor actelor normative vizind protectia apelor. (art.59) Neindeplinirea obligatiilor de inregistrare in documentele de bord a operatiilor cu substante si amestecuri daunatoare. (art.60) Incalcarea prevederilor actelor normative vizind domeniul de folosire a apei. (art.61) Deteriorarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice, de gospodarire si de protectie a apelor. (art.62) Nerespectarea regulilor si instructiunilor ce se refera la exploatarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice, de gospodarire si de protectie a apelor. (art.62/1) Folosirea ilegala a paminturilor din fondul forestier al statului. (art.63) Incalcarea modului stabilit de folosire a fondului de exploatare, de recoltare si transportare a lemnului, de recoltare a rasinii. (art.64)
55

Taierea ilegala si vatamarea arborilor si arbustilor, distrugerea si vatamarea culturilor de padure si a arborilor tineri. (art.65) Distrugerea sau vatamarea subarboretului din paduri. (art.66) Efectuarea unor exploatari forestiere necorespunzatoare scopurilor sau cerintelor, prevazute in autorizatia (dispozitia) de taiere a padurii ori in biletul silvic. (art.67) Incalcarea regulilor cu privire la regenerarea si imbunatatirea starii padurilor, cu privire la folosirea resurselor de arboret exploatabil. (art.68) Degradarea finaturilor si a pasunilor de pe terenurile fondului forestier de stat. (art.69) Cositul samavolnic al finului si pasunatul samavolnic al vitelor, stringerea samavolnica a fructelor salbatice, nucilor, ciupercilor, pomusoarelor. (art.70) Darea in exploatare a obiectivelor de productie fara instalatii, care sa previna influenta daunatoare asupra padurilor. (art.71) Degradarea padurii cu ape de scurgere, cu substante chimice, cu degajari, deseuri si reziduuri daunatoare. (art.72) Murdarirea padurilor cu deseuri si reziduuri menajere. (art.73) Distrugerea sau deteriorarea santurilor de desecare din paduri, a sistemelor de drenaj si a drumurilor de pe terenurile fondului forestier al statului. (art.74) Distrugerea sau deteriorarea in paduri a indicatoarelor de delimitare, a pancartelor, panourilor si a altor obiecte de agitatie vizuala. (art.75) Nimicirea faunei folositoare pentru padure. (art.76) Incalcarea regulilor de securitate contra incendiilor in paduri. (art.77) Degajarea de substante poluante in atmosfera peste normative sau fara autorizatie si actiunea fizica daunatoare asupra aerului atmospheric. (art.78) Darea in exploatare si utilizarea obiectivelor cu incalcarea normelor si cerintelor de protectie a mediului inconjurator. (art.79) Fabricarea si comercializarea produselor in lipsa elaborarilor tehnice si tehnologice care asigura prelucrarea lor dupa pierderea calitatilor de consum. (art.79/1) Incalcarea regulilor de exploatare, precum si nefolosirea instalatiilor pentru purificarea degajarilor de poluanti in atmosfera. (art.80) Darea in exploatare a mijloacelor de transport si a altor mijloace de locomotie, care depasesc normativele admise de degajare a substantelor poluante. (art.81) Exploatarea mijloacelor de automototransport si a altor mijloace de locomotie, care depasesc normativele admise de degajare a substantelor poluante. (art.82) Nerespectarea cerintelor d ee protectie a aerului atmosferic la stocarea si arderea deseurilor industriale si a resturilor menajere. (art.83) Incalcarea regulilor de transportare, pastare si folosire a mijloacelor pentru protectia plantelor si altor preparate. (art.84) Neindeplinirea dispozitiilor organelor, care exercita controlul asupra protectiei aerului atmospheric. (art.85) Neindeplinirea sau indeplinirea inadecvata a dispozitiilor Expertizei ecologice de stat si ale Inspectoratului ecologic de stat. (art.85/1)
56

Neadmiterea inspectarii obiectivelor sau neacordarea informatiei despre starea mediului inconjurator. (art.85/2) Incalcarea legislatiei si a documentelor normative privind expertiza ecologica. (art.85/3) Incalcarea regulilor de protectie si de folosire a regnului animal. (art.86) Incalcarea regulilor de vinatoare, de pescuit, de protectie a rezervelor piscicole si a regulilor de efectuare a altor feluri de folosire a regnului animal. (art.87) Incalcarea grava a regulilor de vinatoare. (art.87/1) Nimicirea animalelor, inregistrate in Cartea Rosie. (art.88) Importul ilegal al unor animale sau plante. (art.88/1) Incalcarea modului de exercitare a folosirii regnului animal in rezervatiile naturale si pe alte teritorii in mod special ocrotite. (art.88/2) Cruzimea fata de animale. (art.89) Strinsul plantelor, inregistrate in Cartea Rosie. (art.90) Incalcarea regulilor de protectie si a regimului obiectivelor naturale, aflate sub protectia speciala a statului. (art.91) In scopul educarii persoanei,care a comis o contraventie administrativa, in spiritul respectarii legilor, precum si in scopul de a se preveni comiterea unor noi contraventii atit de catre contravenientul insusi, cit si de alte persoane se aplica sanctiunea administrativa. Pentru comiterea contraventiilor administrative pot fi aplicate urmatoarele sanctiuni administrative: 1) avertismentul; 2) amenda; 3) ridicarea contra echivalent a obiectului, care a constituit instrumentul comiterii sau obiectivul nemijlocit al contraventiei administrative; 4) confiscarea obiectului, care a constituit instrumentul comiterii sau obiectivul nemijlocit al contraventiei administrative; 5) privarea de dreptul special, acordat cetateanului respectiv (de dreptul de a conduce mijloacele de transport, de dreptul de vinatoare); 7) arestul administrativ; Ridicarea contra echivalent si confiscarea obiectelor pot fi aplicate atit ca sanctiuni administrative principale, cit si ca cele complementare. Celelalte sanctiuni administrative pot fi aplicate numai ca sanctiuni administrative principale. Pentru o contraventie administrativa poate fi aplicata fie sanctiune principala, fie sanctiune principala si complementara. Avertismentul ca sanctiune administrativa se aplica in scris. In cazurile prevazute de legislatie avertismentul se perfecteaza in alt mod stabilit. Amenda ce se aplica cetatenilor pentru contraventiile administrative nu poate depasi, de regula, cincizeci, iar persoanelor cu functii de raspundere, trei sute de
57

salarii minime, in marimea stabilita de legislatie la momentul savirsirii contraventiei. Amenda ce se aplica cetatenilor si persoanelor cu functii de raspundere pentru contraventii administrative savirsite in scopul obtinerii de profit nu poate depasi trei mii de salarii minime, in marimea stabilita de legislatie la momentul savirsirii contraventiei. In caz de sustragere cu rea-vointa de la achitarea amenzii aplicate pentru contraventia administrativa savirsita, instanta judecatoreasca poate inlocui aceasta sanctiune cu arest administrativ, calculindu-se zece zile de arest pentru un salariu minim, termenul fiind cel mult treizeci de zile. Ridicarea contra echivalent a obiectului, care a constituit instrumentul comiterii sau obiectivul nemijlocit al contraventiei administrative, consta in luarea silita, si realizarea lui ulterioara, cu restituirea fostului proprietar a sumei capatate, cu retinerea cheltuielilor pentru realizarea obiectului ridicat. Confiscarea obiectului, care a constituit instrumentul comiterii sau obiectivul nemijlocit al contraventiei administrative, consta in transformarea silita si in mod gratuit a acestui obiect in proprietate a statului. Poate fi confiscat numai obiectul, care se afla in proprietate personala a contravenientului. Confiscarea armei de foc, a altor unelte de vinatoare si a munitiilor nu se poate aplica fata de persoanele, pentru care vinatoarea este principala sursa de existenta. Privarea de dreptul special, acordat cetateanului respectiv (dreptul la vinatoare), se aplica pe un termen de pina la trei ani pentru incalcarea grava sau sistematica a modului de folosire a acestui drept. Privarea de dreptul la vinatoare nu se poate aplica fata de persoanele, pentru care vinatoarea este principala sursa de exsistenta. Arestul administrativ se stabileste si se aplica numai in cazuri exceptionale pentru unele categorii de contraventii administrative pe un termen de pina la treizeci de zile. Arestul administrativ se stabileste de instanta de judecata. Sanctiunea pentru contraventia administrativa se aplica in limitele, stabilite de actul normativ, care prevede raspunderea pentru contraventia comisa. La aplicarea sanctiunii se tine cont de caracterul contraventiei comise, de persoana contravenientului, de gradul vinovatiei lui, de starea materiala, de circumstantele, ce atenueaza si ce agraveaza raspunderea. Termenul de arest administrativ se calculeaza in zile, de privare de un drept special - in ani, in luni sau in zile. Sanctiunea administrativa poate fi aplicata nu mai tirziu de trei luni de la comiterea contraventiei, iar in cazul contraventiei continue - nu mai tirziu de trei luni de la descoperirea ei.
58

In cazul refuzului de a intenta proces penal sau in cazul clasarii procesului penal, daca in actiunile persoanei exista indicii ale contraventiei administrative, sanctiunea administrativa poate fi aplicata nu mai tirziu de trei luni de la data adoptarii hotaririi cu privire la refuzul de a intenta proces penal sau de a-l clasa. Daca persoana supusa unei sanctiuni administrative n-a comis, in decurs de un an dupa executarea sanctiunii, o noua contraventie administrativa, se considera, ca aceasta persoana n-a fost supusa sanctiunii administrative. Organele (persoanele cu functii de raspundere) imputernicite sa examineze cazurile cu privire la contraventiile administrative: 1) comisiile administrative de pe linga organele executive ale autoadministrarii locale; 2) judecatoriile de sector, municipale; 3) organele afacerilor interne, organele departamentelor, inspectoratelor de stat si alte organe (persoane cu functii de raspundere) imputernicite pentru aceasta. Instantele judecatoresti examineaza toate cazurile cu privire la contraventiile administrative, cu exceptia celor atribuite prin CCA la competenta altor organe. Organele supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat examineaza cazurile cu privire la contraventiile administrative prevazute la art. 53, 58 CCA. Organele controlului de stat in zootehnie examineaza cazurile cu privire la contraventiile administrative prevazute la articolul 89 CCA. Organele de stat pentru protectia mediului inconjurator examineaza cazurile cu privire la contraventiile administrative, prevazute de articolele 59, 61, 62/1, al.2,3 ale articolului 65, articolele 70, 75 si 76 din CCA. Organele gospodariei silvice examineaza cazurile cu privire la contraventiile administrative prevazute la articolele 63, 64, al.1 al articolului 65, articolele 66-77 din CCA. 5. Raspunderea disciplinara in raporturile de dreptul mediului. Pentru a lua nastere raspunderea disciplinara, este necesar ca o persoana incadrata in unitate sa fi savirsit o abatere de la disciplina muncii. Disciplina muncii reprezinta obligatia tuturor salariatilor de a se subordona unor reguli de comportare stabilite in conformitate cu Codul Muncii, cu alte acte normative, cu conventiile colective, cu contractele colective si cu cele individuale de munca, precum si cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unitatii. Abaterea disciplinara este unicul temei, conditia necesara si suficienta pentru declansarea raspunderii disciplinare. Prin abatere disciplinara se subintelege incalcarea cu vinovatie de catre salariat, indiferent de postul pe care il ocupa, a obligatiilor sale, inclusiv a normelor de comportare. Ca exemple de abatere disciplinara pot servi: neexecutarea ordinului angajatorului (administratiei), incalcarea regulilor de ordine
59

interioara a muncii, incalcarea normelor tehnicii de securitate etc. Aceste abateri capata amprenta ecologica daca in rezultatul comiterii lor s-a produs un impact negativ asupra mediului. Raspunderea disciplinara poarta un caracter dispozitiv, deoarece aplicarea sau neaplicarea ei in deplina masura depinde de vointa angajatorlui. Pentru incalcarea disciplinei de munca, angajatorul are dreptul sa aplice fata de salariat urmatoarele sanctiuni disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspra; d) concedierea. Legislatia in vigoare poate prevedea pentru unele categorii de salariati si alte sanctiuni disciplinare. Pentru aceeasi abatere disciplinara nu se poate aplica decit o singura sanctiune. La aplicarea sanctiunii disciplinare, angajatorul trebuie sa tina cont de gravitatea abaterii disciplinare comise si de alte circumstante obiective. (art. 206 CM) Sanctiunea disciplinara se aplica de organul caruia i se atribuie dreptul de angajare (alegere, confirmare sau numire in functie) a salariatului respectiv. (art. 207 CM) Modul de aplicare a sanctiunilor disciplinare. Pina la aplicarea sanctiunii disciplinare, angajatorul este obligat sa ceara salariatului o explicatie scrisa privind fapta comisa. Refuzul de a prezenta explicatia ceruta se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului si un reprezentant al salariatilor. In functie de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este in drept sa organizeze si o ancheta de serviciu. In cadrul anchetei, salariatul are dreptul sa-si explice atitudinea si sa prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele si justificarile pe care le considera necesare. (art. 208 CM) Termenele de aplicare a sanctiunilor disciplinare. Sanctiunea disciplinara se aplica, de regula, imediat dupa constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tirziu de o luna din ziua constatarii ei, fara a lua in calcul timpul aflarii salariatului in concediul anual de odihna, in concediul de studii sau in concediul medical. Sanctiunea disciplinara nu poate fi aplicata dupa expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar in urma reviziei sau a controlului activitatii economico-financiare - dupa expirarea a 2 ani de la data comiterii. In termenele indicate nu se include durata desfasurarii procedurii penale. Aplicarea sanctiunii disciplinare. Sanctiunea disciplinara se aplica prin ordin (dispozitie, decizie, hotarire), in care se indica in mod obligatoriu:
60

a) temeiurile de fapt si de drept ale aplicarii sanctiunii; b) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; c) organul in care sanctiunea poate fi contestata. Ordinul (dispozitia, decizia, hotarirea) de sanctionare se comunica salariatului, sub semnatura, in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data cind a fost emis si isi produce efectele de la data comunicarii. Refuzul salariatului de a confirma prin semnatura comunicarea ordinului se fixeaza intr-un procesverbal semnat de un reprezentant al angajatorului si un reprezentant al salariatilor. Ordinul (dispozitia, decizia, hotarirea) de sanctionare poate fi contestat de salariat in instanta de judecata. (art. 210 CM) Termenul de validitate si efectele sanctiunilor disciplinare. Termenul de validitate a sanctiunii disciplinare nu poate depasi un an din ziua aplicarii. Daca pe parcursul acestui termen salariatul nu va fi supus unei noi sanctiuni disciplinare, se considera ca sanctiunea disciplinara nu i-a fost aplicata. Angajatorul care a aplicat sanctiunea disciplinara este in drept sa o revoce in decursul unui an din proprie initiativa, la rugamintea salariatului, la demersul reprezentantilor salariatilor sau al sefului nemijlocit al salariatului. In interiorul termenului de validitate a sanctiunii disciplinare, salariatului sanctionat nu i se pot aplica stimulari. (art.211 CM)

61

TEMA IV. REGIMUL JURIDIC AL FONDULUI FUNCIAR. 1. Notiunea si caracteristica generala a fondului funciar. 2. Notiunea si caracteristica generala a administrarii de stat a fondului funciar. 3. Sistemul organelor de administrare de stat a fondului funciar. 4. Cadastrul funciar de stat. 5. Reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare si de beneficiere funciara. 1. Notiunea si caracteristica generala a fondului funciar. 1.1. Protectia solului se realizeaza, in conditiile legii, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului. In acest sens, Legea privind protectia mediului inconjurator, Nr.1515-XII din 16.06.93 // in MO al RM nr.10/283 din 30.10.1993, prin art.35, instituie obligatia generala pentru toti detinatorii acestui element de mediu, indiferent cu ce titlu, de a actiona in vederea protectiei lui. Reglementarile legale actuale consacra principiul prevenirii si respectiv combaterii proceselor de degradare si poluare a solului, determinate fie de fenomene naturale, fie de activitati economico-sociale. Relatiile funciare se reglementeaza de Constitutia Republicii Moldova din 29.07.94 // MO nr. 1 din 27.08.1994, de Codul funciar (CF)Nr.828-XII din 25.12.91 si de alte acte legislative, emise in conformitate cu el. 1.2. Toate terenurile, indiferent de destinatie si de proprietate, constituie fondul funciar al Republicii Moldova. (art.2 CF) Intr-o acceptiune generala, solul reprezinta stratul afinat, moale si friabil care se gaseste la suprafata scoartei Pamintului si care impreuna cu atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor. Fondul funciar, in dependenta de destinatia principala, se compune din urmatoarele categorii de terenuri: - cu destinatie agricola; - din intravilanul localitatilor; - destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor si cu alte destinatii speciale; - destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sanatatii, activitatii recreative, terenurile de valoare istorico-culturala, terenurile zonelor suburbane si ale zonelor verzi; - ale fondului silvic; - ale fondului apelor;
62

- ale fondului de rezerva. Terenurile cu destinatie agricola. Terenurile sint declarate bune pentru agricultura pe baza materialelor cadastrului funciar. (art.36 CF) Ele se repartizeaza pentru organizarea productiei agricole si agroindustriale: - cetatenilor Republicii Moldova; - intreprinderilor, organizatiilor si asociatiilor agricole si agroindustriale de stat si cooperatiste; - institutiilor de cercetari stiintifice, didactice si altor institutii agricole, scolilor tehnice profesionale si scolilor de cultura generala satesti; - intreprinderilor agricole mixte. Dreptul intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor agricole/agroindustriale de stat si cooperatiste asupra terenului se pastreaza in cazul intrarii lor in componenta asociatiilor si combinatelor agroindustriale, agrofirmelor si altor formatiuni si la iesirea din componenta acestora. (art.37 CF) Terenurile atribuite in proprietate ca loturi de linga casa, amplasate in extravilanul satului (comunei) sau orasului, se considera gradini. Cetatenilor care nu au terenuri pentru gradini li se pot atribui loturi pentru legumicultura. Acestea se distribuie in folosinta provizorie de catre autoritatile administratiei publice locale din terenurile de rezerva. Pe aceste loturi se interzice sa se construiasca cladiri capitale si sa se cultive plante multianuale. In caz de necesitate, se pot face constructii provizorii de folosinta personala pentru pastrarea inventarului legumicol si pentru alte scopuri gospodaresti. La stingerea dreptului de beneficiere asupra terenului, beneficiarii demoleaza constructiile provizorii pe contul propriu. (art.39 CF) In conditii de arenda terenurile se atribuie persoanelor fizice si juridice din Republica Moldova, din alte state, precum si organizatiilor si asociatiilor internationale. Persoanele care dau in arenda terenuri proprietate de stat sint Guvernul si autoritatile administratiei publice locale in limita competentei lor. Persoanele care dau in arenda terenuri proprietate privata sint proprietarii titulari ai terenurilor respective. Relatiile de arenda sint reglementate de Codul Funciar, de Legea cu privire la arenda si de alte acte legislative. Terenurile din intravilan. Terenurile din intravilan se afla in administrarea autoritatilor administratiei publice locale, iar din municipii - in proprietate municipala. Perimetru al localitatii este hotarul intravilanului (teritoriului ei) care il desparte de extravilan. Perimetrul respectiv al localitatii se stabileste prin reglementarea regimului proprietatii funciare in conformitate cu planul general si pe baza argumentarii tehnico-economice a dezvoltarii orasului si satului (comunei). Perimetrul oraselor se stabileste si se modifica de catre Guvern. Perimetrul celorlalte localitati se stabileste si se modifica de autoritatile administratiei publice locale. (art.43 CF)
63

Din componenta terenurilor oraselor si satelor (comunelor) fac parte: - terenurile pe care sint amplasate constructii si alte amenajari; - terenurile de uz public; - terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de telecomunicatii, de transport electric, pentru exploatari miniere si pentru alte industrii; - terenurile impadurite; - terenurile cu destinatie agricola si alte terenuri. (art.44 CF) Toate terenurile oraselor si satelor (comunelor) se folosesc in conformitate cu planurile lor de sistematizare si cu planurile de organizare economico-funciara a intravilanului localitatilor. Planurile de sistematizare ale oraselor si satelor (comunelor) determina directiile principale ale folosirii terenurilor din intravilan pentru construirea caselor, a obiectelor industriale si de alta natura, pentru amplasarea si amenajarea locurilor de agrement, iar planurile de organizare economico-funciara a intravilanului determina directiile principale ale folosirii terenurilor care nu sint destinate constructiilor si a celor care ramin temporar neocupate de constructii. (art.45 CF) o Terenurile destinate constructiilor urbane si rurale cuprind terenurile pe care sint amplasate constructiile si amenajarile si cele pe care urmeaza sa fie construite case, cladiri de menire social-culturala, industriala si cu alte destinatii. Aceste terenuri se atribuie intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor pentru zidirea si exploatarea constructiilor industriale a caselor, a cladirilor de menire social-culturala, a altor constructii si amenajari, precum si cetatenilor pentru constructia individuala de locuinte. o Terenuri de uz public din orase si sate (comune) sint terenurile folosite pentru caile de comunicatie (piete, strazi, pasaje, drumuri si altele asemenea), pentru necesitatile social-culturale ale populatiei (gradini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri), pentru cimitire si alte necesitati ale gospodariei comunale. o Terenuri pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de telecomunicatii si transport electric, pentru exploatarile miniere si pentru alte industrii sint terenurile atribuite intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor respective pentru realizarea functiilor lor. Amplasarea constructiilor si amenajarilor pe aceste terenuri, precum si lucrarile de amenajare, le efectueaza beneficiarii funciari prin hotarirea autoritatilor administratiei publice locale respective. Punerea la dispozitia intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor a suprafetelor pentru exploatarea industriala a zacamintelor se face dupa demarcarea arterei miniere. o Terenurile impadurite ale oraselor si satelor (comunelor) servesc ameliorarii mediului inconjurator, organizarii odihnei, nevoilor de cultura, apararii teritoriului localitatilor impotriva eroziunii cauzate de apa si de vint. o Terenurile cu destinatie agricola in oras si sat (comuna) sint terenurile arabile, plantatiile multianuale, finetele, imasurile, pepinierele si altele asemenea. Ele pot fi atribuite in folosinta intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor agricole, precum si cetatenilor pentru agricultura, legumicultura, pasuni si finete.
64

Din alte terenuri fac parte ripele, ravenele, bolovanisurile si alte terenuri necultivabile. Autoritatile administratiei publice locale executa complexul necesar de lucrari pentru amenajarea si inverzirea teritoriilor oraselor si satelor (comunelor). Intreprinderile, institutiile, organizatiile si cetatenii sint datori, in conformitate cu regulile aprobate de autoritatile administratiei publice locale, sa pastreze plantatiile verzi, sa tina teritoriile, atribuite lor, intr-o ordine conform cerintelor sanitare si de protectie contra incendiilor.
o

Terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor si terenurile cu alte destinatii speciale sint terenurile atribuite de autoritatile administratiei publice locale pentru amplasarea si exploatarea cladirilor administrative si de deservire, a constructiilor auxiliare si constructiilor industriale, miniere, de transport si a altor intreprinderi, institutii si organizatii, pentru construirea cailor de acces, a retelelor ingineresti, organizarea productiei industriale, constructia magistralelor de transport, instalarea liniilor de telecomunicatii, de transport electric. (art.52 CF) In jurul intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor industriei transporturilor, telecomunicatiilor si al altor obiecte care provoaca efecte de poluare a terenurilor din vecinatate si asupra productiei lor, in dependenta de caracterul industriei se stabilesc zone de influenta in conformitate cu normele, aprobate de organele pentru protectia mediului inconjurator. Intreprinderile, institutiile si organizatiile in jurul carora se stabilesc astfel de zone sint obligate sa marcheze hotarele zonelor cu semne informative speciale. Stabilirea acestor zone nu-i priveaza pe detinatorii de terenuri de dreptul de proprietate, de posesiune si beneficiere funciara. Detinatorii ale caror terenuri au fost incluse in aceste zone de influenta au dreptul la compensarea pierderilor legate de influenta negativa asupra productiei agricole si celei silvice, precum si de degradarea terenurilor, sau la privilegii fiscale. Magistralele de transport, liniile de telecomunicatii si de transport electric, conductele de petrol si de gaz, de canalizare, apeductele, precum si alte instalatii similare se vor grupa si amplasa de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii, digurilor, canalelor de irigare si de desecare in asa fel incit sa nu stinjeneasca efectuarea lucrarilor agricole. Terenurile destinate necesitatilor de aparare si trupelor de graniceri si de interne sint considerate terenurile repartizate pentru amplasarea si desfasurarea activitatii permanente a unitatilor militare, institutiilor de invatamint militar si organizatiilor Fortelor Armate, trupelor de graniceri si de interne. Terenurile destinate ocrotirii naturii. Din terenurile destinate ocrotirii naturii fac parte terenurile rezervatiilor, parcurilor nationale, parcurilor dendrologice si zoologice, gradinilor botanice, branistilor, monumentelor naturii, terenurile zonelor de protectie si zonelor sanitare. Din categoria terenurilor rezervatiilor fac parte terenurile in al caror perimetru se afla obiecte naturale, ce reprezinta valoare stiintifica si culturala
65

(landsafturile tipice si unicale, comunitati de organisme vegetale si animale, formatiuni geologice, specii de plante, animale rare). Ele sint repartizate pentru pastrarea in stare naturala a complexelor naturale tipice sau unicale pentru zona de landsaft cu tot ansamblul ei de componente, pentru studierea proceselor si fenomenelor in mersul lor firesc in vederea elaborarii bazelor stiintifice ale ocrotirii naturii. Din categoria terenurilor parcurilor nationale fac parte terenurile care au o deosebita valoare ecologica, istorica si estetica in virtutea imbinarii reusite a landsafturilor naturale si culturale. Din categoria terenurilor parcurilor dendrologice si zoologice, ale gradinilor botanice fac parte terenurile repartizate pentru studierea, pastrarea si imbogatirea in conditii artificiale a resurselor florei si faunei, pentru folosirea lor eficienta in plan stiintific, cultural, economic si pastrarea genofondului. Din categoria terenurilor de braniste fac parte terenurile destinate pastrarii, restabilirii si reproducerii resurselor naturale si mentinerii echilibrului ecologic general, obiectele complexe biologice, paleontologice, hidrologice si geologice de landsaft. Din categoria terenurilor monumentelor naturii fac parte terenurile care au obiecte naturale unicale sau tipice, cu valoare stiintifica, cultural-instructiva si de reconfortare, dar care nu sint recunoscute drept monumente de istorie si cultura. Terenurile destinate ocrotirii naturii sint prin exclusivitate proprietate a statului. Pe terenurile destinate ocrotirii naturii este interzisa activitatea ce vine in contradictie cu destinatia lor speciala. Ele sint retrase din folosinta, daca aceasta destinatie nu corespunde regimului de protectie, stabilit pentru aceste terenuri. (art.56 CF) Terenurile destinate ocrotirii sanatatii. Din categoria terenurilor destinate ocrotirii sanatatii fac parte terenurile pe care exista obiecte de tratament natural (izvoare de ape minerale, namoluri curative) si conditii climaterice deosebit de favorabile profilaxiei si tratamentului. Aceste terenuri se atribuie in folosinta statiunilor balneare, institutiilor terapeutice si urmeaza a fi protejate in mod deosebit. In scopul protectiei obiectelor de tratament natural, la toate statiunile balneare se creeaza zone de protectie sanitara. In limitele lor se interzice darea terenurilor in posesiune, folosinta, inclusiv in arenda, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor a caror activitate este incompatibila cu protectia obiectelor naturale curative si cu mentinerea conditiilor favorabile pentru odihna populatiei. Terenurile destinate activitatii recreative. Terenuri destinate activitatii recreative sint terenurile prevazute si folosite pentu odihna si turism. Din aceasta categorie fac parte terenurile pe care se afla case de odihna, pensionate, sanatorii, campinguri, baze turistice, tabere turistice si tabere de fortificare a sanatatii, statii turistice, parcuri si tabere pentru copii, poteci didactico-turistice, trasee marcate.
66

Terenurile de valoare istorico-culturala. Din categoria terenurilor de valoare istorico-culturala fac parte rezervatiile istorico-culturale, parcurile memoriale, mormintele, monumentele arheologice si arhitecturale si complexele arhitecturale de landsaft. Terenurile zonelor suburbane si zonelor verzi. Terenurile din extravilan destinate amplasamentelor, legate de amenajarea si functionarea normala a gospodariei orasenesti, precum si cele ocupate de paduri, gradini publice si de alte spatii verzi, care au functii de protectie, sanitaro-igienice, de fortificare a sanatatii si care sint locuri de odihna a populatiei, se includ de catre autoritatile administratiei publice locale in zona suburbana si in zona verde. Ele sint protejate de stat. Terenurile fondului silvic. Terenuri ale fondului silvic sint terenurile acoperite cu paduri, precum si cele neacoperite cu paduri, insa destinate impaduririi. In scopul asigurarii impaduririi necesare si prevenirii eroziunii solurilor, pentru impadurire pot fi folosite si terenuri nefavorabile agriculturii. Autoritatile administratiei publice locale, de comun acord cu organele de stat pentru ocrotirea naturii, pot sa atribuie terenuri din fondul silvic cetatenilor, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, pentru a fi folosite temporar in scopuri agricole. Modul de atribuire si retragere a terenurilor din fondul silvic este stabilit de Codul Funciar, iar modul de folosire a lor de legislatia silvica. (art.62 CF) Terenurile fondului apelor. Terenuri ale fondului apelor sint terenurile aflate sub ape - albiile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apa - mlastinile, terenurile pe care sint amplasate constructii hidrotehnice si alte amenajari ale serviciului apelor, precum si terenurile repartizate pentru fisiile de deviere (de pe maluri) a riurilor, a bazinelor de apa, canalelor magistrale intergospodaresti si a colectoarelor. Terenurile fondului apelor se folosesc pentru constructia si exploatarea instalatiilor ce asigura satisfacerea necesitatilor de apa potabila, tehnica, curativa, a altor necesitati ale populatiei, ale serviciului apelor, ale agriculturii, industriei, gospodariei piscicole, energeticii, transportului, precum si altor nevoi ale statului si societatii. Terenurile fondului de rezerva. Terenuri ale fondului de rezerva sint toate terenurile neatribuite in proprietate, posesiune si in folosinta. Din ele fac parte si terenurile asupra carora dreptul de proprietate, posesiune si beneficiere s-a stins in conformitate cu prevederile Codului Funciar.
67

Terenurile fondului de rezerva se afla in subordinea autoritatilor administratiei publice locale si sint destinate pentru a fi date in proprietate, posesiune si folosinta cetatenilor, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor in scopuri agricole, precum si pentru alte nevoi ale statului si societatii. Terenurile degradate terenurile care prin eroziune, poluare sau prin actiunea altor factori antropici si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice si anume: 1) terenuri cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva, indiferent de folosinta; 2) terenuri cu eroziune in adincime; 3) terenuri afectate de alunecari active, prabusiri, surpaturi si curgeri noroioase; 4) terenuri nisipoase expuse erodarii de catre ape sau vint; 5) terenuri cu aglomerari de petris, bolovanis, stincarii si depozite de aloviuni torentiale; 6) terenuri cu exces permanent de umeditate si mlastini; 7) terenuri sarate si acide; 8) terenuri poluate cu substante chimice, petroliere sau toxice; 9) terenuri ocupate cu halde miniere, deseuri industriale si/sau menajere; 10) terenuri neproductive; 11) terenuri cu biocenoze afectate sau distruse. Protectia si ameliorarea terenurilor degradate se asigura prin amenajari de imbunatatire, care reprezinta lucrari complexe de constructii hidrotehnice de prevenire si ameliorare a actiunilor factorilor de risc seceta, exces de apa, eroziunea solului, inundatii pe terenurile cu destinatie agricola sau silvica, avind ca scop valorificarea capacitatilor de productie a terenurilor si a plantelor si introducerea in circuitul economic a terenurilor neproductive. 1.3. Obiectele relatiilor funciare. Obiecte ale relatiilor funciare sint: - sectoarele de teren, cotele de teren, drepturile asupra acestora. Sectoarele de teren se caracterizeaza prin suprafata, amplasament, hotare, au statut juridic si alte caracteristici, specificate in documentatia inregistrarii de stat a dreptului asupra pamintului. Sectoarele de teren si obiectele aferente acestora (solul, bazinele de apa inchise, padurile, plantatiile multianuale, cladirile, constructiile, edificiile etc.), stramutarea carora este imposibila fara a cauza pierderi directe destinatiei lor, constituie bunuri imobile. Sectoarele de teren pot fi divizibile si indivizibile. Se considera divizibile sectoarele de teren care pot fi impartite in portiuni fara a le schimba destinatia, fara a incalca normele antiincendiare, sanitare, ecologice,
68

agrotehnice si urbanistice, fiecare portiune formind dupa divizare un teren de sine statator. Celelalte sint considerate indivizibile. Cotele de teren ale sectorului de teren aflat in folosinta comuna de asemenea constituie obiecte ale relatiilor funciare. Cotele de teren au expresie cantitativa si descriere, cuprinzind indicatii privind destinatia si categoria de folosinta. Cotele de teren in natura nu se delimiteaza. 1.4. Proprietatea asupra terenurilor. Terenurile in Republica Moldova pot fi in proprietate publica si privata. Statul ocroteste in egala masura ambele tipuri de proprietate. (art.3 CF) Titularii dreptului de proprietate, de posesiune, de beneficiere funciara sint detinatori de terenuri. (art.4 CF) Detinatorii de terenuri cu titlu de proprietate privata pot fi cetateni ai Republicii Moldova si investitorii straini. Detinatorii de terenuri cu orice titlu sint protejati de stat. 1.5. Protectia ecologica a terenurilor. Terenurile, ca spatiu de importanta vitala, ca mijloc de productie agricola si spatiu de amplasare a tuturor obiectelor de activitate umana sint protejate de stat. Protectia ecologica a terenurilor este prioritara altor forme de activitate. Protectia terenurilor constituie un sistem de masuri juridice, organizatorice, economice si de alta natura, prin care se urmareste folosirea lor rationala, preintimpinarea retragerii neintemeiate a terenurilor din circuitul agricol, protectia lor contra efectelor antropogene nocive, precum si regenerarea si sporirea fertilitatii solurilor, productivitatii terenurilor destinate agriculturii si silviculturii. (art.78 CF) Protectia terenurilor se face pe baza calificarii in complex a terenurilor agricole drept formatiuni (ecosisteme) naturale complexe, tinindu-se cont de particularitatile lor zonale (regionale), de caracterul folosirii lor in scopul: - preintimpinarii degradarii si distrugerii terenurilor, altor urmari defavorabile ale activitatii economice; - imbunatatirii si restabilirii terenurilor supuse degradarii sau distrugerii; - crearii unui mecanism de evidenta si control asupra starii ecologice a terenurilor, asigurarii detinatorilor cu normative ecologice ale regimurilor de folosire optima a terenurilor. Modul de protectie a terenurilor este stabilit de legislatia privind ocrotirea naturii si mediului inconjurator. Actiunile de protectie a terenurilor se efectueaza pe baza proiectelor de reglementare a regimului proprietatii funciare, de ameliorare si de alta natura, elaborate si aprobate in modul stabilit pe baza recomandarilor stiintei si practicii inaintate. Detinatorii de terenuri: organizeaza rational teritoriul;
69

pastreaza si imbunatatesc fertilitatea solurilor, alte proprietati utile ale terenului, introducind asolamente fundamentate stiintific, administrind rational ingrasaminte, aplicind metode crutatoare de lucrare a terenului si alte masuri de protectie; protejeaza terenurile contra eroziunii, cauzate de ape si de vint, prin masuri economico-organizatorice, agrotehnice si hidrotehnice, prin crearea unui sistem de perdele forestiere de protectie si inierbare; protejeaza terenurile contra subinundarii, inmlastinirii, salinizarii, uscarii excesive, tasarii, poluarii cu deseuri industriale, cu substante chimice, biologice si radioactive, produse petroliere, cu gunoi menajer si de productie, cu ape de scurgere, precum si contra altor procese de ruinare; protejeaza terenurile agricole contra acoperirii lor cu tufari, contra altor procese ce duc la inrautatirea starii lor agrotehnice; conserveaza terenurile agricole degradate, daca este imposibila restabilirea fertilitatii solurilor; recultiva terenurile degradate, restabilesc si imbunatatesc fertilitatea lor, le antreneaza in circuitul economic; decoperteaza stratul fertil al solului in procesul efectuarii lucrarilor de constructie, ameliorative si altor lucrari legate de distrugerea solului, il pastreaza si il folosesc in scopuri de recultivare si ameliorare a terenurilor agricole; realizeaza programele de stat de dezvoltare economica si sociala privind protectia terenurilor. (art.79 CF) Cointeresarea detinatorilor in pastrarea si imbunatatirea fertilitatii solurilor, in protejarea terenurilor de urmarile negative ale activitatii de productie poate fi realizata prin stimularea economica a folosirii rationale si a protectiei terenurilor. Stimularea economica prevede: alocarea mijloacelor de la bugetul republican si de la cel local pentru restabilirea terenurilor distruse nu din vina detinatorilor; scutirea de plata pentru terenurile aflate in stadiul de valorificare agricola sau de imbunatatire a starii lor in perioada efectuarii lucrarilor prevazute de proiect; acordarea de credite avantajoase; compensarea partiala din mijloacele bujetului respectiv a reducerii venitului ca urmare a conservarii provizorii a terenurilor distruse nu din vina detinatorilor; stimularea pentru imbunatatirea terenurilor, pentru sporirea fertilitatii solurilor si a productivitatii lor, pentru obtinerea unei productii pure din punct de vedere ecologic. La proiectarea, amplasarea, constructia si darea in exploatare a obiectelor, edificiilor si amenajarilor noi si celor reconstruite, precum si la implementarea unor tehnologii noi ce influenteaza negative starea terenurilor, trebuie sa se prevada si sa se ia masuri in vederea protectiei lor, de comun acord cu organele de ocrotire a naturii. Sint interzise darea in exploatare a obiectelor si aplicarea tehnologiilor care nu

70

asigura protectia terenurilor contra degradarii sau distrugerii. (art.80 CF) 2. Notiunea si caracteristica generala a administrarii de stat a fondului funciar. Statul, in persoana autoritatilor administratiei publice locale, are obligatia sa asigure folosirea rationala si suficienta a terenurilor, precum si protectia acestora indiferent de destinatia lor. (art.86 CF) Numai organele administratiei de stat au functia de atribuire si de instrainare a terenurilor, de autentificare a dreptului detinatorilor de terenuri. (art.6 CF) Statul sprijina material, financiar si organizatoric dezvoltarea eficienta a tuturor formelor de gospodarire agricola, tehnologizarea agriculturii in sensul imbunatatirii lucrarii si valorificarii terenului cu reducerea corespunzatoare a pierderilor si deseurilor poluante, efectuarea studiilor de impact ecologic, economic si social care sa fundamenteze deciziile de promovare a noilor investitii in agricultura, masurile de protectie a terenului ca fundament al dezvoltarii durabile a gospodariilor, asigura folosirea economicoasa a terenurilor si restringerea suprafetelor ocupate de constructii, garanteaza dreptul de proprietate si celelalte drepturi ale detinatorilor de terenuri. Autoritatile administratiei publice locale constituie comisii funciare din consilieri ai consiliilor locale, specialisti ai organelor de stat pentru reglementarea regimului proprietatii funciare si ai organelor de privatizare reprezentanti ai intreprinderilor agricole si din locuitori ai unitatii administrativ-teritoriale respective. Controlul de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor tinde sa asigure respectarea de catre toate organele de stat si cele obstesti, de catre intreprinderile, institutiile si organizatiile agricole de stat, cooperatiste obstesti, precum si de intreprinderile mixte, persoanele fizice si juridice straine, a cerintelor legislatiei funciare in scopul folosirii eficiente si protectiei cuvenite a terenurilor. (art.87 CF) Controlul de stat asupra folosirii si protectiei terenurilor il exercita Guvernul si autoritatile administratiei publice locale. Dispozitiile autoritatilor administratiei publice si ale organelor de stat imputernicite sa exercite controlul asupra folosirii si protectiei terenurilor, emise in limitele competentei lor, sint obligatorii pentru toti detinatorii de terenuri. Sistemul de supraveghere si prognoza a starii fondului funciar pentru evidenta schimbarilor, pentru aprecierea acestor schimbari, pentru preintimpinarea urmarilor proceselor si tendintelor negative constituie monitoringul fondului funciar. (art.89 CF) 3. Sistemul organelor de administrare de stat a fondului funciar. Sistemul organelor de administrare de stat a fondului funciar: - Parlamentul RM, - Guvernul RM, - Consiliile raionale si municipale,
71

- Consiliile satesti (comunale) si orasanesti. De competenta Parlamentului tin: reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intregul teritoriu al Republicii Moldova; organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare; stabilirea suprafetelor cu regim juridic special; stabilirea tarifelor pentru calcularea pretului normativ al pamintului si cotelor impozitului funciar; rezolvarea altor chestiuni ce intra in competenta Parlamentului. (art.7 CF) De competenta Guvernului tin: aprobarea perimetrului localitatilor urbane; elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor; tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare pe teritoriul republicii; aprobarea cadastrului funciar anual; stabilirea modului de incasare a impozitelor funciare si a altor plati; stabilirea si schimbarea destinatiei in modul prevazut de lege; schimbarea categoriei terenurilor cu destinatie speciala; elaborarea programelor, schemelor, proiectelor si planurilor de reglementare a regimului proprietatii funciare in republica si asigurarea realizarii lor; elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor; organizarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor; aprobarea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale in baza propunerilor consiliilor raionale sau municipale; determinarea listei intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor ale caror terenuri ramin in proprietatea statului si prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului; aprobarea suprafetelor de vii si livezi supuse casarii in baza propunerilor comitetelor executive raionale sau primariilor municipale. (art.8 CF) De competenta consiliilor raionale si municipale tin: exercitarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor; stabilirea impozitelor funciare si altor plati, incasarea lor; stabilirea si schimbarea perimetrului intravilanului localitatilor si solutionarea litigiilor privind perimetrele; tinerea cadastrului funciar al raionului si municipiului, organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare; elaborarea programelor, schemelor, proiectelor si planurilor de reglementare a regimului proprietatii funciare pe teritoriul raionului si municipiului si asigurarea realizarii lor;
72

repartizarea si retragerea terenurilor, in modul stabilit de lege; stabilirea suprafetelor care ramin in proprietatea statului in limita raionului si municipiului; schimbarea destinatiei terenurilor agricole; autentificarea drepturilor detinatorilor de terenuri; privarea detinatorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor in conformitate cu legislatia in vigoare; determinarea si repartizarea terenurilor pentru constructii; elaborarea propunerilor privind hotarele unitatilor administrativteritoriale pentru a fi aprobate de Guvern. (art.9 CF)

De competenta consiliilor satesti (comunale) si orasenesti tin: atribuirea terenurilor si instrainarea lor fara schimbarea destinatiei acestora, in modul stabilit de lege; autentificarea drepturilor detinatorilor de terenuri, in modul stabilit de lege; asigurarea perceperii impozitului funciar; exercitarea controlului de stat asupra folosirii si protectiei terenurilor; tinerea cadastrului funciar in teritoriul din subordine; privarea de drepturi a detinatorilor de terenuri in conditiile prevazute de lege; determinarea si atribuirea terenurilor pentru constructii si amplasarea lor, in conformitate cu legea; solutionarea litigiilor funciare in limitele competentei lor; organizarea evaluarii terenurilor conform metodicii unice, elaborate de Guvern; stabilirea suprafetelor care ramin in proprietatea statului in limita teritoriilor satelor (comunelor); elaborarea propunerilor vizind aprobarea de catre consiliul raional si municipal a perimetrelor localitatilor satesti. (art.10 CF) Autoritatile administratiei publice locale constituie comisii funciare din consilieri ai consiliilor locale, specialisti ai organelor de stat pentru reglementarea regimului proprietatii funciare si ai organelor de privatizare reprezentanti ai intreprinderilor agricole si din locuitori ai unitatii administrativ-teritoriale respective.

4. Cadastrul funciar de stat. 4.1. Cadastrul funciar contine un sistem de informatii si documente despre regimul juridic al terenurilor, despre atribuirea lor detinatorilor de terenuri, despre
73

parametrii cantitativi si calitativi si despre valoarea economica a terenurilor. (art.66 CF) Cadastrul funciar are menirea de a asigura autoritatile administratiei publice locale, intreprinderile, institutiile, organizatiile interesate si cetatenii cu informatii despre starea terenului in scopul organizarii folosirii rationale si protectiei lui, reglementarii relatiilor funciare, regimului proprietatii funciare, fundamentarii proportiilor platilor funciare, aprecierii activitatii economice, efectuarii altor masuri legate de folosirea terenului. (art.65 CF) Cadastrul funciar este tinut de autoritatile administratiei publice locale conform unui sistem unic pentru intreaga republica. Tinerea cadastrului funciar se asigura prin efectuarea cercetarii si prospectiunii topografice, aerofotogeodezice, cartografice, pedologice, geobotanice, geomorfologice si de alta natura, prin inregistrarea detinatorilor de teren, prin evidenta si aprecierea valorii terenului. Documentele principale ce se elaboreaza pentru cadastrul funciar general sint: dosarul lucrarilor de hotarnicie, planurile, registrele si fisele cadastrale. Indiferent de destinatie si tipul de proprietate, precum si drepturile asupra lor, terenurile sint supuse inregistrarii de stat in registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial in modul stabilit de Legea cadastrului bunurilor imobile. (art.6/1 CF) Inregistrarea de stat a sectoarelor de teren si a drepturilor asupra lor in registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial include: - inregistrarea dreptului asupra sectorului de teren ce nu are hotare clar delimitate; - inregistrarea conditionata a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren in cazul in care proprietarul acestuia nu dispune de documentul care ar confirma acest drept; - inregistrarea conditionata a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren in cazul in care proprietarul acestuia nu poate fi identificat; - inregistrarea integrala a sectorului de teren si a dreptului asupra lui. Inregistrarea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren ce nu are hotare clar delimitate se efectueaza si in cazul cind sectorul de teren nu este delimitat in natura, nu este cartografiat sau hotarele acestuia nu au fost coordonate cu proprietarii terenurilor adiacente. In asemenea cazuri, fiecarui proprietar ii va fi inregistrat dreptul la cota de teren echivalent pina la momentul delimitarii hotarelor. In cazul in care proprietarul sectorului de teren nu dispune de documentul care i-ar confirma dreptul de proprietate asupra acestuia, pina vor fi intreprinse actiuni de stabilire a dreptului de proprietate, acest drept este inregistrat conditionat pe numele proprietarului sectorului de teren, cu efectuarea mentiunii respective in registrul bunurilor imobile. Pe durata termenului de inregistrare conditionata, proprietarul sectorului de teren nu este in drept sa efectueze tranzactii cu acest teren.
74

In cazul in care in procesul inregistrarii nu pot fi identificate nici drepturile de proprietate asupra sectorului de teren si nici proprietarul acestuia, sectorul de teren este inregistrat conditionat ca proprietate a unitatii administrativ-teritoriale in al carei teritoriu este situat. Autoritatea administratiei publice locale respectiva nu este in drept sa incheie tranzactii cu acest sector de teren pina in momentul cind, la cererea acesteia, instanta judecatoreasca va examina cazul si, prin hotarire ramasa definitiva, va recunoaste sectorul de teren drept bun fara stapin in conformitate cu prevederile Codului civil. Dreptul de proprietate neinregistrat asupra sectorului de teren se va considera nul in relatiile cu tertii, inclusiv cu statul, care nu stiu de existenta acestui drept. 4.2. Reglementarea regimului proprietatii funciare constituie un sistem de masuri juridice, economice si tehnice, menite sa rezolve problemele din domeniul relatiilor funciare si folosirii resurselor funciare. Reglementarea regimului proprietatii funciare se face in scopul organizarii stiintifice a folosirii rationale si eficiente a terenurilor in toate ramurile economiei nationale, crearii de conditii pentru imbunatatirea landsafturilor naturale si antropogene pentru asigurarea stabilitatii lor si pentru protectia solului. (art.68 CF) Reglementarea regimului proprietatii funciare prevede: elaborarea schemelor republicane si zonale, prognozelor si programelor de ameliorare si protectie a solului, precum si a schemelor reglementarii regimului proprietatii funciare; fundamentarea si stabilirea hotarelor terenurilor cu regimuri speciale de ocrotire a naturii, de recreatie si de rezervatie; determinarea si stabilirea pe teren a hotarelor unitatii teritorialadministrative si a intravilanului localitatilor; elaborarea proiectelor privind delimitarea unor noi terenuri pentru posesiune si folosinta, reglementarea celor existente, precum si a terenurilor proprietarilor, lichidindu-se incomoditatile din amplasarea lor; repartizarea terenurilor in natura, pregatirea titlurilor care dovedesc dreptul de proprietate, posesiune si de beneficiere; efectuarea lucrarilor de evaluare si evidenta a terenurilor; elaborarea proiectelor de reglementare a regimului proprietatii funciare privind terenurile intragospodaresti, terenurile detinatorilor, argumentinduse masurile de folosire eficienta a terenurilor conform destinatiilor speciale, de sporire a fertilitatii solurilor si de aplicare a tehnologiilor crutatoare de natura; elaborarea proiectelor de lucru legate cu valorificarea, imbunatatirea si protectia terenurilor; elaborarea proiectelor de reglementare economico-funciara a teritoriilor localitatilor; supravegherea de autor a realizarii proiectelor de reglementare a regimului proprietatii funciare; efectuarea cercetarilor si prospectiunilor topografice, aerofotogeodezice, cartografice, pedologice, geobotanice, geomorfologice si de alta natura.
75

5. Reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare si de beneficiere funciara. 5.1. Dreptul de proprietate este un drept subiectiv, ce da expresia aprecierii unui bun, drept care permite individului sau colectivitatilor sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel bun, in putere proprie si in interesul sau propriu in cadrul si cu respectarea legislatiei existente.[V.Cretu, p.227] Proprietarul are drept de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunului. [art.315(1) CC RM] Posesiunea stare de fapt care implica din partea titularului dreptului de proprietate exercitarea unei stapiniri efective asupra bunului, din punct de vedere fizic si economic, stapinirea efectiva a bunurilor; ,,exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului [art.303(1) CC RM]. Folosirea dreptul de a utiliza bunul si fructele sale. Dispozitia posibilitatea de a determina soarta bunului, fie prin consumarea ori distrugerea lui, fie prin vinzare, schimb sau donatie. Dreptul de beneficiere reprezinta o institutie de drept care reglementeaza raporturile sociale ce apar in procesul utilizarii sau folosirii obiectelor naturii si resurselor naturale in scopul satisfacerii necesitatilor de ordin economic, cultural, estetic, de insanatosire. 5.2. Autoritatile administratiei publice locale atribuie cetatenilor, fara plata, urmatoarele terenuri, eliberindu-le titluri de proprietate: sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodaresti si gradini care li s-au atribuit in conformitate cu legislatia; sectoarele de teren din rezerva intravilanului pina la epuizarea acesteia pentru constructia caselor de locuit, anexelor gospodaresti si gradini: in orase - de la 0,04 pina la 0,07 hectare, in localitati rurale - pina la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale; terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, in proprietatea comuna in diviziune a proprietarilor apartamentelor, proportional suprafetei privatizate de fiecare. Atribuirea repetata in proprietate privata a terenurilor cetatenilor in aceste scopuri, se efectueaza contra plata prin vinzare la licitatie, organizata de autoritatea administratiei publice locale. Comisiile funciare, constituite de catre autoritatile administratiei publice locale, stabilesc terenurile care ramin in proprietate publica in hotarele unitatii administrativ-teritoriale: - rezerva pina la cinci la suta din terenurile cu destinatie agricola pentru necesitatile dezvoltarii sociale a localitatii; - rezerva suprafete corespunzatoare pentru a fi folosite ca pasuni obstesti.
76

Diferenta dintre suprafata totala a unitatii administrativ-teritoriale si suprafata terenurilor repartizate in proprietate publica constituie fondul de privatizare. Comisiile funciare stabilesc cota de teren echivalent care se atribuie in proprietate privata: membrilor intreprinderilor agricole, salariatilor din organizatii si intreprinderi care locuiesc in localitati rurale si executa nemijlocit diferite lucrari, salariatilor din intreprinderile zootehnice intergospodaresti, persoanelor care detin functii elective sau isi satisfac serviciul militar in termen si care pina la aceasta au lucrat la intreprinderi agricole, persoanelor care au lucrat anterior la intreprinderile agricole din localitatea respectiva: barbati - 25 de ani, femeile - 20 de ani, s.a. Toate operatiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se infaptuiesc, tinindu-se cont de situatia de la 1 ianuarie 1992. Autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face in baza hotaririi autoritatilor administratiei publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirma acest drept. Amplasarea terenurilor care se atribuie in calitate de cote de teren echivalent va fi determinata de primaria satului (comunei) sau orasului fara cererea titularului cotei de teren echivalent in baza proiectului de organizare a teritoriului, elaborat de o intreprindere de stat sau privata care dispune de licenta respectiva. Proiectul de organizare a teritoriului se aproba de primaria satului (comunei) sau orasului la propunerea comisiei funciare. La cererea proprietarului cotei de teren echivalent, in cadrul elaborarii proiectului de organizare a teritoriului, primaria satului (comunei) sau orasului poate decide atribuirea in natura (pe loc) a cotei de teren echivalent si gradinii (gradinilor) din extravilan intr-un singur teren. Cota de teren echivalent ce se atribuie in natura (pe loc) in conformitate cu proiectul de organizare a teritoriului poate fi divizata, in functie de situatie, in cel mult 3 terenuri (teren arabil, vie si livada). Primaria satului (comunei) sau orasului elibereaza titlul de autentificare a dreptului detinatorului de teren pentru fiecare teren, inregistreaza proprietarii terenurilor in registrul cadastral al detinatorilor de terenuri si, la cererea detinatorului de teren, stabileste hotarele terenului in natura (pe loc). Terenurile dobindite in proprietate privata pot fi transmise prin mostenire si instrainate prin acte juridice intre vii. Statul poate atribui intreprinderilor si organizatiilor industriale, de transport, altor organizatii neagricole de stat, cooperatiste si obstesti terenuri cu drept de folosinta pentru desfasurarea activitatii lor. Aceste terenuri sint proprietate a statului. Terenurile calificate, in baza materialelor cadastrului funciar, nepotrivite pentru agricultura, sau terenuri agricole cu bonitate scazuta se repartizeaza pentru constructia de intreprinderi industriale, de obiecte ale gospodariei comunale, de locuinte, de cai ferate si autostrazi de linii de transport electric, de conducte magistrale, pentru alte necesitati decit productia agricola. Terenurile trebuie sa fie neimpadurite.
77

Manastirilor li se atribuie in proprietate privata, fara plata, terenuri agricole cu o suprafata de pina la 5 hectare din contul terenurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale. Suprafata totala a terenurilor unei manastiri, dobindite prin vinzarecumparare, donatie etc., nu poate depasi 100 de hectare. Pentru amenajarea cimitirelor se atribuie terenuri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale. Intreprinderile, institutiile si organizatiile care vor sa obtina terenuri pentru constructii trebuie sa convina in prealabil cu titularii dreptului de proprietate, de posesiune si de beneficiere funciara, precum si cu autoritatile administratiei publice locale, cu organele pentru protectia mediului inconjurator asupra locului de amplasare a constructiei, asupra suprafetei aproximative de teren si asupra conditiilor de atribuire a lui, avind in vedere asigurarea dezvoltarii complexe a acestor intreprinderi, institutii si organizatii si a folosirii rationale a terenului. Intelegerea prealabila privind locul de amplasare a constructiei si suprafata necesara este valabila timp de doi ani. Dupa aprobarea proiectului si includerea obiectului in planul de constructii intreprinderea, institutia, organizatia adreseaza organului de autoadministrare locala respectiv cererea de a i se atribui definitiv terenul. 5.3. Documentele ce confirma drepturile detinatorilor de teren sint: - titlul de autentificare a dreptului detinatorului de teren, eliberat de autoritatile administratiei publice locale in cazul atribuirii de catre acestea a terenurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale sau de catre Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru in cazul atribuirii de catre stat a terenurilor proprietate publica a statului, - certificatul de mostenire, - contractul de vinzare-cumparare, - contractul de donatie, - contractul de schimb, - contractul de arenda - si altele. Detinatorii de terenuri nu au dreptul la folosinta lor, inclusiv in conditii de arenda, pina cind primaria, in cazul atribuirii de catre aceasta a terenurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, sau Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru, in cazul atribuirii de catre stat a terenurilor proprietate publica a statului, nu va stabili hotarele terenurilor in natura (pe loc). (art.21 CF) 5.4. Drepturile si obligatiile proprietarilor, posesorilor si beneficiarilor funciari. Proprietarii funciari au dreptul: sa gospodareasca de sine statator terenul; sa fie proprietarii productiei obtinute si a veniturilor din realizarea ei;
78

sa foloseasca in modul stabilit de lege zacamintele, padurile, apele si alte bogatii ale pamintului; sa construiasca in modul stabilit de lege case, cladiri de productie, edificii cu destinatie social-culturala si cu alta destinatie; sa dea terenul sau o parte din el in folosinta prin arenda sau sub alta forma; sa primeasca, in caz de retragere a terenului pentru nevoile statului si a societatii, compensarea deplina a cheltuielilor si pierderilor, inclusiv a avantajului ratat; sa lase ca mostenire terenul si sa-l instraineze in conformitate cu legea. (art.27 CF) Posesorii si beneficiarii au dreptul: sa foloseasca terenurile potrivit conditiilor de atribuire; sa fie proprietarii productiei obtinute; sa foloseasca in modul stabilit de lege zacamintele, padurile, apele si alte bogatii ale pamintului; sa primeasca, in caz de stingere a dreptului de posesiune sau beneficiere, compensarea cheltuielilor legate de ameliorarea terenului. (art.28 CF) Detinatorii de terenuri sint obligati: sa foloseasca terenurile in conformitate cu destinatia lor; sa respecte, conform recomandarilor agrotehnice, conditiile de exploatare a terenurilor, structura asolamentelor, sa nu admita folosirea abuziva a ingrasamintelor chimice si a preparatelor de fitosanitarie; sa achite la timp impozitul funciar si alte plati pentru folosirea terenurilor; sa ia masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii solului, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau inmlastinirii secundare, sa asigure atit obtinerea unei productii calitative, cit si protectia solului si sporirea fertilitatii lui; sa respecte drepturile altor detinatori de terenuri; sa pastreze bornele de hotar si punctele retelei geodezice de stat din teren; sa respecte proiectul de organizare a teritoriului; sa prezinte la timp autoritatilor administratiei publice locale informatiile stabilite prin legislatie, privitoare la starea si folosirea terenului. (art.29 CF)

Proprietarii funciari, intreprinderile, institutiile, organizatiile, alti posesori si beneficiari, care exploateaza bogatii minerale sau efectueaza alte lucrari cu actiune negativa asupra terenurilor agricole, padurilor si altor terenuri situate in afara hotarelor terenurilor atribuite lor sint obligati sa prevada si sa ia masuri pentru neadmiterea actiunilor negative. (art.31 CF)
79

Monumentele istorice, vestigiile si obiectele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la fata locului sau in subsol se afla sub protectia legii. Detinatorii de terenuri pe care sint situate astfel de obiecte sint obligati sa asigure integritatea lor, iar in caz de necesitate sa permita efectuarea lucrarilor de cercetare sau conservare si sa aduca faptul acesta la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale. Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti cu teren echivalent sau in bani pentru daunele suferite si terenurile retrase in domeniul public. Pentru folosirea terenului se incaseaza anual o plata sub forma de impozit funciar sau plata de arenda, stabilite in dependenta de calitatea si amplasarea terenului pe baza documentelor de evaluare funciara. Impozitul funciar, inlesnirile la incasarea platii pentru folosirea terenurilor se stabilesc anual in conformitate cu Legea cu privire la impozitul funciar si modul de impozitare. Platile pentru terenuri se incaseaza la bugetele respective ale autoritatilor administratiei publice locale si se centralizeaza partial in bugetul republican. Ele sint alocate, in primul rind, pentru reglementarea regimului proprietatii funciare si protectia paminturilor, pentru imbunatatirea calitatii lor, pentru stimularea materiala a detinatorilor de terenuri care efectueaza aceste lucrari si pentru amenajarea teritoriului. (art.35 CF) 5.5. Dreptul asupra terenului se stinge in cazurile: 1) renuntarii benevole a detinatorului la teren; 2) instrainarii terenului de catre proprietar; 3) retragerii terenului pentru nevoile statului si societatii; 4) decedarii proprietarului; 5) neachitarii sistematice a impozitului funciar in termenul stabilit de lege; 6) expirarii termenului pentru care a fost dat in folosinta terenul; 7) incetarii activitatii intreprinderii, institutiei, organizatiei; 8) incetarii raporturilor de munca, in virtutea carora a fost repartizat lotul auxiliar, daca legislatia nu prevede altfel; 9) nerespectarii conditiilor contractului de arenda; 10) exploatarii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor chimica, radioactiva si de alta natura, la inrautatirea situatiei ecologice; 11) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la inmlastinire, la salinizare secundara si la aparitia focarelor de eroziune prin irigare. (art.23 CF)

Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune si de beneficiere. In cazul cind detinatorul cu titlu de posesiune sau de folosinta nu utilizeaza terenul in scopul in care i s-a atribuit, autoritatea administratiei publice locale respectiva, la cererea proprietarului, va dispune aplicarea sanctiunilor
80

contraventionale prevazute de lege si il va soma in scris, stabilind termenul, sa-si indeplineasca obligatiile. In cazul in care detinatorul nu-si indeplineste obligatiile in termenul stabilit (nu mai mare de doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosinta a terenului prin decizia instantei judecatoresti la cererea proprietarului funciar sau prin hotarirea administratiei intreprinderii, institutiei, organizatiei care a acordat acest drept. In cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosinta funciara autoritatea administratiei publice locale respectiva, cu participarea partilor interesate, adopta o hotarire privitoare la eliberarea de compensatie detinatorilor pentru cheltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau de repararea de catre acestia a daunelor pricinuite de ei prin folosirea lor nerationala. (art.25 CF) Aparitia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune sau folosinta funciara nu priveaza pe detinatorii de terenuri, inclusiv pe arendas, de dreptul de a stringe recolta si nu scuteste de plata impozitelor, de obligatia de a pastra calitatea solului.

TEMA V. REGIMUL JURIDIC DE FOLOSIRE SI PROTECTIE A SUBSOLULUI. 1. Subsolul ca obiect ecologic de folosire si protectie. 2. Notiunea si clasificarea zacamintelor si substantelor minerale utile.
81

3. Sistemul si atributiile organelor de stat in domeniul folosirii si protectiei subsolului. 4. Reglementarea juridica a folosirii subsolului. 5. Protectia juridica a subsolului. 6. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei subsolului.

1. Subsolul ca obiect ecologic de folosire si protectie. Resursele naturale ale subsolului constituie unul dintre factorii deosebit de importanti ai cresterii economice, ai dezvoltarii generale. In conditiile in care materiile prime minerale sint resurse limitate in volum si care nu se regenereaza in timp, se constata un decalaj intre cerintele economiei nationale in crestere si nivelul productiei extractive, sub nivelul cerintelor si in continua descrestere. Iata de ce problematica principala a resurselor subsolului reprezinta astazi acoperirea diferentei dintre cerere si oferta autohtona. Printre caile importante in vederea realizarii acestui obiectiv se afla ridicarea nivelului factorului de recuperare a resurselor pe tot lantul tehnologic, prin gospodarirea eficienta si protectia lor corespunzatoare. Intr-adevar, in situatia actuala, cind resursele naturale se reduc, iar la unele apare chiar spectrul epuizarii, procesul de gestiune al acestor materii prime, in toate etapele sale, trebuie sa poarte un pronuntat caracter de protectie si exploatare rationala. Un rol deosebit de important revine dreptului chemat ca, prin mijloace si forme proprii, sa stimuleze si asigure un procent cit mai ridicat de recuperare si o protectie cit mai deplina a resurselor de materii prime minerale. Subsolul este partea scoartei terestre, situata mai jos de stratul de sol si de fundul bazinelor de apa ce se intinde pina la adincimi accesibile pentru studiere si valorificare geologica. (art.3 CS) Subsolul este proprietatea Republicii Moldova care il poseda, il foloseste, dispune de el si il protejeaza. (art.4 CS) Relatiile in domeniul folosirii si protectiei subsolului (relatiile miniere) in Repulica Moldova se reglementeaza de Codul subsolului Nr.1511-XII din 15.06.93 // in MO RM nr.11/325 din 30.11.1993 si de alte acte normative. Legislatia privind subsolul are urmatoarele sarcini: - reglementarea relatiilor miniere in scopul asigurarii, in interesul generatiei de azi si celor viitoare, a folosirii stiintific intemiate, rationale si complexe a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie prima minerala si altor necesesitati ale economiei nationale, protectiei subsolului, asigurarii securitatii lucrarilor la folosirea subsolului, - apararea drepturilor persoanelor fizice si juridice, indiferent de tipul de proprietate si forma de gospodarire.
82

Reglementarii sint supuse relatiile miniere in domeniile: a) elaborarii si perfectionarii principiilor fundamentale, regulilor generale si normelor de folosire a subsolului; b) determinarii unei politici tehnico-stintifice unice in domeniul studierii, evaluarii, folosirii si protectiei subsolului, precum si al desfasurarii in conditii de securitate a lucrarilor la folosirea subsolului; c) stabilirii bazelor protectiei mediului inconjurator in timpul folosirii subsolului; d) determinarii principiilor de evaluare geologo-economica si a exactitatii de substante utile; e) stabilirii principiilor generale de plata pentru subsol; f) crearii si tinerii fondului de stat de informatii privind subsolul si determinarii modului de formare si folosire a lui; g) dispunerii de fondul de stat de informatii privind subsolul; h) exercitarii supravegherii de stat a folosirii, protectiei subsolului si a efectuarii lucrarilor de studiere geologica a subsolului, precum si reglementarii altor chestiuni in domeniul folosirii si protectiei subsolului. 2. Notiunea si clasificarea zacamintelor si substantelor minerale utile. Obtinerea sistematica a unei informatii ample privind structura geologica, starea geomecanica si situatia ecologica in timpul folosirii subsolului se realizeaza prin studierea acestuia. Studierea geologica a subsolului se efectueaza la toate etapele si stadiile de valorificare a lui si prevede descoperirea acumularilor naturale de substante utile, aprecierea valorii lor industriale si a perspectivelor de folosire ulterioara, stabilirea sectoarelor de subsol potrivite pentru folosirea in alte scopuri, precum si pentru obtinerea unei informatii de alta natura in ceea ce priveste structura geologica a subsolului. Pentru determinarea valorii industriale a zacamintelor si calcularea rezervelor de substante utile din ele, se stabilesc conditii la materia prima minerala, ce reprezinta totalitatea cerintelor, argumentate din punct de vedere economic, fata de cantitatea si calitatea substantelor utile, utilizarea lor in masura deplina si in mod complex, fata de conditiile geologo-miniere, tehnologice si inofensive din punct de vedere ecologic de exploatare a zacamintelor, precum si evaluarea valorica a materiei prime din subsol. (art.21 CS) Persoanele fizice si juridice care au descoperit un zacamint anterior necunoscut, ce prezinta valoare industriala, precum si persoanele care au descoperit rezerve suplimentare de substante utile sau o noua materie prima minerala intr-un zacamint cunoscut mai inainte, ce fac sa creasca in mod substantial valoarea lui industriala, sint recunoscuti drept descoperitori. Ei au dreptul la remuneratie. (art.22 CS)
83

Proiectarea intreprinderilor pentru extractia substantelor utile se face in baza rezervelor aprobate. Nu se permite proiectarea si exploatarea zacaminetelor de substante utile pe sectoare aparte. Proiectarea intreprinderii si transmiterea zacamintului pentru exploatarea industriala fara expertiza de stat a rezervelor si aprobarea lor, se permite in cazuri exceptionale. (art.27 CS) In proiectele intreprinderilor extractive de substante utile trebuie sa se prevada: a) extractia cit mai deplina si mai complexa din subsol a rezervelor de substante utile de baza si secundare, care se asigura prin amplasarea rationala a constructiilor de suprafata si din subteran, prin metode de deschidere si dirijare a presiunii rocilor, a sistemelor de exploatare a zacamintelor de substante utile, prin parametrii lor si succesivitatea exploatarii; b) studierea geologica, geomecanica si de alta natura a subsolului, efectuata in procesul de constructie si exploatare a intreprinderilor extractive de substante utile si intocmirea documentatiei necesare; c) aprecierea prognozata a influentei intreprinderilor, obiectivelor si constructiilor proictate asupra mediului inconjurator; d) luarea de masuri pentru asigurarea securitatii lucratorilor si populatiei, protectiei subsolului si mediului inconjurator, a obiectivelor si constructiilor, precum si prevenirea situatiilor de avarie; e) depozitarea, evidenta si pastrarea substantelor utile extrase concomitent si temporar nefolosite; f) posibilitatea folosirii spatiilor exploatate din subsol pentru necesitati economice si de alta natura. Exploatarea zacamintelor de substante utile se face in limitele perimetrului minier, eliberat de organul de stat pentru supravegherea miniera. Exploatarea se efectueaza in corespundere cu proiectele si schemele tehnologice aprobate ale intreprinderilor extractive de substante utile, care au fost supuse expertizei de stat, precum si in conformitate cu planurile de dezvoltare a lucrarilor miniere si cerintele legislatiei ecologice. (art.29 CS) Rezervele de substante utile ale zacamintelor explorate, precum si rezervele de substante utile explorate suplimentar in procesul de exploatare a zacamintelor, evaluarea lor geologo-economica si argumentarea tehnico-economica a constructiei intreprinderilor extractive de substante utile sint supuse expertizei de stat. In timpul expertizei rezervelor se stabileste autenticitatea datelor obtinute privind cantitatea si calitatea rezervelor explorate de substante utile, conditiile de stratificare a lor, evaluarea geologo-economica, precum si gradul de pregatire a zacamintului pentru valorificare industriala. (art.30 CS) Cerintele principale fata de exploatarea zacamintelor de substante utile si prelucrarea materiei prime minerale: a) aplicarea procedeelor si metodelor de extractie a substantelor utile, care exclud exploatarea nerationala a rezervelor de zacaminte naturale si tehnogene,
84

degradarea zacamintelor explorate si a celor din preajma si care contribuie la pastrarea rezervelor de substante utile conservate in subsol si la suprafata; b) securitatea vietii si sanatatii lucratorilor si populatiei, protectia subsolului si a mediului inconjurator, a obiectivelor si constructiilor; c) pastrarea si evidenta substantelor utile extrase concomitent, temporar nefolosite, a deseurilor de productie ce contin componente utile, a spatiului subteran exploatat in scopul utilizarii lor ulterioare; d) utilizarea rationala a rocilor deschise, precum si amplasarea lor justa; e) executarea lucrarilor geologice si de topografie miniera, precum si tinerea si pastrarea documentatiei; f) evidenta si darile de seama de stat in problemele pozitiei si miscarii rezervelor, pierderilor cantitative si calitative de substante utile si folosirea rocilor deschise. In procesul prelucrarii materiei prime minerale trebuie sa se asigure: a) aplicarea tehnologiilor inofensive pentru viata si sanatatea lucratorilor si populatiei si pentru mediul inconjurator; b) folosirea complexa a materiei prime minerale prelucrate si extragerea cit mai deplina si argumentata din punct de vedere economic a componentelor utile in productia-marfa; c) evidenta si controlul distribuirii cantitative si calitative a componentelor utile la diferite etape de prelucrare a materiei prime minerale; d) studierea permanenta a insusirilor tehnologice si a compozitiei materiei prime minerale, efectuarea examenelor tehnologice experimentale in scopul perfectionarii tehnologiei de prelucrare a materiei prime minerale; e) depozitarea si pastrarea semiproduselor si deseurilor de pe urma prelucrarii materiei prime minerale temporar nefolosite, ce exclude actiunea daunatoare asupra mediului inconjurator. Se interzice proiectarea si constructia localitatilor, complexelor industriale si altor obiective ale economiei nationale, precum si ridicarea caselor de locuit si altor constructii pina la obtinerea datelor cu privire la substantele utile din subsolul sectorului pe care urmeaza sa se ridice constructii. Ridicarea constructiilor pe suprafetele cu zacaminte de substante utile, precum si constructia sistemelor de irigatie si desecare, sadirea plantatiilor multianuale, se face cu autorizatia organului de stat pentru supravegherea miniera si cu acordul beneficiarilor folosintei subsolului. Totodata, trebuie sa se prevada si sa se efectueze masuri de constructie si de alta natura, care asigura posibilitatea extragerii din subsol a substantelor utile. (art.33 CS) Substantele utile extrase, precum si rezervele de substante utile ce si-au pierdut valoarea industriala, au fost inundate in procesul extragerii, care n-au fost aprobate in timpul prospectiunilor geologice sau de exploatarea ulterioara a zacamintului, urmeaza sa fie trecute la pierderi de pe balanta intreprinderii cu introducerea schimbarilor respective in balanta de stat a rezervelor de substante utile.
85

Dupa finalizarea exploatarii rezervelor de substante utile sau in cazul in care dispare necesitatea de a folosi intreprinderi, obiective si constructii la exploatarea subsolului, precum si in cazurile cind conform calculelor tehnico-economice, ecologice si in temeiuri de alta natura exploatarea ulterioara a zacamintului sau a obiectivului este nerationala sau e imposibila, intreprinderea extractiva de substante utile sau obiectivele si constructiile, care nu sint destinate pentru extractie, se lichideaza ori se conserveaza in baza unui proiect special. In cazul lichidarii, galeriile de mine trebuie sa fie aduse in starea, care asigura securitatea populatiei si protectia mediului inconjurator, iar in cazul conservarii, de asemenea si integritatea zacamintului, galeriilor de mine pentru intreaga perioada de conservare. In cazul lichidarii intreprinderii extractive de substante utile trebuie de asemenea, sa fie solutionata si chestiunea cu privire la posibilitatea utilizarii galeriilor de mine in alte scopuri economice. Lichidarea si conservarea intreprinderilor extractive de subtante utile sau a obiectivelor si constructiilor ce nu sint destinate extractiei, se efectueaza de catre beneficiarul folosintei subsolului cu acordul organelor special imputernicite. (art.35 CS) 3. Sistemul si atributiile organelor de stat in domeniul folosirii si protectiei subsolului. Administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei subsolului se efectueaza de catre Guvern si de catre organele de autoadministrare locala precum si de catre organele de stat special imputernicite, cum sint Departamentul de Stat pentru Standarde, Metrologie si Supraveghere Tehnica (in componenta lui serviciile pentru supravegherea miniera de stat si pentru controlul geologic de stat OSSM) si de Departamentul de Stat pentru protectia Mediului Inconjurator si Resursele Naturale. Competenta organelor de autoadministrare locala: a) exercitarea controlului de stat asupra folosirii si protectiei subsolului; b) acordarea perimetrilor miniere pentru exploatarea zacamintelor de substante utile larg raspindite, exercitarea controlului asupra respectarii modului stabilit de desfasurare a lucrarilor miniere si aducere a terenurilor degradate in timpul folosirii subsolului intr-o stare buna pentru folosirea urterioara; c) sistarea folosirii neautorizate a subsolului si ridicarii neautorizate de constructii pe terenurile cu zacaminte de substante utile larg raspindite; d) solutionarea litigiilor in chestiunile de folosire a subsolului; e) solutionarea altor chestiuni in domeniul folosirii si protectiei subsolului. (art.7 CS) Atributiile fondului de stat de informatii privind subsolul:

86

* evidenta, acumularea si sistematizarea materialelor, legate de studierea, folosirea si protectia subsolului in scopul crearii unei baze pentru elaborarea si realizarea programelor de stat de folosire a subsolului. Fondul de informatii privind subsolul se formeaza din materialele prezentate de beneficiarii folosintei subsolului, care se ocupa de studierea si valorificarea lui. (art.23 CS) Zacamintele de substante utile, manifestarea lor, precum si sectoarele de subsol ce nu sint legate de extractia substantelor utile, urmeaza a fi luate la evidenta de stat in cadastrele de stat ale obiectivelor de folosire a subsolului si in balantele de stat ale rezervelor de substante utile. Cadastrele de stat se intocmesc pentru zacamintele naturale si tehnogene si manifestarile de substante utile, precum si pentru obiectivele din subteran, care nu sint legate de extractia substantelor utile. Cadastrele de stat ale zacamintelor si manifestarilor de substante utile trebuie sa contina date despre fiecare zacamint, caracterizind locul de aflare a lui, cantitatea si calitatea substantelor de baza si secundare si a componentelor lor, conditiile tehnico-miniere, hidrogeologice, ecologice si alte conditii de exploatare a zacamintelor si evaluarea geologo-economica, precum si date cu privire la fiecare manifestare a substantelor utile. Cadastrele de stat ale obiectivelor din subteran, ce nu sint legate de extractia substantelor utile, precum si sectoarele subsolului folosite pentru ingroparea (depozitarea) substantelor nocive si deseurilor trebuie sa contina date cu privire la locul de aflare, dimensiunile, destinatia, termenele de functionare, conditiile geologo-miniere si alte conditii naturale ale obiectivului. (art.25 CS) Balantele de stat ale rezervelor de substante utile tin cont de datele expertizei de stat si ale intreprinderilor privind rezervele de substante utile. Balantele de stat ale rezervelor de substante utile se intocmesc in baza darilor de seama de stat ale intreprinderilor, ce efectueaza studierea, exploatarea, evaluarea geologo-economica a zacamintelor de substante utile. Balantele trebuie sa contina date despre cantitatea, calitatea si gradul de studiere a substantelor utile in zacamintele de insemnatate industriala, despre evaluarea lor geologoeconomica, despre amplasarea si gradul de valorificare industriala, extractia, pierderile si asigurarea industriei cu rezerve de substante utile explorate. Organele care exercita supravegherea miniera de stat a studierii, folosirii si protectiei subsolului: Supravegherea miniera de stat a studierii, folosirii si protectiei subsolului, se exercita de organul de stat pentru supravegherea miniera. Organele de autoadministrare locala exercita controlul de stat in domeniul folosirii si protectiei subsolului. Supravegherea miniera de stat a studierii, folosirii si protectiei subsolului asigura respectarea de catre toti beneficiarii folosintei subsolului a modului stabilit de studiere si folosire a subsolului, indeplinirea obligatiilor privind protectia lui si desfasurarea in conditii de securitate a lucrarilor ce sint legate de studierea si
87

folosirea subsolului, preintimpinarea si lichidarea actiunii daunatoare a lucrarilor mentionate asupra populatiei, mediului inconjurator, obiectivelor si constructiilor, precum si privind indeplinirea regulilor de evidenta a rezervelor si zacamintelor de substante utile, pastrare a informatiei cu privire la subsol si a altor reguli si norme stabilite de legislatia in vigoare. Atributiile organului de stat pentru supravegherea miniera: a) indeplinirea cerintelor privind protectia subsolului si desfasurarea in conditii de securitate a lucrarilor in procesul studierii si folosirii subsolului; b) corespunderea autorizatiilor eliberate cu regulile si normele de folosire si protectie a subsolului; c) respectarea cerintelor expuse in perimetrele miniere, proiectele (schemele tehnologice) in procesul folosirii subsolului; d) caracterul legal si oportun al cerintelor, inaintate fata de beneficiarii folosintei subsolului, pentru incalcarile de catre ei a regulilor si normelor de studiere, folosire si protectie a subsolului; e) veridicitatea desfasurarii lucrarilor si calitatea acestora in timpul studierii subsolului; f) corectitudinea exploatarii zacamintelor si folosirii subsolului in alte scopuri; g) respectarea modului stabilit de evidenta si de trecere la pierderi a rezervelor de substante utile; h) respectarea modului stabilit de plata pentru folosirea subsolului. Organul de Stat pentru supravegherea miniera are dreptul: a) sa sisteze lucrarile legate de studierea si folosirea subsolului in cazul incalcarii perimetrului minier si a proiectelor de folosire a subsolului, a regulilor si normelor de desfasurare in conditii de securitate a lucrarilor si de protectie a subsolului sau pricinuirii de pagube mediului inconjurator; b) sa sisteze folosirea neautorizata a subsolului si ridicarea neautorizata de constructii pe suprafetele cu zacaminte de substante utile; c) sa aplice, in modul stabilit de lege, amenzi pentru incalcarea legislatiei privind subsolul, a regulilor si normelor de desfasurare in conditii de securitate a lucrarilor. Organul de stat pentru supravegherea miniera poate avea alte atributii in ceea ce preveste supravegherea folosirii si protectiei subsolului, prelucrarii materiei prime minerale, precum si alte drepturi in ceea ce priveste preintimpinarea si curmarea incalcarii regulilor si normelor de desfasurare in conditii de securitate a lucrarilor. Asigurarea geologica, topografica miniera si de alta natura a lucrarilor in timpul folosirii subsolului si controlul asupra indeplinirii lor. Beneficiarii folosintei subsolului sint obligati sa organizeze asigurarea geologica, topografica miniera, ecologica si de alta natura a lucrarilor in timpul folosirii subsolului si sa exercite controlul asupra respectarii modului stabilit de folosire a subsolului, de desfasurare a lucrarilor de studiere a lui, de indeplinire a cerintelor privind protectia subsolului, de asigurare a extragerii rationale si complexe a substantelor utile de baza si secundare si a componentelor lor, inclusiv in timpul prelucrarii materiei prime minerale, a cerintelor de desfasurare in
88

conditii de securitate a lucrarilor legate de folosirea subsolului, asupra luarii masurilor ce asigura securitatea populatiei, protectia mediului inconjurator, a obiectivelor si constructiilor, asupra respectarii regulilor de evidenta a rezervelor de zacaminte de substante utile si ingroparii (depozitarii) in subsol a substantelor nocive si deseurilor, precum si a altor reguli si norme stabilite de legislatia in vigoare. Controlul asupra folosirii corecte si protectiei subsolului se exercita de catre serviciile geologice, de topografie miniera si de alte servicii ale intreprinderilor. Expertiza de stat a folosirii subsolului. Expertiza de stat a folosirii subsolului se efectueaza in scopul asigurarii studierii si valorificarii rationale, inofensiva din punct de vedere ecologic si tehnologic a subsolului, precum si pentru aprecierea exacta a rezervelor de substante utile si se infaptuieste de catre organele de stat special imputernicite in modul stabilit de legislatia in vigoare. Obiectele expertizei de stat sint: a) programele de stat de studiere, folosire si protectie a subsolului; b) documentatia de avanproiectare, proiectele si schemele tehnologice de efectuare a lucrarilor legate de folosirea subsolului, normele, regulile si alta documentatie tehnico-normativa; c) tehnica, utilajul, tehnologiile, materialele si substantele noi legate de studierea si valorificarea subsolului. 4. Reglementarea juridica a folosirii subsolului. Beneficiari ai folosintei subsolului pot fi persoane fizice si juridice din Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate si forma de gospodarire, precum si persoanele fizice si juridice straine. (art.8 CS) Subsolul se da in folosinta pentru: a) studierea geologica, geomecanica, ecologica si de alta natura; b) exploatarea zacamintelor de substante utile; c) construirea si exploatarea obiectivelor si constructiilor care nu sint legate de extractia substantelor utile; d) ingroparea (depozitarea) substantelor nocive si deseurilor de productie; e) satisfacerea altor necesitati de stat si publice. Folosirea subsolului poate fi temporara si pe termen nelimitat. (art.11 CS) Subsolul este dat in folosinta in baza perimetrului minier si licentei. Perimetrele miniere si licentele pentru exploatarea zacamintelor de substante utile (cu exceptia perimetrelor miniere pentru exploatarea zacamintelor de substante utile larg raspindite) se atribuie de catre organul de stat pentru supravegherea miniera in modul stabilit de Codul Subsolului. Perimetrele miniere pentru exploatarea zacamintelor de substante utile larg raspindite se atribuie de catre organele de autoadministrare locala si urmeaza sa fie inregistrate la organul
89

de stat pentru supravegherea miniera si coordonate cu Departamentul de Stat pentru Protectia Mediului Inconjurator si Resursele Naturale. Categoria de substante utile larg raspindite se stableste de catre organul de stat pentru supravegherea miniera. Subsolul este dat in folosinta cu plata. Modul de percepere si marimea platii pentru folosirea subsolului se stabileste de legislatia in vigoare. Marimea platii pentru folosirea subsolului se stabileste in functie de insusirile, care determina valoarea subsolului, precum si de conditiile ecologice, tehnicominiere si de alta natura. Nu se percepe plata pentru folosirea subsolului la studierea lui, in cazul in care nu se degradeaza integritatea acestuia, precum si de la beneficiarii folosintei subsolului pe sectoarele care prezinta o deosibita valoare stiintifica si culturala. (art.12 CS) Drepturile si obligatiile fundamentale ale beneficiarilor folosintei subsolului. Beneficiarii folosintei subsolului au dreptul: a) sa foloseasca sectoarele de subsol in corespundere cu conditiile si scopurile pentru care li s-au repartizat; b) sa foloseasca rezultatele activitatii lor, inclusiv productia fabricata si deseurile industriei miniere. Beneficiarii folosintei subsolului au dreptul prioritar la: a) prelungirea termenului de actiune a autorizatiei, precum si la primirea autorizatiei pentru desfasurarea etapelor ulterioare de studiere si valorificare a subsolului; b) instrainarea terenurilor necesare pentru exploatarea zacamintelor de substante utile in limitele perimetrelor miniere. Benefeciarii folosintei subsolului sint obligati sa asigure: a) studierea deplina si complexa a subsolului, folosirea rationala si complexa a resurselor lui in corespundere cu proiectele si schemele tehnologice, inclusiv la prelucrarea materiei prime minerale; b) desfasurarea in conditii de securitate pentru viata si sanatatea lucratorilor si populatiei a lucrarilor, legate de folosirea subsolului, precum si protectia subsolului, mediului inconjurator, obiectivelor si constructiilor de actiunea daunatoare a lucrarilor mentionate; c) zadarnicirea in limitele perimetrului minier a ridicarii de constructii pe suprafetele cu zacaminte de substante utile si pe teritoriile situate de asupra obiectivelor si constructiilor din subteran; d) aplicarea metodelor si tehnologiilor la studierea si valorificarea subsolului in scopul folosirii lui cit mai eficiente si evitarii actiunilor daunatoare asupra mediului inconjurator; e) deservirea geologica si topografica miniera si asigurarea controlului asupra lucrarilor, legate de exploatarea subsolului;
90

f) evidenta miscarii rezervelor de substante utile si deseurilor industriei miniere in timpul extractiei si prelucrarilor, tinerea cadastrelor de stat si balantelor de substante utile; g) prezentarea catre organul de stat pentru supravegherea miniera a unei informatii autentice cu privire la studierea si folosirea subsolului, precum si a datelor statistice cu privire la cantitatea si calitatea substantelor utile extrase si la folosirea lor complexa, la starea securitatii in timpul folosirii subsolului, la masurile de protectie a subsolului si a mediului inconjurator; h) achitarea platilor obligatorii pentru folosirea subsolului; i) tinerea si pastrarea documentatiei geologice, de topografie miniera si de alta natura; j) lichidarea sau conservarea intreprinderilor, obiectivelor si constructiilor dupa finisarea lucrarilor, legate de toate felurile de folosire a subsolului; k) aducerea terenurilor si obiectivelor naturale situate pe ele, care au fost degradate in timpul folosirii subsolului, intr-o stare buna pentru folosirea ulterioara. Incetarea dreptului de folosire a subsolului. Dreptul de folosire a subsolului inceteaza in baza deciziei organului care a atribuit subsolul in folosinta in caz de: a) aparitie a pericolului pentru sanatatea si securitatea lucratorilor si populatiei, precum si pricinuirea de daune mediului inconjurator in timpul executarii lucrarilor legate de folosirea subsolului; b) retragere a sectoarelor de subsol pentru necesitatile statului sau publice; c) disparitie a necesitatii de a folosi subsolul; d) lichidare a intreprinderii, subsolul careia i-a fost repartizat spre a fi folosit; e) folosire a subsolului in alte scopuri decit cele prevazute; f) expirare a termenului stabilit de folosire a subsolului; g) incalcare a regulilor si conditiilor de folosire si protectie a subsolului. Retragerea subsolului. Retragerea subsolului pentru necesitati de stat si publice se face in baza deciziei organului care a atribuit subsolul in folosinta. Pagubele pricinuite beneficiarilor folosintei subsolului in urma retragerii de la ei a sectoarelor de subsol urmeaza a fi restituite in intregime de catre intreprinderile, in folosul carora se retrag sectoarele de subsol. Litigiile, legate de restituirea pagubelor si de determinarea marimii lor, se solutioneaza de instanta judecatoreasca competenta. (art.16 CS)

5. Protectia juridica a subsolului.

91

Cerintele principale in domeniul protectiei subsolului sint: a) respectarea modului stabilit de atribuire si folosire a subsolului; b) neadmiterea folosirii neautorizate a subsolului; c) preintimpinarea ridicarii neintemeiate si neautorizate de constructii pe suprafetele cu zacaminte de substante utile si pe sectoarele situate de asupra obiectivelor si constructiilor din subteran; d) asigurarea studierii cit mai depline si mai complexe a subsolului si folosirii resurselor lui; e) neadmiterea si preintimpinarea actiunii daunatoare a lucrarilor, legate de studierea si folosirea subsolului, asupra integritatii rezervelor de substante utile, obiectivelor si constructiilor de suprafata si de subteran; f) protectia zacamintelor de substante utile, obiectivelor si constructiilor din subteran de inundatii, incendii si alti factori, care conduc la degradarea calitatii substantelor utile sau la deteriorea zacamintelor, obiectivelor si constructiilor; g) respectarea cerintelor legislatiei ecologice in timpul desfasurarii lucrarilor, legate de studierea si folosirea subsolului; h) asigurarea unei prognoze sigure si aprecierea actiunii lucrarilor, legate de folosirea subsolului, asupra mediului inconjurator si luarea masurilor necesare de protectie a lui si de securitate a populatiei; i) evidenta si intocmirea darilor de seama statistice de stat cu privire la rezervele de substante utile de baza si secundare extrase si lasate in subsol. Beneficiarii folosintei subsolului si organul de stat pentru supravegherea miniera sint obligati sa informeze opinia publica despre starea folosirii si protectiei subsolului si indeplinirea masurilor de protectie a subsolului, studierea si folosirea lui rationala. (art.42 CS) Protectia sectoarelor subsolului care prezinta o deosibita valoare stiintifica sau culturala. Aflorimentele geologice rare, formatiile mineralogice, obiectele paleontologice si alte sectoare ale subsolului, care prezinta o deosebita valoare stiintifica sau culturala, pot fi declarate, in modul stabilit, rezervatii ori monumente ale naturii sau culturii. Orice activitate care incalca integritatea rezervatiilor si monumentelor mentionate nu se permite. In cazul in care in timpul folosirii subsolului au fost descoperite aflorimente geologice rare si formatii mineralogice, meteoriti, obiecte paleontologice, arheologice si de alta natura, ce prezinta interes pentru stiinta si cultura, beneficiarii folosintei subsolului sint obligati sa sisteze lucrarile pe sectorul unde a fost gasit obiectul si sa comunice despre aceasta organelor de stat respective.

6. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei subsolului.

92

Litigiile legate de problemele folosirii subsolului se solutioneaza de organul de stat pentru supravegherea miniera, instanta judecatoreasca competenta. Litigiile patrimoniale legate de folosirea si protectia subsolului se solutioneaza de instanta judecatoreasca competenta. (art.49 CS) Persoanele fizice si juridice poarta raspundere civila, administrativa sau penala in conformitate cu legislatia in vigoare pentru: a) folosirea neautorizata a subsolului; b) studierea si cercetarea subsolului fara proiecte speciale; c) studierea incompleta si nerationala a subsolului, prezentarea informatiei neveridice cu privire la cantitatea si calitatea materiei prime extrase; d) nerespectarea principalelor cerinte privind proiectarea, construirea si darea in exploatare a intreprinderilor, obiectivelor si constructiilor in timpul folosirii subsolului; e) incalcarea regulilor si normelor de desfasurare in conditii de securitate a lucrarilor legate de folosirea subsolului; f) incalcarea cerintelor privind ocrotirea subsolului si mediului inconjurator; g) neasigurarea integritatii obiectivelor si constructiilor, precum si a teritoriilor si obiectivelor mediului inconjurator ocrotite in mod deosebit, in timpul studierii si folosirii subsolului; h) incalcarea modului de evidenta si tinere a balantei miscarii rezervelor de substante utile si deseurilor productiei extractive de substante utile, a cerintelor privind tinerea cadastrelor si balantelor de substante utile; i) neachitarea platilor pentru folosirea subsolului; j) neindeplinirea masurilor privind aducerea terenurilor, afectate in timpul folosirii subsolului, intr-o stare ce nu prezinta pericol, potrivita pentru folosirea lor ulterioara; k) neindeplinirea cerintelor in ceea ce priveste aducerea intreprinderilor extractive de substante utile, in curs de lichidare sau conservare, galeriilor subterane si sondelor de foraj, intr-o stare care asigura securitatea populatiei, precum si cerintelor cu privire la integritatea zacamintelor, galeriilor subterane si sondelor de foraj pentru intreaga perioada de conservare; l) incalcarea conditiilor de ingropare (depozitare) a substantelor nocive si a deseurilor, de evacuare a apelor reziduale; m) incalcarea conditiilor de ridicare a constructiilor pe suprafetele cu zacaminte de substante utile si pe teritoriile de asupra obiectivelor si constructiilor, precum si pe locurile de ingropare (depozitare) a substantelor nocive si deseurilor situate in subteran. Folosirea neautorizata a subsolului si ridicarea neautorizata a constructiilor pe suprafetele cu zacaminte de substante utile se sisteaza fara restituirea cheltuielilor suportate in timpul folosirii ilicite a subsolului. (art.50 CS) TEMA VI. REGIMUL JURIDIC DE FOLOSIRE SI PROTECTIE A APELOR.
93

1. Fondul de stat al apelor. 2. Administrarea si controlul de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor. 3. Reglementarea juridica a folosirii fondului acvatic. 4. Protectia juridica a apelor. 5. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei apelor. 1. Fondul de stat al apelor. 1.1. Problema gestiunii apei a dobindit noi dimensiuni in ultimii ani, odata cu lansarea si acreditarea ideii ca apa reprezinta un patrimoniu natural mondial, si in aceasta calitate, trebuie supusa unui juridic international special. Astfel, T.Mayor sustine ca ,,aceasta resursa rara, esentiala pentru viata, trebuie sa fie considerata ca un tezaur natural care face parte din mostenirea comuna a omenirii. Personalitati stiintifice si culturale unite in ,,Grupul de la Lisabona au initiat o miscare internationala de opinie in favoarea elaborarii si aplicarii unui ,,contract al apei. Acest document ar promova principiul ca accesul la apa potabila constituie un drept economic si social al oricarei personae, cit si un drept colectiv al intregii comunitati umane. El ar facilita accesul la apa a peste 1,4 miliarde de oameni, care in prezent sint privati de acest drept. In 1977, Declaratia Conferintei O.N.U. de la Mar del Plata proclama ca ,,toata lumea are dreptul de a accede la apa potabila in cantitate si calitate egale pentru nevoile sale esentiale. In 1997, Conferinta speciala O.N.U. pentru apa recomanda sa se acorde ,,prioritate absoluta gravelor probleme ale apei dulci, cu care se confrunta numeroase regiuni ale lumii, precum si elaborarea unei strategii de utilizare durabila a acesteia, in scopuri sociale si economice. Cu regret, asemenea initiative cunosc rezonante mai mult in lumea teoreticostiintifica si mai putin in cea a actiunii practice. 1.2. Reglementarile legale consacra un regim special de protectie a apei, din ce in ce mai mult amenintata de poluare si supusa unei cereri tot mai mari si diversificate de folosinta. Principalul act normativ ce reglementeaza regimul juridic al fondului acvatic al Republicii Moldova este Codul apelor (CA) al Republicii Moldova Nr.1532XII din 22.06.93 // in MO RM nr.10/287 din 30.10.1993, adoptat in vederea: a) asigurarii folosirii rationale a apelor pentru necesitatile populatiei si ale economiei nationale; b) protectiei apelor impotriva poluarii, impurificarii si epuizarii; c) prevenirii si lichidarii efectelor distructive ale apelor; d) ameliorarii starii obiectelor acvatice si pastrarii lor pentru generatiile prezente si viitoare; e) protejarii drepturilor persoanelor juridice si fizice;
94

f) consolidarii legalitatii in relatiile din domeniul apelor. Fondul apelor - totalitatea obiectivelor acvatice in granitele teritoriului Republicii Moldova, incluse sau care urmeaza a fi incluse in cadastrul apelor. Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale si artificiale de pe teritoriul Republicii Moldova. (art.2 CA) Obiectiv acvatic - concentratia de apa la suprafata in formele reliefului terenului sau in subsol, care are granite, volum si caracteristici de regim al apelor. Obiectivele acvatice in Republica Moldova pot apartine: - cu drept de proprietate publica, statului sau unitatilor administrativteritoriale, ori - cu drept de proprietate privata, persoanelor juridice sau fizice. (art.1/1 CA) Obiectivele acvatice proprietate publica se atribuie exclusiv in folosinta. Atribuirea in folosinta a obiectivelor acvatice proprietate publica se face, in functie de importanta lor, de catre Guvern sau de catre autoritatile administratiei publice locale. Ele nu se pot afla concomitent in proprietatea mai multor subiecti ai dreptului de proprietate publica. In proprietatea publica a statului se afla: a) obiectivele acvatice de suprafata situate pe teritoriul a doua sau mai multor raioane; b) apele subterane; c) obiectivele acvatice situate pe teritoriul unui raion, destinate satisfacerii necesitatilor apararii, sistemului energetic, domeniului transporturilor, obiectivelor de telecomunicatii, serviciului meteorologic si altor sisteme de stat; d) obiectivele acvatice de frontiera; e) obiectivele acvatice declarate ca arii naturale protejate de stat; f) obiectivele acvatice parte a statiunilor balneare de importanta nationala. (art.2/2 CA) In proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale se afla: obiectivele acvatice care sint situate integral in limitele unitatii administrativteritoriale respective, ale caror constructii hidrotehnice se afla la balanta primariilor si care nu sint atribuite in proprietatea publica a statului si nici nu constituie obiect al proprietatii private a persoanelor juridice sau fizice. (art.2/3 CA) Proprietatea privata asupra obiectivelor acvatice. In cazul constructiei de obiective acvatice pe terenurile proprietate privata a persoanelor juridice sau fizice, acestea devin obiecte ale proprietatii private, cu exceptia apei care se atribuie in folosinta conform legislatiei in vigoare. Proprietate privata a persoanelor juridice sau fizice pot fi obiectivele acvatice separate (inchise), precum si obiectivele acvatice care sint amplasate pe piraie si nu au o legatura hidraulica cu alte obiective acvatice de suprafata. (art.2/4 CA) 1.3. Clasificarea apelor supuse ocrotirii. In natura apa exista sub urmatoarele forme: a) ape de suprafata (fluvii, riuri, lacuri, mari, oceane);
95

b) ape subterane (staturi acvifere, izvoare). Din punct de vedere al regimului ocrotirii si situarii lor, apele pot fi: a) ape internationale, adica acele ape fata de care un stat este riveran impreuna cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele unei tari, precum si apele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute si garantate prin acorduri internationale; b) ape teritoriale, respectiv apele cuprinse in portiunea de la tarmul unui stat spre larg, a caror intindere se stabileste prin lege, conform conventiilor internationale in materie; c) ape nationale, care cuprind fluviile, riurile, canalele si lacurile navigabile interioare, precum si apele fluviilor si riurilor de frontiera, de la mal pina la linia de frontiera stabilita prin tratate internationale. Dupa criteriul situarii obiective si destinatiei, apele se grupeaza in : a) resurse de apa dulce resurse alcatuite din apele de suprafata (riuri, lacuri) si apele subterane, cu exceptia apelor minerale geotermale si apa plata; b) apa pentru populatie apa dulce necesara vietii si mediului asezarilor umane, care sustine functiuni si utilitati variate si multiple legate de nevoi gospodaresti, cresterea animalelor, activitati publice, industrie s.a.; c) apa potabila orice apa de suprafata sau subterana, care, natural sau dupa o tratare adecvata fizico-chimica sau/si micro-biologica, poate fi consumata fara pericol pentru sanatate; d) apa uzata menajera apa uzata provenita din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti, igienico-sanitare si social-administrative ale diverselor tipuri de unitati industriale; e) apa pentru industrie apa dulce bruta sau tratata, utilizata de agenti economici cu activitate industriala; f) apa uzata industrial apa uzata provenita din satisfacereanevoilor de apa in procesele tehnologice ale unitatilor industriale si din alte activitati asemanatoare (constructii, transporturi s.a.); g) apa pentru irigatii apa dulce necesara irigarii culturilor agricole, asigurata cu preponderenta din sursele de apa de suprafata; h) apa de desecare-drenaj apa in exces din amenajarile de desecare-drenaj, evacuata in reteaua hidrografica. Din punctul de vedere al calitatii si in raport cu domeniile de utilizare, pot fi distinse ape de urmatoarele categorii: a) categoria I cursurile de apa care pot fi utilizate in toate sectoarele de activitate; b) categoria II cursurile de apa care pot fi utilizate in industrie, irigatii, in scopuri urbanistice si de agrement; c) categoria III cursurile de apa care pot fi utilizate la irigatii, racirea motoarelor, statii de spalare, in hidrocentrale; d) ape degradate, care nu pot fi utilizate in nici un domeniu de activitate.
96

2. Administrarea si controlul de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor. Administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor este exercitata de catre Guvern, autoritatile administratiei publice locale si de autoritatile administratiei publice centrale, autorizate in modul special in acest scop. (art.4 CA) Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este chemat sa asigure: a) respectarea de catre toate persoanele juridice si fizice, indiferent de forma de proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor; b) executarea obligatiunilor si prescriptiilor privind protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor. Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este exercitat de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si de autoritatile administratiei publice centrale, autorizate in mod special in acest scop. (art.5 CA) Organizatiile publice, mijloacele mass-media si cetatenii pot acorda sprijin autoritatilor administratiei publice centrale in realizarea masurilor privind folosirea rationala si protectia apelor prin: b) desfasurarea unei munci de educare pentru formarea unei atitudini grijulii fata de apa; c) organizarea controlului public asupra realizarii masurilor de protectie a apelor; d) comunicarii despre incalcarile regulilor de folosire a apelor; e) prezentarii propunerilor privind optimizarea folosirii si protectiei apelor Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale; f) participarii la efectuarea de lucrari pentru optimizarea folosirii si protectiei apelor, precum si la prevenirea si lichidarea efectelor distructive a apelor; g) defasurara si alte activitati, menite sa asigure folosirea rationala si protectia apelor. 3. Reglementarea juridica a folosirii fondului acvatic. Reglementarea relatiilor din domeniul apelor cuprinde: a) proprietatea, folosirea si dispunerea de fondul apelor; b) stabilirea modului de folosire a apelor, protectia apelor impotriva poluarii, impurificarii si epuizarii, prevenirea si lichidarea efectului distructiv al apelor; c) planificarea masurilor privind folosirea si protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectului lor distructiv; d) aprobarea schemelor de folosire complexa si de protectie a apelor, a balantelor de gospodarire a apelor; e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii si protectiei apelor;
97

f) reglementarea altor chestiuni ce vizeaza relatiile din domeniul apelor. Folosirea obiectivelor acvatice si dispunerea de acestea, daca ating interesele altor state, se realizeaza in baza acordurilor interstatale. (art.3 CA) Folosinta apei. Apa ca resursa naturala este proprietate publica exclusiva si poate fi atribuita doar in folosinta, in modul stabilit de legislatia in vigoare. (art.18 CA) Poate fi beneficiar de folosinta a apei orice persoana juridica si fizica, indiferent de forma de proprietate. (art.15 CA) Se atribuie in folosinta obiectivele acvatice naturale si artificiale de pe teritoriul Republicii Moldova. (art.16 CA) In scopul asigurarii securitatii statului, ocrotirii sanatatii populatiei, mediului inconjurator, valorilor istorico-culturale, folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitata, interzisa partial sau total. Folosinta apei se clasifica in functie de: a) scopul folosirii apei; b) parametrii obiectivelor acvatice; c) conditiile tehnice de folosire a apei; d) conditiile de atribuire in folosinta a obiectivelor acvatice; e) caracterul folosirii apei; f) metodele de folosire a obiectivelor acvatice; g) actiunea folosirii apei asupra obiectivelor acvatice. In functie de destinatie, distingem folosinta a apei: - pentru satisfacerea necesitatii de apa potabila si menajera a populatiei, - in scopuri curative, de asanare, - pentru satisfacerea necesitatilor agricole, - pentru satisfacerea necesitatilor industriale, hidroenergetice, - pentru satisfacerea necesitatilor de transport, - pentru satisfacerea necesitatilor piscicole, - pentru deversarea apelor reziduale, - si altor necesitati de stat, publice, sociale. Obiectivele acvatice pot fi atribuite in folosinta pentru unul sau citeva scopuri. In functie de conditiile tehnice de folosire a apei, se distinge: - folosinta generala a apei, realizata fara aplicarea unor instalatii si/sau dizpozitive tehnice, care afecteaza starea apelor, - folosinta speciala a apei, realizata cu aplicarea unor atare instalatii si/sau dispozitive tehnice. Lista tipurilor folosintei speciale a apei se reglementeaza de standardele de stat corespunzatoare. Folosinta generala a apei se realizeaza fara autorizatie, dar impune respectarea neconditionata a cerintelor autoritatilor pentru supravegherea sanitara de stat, autoritatilor pentru protectia rezervelor piscicole, instantelor ce reglementeaza
98

navigatia, precum si a regulilor privind ocrotirea pe apa a vietii oamenilor, folosirea rationala si protectia apelor. Folosinta speciala a apei se realizeaza in baza autorizatiei eliberate de catre autoritatea centrala pentru resursele naturale si mediu, in coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autoritatile pentru hidrogeoligie, autoritatile pentru supraveghere sanitara de stat, autoritatile pentru protectia rezervelor piscicole, precum si cu alte organe interesate. In functie de caracterul folosirii apei, distingem: folosinta comuna, folosinta separata. In folosinta separata, integrala sau partiala, se afla obiectivele acvatice (sau unele parti ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosinta a apei in baza hotaririi autoritatii administratiei publice centrale, si anume: - obiectivele acvatice proprietate publica a statului se atribuie in folosinta separata de catre Guvern, la propunerea autoritatii centrale pentru resursele naturale si mediu, coordonata cu autoritatea administratiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor si cu autoritatea administratiei publice centrale pentru supravegherea miniera in cazul folosirii apelor subterane. - obiectivele acvatice proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se atribuie in folosinta separata de catre autoritatea administratiei publice locale, de comun acord cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturaale si cu autoritatea administratiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor. Dreptul beneficiar la folosinta separata a obiectivului acvatic (sau a unei parti a acestuia) se autentifica prin titlul de stat de folosinta separata a apei, eliberat de autoritatea administratiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor. In folosinta comuna se afla obiectivele acvatice (sau unele parti ale acestora) care nu sint atrubuite in folosinta separata. Persoanele juridice si fizice, carora li s-au atribuit obiectivele acvatice in folosinta separata sint considerate beneficiari primari de folosinta a apei. Persoanele juridice si fizice, carora li s-au atribuit obiectivele acvatice in folosinta comuna sint considerate beneficiari secundari de folosinta a apei. In dependenta de termenele de folosinta a apei, distingem: Obiective acvatice atribuite in folosinta permanenta (pe o perioada nelimitata) - folosinta acordata fara specificarea unui termen dinainte stabilit. Obiective acvatice atribuite in folosinta temporara (pe o perioada limitata) - folosinta acordata cu specificarea unui termen dinainte stabilit. Folosinta temporara poate fi: de scurta durata - pina la trei ani, de lunga durata - de la trei pina la douazeci si cinci de ani. Termenul de folosinta temporara a apei incepe sa curga din ziua adoptarii hotaririi cu privire la atribuirea obiectului acvatic in folosina separata sau din ziua
99

o o

primirii autorizatiei de folosinta speciala a apei, cu exceptia cazurilor cind in decizia, hotarirea sau autorizatia in cauza nu este indicat un alt termen. In caz de necesitate, termenele de folosinta a apei pot fi prelungite pe o perioada, care nu va depasi respectiv termenele de folosinta temporara de scurta durata sau de lunga durata. Folosinta generala a apei nu este limitata. (art.31, 32 CA) Drepturile si obligatiile beneficiarilor de folosinta a apei. Conform art.33 CA, beneficiarii de folosinta a apei au dreptul sa foloseasca obiectivele acvatice numai in scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite. In conformitate cu destinatia speciala a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosinta a apei au dreptul: a) sa extraga apa pentru folosirea ei ulterioara; b) sa exploateze obiectivele acvatice pentru necesitatile agriculturii industriei, hidroenergeticii, transportului, gospodariei piscicole si vinatoresti; c) sa foloseasca obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale; d) sa edifice constructii si instalatii pentru gospodarirea apelor, sa efectueze reconstructia si lichidarea lor; e) sa foloseasca obiectivele acvatice pentru agrement, desfasurarea actiunilor sportive si de asanare, intretinerea ansamblurilor naturale, precum si pentru alte actiuni de folosire a obiectivelor acvatice, neinterzise de legislatia in vigoare. In cazurile stabilite de legislatia in vigoare, drepturile beneficiarilor de folosinta a apei pot fi limitate, reiesind din interesele statului si ale altor beneficiari de folosinta a apei. Insa, aceasta limitare nu trebuie sa agreveze conditiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populatiei cu apa potabila si menajera. Beneficiarii de folosinta a apei sint obligati: a) sa foloseasca rational resursele de apa, sa consume economicos apa si sa efectueze masuri de remediere si imbunatatire a calitatii apei; b) sa nu admita deversarea in obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un continut de impuritati peste limita admisibila; c) sa previna poluarea, impurificarea si epuizarea obiectivelor acvatice; d) sa nu admita incalcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinta a apri, precum si prejudicierea obiectivelor economice si naturale (terenurilor, padurilor, faunei, zacamintelor minerale etc.); e) sa asigure epurarea normativa a apelor reziduale; f) sa mentina in stare de functionare instlatiile de epurare, alte instalatii pentru gospodarirea apelor si dispozitive tehnice, care afecteaza starea apelor, sa amelioreze parametrii lor de exploatare, sa tina in modul stabilit evidenta cantiratii si calitatii apelor. Dreptul de folosinta a apei, acordat persoanelor juridice si fizice, poate fi sistat in cazurile: a) disparitiei necesitatii de folosinta a apei sau renuntarii la ea;
100

b) expirarii termenului de folosinta a apei; c) lichidarii persoanei juridice; d) transmiterii instalatiilor pentru gospodarirea apelor si dispozitivelor tehnice altor beneficiar de folosinta a apei; e) aparitiei necesitatii de a retrage obiectivele acvatice din folosinta separata. f) incalcarii regulilor de folosire si protectie a apelor sau valorificarii obiectului acvatic in alte scopuri de cit cele stabilite la atribuirea lui in folosinta. g) si alte cauze de sistare a dreptului de folosinta a apei. Dreptul de folosinta a apei este sistat prin: a) anularea autorizatiei de folosinta speciala a apei, in baza hotaririi organului care a eluberat autorizatia pentru aceasta folosinta; b) retragerea obiectivelor acvatice, atribuite in folosinta separata separata se efectueaza in baza hotaririi autoritatii administratiei publice centrale abilitata cu dreptul de a atribui obiectivul acvatic respectiv in folosinta. Folosinta apei in functie de destinatie. Pentru satisfacerea necesitatii de apa potabila, menajera si de alta natura a populatiei. Pentru satisfacerea acestor necesitati se atribuie in folosinta obiective acvatice, apele carora intrunesc cerintele sanitare stabilite. Folosirea obiectivelor acvatice in acest scop se realizeaza prin alimentarea centralizata sau necentralizata cu apa. In cadrul alimentarii centralizate cu apa persoanele juridice, care dispun, poseda sau se folosesc de conductele de apa potabila si menajera, sint in drept sa extraga apa din sursele de alimentare cu apa pentru aductiunea ei de catre consumatori, in conformitate cu proiectele prizelor de apa, aprobate in modul stabilit, si cu autorizatiile de folosinta speciala a apei si sint obligate sa tina evidenta apei captate, sa efectuieze obsrervatii sistematice si testari de laborator ale calitatii apei in sursele de alimentare cu apa, sa informeze autoritatile statale despre abaterile indicatorilor de calitate a apei in surse de la normativele in vigoare, sa asigure respectarea regimului stabilit pentru zonele de protectie sanitara si epurarea apei pina la normele standardului "Apa potabila". In cadrul alimentarii necentralizate cu apa, persoanele juridice si fizice sint in drept sa extraga apa direct din sursele de apa de suprafata sau subterane, in modul prevazut pentru beneficiarii de folosinta generala sau speciala a apei. De regula, folosirea apelor subterane cu proprietati potabile in alte scopuri decit cel al alimentarii cu apa potabila si menajera este interzisa. In zonele unde nu exista surse necesare de apa de suprafata si sint rezerve suficiente de ape subterane cu proprietati potabile, poate fi permisa folosirea acestora in alte scopuri decit cel al alimentarii cu apa potabila si menajera.

In scopuri curative si de asanare. Obiectivele acvatice, clasate la categoria apelor curative, sint folosite: in scopuri curative si de asanare,
101

pentru odihna si sport, pentru pescuitul amator si sportiv, pentru navigatia cu ambarcatiuni. In cazuri exceptionale, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, de comun acord cu autoritatile pentru sanatate, al directiilor statiunelor balneoclimaterice si autoritatile pentru hidrogeologie pot permite folosirea obiectivelor acvatice, clasate la categoria apelor curative in alte scopuri.
-

Pentru satisfacerea necesitatilor agricole. Valorificarea obiectivelor acvatice in scopuri agricole se realizeaza atit prin beneficierea de folosinta generala a apei, cit si prin beneficierea de folosinta speciala a apei. Persoanele juridice si fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc obiectivele acvatice in scopuri agricole, sint obligate: a) sa respecte modul si regimul de folosinta a apei; b) sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru prevenirea evacuarii nerationale a apei, reducerea pierderilor de apa, cauzate prin infiltratie si evaporare din sistemele de ameliorare; c) sa asigere masuri de neadmitere a patrunerii pestelui din bazinele piscicole in sistemele de ameliorare; d) sa creeze regimul maxim favorabil de umiditate a solului.

In scopuri industriale. Beneficiarii de folosinta a apei care folosesc obiectivele acvatice in scopuri industriale sint obligati: a) sa respecte planurile, normele tehnologice si regulile de folosinta a apei stabilite si cerintele autorizatiei de folosinta speciala a apei; d) sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru reducerea consumului de apa si stoparea deversarii apelor reziduale prin optimizarea tehnologiilor de fabricare si a schemelor de alimentare cu apa (implementarea unor tehnologii de consum minim de apa si fara folosirea apei, unor procedee tehnice de racire cu aer, de alimentare cu apa in circuit inchis si de alta natura). In caz de calamitate naturala sau avarie, precum si in cazul depasirii de catre intreprindere a limitei consumului stabilit de apa potabila capatata in scopuri industriale din retele, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa reduca sau sa interzica consumul de apa potabila din din retelele comunale in scopuri industriale si sa limiteze temporar consumul de apa din retelele departamentale pentru a asigura satisfacerea prioritara a necesarului de apa potabila si menajera a populatiei. (art.57 CA)

Pentru satisfacerea necesitatilor de transport. Riurile, lacurile, bazinele de acumulare, canalele sint cai de comunicatie pe apa de uz comun, cu exceptia cazurilor cind folosirea lor in aceste scopuri este

102

interzisa total sau partial ori aceste obiective acvatice sint atibuite in folosinta separata. Persoanele juridice si fizice, care folosesc obiectivele acvatice pentru necesitatile transportului pe apa, sint obligate sa respecte oblgatiunile beneficiarilor de folosinta a apei stabilite de CA, precum si cerintele autoraizatiei de folosinta speciala a apei. Persoanele juridice si fizice, care folosesc obiectivele acvatice cu statut de cai navigabile, pentru necesitatile alimentarii cu apa, hidroenergeticii, gospodariei piscicole, agrementului, sportului si in alte scopuri, sint obligate sa indeplineasca cerintele cu privire la asigurarea securitatii navigatiei. Obiectivele acvatice pot fi folosite si pentru stationarea, decolarea si aterizarea navelor aeriene, precum si pentru alte necesitati ale transportului aerian. Pentru satisfacerea necesitatilor piscicole. Persoanele juridice si fizice, indeferent de forma de proprietate, care folosesc bazine de apa piscicole sau sectoare de exploatare piscicola sint obligate: a) sa efectuieze in aceste bazine si sectoare, in conformitate cu cerintele autotizatiei de folosinta speciala a apei, lucrari pentru organizarea gospodariei piscicole, pescuit si dobindirea altor animale si plante acvatice; b) sa realizeze de comun acord cu autoritatile pentru protectia rezervelor piscicole, masuri piscicole si tehnico-ameliorative, pentru imbunatatirea starii bazinelor de apa si a conditiilor de repoducere a rezervelor de peste; c) sa intretina sectoarele de mal in locurile de pescuit in starea sanitara corespunzatoare. In bazinele piscicole si in cursurile de apa (sau in unele parti ale acestora), care au o deosebita importanta pentru mentinerea si reproducerea speciilor valoroase de peste si altor reprezentati ai faunei si florei acvatice, drepturile beneficiarilor de folointa a apei pot fi limitate in interesul gospodariei piscicole. (art.64 CA)

Pentru necesitatile gospodariei vinatoresti si rezervatiilor naturale. Pe riuri, lacuri si alte obiective acvatice, care sint habitate ale pasarilor salbatice acvatice si animalelor cu blana pretioasa, pot fi acordate intreprinderilor si organizatiilor gospodariei vinatoresti prerogative de folosinta a apei, tinindu-se cont de cerintele folosirii complexe a apelor. Obiectivele acvatice care prezinta o deosebita valoare stiintifica sau culturala sint prohibite si se atribuie in folosinta permanenta separata rezevatiilor naturale, in scopul ocrotirii naturii si efectuarii de cercetari stiintifice si sint incluse in fondul rezervatiilor naturale al Republicii Moldova.

Pentru deversarea apelor reziduale.

103

Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi realizata numai in baza autorizatiei Ministerului Ecologiei de comun acord cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat si cu alte organe interesate. Se admite deversarea apelor reziduale in obiectivele acvatice numai in cazurile in care: a) deversarea nu va conduce la sporirea continutului de impuritati peste limitele maxime admise; b) beneficiarul de folosinta a apei va asigura epurarea apelor reziduale pina la limitele stabilite de autoritatea centrala pentru resursele naturale si mediu, de comun acord cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor si cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat. (art.73 CA) 4. Protectia juridica a apelor. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale. Ea reprezinta o activitate obligatorie a structurilor de gospodarire a apelor, organelor de protectie a mediului si a autoritatilor administratiei publice locale, orientata spre protectia, mentinerea si reabilitarea parametrilor initiali, cantitativi si calitativi, ai obiectivului acvatic. Toate apele (obiectivele acvatice) sint ocrotite impotriva poluarii, epuizarii, impurificarii, care pot prejudicia sanatatea populatiei si pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea conditiilor de aprovizionare cu apa si altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale apelor, reducerea insusirii lor de epurare naturala, perturbarea regmului hidrologic si hidrogeologic. (art.87 CA) Protectia apelor, in sens larg, se realizeaza sub trei forme principale: Protectie cantitativa, realizata prin folosirea rationala si protectia apelor impotriva epuizarii; Protectie calitativa, realizata in forma prevenirii si combaterii poluarii; Protectie sanitara, orientata impotriva contaminarii sau impurificarii apelor. In vederea protectiei cantitative a resurselor de apa, legislatia in vigoare stipuleaza si asigura: - dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor; - obligativitatea respectarii de catre utilizatorii de apa a normelor de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se stabileste la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite si economisirii apei prin folosire judicioasa, recirculare si folosire repetata. Protectia calitativa a apelor se realizeaza prin:
104

- interzicerea poluarii in orice mod a resurselor de apa;

Prin poluarea apelor se intelege orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate, produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie folosirii in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea. In acest scop, Codul Apelor: * interzice deversarea in obiectivele acvatice a deseurilor industriale, menajere si de alta natura; * nu admite poluarea si impurificarea apelor cu derivate petroliere, substante chimice si alte produse ale activitatii de productie; * nu admite poluarea si impurificarea suprafetei bazinelor de receptie, a stratului de gheata din bazine si cursul de apa cu deseuri de productie, menajere si de alta natura, precum si derivate petroliere si substante chimice, spalarea carora va conduce la degradarea calitatii apelor de suprafata si a celor subterane; * nu admite poluarea apelor cu ingrasaminte si produse toxice.

- stabilirea de norme de calitate a resurselor de apa in general, de norme de calitate a apei potabile, de limite de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa si de limite de descarcare maxim admise; - stabilirea unor restrictii si interdictii de siguranta in cazul punerii in functiune de obiecte economice noi sau dezvoltarea celor existente, realizarea de lucrari noi pentru alimentare cu apa potabila sau industriala ori de extindere a celor existente, aruncarea sau introducerea in orice mod a deseurilor de orice fel, evacuarea de ape uzate; - stipularea in sarcina utilizatorilor de apa a unor obligatii in vederea folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa; - elaborarea de planuri de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale si de sanctionare a poluarilor intentionate. Protectia sanitara are drept scop prevenirea pericolului de alterare a calitatii apelor prin contaminarea acestora cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii sau impurificarea chimica cu substante fitofarmaceutice, substante chimice, contaminare radioactiva sau poluare termica. Aceasta se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a calitatii apelor, stabilite prin acte normative in vigoare, precum si prin instituirea, in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, lacurilor si namolurilor terapeutice, de zone de protectie sanitara in care se impun, diferentiat, restrictii specifice in scopul evitarii alterarii calitatii apelor. In scopul mentinerii unui regim favorabil sanatatii riurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, apelor subterane si altor obiective acvatice, precum si pentru prevenirea eroziunii solurilor, colmatarii bazinelor, degradarii conditiilor de viata ale animalelor acvatice, pentru reducerea intensitatii oscilatiilor scurgerilor etc, se stabilesc zone riverane de protectie si zone de impadurire de protectie a apelor, se realizeaza masuri de ameliorare silvica, antierozionale, hidrotehnice si de alta natura. (art.97 CA)
105

Utilizatorii resurselor acvatice sint obligati sa realizeze masuri pentru prevenirea si lichidarea efectelor distructive ale apelor: a) revarsari ale apelor, inundatii si subinundatii; b) distrugerea malurilor, indigurilor de protectie si a altor constructii; c) inmlastinirea si salinizarea terenurilor; d) eroziunea solurilor, formarea ripelor, alunicarilor de teren, a cursurilor noroiase de apa din ploi torentiale si a altor fenomene periculoase. (art.99 CA) La nivel general, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale a apelor se realizeaza printr-un ansamblu de reglementari privind: a) normele tehnice referitoare la protectia apelor si ecosistemelor acvatice, inclusiv a populatiei umane in cazul poluarii accidentale; b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa si ecosistemelor acvatice, realizarea constructiilor hidrotehnice, pentru lucrarile de irigare si regularizare a cursurilor de apa de irigatii si de desecare-drenaj; c) standardele de emisie; d) standardele de calitate a apelor; e) cerintele de evacuare si epurare a apelor uzate. Folosirea rationala si protectia apelor poate fi atinsa prin stimulare economica, si anume prin: a) stabilirea unei plati pentru folosirea resurselor de apa si deversarea substantelor poluante in obiectivele acvatice; b) acordarea unor inlesniri de creditare si altor avantaje beneficiarilor de folosinta a apei pentru implementarea unor tehnologii si cicluri de productie hidroeconomicoase si cu deseuri minime, pentru realizarea altor activitati de mare eficienta in domeniul protectiei apelor; c) vinzarea licentei (autorizatiei) pentru dreptul de deversar al substantelor poluante in obiectivele acvatice; d) obligarea beneficiarilor de folosinta a apei sa remedieze starea ecologica a obiecvtivelor acvatice; e) incasarea in modul stabilit a compensatiilor banesti pentru prejudiciul cauzat prin incalcarea legislatiei apelor; f) luarea de masuri pentru ameliorarea starii zonelor de protectie sanitara ale surselor de alimentare cu apa, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane si imbunatatirea evidentei functionarii acestor prize; g) si alte modalitati de stimulare economica a activitatii de protectie a apelor. (art.90 CA) 5. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei apelor. Poluarea apei constituie un fapt semnificativ pentru paradoxurile si contradictiile progresului. Nimeni nu poate contesta necesitatea utilizarii apei in industrie, agricultura ori consum domestic. Preocuparilor ce tin de utilizarea apei li se adauga, cu accente din ce in ce mai grave, cele referitoare la degradarea calitatii
106

apelor, amenintate mai ales de evacuarile si descarcarile de reziduuri si deseuri periculoase sau toxice. Printre mijloacele utilizate in directia atingerii obiectivului protectiei si conservarii mediului acvatic, alaturi de gospodarirea complexa si folosirea rationala a apelor, un rol important revine combaterii faptelor de incalcare a regimului legal de ocrotire a acestui factor de mediu prin institutia raspunderii juridice. Sint pasibile de raspundere civila, administrativa sau penala persoanele culpabile de : a) ocuparea nelegitima a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitima a apelor; b) captarea apei cu incalcarea regimului stabilit de folosinta; c) poluarea si impurificarea apelor; d) darea in exploatare a unor intreprinderi, obiective comunale si altor obiective neutilate cu constructiile si instalatiile corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si impurificarii apelor sau a efectelor lor distructive; e) folosirea nerationala, lipsita de spirit gospodaresc, a apei; f) incalcarea regimului de protectie a apelor la bazinele de receptie, care provoaca impurificarea lor, eroziunea solului si alte fenomene periculoase; g) executarea neautorizata a lucrarilor hidrotehnice si a altor lucrari care afecteaza starea apelor; h) deteriorarea constructiilor si instalatiilor de gospodarire a apelor; i) incalcarea regulilor de exploatare a constructiilor si instalatiilor de gospodarire a apelor; j) incalcarea regulilor de tinere a evidentei primare a folosintei de apa; k) incheierea tranzactiilor prin care, intr-o forma directa sau indirecta, se incalca dreptul proprietatii de stat asupra apelor, considerate nule prin art.106 CA; l) si pentru alte cazuri de incalcare a legislatiei apelor. Obiectivele acvatice, ocupate in mod nelegitim, se restituie detinatorilor lor legali fara compensarea cheltuielilor, subordonate in decursul folosirii lor nelegitime. (art.108 CA) Litigiile privind folosinta apei dintre beneficiarii de folosinta a apei din Republica Moldova se solutioneaza de catre instantele de judecata, in conformitate cu legislatia in vigoare. (art.80 CA) Litigiile dintre beneficiarii de folosinta a apei din Republica Moldova si din alte state privind folosirea apei se solutioneaza de catre o comisie, formata pe baza de paritate din reprezentanti ai Republicii Moldova si ai statelor in cauza. (art.81 CA)

107

TEMA VII. REGIMUL JURIDIC DE FOLOSIRE SI PROTECTIE A FONDULUI FORESTIER. 1. Fondul forestier. 2. Administrarea si controlul de stat in domeniul folosirii si protectiei fondului forestier. 3. Cadastrul silvic de stat. 4. Reglementarea juridica a folosirii fondului forestier. 5. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei silvice. 1. Fondul forestier. 1.1. Relatiile ce apar in cadrul folosirii fondului forestier (relatii silvice) sint reglementate in particular de Codul Silvic al Republicii Moldova (CS) Nr.887XIII din 21.06.96 // in MO RM nr.4-5/36 din 16.01.1997 Legislatia silvica are ca scop reglementarea gestionarii durabile a fondului forestier prin folosirea rationala, regenerarea, paza si protectia padurilor, mentinerea, conservarea si ameliorarea diversitatii biologice forestiere, asigurarea cu resurse forestiere a necesitatilor actuale si de viitor ale societatii in baza multifunctionalitatii acestora. (art. 1 CS) 1.2. Fondul forestier - padurile, terenurile destinate impaduririi, terenurile afectate gospodariei silvice, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice sau in Cadastrul funciar ca paduri si/sau plantatii forestiere. (art. 2 CS) Terenurile din fondul forestier cuprind: a) - terenuri pentru impadurire: - terenuri destinate reimpaduririi; - terenuri destinate impaduririi; b) terenuri afectate gospodariei silvice; c) terenuri neproductive: mlastini, stincarii, pante abrupte, alunecari de teren, soloneturi etc. (art. 4 CS) Fondul forestier nu include: a) perdelele forestiere de protectie amplasate pe terenurile cu destinatie agricola; b) perdelele forestiere de protectie si plantatiile de arbori si arbusti situate de-a lungul cailor de comunicatie si pe terenurile fondului acvatic; c) gradinile botanice, dendrologice si zoologice, spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale. Fondul forestier cuprinde toate padurile, indiferent de tipul de proprietate si forma de gospodarire. Padure - element al landsaftului geografic, unitate functionala a biosferei, compusa din comunitatea vegetatiei forestiere (in care domina arborii si arbustii),
108

paturii vii, animalelor si microorganismelor, care in dezvoltarea lor biologica sint interdependente si actioneaza asupra habitatului lor. Sint considerate paduri terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata de peste 0,25 ha. (art. 3 CS) Padurile Republicii Moldova se incadreaza in grupa intii functionala, avind in exclusivitate functii de protectie a mediului inconjurator. (art. 14 CS) In raport cu functiile ce le revin, se disting urmatoarele subgrupe functionale de paduri: a) de protectie a apelor; b) de protectie a terenurilor si solurilor; c) de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori; d) cu functii de recreere; e) de interes stiintific si de conservare a genofondului si ecofondului forestier. Pot fi, de asemenea, delimitate sectoare silvice de protectie speciala, avind un regim special de gospodarire. Pentru fiecare subgrupa functionala de paduri, prin amenajamentele silvice, se stabilesc masuri de gospodarire diferentiate care asigura indeplinirea functiilor ce le revin. 1.3. Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier. Padurile in Republica Moldova, folosite in interes public, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Ele pot fi date in gestiune sau in folosinta. Proprietatea privata asupra padurilor se admite in cazul plantarii acestora, in conditiile legii, pe terenurile aflate in proprietate privata. (art. 6 CS) 2. Administrarea si controlul de stat in domeniul folosirii si protectiei fondului forestier. 2.1. Administrarea de stat a fondului forestier activitate de elaborare si implementare a politicii statului prin planificarea, organizarea, realizarea si efectuarea controlului de stat in domeniul forestier si cinegetic in scopul asigurarii si promovarii intereselor si prioritatilor nationale. (art. 3 CS) Administrarea si gospodarirea fondului forestier trebuie sa asigure: a) dezvoltarea durabila a padurilor si mentinerea in ele a biodiversitatii; b) intensificarea functiilor de protectie a apelor, igienico-sanitare, de reglare climaterica si a altor functii ale padurilor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei si protectiei mediului inconjurator; c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii padurilor, sporirea productivitatii acestora; d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri diverse si reglementarea activitatii organelor silvice de stat privind aducerea si mentinerea padurilor in starea corespunzatoare functiilor lor ecologice si social-economice;
109

e) continuitatea eficientei functionale a padurilor si valorificarea rationala a resurselor silvice. (art. 10 CS) Administrarea fondurilor forestier este prerogativa statului. (art. 11 CS) Administrarea de stat a fondurilor forestier este exercitata de: - Guvern, autoritatile administratiei publice locale, - organele silvice de stat, alte organe imputernicite in acest scop. Regulamentele, instructiunile si indicatiile organelor silvice de stat sint obligatorii pentru toti detinatorii de terenuri din fondul forestier (incluzind proprietarii si gestionarii de terenuri din fondul forestier, beneficiarii silvici), precum si pentru intreprinderi, institutii, organizatii si cetateni, care executa in cadrul fondului forestier lucrari nelegate de gospodarirea fondului forestier si derularea folosintelor silvice. 2.2. Competenta Guvernului: a) prezentarea Parlamentului a proiectelor de acte legislative privind relatiile silvice, strategiile nationale de dezvoltare durabila a fondului forestier si cinegetic si includerea lor in programele si planurile de dezvoltare a tarii; b) realizarea administrarii de stat a fondurilor forestier si cinegetic prin abilitarea autoritatii centrale de specialitate respective a administratiei publice cu dreptul de a transmite in folosinta terenurile fondului forestier proprietate publica, dar fara dreptul de a dispune de ele; c) exercitarea controlului de stat asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic; d) stabilirea procedurii de eliberare a lemnului pe picior; e) elaborarea si implementarea planurilor de constituire a retelei nationale de arii naturale protejate de stat si a altor zone, care necesita masuri speciale de organizare si gestionare; f) stabilirea principiilor de plata pentru folosintele si produsele silvice; g) stabilirea modului de clasificare a padurilor pe grupe, subgrupe si categorii functionale; h) aprobarea posibilitatii de recoltare a masei lemnoase in procesul taierilor de produse principale; i) stabilirea unei proceduri unice de tinere a evidentei de stat a fondului forestier si a cadastrului silvic de stat; j) solutionarea probelemelor ce tin de atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru necesitati de stat si publice; k) solutionarea problemelor ce tin de atribuirea in gestiune a terenurilor din fondul forestier; l) solutionarea problemelor cu privire la incetarea dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier; m) solutionarea problemelor privind organizarea si activitatea organelor silvice de stat;
110

n) aprobarea programelor de dezvoltare durabila, folosire, regenerare, paza si protectie a padurilor; o) colaborarea internationala in domeniul folosirii, regenerarii, pazei si protectiei padurilor. (art. 8 CS) 2.3. Competenta autoritatilor administratiei publice locale: a) exercitarea controlului asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic; b) repartizarea terenurilor din fondul forestier; c) inregistrarea drepturilor de gestiune si de folosinta a terenurilor din fondul forestier; d) organizarea tinerii evidentei de stat a fondului forestier si a cadastrului silvic de stat; e) acordarea de sprijin organelor silvice de stat la amenajarea sectoarelor silvice in locurile de agrement; f) lichidarea, in comun cu organele silvice de stat, a incendiilor de padure; g) lichidarea, in comun cu organele silvice de stat, a efectelor incendiilor de padure si calamitatilor naturale; h) elaborarea, coordonarea si organizarea indeplinirii, in comun cu organele silvice de stat, a programelor locale privind dezvoltarea durabila, folosirea, regenerarea, paza si protectia padurilor. (art. 9 CS) 2.4. Autoritatea silvica centrala este imputernicita legal sa reglementeze, sa coordoneze si sa exercite controlul asupra administrarii si gospodaririi fondului forestier. Autoritatea silvica centrala elaboreaza regimul silvic, care reprezinta un sistem de norme tehnice, economice, juridice si silvice privind amenajarea, folosirea, regenerarea, paza si protectia padurilor, si exercita controlul asupra respectarii acestui regim. Ea aplica regimul silvic in fondul forestier subordonat, respectind principiile dezvoltarii durabile a padurilor, conservarii si ameliorarii diversitatii biologice forestiere, folosirii rationale a resurselor forestiere. Pe terenurile din fondul forestier, nesubordonate autoritatii silvice centrale, respectarea regimului silvic este asigurata de detinatorii acestora. Controlul asupra respectarii regimului silvic este exercitat de organele silvice de stat si de autoritatile administratiei publice locale. Organizarea si gospodarirea fondului cinegetic (vinatoresc), exercitarea controlului in acest domeniu tin de competenta autoritatii silvice centrale. (art. 12 CS) Autoritatea silvica centrala: a) organizeaza investigatii stiintifice ale componentelor diversitatii biologice forestiere, elaboreaza masuri pentru conservarea si folosirea lor rationala, determinindu-le cantitativ si valoric resursele, evidentiind procesele si activitatile care influenteaza starea acestora;
111

b) contribuie la restabilirea ecosistemelor degradate, precum si a speciilor periclitate si pe cale de disparitie; c) efectueaza sistematic (la fiecare 5 ani) analiza si confruntarea informatiei privind conservarea diversitatii biologice si folosirea rationala a resurselor genetice si biologice; d) contribuie la informarea publicului despre dezvoltarea durabila a fondurilor forestier si cinegetic, starea diversitatii biologice forestiere, asigurindu-i acces liber la informatie si participare la procesul de luare a deciziilor. In domeniul rezervatiilor si altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier, autoritatea silvica centrala, de comun acord cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale: a) elaboreaza si organizeaza aplicarea masurilor privind regenerarea, conservarea si redresarea ecologica a padurilor; b) organizeaza respectarea stricta a regulamentelor cu privire la rezervatii si alte arii protejate; c) prezinta Guvernului, in comun cu institutiile stiintifice de profil si cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, propuneri privind conservarea celor mai valoroase sectoare de paduri naturale si crearea de parcuri nationale, asigura conditiile necesare de protectie a diversitatii biologice in ariile mentionate; d) organizeaza activitatea stiintifica conform programelor coordonate cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si institutiile interesate, precum si intocmirea analelor naturii. Administrarea si gospodarirea pe alte terenuri silvice. Administrarea si gospodarirea fondului forestier in zonele de frontiera si in padurile cu regim special se exercita de catre organelle silvice de stat teritoriale in comun cu organele de resort, in modul stabilit de Guvern. Vegetatia forestiera situata pe terenurile din afara fondului forestier se administreaza de catre proprietarii acestor terenuri. Gospodarirea terenurilor acoperite cu aceasta vegetatie se efectueaza in scopul plantarii ei in modul stabilit de autoritatile administratiei publice locale, cu acordul organelor de stat pentru protectia mediului inconjurator. Terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se administreaza de catre proprietarii acestora, care sint obligati sa le gospodareasca conform regimului silvic si regulilor de protectie a mediului inconjurator. (art. 13 CS) Virsta exploatabilitatii si ciclul de productie forestiera se stabilesc in functie de destinatia speciala principala a acestora, productivitatea plantatiilor silvice, conditiile ecologice si termenele de regenerare a padurii pe parchetele exploatate. Determinarea acestora se efectueaza de catre autoritatea silvica centrala in baza amenajamentelor silvice si a cercetarilor stiintifice speciale. (art. 16 CS) Modul de instrainare si de atribuire a terenurilor din fondul forestier in alte scopuri decit cele silvice se stabileste de legislatia funciara. Atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru edificarea obiectelor (sedii de ocoale si cantoane silvice, blocuri de productie, constructii, locuinte, linii de
112

comunicatii etc.) in scopuri ce tin de gospodarirea fondului forestier se efectueaza de autoritatea silvica centrala de comun acord cu autoritatile administratiei publice locale. (art. 18 CS) In cazul proiectarii, amplasarii, construirii si darii in exploatare a obiectelor noi si a celor reconstruite, care pot afecta starea si regenerarea padurilor, este necesar sa fie prevazute si efectuate, in mod obligatoriu, masuri de protectie a padurilor coordonate cu autoritatea silvica centrala si cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Proiectele acestor obiecte se realizeaza sub conditia respectarii prevederilor Legii privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator. 2.5. Serviciul silvic. Serviciul silvic asigura administrarea fondurilor forestier si cinegetic. Masurile de folosire, regenerare, paza si protectie a padurilor, precum si de gospodarire cinegetica se organizeaza si se efectueaza nemijlocit de catre: a) serviciul silvic al autoritatii silvice centrale si serviciile silvice ale unitatilor silvice subordonate ei; b) serviciile silvice ale altor gestionari de terenuri din fondul forestier. c) paza nemijlocita a fondurilor forestier si cinegetic este asigurata de garda forestiera, parte componenta a serviciului silvic. Sarcinile serviciului silvic sint: a) prevenirea, depistarea, suprimarea incalcarii legislatiei silvice si cinegetice; b) organizarea si efectuarea nemijlocita a pazei fondurilor forestier si cinegetic; c) folosirea rationala a resurselor silvice si cinegetice. Factorii de decizie ai serviciului silvic au dreptul, in limitele competentei lor: a) sa exercite controlul departamental asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic din subordine; b) sa intocmeasca procese-verbale privind incalcarea legislatiei silvice si cinegetice si sa le trimita spre examinare instantei de competenta; c) sa intenteze actiuni in justitie pentru repararea prejudiciului cauzat fondurilor forestier si cinegetic; d) sa retina si sa ridice in vederea sechestrarii produsele silvice si cinegetice obtinute in mod ilicit; e) in caz de existenta de date suficiente privind incalcarea legislatiei silvice sau a regulilor si termenelor de vinatoare sa exercite controlul obiectelor si al mijloacelor de transport si sa ridice in vederea confiscarii, in modul stabilit, de la contravenient produsele silvice si cinegetice, uneltele cu care s-a comis incalcarea si actele aflate asupra lui; f) sa poarte si sa foloseasca arma de serviciu si mijloacele speciale. Personalul serviciului silvic: a) este obligat sa aiba studii de specialitate sau experienta in domeniul silviculturii;
113

b) este supus asigurarii de stat obligatorii din contul mijloacelor fondului de conservare si dezvoltare a padurilor; c) este asigurat in mod gratuit cu echipament de serviciu; d) in exercitiul functiunii poarta uniforma de serviciu de model stabilit, care se atribuie gratuit; e) este asigurat cu arma de foc, loturi auxiliare de serviciu, finete si pasuni (inclusiv pensionarii si vaduvele fostilor angajati); f) are alte drepturi si inlesniri stabilite prin legislatie. (art. 65 CS) 2.6. Controlul de stat asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic. Controlul de stat asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic are drept sarcina asigurarea respectarii de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei silvice si cinegetice. El este exercitat de catre Guvern si organele de stat pentru protectia mediului inconjurator. (art. 20 CS) De competenta organelor silvice de stat in exercitarea controlului departamental asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic tin: a) aplicarea normelor tehnice, economice, juridice si silvice care asigura respectarea regimului silvic; b) respectarea modului de eliberare a lemnului pe picior; c) respectarea prevederilor amenajamentelor silvice; d) regenerarea padurilor si impadurirea terenurilor goale; e) respectarea tehnologiilor respective la executarea lucrarilor in fondul forestier; f) respectarea modului stabilit de tinere a evidentei de stat a fondului forestier, cadastrului silvic de stat si monitoringului forestier; g) valorificarea rationala a resurselor silvice; h) organizarea pazei si protectiei padurilor; i) efectuarea folosintelor silvice; j) utilizarea rationala a fondului cinegetic; k) tinerea evidentei faunei salbatice si autorizarea vinatorii; l) respectarea regulilor si termenelor stabilite pentru vinatoare, a masurilor de securitate la vinatoare. (art. 21 CS) De competenta organelor de stat pentru protectia mediului inconjurator in exercitarea controlului de stat asupra starii, folosirii regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic tin: a) indeplinirea programelor, aprobate de Guvern, privind folosirea, regenerarea, paza si protectia padurilor; b) concordanta procentului de impadurire cu normativele stabilite; c) respectarea normelor de folosinta a produselor padurii; d) repartizarea padurilor pe grupe si categorii functionale; e) protectia si folosirea unor specii rare si protejate de plante si animale aflate pe cale de disparitie de pe terenurile din fondul forestier;
114

f) respectarea regimului stabilit in ariile protejate ale terenurilor din fondul forestier; g) stabilirea si respectarea normelor de recoltare a animalelor si pasarilor salbatice; h) folosirea rationala a fondurilor forestier si cinegetic; i) analiza starii fondurilor forestier si cinegetic. (art. 22 CS) 2.7. Controlul obstesc asupra starii, folosirii, regenerarii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic. Cetatenii si asociatiile obstesti au dreptul sa primeasca de la organele silvice de stat si de la organele de stat pentru protectia mediului inconjurator informatie despre starea fondurilor forestier si cinegetic, masurile planificate si realizate de conservare si folosire a acestora, sa propuna si sa realizeze masuri privind paza si folosirea rationala a fondurilor forestier si cinegetic, conservarea biodiversitatii in ele. 3. Cadastrul silvic de stat. Tinerea evidentei de stat a fondului forestier si a cadastrului silvic de stat are drept scop organizarea folosirii rationale a fondului forestier, regenerarii, pazei si protectiei eficiente a padurilor, exercitarea controlului sistematic al schimbarilor calitative si cantitative ale padurilor, asigurarea autoritatilor administratiei publice locale, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si cetatenilor interesati cu informatii despre fondul forestier. (art. 74 CS) Cadastrul silvic de stat contine un sistem de informatii despre regimul juridic al fondului forestier, clasificarea padurilor pe grupe si categorii functionale, aprecierea lor sub raport economic, alta informatie necesara pentru gospodarirea fondului forestier si evaluarea rezultatelor activitatii economice in fondul forestier. Tinerea evidentei de stat a fondului forestier si a cadastrului silvic de stat se efectueaza de catre organele silvice de stat pe baza amenajamentelor silvice, inventarierilor si cercetarilor fondului forestier, conform unui sistem unic. Materialele evidentei de stat a fondului forestier sint correlate cu datele din cadastrul funciar. Amenajamentul silvic include un sistem de masuri pentru asigurarea gospodaririi rationale a terenurilor din fondul forestier si realizarii folosintelor silvice, regenerarea eficienta, paza si protectia padurilor promovarea unei politici tehnico-stiintifice unice, bazate pe conceptia de dezvoltare durabila a padurilor si silviculturii. (art. 71 CS) Amenajamentul silvic include: a) delimitarea hotarelor si organizarea interna a teritoriilor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, in gestiunea carora se afla terenuri din fondul forestier;
115

b) executarea de lucrari topografico-geodezice si de cartografiere speciala a padurilor; c) inventarierea fondului forestier prin determinarea compozitiei si virstei arboreturilor, starii lor, caracteristicilor calitative si cantitative ale resurselor silvice; d) stabilirea terenurilor din fondul forestier, care necesita efectuarea taierilor de ingrijire, de igiena, de reconstructie, a masurilor de regenerare, impadurire, ameliorare, paza si protectie a padurilor si a altor masuri, precum si determinarea ordinii si modalitatilor de executare a lor; e) argumentarea divizarii padurilor pe grupe si categorii functionale, prezentarea de propuneri privind schimbarea grupelor sau categoriilor functionale ale padurilor; f) determinarea posibilitatii de recoltare a masei lemnoase prin taieri de produse principale, a volumului taierilor de reconstructie, de conservare, de ingrijire, de igiena si a altor tipuri de folosinte silvice; g) stabilirea volumului de masuri destinate regenerarii padurilor, protectiei padurilor impotriva incendiilor, daunatorilor si bolilor, precum si a volumelor altor masuri silvice; h) cercetari si explorari biologice ale padurilor; i) controlul asupra executarii proiectelor elaborate in cadrul amenajamentului silvic, precum si a altor masuri de amenajare a padurilor. Amenajarea padurilor se efectueaza de catre serviciul de stat de amenajament silvic, conform unui sistem unic, o data la 10 ani. Monitoringul forestier reprezinta un sistem de observatii si prognozari pentru relevarea schimbarilor starii padurilor, descoperirea si prevenirea proceselor si tendintelor negative din paduri. (art. 76 CS) 4. Reglementarea juridica a folosirii fondului forestier. Terenurile din fondul forestier pot fi date in folosinta persoanelor fizice si juridice, asociatiilor obstesti si organizatiilor religioase. (art. 25 CS) Atribuirea terenurilor din fondul forestier in folosinta se efectueaza de catre organele silvice de stat si autoritatile administratiei publice locale. Terenurile din fondul forestier pot fi atribuite in folosinta in conditii de arenda, folosinta gratuita si folosinta de scurta durata. (art. 26 CS) Incetarea dreptului de folosinta a terenurilor din fondul forestier are loc in cazurile: a) renuntarii benevole la efectuarea folosintelor silvice; b)expirarii termenului pentru care a fost oferit dreptul de folosinta a terenurilor din fondul forestier;
116

c) suspendarii activitatii intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor, cetatenilor care beneficiau de folosinte silvice; d) folosirii fondului forestier cu incalcarea regulilor si modului stabilit de folosire; e) neachitarii la termen a platii pentru folosintele silvice; f) scoaterii terenurilor din fondul forestier pentru necesitati de stat si publice; g) expirarii termenului contractului de arenda. (art. 28 CS) Beneficiarii silvici au dreptul: a) sa primeasca in folosinta terenuri din fondul forestier pentru recoltarea produselor padurii, precum si pentru cositul finului, pasunatul vitelor pe anumite sectoare si pentru alte folosinte silvice; b)sa construiasca drumuri, blocuri de productie si administrative, sa amenajeze platforme pentru stivuirea productiei silvice, locuri de parcare a autovehiculelor, altor mijloace de transport. (art. 30 CS) Beneficiarii silvici sint obligati: a) sa foloseasca rational parchetele, care le-au fost puse la dispozitie pentru recoltarea masei lemnoase, finetele, alte terenuri silvice; b) sa nu admita pierderea masei lemnoase recoltate; c) sa curete parchetele de resturile de exploatare, iar terenurile deteriorate in procesul exploatarii sa fie aduse intr-o stare buna pentru folosire conform destinatiei; d) sa achite la termen plata pentru folosirea terenurilor din fondul forestier; e) sa execute lucrarile prin metode care nu afecteaza starea si regenerarea padurilor, precum si starea bazinelor acvatice si a altor obiecte naturale; f) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor, sa ia masuri de aparare impotriva incendiilor in locurile de executare a lucrarilor, iar in cazul aparitiei incendiilor de padure, sa le stinga in cel mai scurt timp; g) sa indeplineasca alte cerinte in conformitate cu regulamentele de folosire a fondului forestier. (art. 30 CS) Imixtiunea in activitatea beneficiarilor silvici este interzisa. Drepturile incalcate urmeaza sa fie restabilite, iar pagubele pricinuite de incalcarea drepturilor beneficiarilor silvici urmeaza sa fie integral recuperate. Cetatenii au acces liber pe teritoriul fondului forestier. Folosirea gratuita a padurilor de catre cetateni are loc in scopuri de recreere, pentru recoltarea fructelor si pomusoarelor salbatice, nucilor, ciupercilor si altor produse ale padurii, cu exceptia cazurilor in care recoltarea se efectueaza pe sectoare ameliorate sau artificiale, fie in locuri special amenajate. Accesul cetatenilor in paduri si recoltarea produselor accesorii pot fi limitate sau interzise de catre organele silvice de stat, prin decizia autoritatilor administratiei publice locale, in scopul prevenirii incendiilor si in alte scopuri, iar in padurile rezervatiilor si in alte paduri cu regim special de protectie in legatura cu stabilirea unui regim special.
117

Cetatenii sint obligati sa respecte in paduri regulile de aparare impotriva incendiilor, sa nu comita taierea si vatamarea arborilor si arbustilor, distrugerea si deteriorarea musuroaielor de furnici si cuiburilor de pasari, sa recolteze produsele accesorii ale padurii in termene si prin metode care nu prejudiciaza regenerarea acestora. (art. 32 CS) Produse ale padurii sint considerate produsele lemnoase si nelemnoase, serviciile legate de folosirea padurilor, precum si rezultatele activitatii de realizare a functiilor de protectie a padurilor. (art. 33 CS) Produse lemnoase sint: a) produsele principale, rezultate din taieri de regenerare si de conservare a padurilor; b) produsele secundare, rezultate din taieri de ingrijire a arboreturilor (degajari, curatiri, rarituri) si taieri de reconstructie; c) produsele rezultate din taieri de igiena, necesitatea efectuarii carora este cauzata de uscarea totala sau partiala a arborilor; d) produsele rezultate din alte taieri; e) produsele auxiliare (cioturi, coji etc.); f) produsele rezultate din lichidarea efectelor calamitatilor naturale (doborituri de vint, rupturi de zapada etc.). Produse nelemnoase sint: a) vinatul, pestele, melcii de vita de vie etc.; b) produsele accesorii ale padurii: fructe si pomusoare salbatice, nuci, ciuperci, plante medicinale si alte plante; c) rezultatele folosintei padurii in scopuri de cercetare stiintifica, de recreere, turistice, sportive etc. Folosirea padurii se efectueaza in limitele normativelor stiintific argumentate, determinate in baza amenajamentului silvic, inventarierii si cercetarii fondului forestier. Volumul anual de recoltare a masei lemnoase la produsele principale se stabileste pe fiecare unitate de productie, in limita posibilitatii prevazute de amenajamentele silvice. Se admit taieri rase pe parchete cu o suprafata de cel mult 2,0 ha cu respectarea termenului de alaturare. (art. 34 CS) Efectuarea folosintelor silvice, cu exceptia folosirii gratuite, se permite in baza autorizatiei de exploatare sau biletului silvic. Autorizatia de exploatare si biletul silvic se acorda de catre intreprinderile, institutiile si organizatiile care au in gestiune terenuri din fondul forestier. Se pot efectua numai tipurile de folosinte silvice prevazute in autorizatia de exploatare sau in biletul silvic. (art. 35 CS) Folosinte silvice: Recoltarea si transportarea masei lemnoase.
118

Recoltarea masei lemnoase prin taieri de regenerare (taierea arboreturilor exploatabile) se efectueaza in toate padurile, cu exceptia padurilor rezervatiilor, padurilor parcurilor nationale, padurilor monumente ale naturii, padurilor de importanta stiintifica sau istorico-culturala, plantatiilor silvice cu pomi fructiferi, padurilor urbane, padurilor-parc, sectoarelor de paduri-parc din zonele verzi ale localitatilor, padurilor din prima si a doua zona de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa si a statiunilor balneare, padurilor antierozionale. Recoltarea masei lemnoase prin taieri secundare si alte taieri in legatura cu constructia drumurilor, cladirilor, trasarea parcursului conductelor, liniilor de transport de energie electrica etc. se permite in toate padurile. In cadrul unor arii protejate pot fi interzise orice tipuri de taieri in conformitate cu regimul special de protectie a lor. Produsele lemnoase pot fi transportate de la locul de recoltare sau de depozitare numai fiind insotite (pe toata durata transportului) de actele respective din care rezulta cu certitudine legalitatea provenientei acestora (bonul de plata, factura de expeditie etc.). Inspectoratul Ecologic de Stat, organele silvice de stat, organele de politie (organele de control) sint autorizate sa controleze circulatia produselor lemnoase si sa le retina pe cele fara acte legale de provenienta. Produsele lemnoase retinute vor fi date pentru pastrare provizorie intreprinderii silvice teritoriale, care va asigura depozitarea si paza lor. Daca in termenul stabilit de organul de control sau ca urmare a hotaririi judecatoresti nu poate fi stabilita provenienta produselor lemnoase retinute, acestea vor fi confiscate in conformitate cu prevederile Codului penal sau ale Codului cu privire la contraventiile administrative. In cazul in care a fost stabilita provenienta legala, produsele lemnoase retinute vor fi restituite proprietarului, care va suporta cheltuielile de depozitare. Produsele lemnoase autohtone pot fi exportate numai in baza contractelor de export, insotite de certificatul de origine eliberat de Camera de Comert si Industrie si de certificatul de calitate eliberat de autoritatea silvica centrala. In cazul exportului lemnului brut autohton, este necesar avizul organelor teritoriale de protectie a mediului inconjurator. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare si a materiei prime tehnice. Recoltarea cioturilor, cojilor, altor produse lemnoase auxiliare si a materiei prime tehnice pentru prelucrare industriala si satisfacerea necesitatilor populatiei se permite fara afectarea padurii, in modul stabilit de catre autoritatea silvica centrala de comun acord cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. (art. 37 CS)

Folosintele silvice accesorii. Recoltarea si achizitionarea fructelor si pomusoarelor salbatice nucilor, ciupercilor, plantelor medicinale si altor produse ale padurii amplasarea stupilor si prisacilor, cositul finului si pasunatul vitelor in anumite sectoare ale fondului forestier care nu sint locuri de crestere si de trai ale speciilor rare si protejate de plante si animale aflate pe cale de disparitie se permit fara a se afecta padurea.

119

Sint interzise recoltarea si achizitionarea plantelor efemere, precum si a plantelor incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova. Pasunatul caprinelor si ovinelor in paduri este interzis. (art. 38 CS) Folosirea padurii in scopuri de recreere. Pentru organizarea odihnei populatiei, autoritatile administratiei publice locale, gestionarii de terenuri din fondul forestier, precum si, cu acordul lor, alte intreprinderi, institutii si organizatii, desfasoara activitati de amenajare a sectoarelor de padure si de deservire social-culturala a populatiei in padurile zonelor verzi ale localitatilor si in alte paduri care sint folosite pentru odihna, sport si turism, pastrind mediul silvic si landsafturile naturale, arhitectura zonelor suburbane si respectind cerintele sanitare. (art. 39 CS)

Folosirea terenurilor din fondul forestier pentru necesitatile gospodariei cinegetice. Fauna salbatica de interes vinatoresc si terenurile de vinatoare amplasate in cadrul fondului forestier sint parte componenta a fondului cinegetic. Folosirea terenurilor din fondul forestier pentru necesitatile gospodariei cinegetice se efectueaza fara afectarea padurii. (art. 40 CS)

Folosirea terenurilor din fondul forestier in scopuri de cercetare stiintifica. Pentru efectuarea cercetarilor stiintifice, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor respective li se pot repartiza terenuri din fondul forestier. Pe aceste terenuri pot fi limitate sau interzise folosintele silvice ale altor intreprinderi, institutii si organizatii, precum si ale cetatenilor, daca acestea nu sint conforme scopurilor efectuarii lucrarilor de cercetare stiintifica. (art. 41 CS)

Limitarea folosintelor silvice pe teritoriile ariilor protejate. In rezervatii, parcuri nationale, alte arii protejate se interzic folosintele silvice ce nu sint conforme scopurilor crearii acestora. (art. 42 CS)

Folosintele silvice se efectueaza contra plata. Platile pentru folosintele silvice sint folosite pentru paza padurilor, sporirea calitatii lor, stimularea materiala a detinatorilor de terenuri din fondul forestier, precum si pentru amenajarea padurilor. (art. 43 CS) 5. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei silvice. Pentru incalcarea legislatiei silvice persoanele fizice si juridice sint trase la raspundere in conformitate cu legislatia. (art. 85 CS) Conform CS, art. 84, contraventii silvice sint considerate: a) taierea ilicita si vatamarea arborilor si arbustilor pina la gradul de incetare a cresterii lor;
120

b) vatamarea ilicita a arborilor si arbustilor care nu intrerupe cresterea lor; c) nimicirea si vatamarea padurilor ca rezultat al incendierii sau folosirii neglijente a focului; d) incalcarea regulilor de aparare impotriva incendiilor si regulilor sanitare in padure; e) distrugerea si vatamarea culturilor silvice, arboreturilor tinere provenite prin regenerare naturala, semintisului natural si preexistent de pe terenurile destinate reimpaduririi; f) distrugerea si vatamarea puietilor si butasilor din pepiniere si plantatii silvice; g) incalcarea termenelor de restituire a terenurilor din fondul forestier sau neonorarea obligatiunilor de aducere a terenurilor in stare utila de folosire; h) incalcarea modului si a termenelor de impadurire a parchetelor exploatate si a terenurilor neimpadurite din fondul forestier; i) folosirea neautorizata a terenurilor din fondul forestier pentru defrisare, constructia de cladiri administrative, depozite si alte obiecte; j) recoltarea si nimicirea speciilor rare si protejate de plante si animale aflate pe cale de disparitie; k) recoltarea neautorizata a ierbii si pasunatul ilicit al vitelor pe terenurile din fondul forestier; l) recoltarea neautorizata a fructelor si pomusoarelor salbatice, nucilor, ciupercilor, plantelor medicinale si a altor plante, a melcilor de vita de vie pe sectoarele unde aceasta este interzisa sau este permisa numai in baza biletului silvic, incalcarea modului si termenelor stabilite de recoltare; m) incalcarea modului stabilit de taiere, colectare si transport al masei lemnoase; n) distrugerea si deteriorarea semnelor de restrictie, indicatoarelor de amenajament silvic si bornelor silvice, obiectelor de agitatie si informatie vizuala, ingradirilor de interdictie si a constructiilor din locurile de agrement; o) distrugerea si deteriorarea finetelor si pasunilor de pe terenurile din fondul forestier; p) distrugerea si deteriorarea canalelor de desecare, sistemelor de drenaj, drumurilor si instalatiilor ingineresti de pe terenurile din fondul forestier; q) distrugerea si deteriorarea musuroaielor de furnici; r) amplasarea neautorizata a stupilor si a prisacilor pe terenurile din fondul forestier sau nerespectarea prescriptiilor din biletul silvic in cazul amplasarii lor; s) decopertarea si distrugerea neautorizata a litierei, paturii vii si a stratului de sol fertil pentru a le folosi in alte scopuri decit cele silvice; t) poluarea fondului forestier cu deseuri si reziduuri de constructie, menajere si de alta natura; u) circulatia si parcarea autovehiculelor, altor mijloace de transport pe terenurile din fondul forestier, in afara drumurilor publice si in locuri interzise; v) nimicirea faunei de padure, cu exceptia speciilor de carantina.

121

Cuantumul despagubirilor pentru prejudiciul cauzat prin contraventii silvice se stabileste conform tarifelor prevazute in anexele nr.1-16 la Codul Silvic. (art. 85 CS) Esta interzisa includerea valorii terenurilor din fondul forestier in calitate de cota-parte in capitalul statutar al agentului economic, utilizarea acestor terenuri in calitate de gaj, alte actiuni care pot avea drept consecinta schimbarea detinatorului de terenuri din fondul forestier. Actele de vinzare-cumparare, donatie, gajare si de alta natura savirsite intre detinatorii de terenuri din fondul forestier cu incalcarea legislatiei se declara nule de catre instantele judecatoresti. (art. 83 CS) Productia lemnoasa, alte produse ale padurii dobindite ilicit sint supuse confiscarii si transmiterii intreprinderii, institutiei sau organizatiei respective care administreaza gospodaria silvica sau beneficiarului silvic. Daca confiscarea productiei silvice dobindite ilicit este imposibila, se incaseaza contravaloarea ei. (art. 86 CS) Pagubele cauzate de scoaterea si ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier, de limitarea drepturilor detinatorilor de terenuri din fondul forestier si de inrautatirea starii calitative a padurilor, ca rezultat al activitatii intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si cetatenilor, sint supuse compensarii integrale, inclusiv veniturile ratate, in folosul detinatorilor de terenuri din fondul forestier pagubiti. Compensarea pagubelor se efectueaza in modul stabilit de legislatie de catre intreprinderile, institutiile, organizatiile si cetatenii, carora le sint repartizate terenuri din fondul forestier, precum si de catre intreprinderile, institutiile, organizatiile si cetatenii, activitatea carora conduce la limitarea drepturilor detinatorilor de terenuri din fondul forestier sau la inrautatirea starii calitative a padurilor din apropiere. (art. 88 CS) Pierderile productiei silvice, cauzate de scoaterea terenurilor din fondul forestier pentru folosirea lor in alte scopuri decit cele silvice, de limitarea drepturilor detinatorilor de terenuri din fondul forestier si de inrautatirea starii calitative a padurilor, ca rezultat al activitatii intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si cetatenilor, urmeaza a fi compensate in fondul de conservare si dezvoltare a padurilor. Compensarea acestor pierderi se efectueaza concomitent cu repararea prejudiciilor. Pierderile indicate se recupereaza de catre intreprinderile, institutiile, organizatiile si cetatenii carora li se repartizeaza terenuri din fondul forestier, precum si de catre intreprinderile, institutiile, organizatiile si cetatenii, in jurul obiectelor carora se stabilesc zone de protectie, sanitare si de paza, fapt care conduce la scoaterea terenurilor din fondul forestier din ciclul de productie forestiera. (art. 89 CS) Mijloacele financiare incasate in urma recuperarii pierderilor productiei silvice sint folosite pentru regenerarea, paza, protectia padurilor si sporirea productivitatii lor. (art. 90 CS)
122

Litigiile intervenite intre gestionarii de terenuri din fondul forestier si autoritatile administratiei publice locale se solutioneaza de catre organele ierarhic superioare, ale caror decizii pot fi atacate in instanta judecatoreasca. Litigiile patrimoniale privind relatiile silvice se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca competenta. (art. 81, 82 CS)

123

TEMA VIII. REGIMUL JURIDIC DE PROTECTIE A REGNULUI ANIMAL. 1. Regnul animal ca obiect de protectie si utilizare. 2. Administrarea si controlul de stat in domeniul protectiei si folosirii regnului animal. 3. Cadastrul de stat al regnului animal. 4. Dreptul de beneficiere a resurselor regnului animal. 5. Masurile juridice de protectie a resurselor regnului animal. 6. Regimul juridic al gospodariei cinegetice. 7. Protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica. 8. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei cu privire la protectie si folosire a regnului animal. 1. Regnul animal ca obiect de protectie si utilizare. Lumea animala, ca un component de baza al biocenozelor naturale, joaca un rol important in mentinera echilibrului ecologic. Un sir de specii de animale servesc drept surse pentru obtinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare si altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea cerintelor populatiei si ale economiei nationale, alte specii sint utilizate in scopuri stiintifice, cultural-educative si estetice. Cadrul juridic pentru asigurarea protectiei eficiente si folosirii rationale a resurselor regnului animal il constituie Legea regnului animal (LRA) Nr.439XIII din 27.04.95 // in MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995. Lege reglementeaza relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice (mamifere, pasari, reptile, amfibii, pesti, insecte, crustacee, moluste etc.), animale care vietuiesc in mod natural pe uscat, in apa, in atmosfera sau in sol si populeaza permanent sau temporar teritoriul republicii. Relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor domestice, precum si a animalelor salbatice intretinute in captivitate sau semicaptivitate in scopuri economice, stiintifice, cultural-educative si estetice, nu cad sub incidenta prezentei legi. (art. 1 LRA) Regn animal - cea mai mare categorie sistematica in biologie. Totalitatea unor specii de animale care vietuiesc in mod natural pe uscat, in apa, in atmosfera sau in sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate si cordate. Regnul animal este proprietate publica. Sint interzise actiunile (inactiunile) care, intr-un mod sau altul, incalca dreptul proprietatii publice asupra regnului animal. (art. 3 LRA)

124

2. Administrarea si controlul de stat in domeniul protectiei si folosirii regnului animal. Administrarea de stat in domeniul protectiei si folosirii resurselor regnului animal se realizeaza de catre Guvern prin intermediul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, autoritatilor administratiei publice locale. (art. 4 LRA) Competenta Guvernului: - adopta acte normative si standarde ecologice in domeniul protectiei si folosirii rationale a animalelor si habitatului lor, - aproba programele de stat in scopul mentinerii echilibrului ecologic si diversitatii regnului animal, - organizeaza realizarea lor. Competenta autoritatilor administratiei publice locale: - exercita controlul asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal, - coordoneaza amplasamentele obiectelor care afecteaza starea regnului animal, programele de actiuni in domeniul protectiei, folosirii si reproducerii regnului animal, - efectueaza masuri de protectie si ameliorare a habitatului animalelor, - limiteaza drepturile beneficiarilor regnului animal. Competenta Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale: - coordoneaza si exercita controlul de stat asupra respectarii legislatiei cu privire la protectia si folosirea regnului animal. Organizatiile social-politice, sindicatele, societatile vinatorilor si pescarilor, societatile stiintifice si alte organizatii obstesti pot acorda sprijin autoritatilor publice si pot participa nemijlocit la munca de educatie ecologica a populatiei, la realizarea masurilor de protectie si folosire rationala a resurselor regnului animal, pot crea, conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si cu autoritatile administratiei publice locale inspectorate ecologice obstesti. (art. 8 LRA) Cetatenii sint datori sa pastreze si sa ocroteasca regnul animal. Ei pot participa personal sau prin intermediul organizatiilor obstesti la realizarea masurilor de protectie, folosire rationala a resurselor regnului animal, pot prezenta propuneri corespunzatoare autoritatilor publice si organizatiilor obstesti, pot comunica despre incalcarile legislatiei cu privire la protectia si folosirea resurselor regnului animal. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor regnului animal: a) conservarea diversitatii de specii de animale care vietuiesc in mod natural; b) protectia si ameliorarea habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor; c) conservarea integritatii biocenozelor;

125

d) reglementarea efectivului de animale in scopul mentinerii echilibrului ecologic, ocrotirii sanatatii populatiei si prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei nationale; e) repararea completa a pagubelor cauzate habitatului animalelor si regnului animal si alocarea de mijloace cu destinatie speciala pentru restabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai. (art. 7 LRA) 3. Cadastrul de stat al regnului animal. Obiectivele, structura si modul de organizare si tinere a Evidentei de stat a speciilor de animale si a Cadastrului de stat al regnului animal sunt stabilite prin: Legea regnului animal (LRA) Nr.439-XIII din 27.04.95 // in MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995, Hotarirea Guvernului Nr.1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de stat al regnului animal (RCRA) // in MO RM 175-177/1195, 24.09.2004. Cadastrul de stat al regnului animal contine totalitatea informatiilor despre arealul, efectivul, locurile de vietuire si reproducere a animalelor si folosirea lor. Evidenta de stat a speciilor de animale - totalitatea informatiilor despre efectivul, calitatea, raspindirea speciilor de animale si modificarile survenite in populatii, comunitati si ecosisteme. (art. 2 RCRA) Obiectivele Cadastrului sint: a) inventarierea resurselor regnului animal; b) caracteristica starii speciilor si a populatiilor de animale; c) elucidarea efectului ecologico-economic al resurselor regnului animal; d) selectarea strategiei si tacticii de protectie, reproducere si utilizare rationala a regnului animal; e) elaborarea pronosticului evolutiei efectivului de animale si crearea bancii de date. (art. 3 RCRA) Scopul Cadastrului este reflectarea starii faunei pentru adoptarea hotaririlor de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre institutiile si organizatiile furnizoare de informatie pentru Cadastru privind optimizarea utilizarii resurselor regnului animal si protectia speciilor periclitate, vulnerabile si rare. Sarcinile Cadastrului constau in caracterizarea resurselor regnului animal ca mijloc specific de producere si obtinere a bunurilor materiale si culturale in scopuri stiintifice, cultural-educationale, estetice, precum si de conservare a componentelor ecosistemelor naturale. Totalitatea datelor despre efectivul, calitatea, raspindirea, evaluarea si rolul regnului animal al tarii, puse la baza Cadastrului de stat al RA, se includ intr-o banca de date.
126

Selectarea speciilor si grupurilor de animale pentru Cadastru se efectuiaza in conformitate cu urmatoarele principii: a) volumul informatiei biologico-ecologice despre specii sau grupuri de specii; b) speciile sau grupurile taxonomice cheie (reprezentative) de animale din ecosisteme;
Specie-cheie (reprezentativa) - specie care prin efectivul, productivitatea si locul (rolul) in lanturile trofo-energetice constituie, singura sau impreuna cu alte specii asemanatoare, baza comunitatii sau a ecosistemului. Grup taxonomic - grup de animale inrudite, din aceeasi familie sau dintr-o alta unitate taxonomica.

c) categoria de raritate a speciilor de animale; d) folosul sau dauna pe care le pot aduce speciile sau grupurile taxonomice de animale. Caracteristicile principale ale speciilor de animale: - denumirea speciei (in limbile latina, moldoveneasca si rusa); - statutul speciei; - raspindirea; - habitatul; - structura demografica; - densitatea si dinamica numerica; - reglarea numerica; - rolul in natura si pentru om; - protectia speciei; - evaluarea economica. In vedere determinarii modificarilor survenite, in spatiu si in timp, in populatia, comunitatea sau ecosistemul respectiv se efectuiaza monitorizarea speciilor de animale. In timpul monitorizarii, probele si observatiile se fac pe acelasi loc, prin aceleasi metode si in numar stabilit, conform urmatoarelor principii: - reprezentarea tuturor habitatelor caracteristice modului de viata; - includerea celor mai valoroase terenuri; - includerea terenurilor periclitate, in care modificarile pot prezenta pericol; - asigurarea gestionarii adecvate a terenurilor valoroase neafectate. Datele acumulate in timpul monitorizarii sint studiate si incluse in banca de date computerizata. Monitorizarea starii speciilor si acumularea informatiei permit formularea concluziilor privind valorificarea rationala a faunei in ansamblu. (art. 8 RCRA) Evidenta de stat a regnului animal se efectueaza de catre: a) Academia de Stiinte a Moldovei - a animalelor rare, periclitate si vulnerabile, a celor folositoare pentru agricultura si silvicultura si a celor de interes stiintific;

127

b) Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare - a daunatorilor culturilor agricole si a speciilor de pesti de interes economic, precum si a purtatorilor si vectorilor agentilor cauzatori de boli infectioase la animale; c) Ministerul Sanatatii - a purtatorilor si vectorilor agentilor cauzatori de boli infectioase umane; d) Agentia de Stat pentru Silvicultura "Moldsilva" - a daunatorilor padurilor si a animalelor de vinat; e) Serviciul Piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale - a resurselor piscicole din bazinele acvatice naturale; f) Societatea Vinatorilor si Pescarilor - a animalelor de vinat, a altor animale care vietuiesc in terenurile de vinatoare ale fondului cinegetic, atribuite Societatii; g) alte organizatii si subunitati - a speciilor de animale ce tin de genul de activitate a acestor unitati. Coordonarea lucrarilor de tinere a Evidentei de stat si a Cadastrului se realizeaza de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, in comun cu Academia de Stiinte a Moldovei. Cadastrul se intocmeste pe o perioada de 10 ani de catre Academia de Stiinte a Moldovei in baza Evidentei de stat. 4. Dreptul de beneficiere a resurselor regnului animal. Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice si juridice, indiferent de tipul de propritate si forma de organizare juridica. (art. 21 LRA) Respectind cerintele prevazute de legislatie, pot fi practicate urmatoarele modalitati de folosire a resurselor regnului animal: a) vinatoarea sportiva si de amatori; b) pescuitul industrial, sportiv si de amatori; c) dobindirea de animale care nu constituie obiecte ale vinatului si pescuitului; d) folosirea in scopuri economice, stiintifice, cultural-educative si estetice; e) folosirea proprietatilor utile ale animalelor si a produselor activitatii vitale a acestora. (art. 22 LRA) Persoanele fizice si juridice au dreptul sa practice doar acele modalitati de folosire a resurselor regnului animal, care sint stabilite de LRA si permise in perioada respectiva sau pe teritoriul respectiv de catre organele de stat pentru protectia si folosirea resurselor regnului animal si de catre autoritatile administratiei publice locale. Drepturile de folosinta a resurselor regnului animal pot fi limitate de catre organele de control si de autoritatile administratiei publice locale in cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinta a unor specii de animale in scopul protectiei lor. (art. 30 LRA)
128

Obligatiunile beneficiarilor regnului animal: a) sa respecte regulile, normele, termenele stabilite si alte cerinte de protectie si folosire a resurselor regnului anumal; b) sa foloseasca resursele regnului animal utilizind mijloace ce nu prejudiciaza integritatea biocenozelor naturale si asigura protectia animalelor care nu au fost oferite in uzufruct; c) sa tina evidenta efectivului de animale oferite in uzufruct, cu exceptia celor din pescuitul industrial, sa verifice starea mediului lor de trai; d) sa realizeze masurile necesare pentru reproducerea regnului animal; e) sa acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organe care exercita controlul asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal; f) sa nu admita degradarea habitatului animalelor; g) sa repare pagubele cauzate regnului animal ; h) si alte cerinte privind protectia, folosirea si reproducerea resurselor regnului animal. (art. 31 LRA) Dreptul de folosinta a resurselor regnului animal se sisteaza in cazul: a) disparitiei necesitatii de folosinta sau renuntarii la ea; b) expirarii termenului de folosinta stabilit; c) aparitiei necesitatii de retragere din folosinta a unor specii de animale in scopul protectiei lor; d) lichidarii unitatii careia i s-a acordat dreptul de folosinta; e) neachitarii la termen a platii pentru folosirea animalelor; f) nerespectarii de catre beneficiar a regulilor, normelor, termenelor stabilite si altor cerinte de protectie si folosire a resurselor regnului animal. (art. 32 LRA) Sistarea dreptului de folosinta a resurselor regnului animal se realizeaza prin anularea autorizatiei de folosinta de catre organul de stat care a eliberat-o. 5. Masurile juridice de protectie a resurselor regnului animal. Protectia regnului animal se asigura prin: a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor si altor cerinte de protectie, folosire si reproducere a resurselor regnului animal; b) prevederea masurilor de protectie a animalelor in proiectele de amenajare a teritoriului, de irigatie, de constructii si in alte proiecte; c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal; d) protectia si ameliorarea habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor; e) incasarea amenzilor si despagubirilor pentru pagubele cauzate animalelor si habitatului lor; f) crearea de arii naturale protejate de stat; g) reproducerea in conditii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile;
129

h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural si aclimatizarea de specii noi; i) recultivarea terenurilor deteriorate si crearea conditiilor de vietuire si reproducere pentru speciile de animale folositoare; j) acordarea de ajutor animalelor in caz de imbolnavire sau pericol de pieire, ca urmare a calamitatilor naturale si a altor cauze; k) efectuarea de cercetari stiintifice in domeniul protectiei si folosirii resurselor regnului animal; l) efectuarea monitoringului asupra proceselor si fenomenelor ce au loc in lumea animala; m) educatia ecologica a populatiei. (art. 11 LRA) Protectia si ameliorarea habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor. Proiectarea si executarea lucrarilor de destelenire, irigatie, desecare, defrisare, extractia zacamintelor, constructia diferitelor obiective, intocmirea rutelor turistice, crearea zonelor de agrement, amplasarea cailor ferate, soselelor, conductelor, canalelor, barajelor etc. pot fi efectuate concomitent cu aplicarea reala a masurilor pentru pastrarea habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor. Aceste lucrari se efectueaza cu informarea prealabila scrisa a organelor de resort, a opiniei publice, anexind lista de masuri preconizate. Efectuarea lor se permite in baza autorizatiei eliberate de catre Ministerul Ecologiei. (art. 12 LRA)

Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afecteaza starea regnului animal. Amplasamentele intreprinderilor, constructiilor si altor obiective se coordoneaza cu Ministerul Ecologiei, cu autoritatile administratiei publice locale si cu alte organe. (art. 13 LRA)

Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de productie. La efectuarea lucrarilor agricole, de constructie, de exploatare a mijloacelor de transport etc., persoanele fizice si juridice sint obligate sa ia masuri pentru prevenirea pieirii animalelor. Se interzice incendierea vegetatiei uscate, pastrarea materialelor si deseurilor de productie fara respectarea masurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor. (art. 14 LRA)

Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile. Speciile de animale rare, periclitate si vulnerabile sint in mod obligatoriu protejate de stat si se includ in Cartea Rosie a Republicii Moldova. Nu se admit actiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precum si la degradarea habitatului acestor specii de animale. Cartea Rosie [cuprinde] totalitatea informatiilor privind starea si masurile de protectie a speciilor (subspeciilor, populatiilor) de animale salbatice si de plante salbatice rare si a celor aflate in primejdia disparitiei din [RM], informatii care sint necesare pentru elaborarea si infaptuirea unor masuri in vederea pastrarii si

130

folosirii lor rationale. (art. 1 Hotarirea Guvernului RM cu privire la Cartea Rosie a RSS Moldovenesti Nr.284 din 09.09.1985 // in Vestile nr.9/95, 1985) Colectiile de animale din fauna salbatica. Infiintarea si completarea colectiilor de animale din fauna salbatica (colectii de animale vii in gradinile zoologice, precum si de animale impaiate, preparate anatomice etc.) de catre persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediul natural anume in aceste scopuri se admite in baza autorizatiei eliberate de catre Ministerul Ecologiei. Persoanelor particulare li se interzice colectionarea animalelor rare, periclitate si vulnerabile, incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova. Posesorii de colectii de animale din fauna salbatica sint obligati sa respecte regulile de pastrare, completare si evidenta a obiectelor colectionate, precum si regulile de comercializare a acestora prevazute de legislatie. Evidenta de stat a colectiilor de animale din fauna salbatica, indiferent de forma de proprietate si detinatorul colectiei, precum si tinerea registrului acestora sint de competenta Ministerului Ecologiei si se efectueaza in baza avizului Academiei de Stiinte a Moldovei si al Institutului National de Ecologie. (art. 17 LRA)

Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala. Gospodariile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transporta, pastreaza si aplica chimcale, precum si cetatenii sint obligati sa respecte regulile de aplicare a chimicalelor in scopul neadmiterii pieirii animalelor si degradarii habitatului lor. Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentratii maxime admisibile in mediul inconjurator. Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridica, sint obligate sa recupereze pagubele si profitul ratat cauzate regnului animal in urma aplicarii chimicalelor. (art. 18 LRA)

Importul, exportul, reexportul, tranzitul, stramutarea, aclimatizarea si incrucisarea animalelor. Importul si exportul de animale se admit in baza de acord de mediu, eliberat de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Importul, exportul, reexportul si tranzitul de animale reglementate de Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES)* se admit in baza de permis/certificat CITES, eliberat de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale (organul de gestiune CITES), cu avizul autoritatilor stiintifice CITES ale Republicii Moldova. Stramutarea animalelor in habitate noi, aclimatizarea unor specii de animale, noi pentru fauna tarii, precum si incrucisarea animalelor se admit in baza deciziei Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. (art. 19 LRA)

131

* Republica Moldova a aderat la conventie prin Legea 1246-XV din 28.09.2000. In vigoare pentru Republica Moldova din 27 iunie 2001. // Publicata in editia oficiala "Tratate internationale", 2001, volumul 28, pag.257 In scopul protectiei regnului animal, drepturile beneficiarilor de folosinta a terenurilor, padurilor, apelor si subsolului pot fi limitate cu dreapta si prealabila despagubire, stabilindu-se acestora obligatiuni in vederea protectiei animalelor si habitatului lor. (art. 20 LRA) 6. Regimul juridic al gospodariei cinegetice. 6.1. Regimul juridic de folosire si protectie al gospodariei cinegetice este stabilit prin Legea regnului animal Nr.439-XIII din 27.04.95. Anexa Nr. 1. Regulamentul gospodariei cinegetice (RGC) // in MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995. Conform Regulamentului gospodariei cinegetice, gospodaria cinegetica este una din ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale careia sint protectia, folosirea rationala si reproducerea fondului cinegetic de stat. Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova este constituit din totalitatea animalelor de interes vinatoresc si multitudinea de terenuri de vinatoare. In fondul cinegetic nu intra animalele care in mod legal sint intretinute in captivitate. (art. 4 RGC) Terenuri de vinatoare se considera terenurile fondurilor funciar, silvic si al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate in conditii de libertate. Acestea sint unitati economice ale gospodariei cinegetice. Terenurile de vinatoare se divizeaza in: a) terenuri atribuite persoanelor fizice si juridice; b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezerva al statului. Terenuri interzise pentru vinatoare se considera rezervatiile stiintifice, peisagistice, parcurile nationale, monumentele naturii etc. Fondul cinegetic este un complex unic si indivizibil, care nu se supune privatizarii sau transferarii in alta forma de proprietate decit cea publica. (art. 6 RGC) Organizarea si gestionarea gospodariei cinegetice au ca scop reproducerea si sporirea efectivului de animale, sporirea productivitatii terenurilor de vinatoare, efectuarea masurilor de paza si vinatoresti, folosirea rationala a vinatului in terenurile atribuite. (art. 10 RGC) Acordarea dreptului de gestionare a gospodariei cinegetice pe terenurile silvice de vinatoare atribuite se efectueaza in baza contractului de arenda a terenurilor silvice de vinatoare incheiat intre autoritatea silvica centrala si
132

beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Atribuirea terenurilor de vinatoare preponderent neimpadurite catre fondurile cinegetice se efectueaza in baza contractelor incheiate intre autoritatile administratiei publice locale si beneficiari, pe un termen de nu mai putin de 10 ani, de comun acord cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. (art. 11 RGC) Neindeplinirea sau nerespectarea de catre beneficiar a clauzelor contractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arenda inainte de termen. Persoanele fizice si juridice, in a caror proprietate si folosinta se afla terenuri funciare, alte terenuri, pot pazi, in caz de necesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Constructiile, instalate in acest scop, si masurile intreprinse nu pot servi la capturarea, ranirea sau nimicirea animalelor. (art. 14 RGC) Organizatiile care proiecteaza si efectueaza pe teritoriul republicii lucrari hidroameliorative, alte lucrari, ce afecteaza starea terenurilor de vinatoare si conditiile de viata a animalelor, sint obligate sa prevada, la proiectarea si efectuarea acestor lucrari, instalatii speciale (bariere, treceri, scari etc.), precum si masuri care ar garanta pastrarea calitatii terenurilor de vinatoare, pastrarea habitatului natural, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor. Beneficiarii de terenuri sint obligati sa ia in considerare interesele gospodariei cinegetice in procesul de efectuare a lucrarilor agricole si silvice. (art. 15 RGC) In scopul protectiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri, paduri, ape si subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligatiuni privind protectia animalelor si habitatului lor. 6.2. Modul de acordare a drepturilor de vinatoare si gestionare a gospodariei cinegetice. Dreptul de vinatoare cu arme de foc de vinatoare pe teritoriul republicii se acorda persoanei care domiciliaza permanent pe teritoriul tarii, daca aceasta a atins virsta de 18 ani, este membru al unei societati de vinatori, a sustinut probele minimumului vinatoresc, a indeplinit minimumul de participari obligatorii prin munca, a achitat in modul stabilit cotizatia de membru si taxa vinatoreasca. Dreptul de vinatoare poate fi acordat si persoanelor care nu domiciliaza permanent in republica. (art. 18 RGC) Vinatorii se unesc in societati de vinatori. Numarul lor se regleaza in dependenta de suprafata de terenuri de vinatoare nu mai putin de 200 ha la un vinator. Drept adeverinta pentru dreptul de vinatoare servesc carnetul de vinator, aprobat de Societatea Vinatorilor si Pescarilor din Republica Moldova, permisul (foaia, fisa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vinatorilor si Pescarilor din Republica Moldova pentru vinatoarea sportiva a pasarilor de balta si a animalelor cu blana sau autorizatia de a vina animale salbatice copitate, eliberata de autoritatea silvica centrala. In carnetul de vinator este necesar sa fie indicate consemnarile privind sustinerea probelor minimumului vinatoresc, achitarea cotizatiilor de membru si
133

taxei vinatoresti pentru anul in curs, indeplinirea minimumului de participari obligatorii prin munca precum si inregistrarea armei de foc de vinatoare. In caz de lipsa a cel putin unuia din consemnari carnetul de vinator este considerat nevalabil. Procurarea, pastrarea, transportarea si folosirea armelor de foc de vinatoare si munitiilor aferente se efectueaza in conformitate cu Legea privind controlul asupra armelor individuale. Dreptul de vinatoare nu se acorda persoanelor: a) care nu au virsta de 18 ani; b) care sufera de boli psihice si stau la evidenta in unitati medico-sanitare; c) care nu dispun de autorizatia de detinere a armei de vinatoare; d) ale caror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infractiuni premeditate, precum si pentru orice infractiune comisa prin aplicarea armelor de foc, a substantelor explozive sau toxice, pentru braconaj; e) condamnate la privatiune de libertate, inclusiv conditionat cu antrenarea obligatorie la munca, pentru comiterea infractiunilor premeditate; f) eliberate conditionat din detentiune, cu antrenarea obligatorie la munca; g) trase la raspundere administrativa pentru braconaj sau alta forma de folosire ilegala a armei. (art. 25 RGC) 6.3. Regulile, termenele si metodele de vinatoare. Vinatoare - depistarea in scopul dobindirii, urmarirea si dobindirea propriuzisa a animalelor aflate in conditii naturale. Vinatoarea este o metoda de folosire a resurselor regnului animal. (art. 26 RGC) Se egaleaza cu vinatoarea aflarea persoanelor pe terenuri de vinatoare, inclusiv pe caile de acces comun cu arme neincluse in toc, in stare montata, gata pentru aplicare, cu alte unelte de vinatoare, precum si cu ciini si pasari de vinatoare (soimi) sau cu productie de vinat. Pe teritoriul Republicii Moldova este permisa: vinatoarea sportiva, vinatoarea de amatori, - vinatoarea in scopul stabilirii, reglementarii efectivului de animale si selectiei lor, - vinatoarea in scopuri stiintifice, cultural-educative, estetice, - vinatoarea pentru trofee. Modul si mijloacele de efectuare a vinatorii se stabilesc de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale in comun cu autoritatea silvica centrala, dupa stabilirea efectivului de vinat care urmeaza sa fie impuscat. Dreptul de vinatoare se acorda de catre Ministerul Ecologiei de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vinatoare.
134

Efectivul de vinat in fondul cinegetic se reglementeaza in limita densitatii optimale a populatiilor speciilor respective, astfel ca potentialul lor biotic sa asigure autoreproducerea adecvata neafectind ecosistemele silvic si agricol. Masurile de reglementare a efectivului speciilor de vinat trebuie efectuate prin metode care exclud vatamarea altor specii de animale si asigura conservarea habitatului lor. Conform art.33 RGC, pe teritoriul Republicii Moldova sint stabilite urmatoarele termene de vinatoare: la m a m i f e r e : - cerbi, elani si mifloni . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 septembrie pina la 31 decembrie - capriori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 15 mai pina la 15 octombrie - caprioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 septembrie pina la 31 decembrie - mistreti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 august pina la 31 decembrie - iepuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 noiembrie pina la 31 decembrie - vulpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 15 septembrie pina la 1 martie la p a s a r i : - porumbei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 august pina la 1 octombrie - giste, rate, lisite, gainuse de balta . . . . . . . de la 15 august pina la 31 decembrie - fazani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 octombrie pina la 31 decembrie. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, de comun acord cu autoritatea silvica centrala pentru silvicultura si cu beneficiarii, are dreptul de a prelungi sau de a reduce termenele si limitele de recoltare a vinatului sau de a interzice vinatul unor specii de animale. 6.4. Se considera vinatoare ilicita (braconaj): a) vinatoarea fara autorizatie, fara carnet de vinator sau fara autorizatia de detinere, portarma si de folosire a armei de vinatoare, cu carnetul de vinator nevalabil sau cu carnetul de vinator ce apartine altei persoane, cu depasirea normelor stabilite de recoltare a vinatului in locuri si termene interzise, precum si in locuri care nu sint indicate in permis (foaie, fisa pentru recoltare), autorizatie, cu arme de vinatoare ce apartin altei persoane fizice sau juridice, cu incalcarea legislatiei si a modului de vinatoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectueaza; b) vinatoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu teava ghintuita, fara zgomot, precum si a armelor de model militar, de calibru mic, cu exceptia folosirii in modul stabilit a armelor de foc de vinatoare cu teava ghintuita pentru impuscarea animalelor copitate in scop de selectie sau dobindire a trofeelor; c) dobindirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor si imobilizantelor, cu exceptia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, in modul stabilit de actele normative corespunzatoare, precum si pentru imobilizarea animalelor in scop de repopulare; d) dobindirea animalelor cu folosirea metodelor si uneltelor considerate periculoase: saparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor, amplasarea cirligelor, clamelor, apucatoarelor, taietoarelor; instalarea laturilor, capcanelor; organizarea curselor; urmarirea cu orice fel de mijloace de transport
135

(inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane si alte aparate de zbor); impuscarea si dobindirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laturilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghita de gheata, pe zapada adinca, pe gheata, in foc, in apa, pe miriste de stuf; dezgroparea vizuinii; vinatorea din mijloace de transport, in cerc, la pinda; vinatoarea pasarilor de balta din salupe, barci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, in momentul trecerii obstacolelor de apa; e) vinatoarea cu ciini neinregistrati in carnetul de vinator si cu pasari de vinatoare; f) dobindirea animalelor aflate in primejdie (salvindu-se de incendii inundatii, hamesite, la trecerea peste apa si gheata, zapada adinca etc.), pasarilor care napirlesc, precum si a femelelor gestate si cu fat; g) strinsul oualor, devastarea cuiburilor, adaposturilor bizamilor (ondatrelor) si ale altor animale, rascolirea vizuinilor, precum si alte actiuni care impiedica reproducerea animalelor si pasarilor folositoare; h) orice vinatoare individuala sau colectiva in fondul forestier de stat fara reprezentantul Serviciului silvic de stat. (art. 35 RGC) 6.5. Se interzice: a) vinatoarea in perioada de primavara pe intreg teritoriul republicii; b) orice vinatoare, cu exceptia reglementarii efectivului de animale si pasari in rezervatii stiintifice, parcuri nationale, zone de agrement precum si in raza de 2 km a periferiilor municipiilor Chisinau, Balti, Bender si Tiraspol, in raza de 500 m de la marginea altor localitati, impuscarea pasarilor de pe stilpi si de pe firele de comunicatii si electrice; c) dobindirea pe parcursul intregului an a urmatoarelor specii de animale: muflon, cerb lopatar, cerb nobil, bursuc, vidra, jder, hermelina, nevastuica, nurca, bizam (ondatra), veverita, pisica salbatica, ciine-enot, dropie, dropie mica, bufnita, pescarus, tiganusa, lopatar, cocor, lebede de toate speciile, barza, gisca cu piept rosu, fundaci de toate speciile, ferastras, pelican, stirc, toate pasarile rapitoare, toate speciile din familia vrabiilor si alte specii luate sub ocrotirea statului sau incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova, prevazute in anexa nr. 3 si nr. 4 din LRA; d) vinatoarea cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui su cu o ora mai tirziu de asfintitul lui; tragerea din arma in tinta nevazuta sau neclara (in desis, pe timp de ceata, in amurg, impotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau fosnet, tragerea in desisuri mai jos de statura unui om, folosirea armei in stare de ebrietate; tragerea in pasarea care sta pe loc sau pluteste sau in iepurile care sta pe loc. /Reglarea armelor de vinatoare se efectueaza in tiruri, pe cimpuri de tragere, standuri special amenajate, iar in cazul lipsei acestora - in cariere, in locuri virane in afara localitatilor, cu respectarea masurilor de securitate/; e) prinderea, cumpararea si comertul particular cu pasari si animale de orice specie si virsta, intretinerea in captivitate, precum si exportul lor. /Cu titlu de
136

exceptie se permite intretinerea temporara (cel mult 20 de zile) pe teritoriul clinicilor veterinare sau in conditii de clasa a animalelor traumate sau extrem de istovite, cu permisiunea organului de stat pentru supravegherea cinegetica. In celelalte cazuri contravenientii repara pagubele cauzate fondului cinegetic, indiferent de starea fizica a animalului la momentul prinderii, de faptul cit timp a fost intretinut acesta in conditii casnice, de faptul daca dupa intretinere a fost lasat la libertate sau transmis altei personae/; f) folosirea dopurilor din materiale usor inflamabile (hirtie, buci, vata etc.), lasarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunturi, firmelor, semnelor de recunoastere si indicatoarelor zonelor de protectie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor constructii de menire vinatoreasca, de biotehnica (troace, sararii, adapatoare, turle etc.) si constructii mici arhitecturale; g) aflarea in terenuri de vinatoare cu orice ciini fara zgarda, precum si neinregistrati in carnetul de vinator, indiferent de scopul aflarii, folosirea ciinilor la pascutul animalelor domestice peste limitele normelor stabilite (1 ciine la 150 de capete de vite). /Posesorii de ciini care au cauzat pagube fondului cinegetic sint trasi la raspundere ca pentru braconaj si repara pagubele in modul si cuantumurile prevazute de prezentul regulament/; h) transmiterea armelor de vinatoare altor persoane sau organizatii,precum si pastrarea in dezordine a armei si a munitiilor aferente la care ar avea acces copiii si alte persoane; i) folosirea masinilor si agregatelor neechipate cu dispozitive pentru sperierea animalelor in timpul efectuarii lucrarilor agricole; j) efectuarea lucrarilor agricole mecanizate de la periferia cimpului spre centru; k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miristei, paielor, cioclejilor etc.; l) pastrarea negligenta si aplicarea nereglementata a chimicalelor ce prezinta pericol pentru viata animalelor; m) vinarea cu incalcarea regulilor de securitate; n) tragerea din arma sau aflarea in localitati cu arma incarcata, precum si cu arma scoasa din toc si montata, cu exceptia cazurilor cind armele se folosesc la paza obiectivelor sau la impuscarea ciinilor hoinari. 6.6. Se permite: a) dresajul si antrenarea in sectoarele de vinatoare special acordate in acest scop a ciinilor de vinatoare de rasa inregistrati, precum si vinarea in perioada de vinatoare cu ciini de rase corespunzatoare; b) nimicirea in decursul intregului an a ciorilor sure, cotofenelor, precum si a ciinilor si pisicilor vagabonde, depistate la o distanta de 200 m si mai departe de periferia localitatilor, conform deciziei autoritatilor administratiei publice locale, cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetica.

137

6.7. Vinatoarea cu ciini. Vinatoarea cu ciini este permisa numai cu ciini de vinatoare de rasa dresati special, care sint inregistrati anual la societatea de vinatori, cu indicarea rasei, sexsului, virstei si numelui. (art. 38 RGC) Vinatoarea cu ciini de vinatoare de rasa este permisa la vinarea pasarilor de apa si penatelor, animalelor de blana si animalelor copitate in decursul intregii perioade de vinatoare, fixata pentru specia data. Ciinii de vinatoare de rasa, depistati pe terenurile de vinatoare in perioada interzisa pentru vinatoare si cind vinatoarea nu se practica, sint retinuti de persoanele ce exercita supravegherea asupra respectarii regulilor de vinatoare, fapt despre care se instiinteaza sectiile locale ale societatii de vinatori. Stapinul ciinelui de vinatoare retinut are dreptul, in decurs de 15 zile, sa-si ia ciinele dupa recuperarea cheltuielilor pentru intretinere. Daca in decurs de 15 zile de la retinerea ciinelui stapinul n-a venit sa-l ia, ciinele trece in mod gratuit in posesia persoanei care l-a retinut, iar daca aceasta se dezice de el, ciinele trece in fondul societatii de vinatori. Posesorii ciinilor de vinatoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vinatoare in perioada interzisa pentru vinatoare, precum si in rezervatiile stiintifice si in zone de agrement pe tot parcursul anului poarta raspundere in conformitate cu legislatia. 6.8. Folosirea animalelor in scopuri stiintifice, cultural-educative si estetice. Vinatoarea in scopuri stiintifice, cultural-educative si estetice in termenele si locurile interzise pentru vinatoare sau a animalelor dobindirea carora este limitata, precum si intretinerea acestora in captivitate pentru scopurile mentionate se permite numai in cazuri exceptionale cu autorizatia Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale in acord cu autoritatea silvica centrala. (art. 75 RGC) Carnea animalelor dobindite in scopuri stiintifice sau de alta natura se foloseste de catre organizatiile care le-au dobindit sau se preda in reteaua de comert, iar pieile acestor animale si blanurile animalelor salbatice cu blana scumpa, dobindite in acelasi scop, in cazul in care nu sint folosite pentru muzee sau alte necesitati sociale, urmeaza sa fie predate organizatiilor de achizitionare. (art. 77 RGC) Fotografierea, filmarea video sau cinematografica a animalelor in perioada de reproducere (de la 1 martie pina la 31 iunie) in apropierea cuiburilor, vizuinilor, birlogurilor etc., precum si in locurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autoritatii centrale abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. In timpul fotografierii, filmarii video sau cinematografice este interzisa demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzisuri sau adaposturi ale animalelor, precum si urmarirea puilor de animale sau despartirea lor de mama.

138

7. Protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica. 7.1. Regimul juridic de folosire si protectie al resurselor piscicole din Republica Moldova este stabilit prin Legea regnului animal Nr.439-XIII din 27.04.95. Anexa Nr. 2. Regulamentul cu privire la protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica (RPRP) // in MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995. Conform Regulamentului citat, toate bazinele si cursurile de apa (riurile, afluentii, lacurile, iazurile (helesteele), lacurile de acumulare) de pe teritoriul republicii, care servesc sau pot servi pentru reproducerea, cresterea si pescuitul pestelui, altor organisme si plante acvatice, se considera bazine piscicole. 7.2. Protectia resurselor piscicole, a altor organisme si plante acvatice (crustacee, insecte, amfibii, plante imerse si submerse), autorizarea si reglementarea pescuitului si dobindirii organismelor si plantelor acvatice, precum si controlul de stat asupra respectarii legislatiei in domeniu tin de competenta Serviciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale. Coordonarea lucrarilor si investitiilor stiintifice in domeniul protectiei, reproducerii si folosirii rationale a resurselor piscicole se efectueaza de Consiliul ihtiologic, infiintat pe linga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, ca organ coordonator si consultativ. El se formeaza din specialisti calificati in probleme de protectie si reproducere a resurselor piscicole de la organizatii de cercetari stiintifice, institutii de invatamint, intreprinderi piscicole, ministere si departamente. Sarcinile de baza ale Consiliului ihtiologic sint elaborarea si promovarea unei politici unitare privind activitatea stiintifica si cea economica in domeniul ocrotirii naturii, care ar asigura dezvoltarea, protectia, reproducerea si folosirea rationala a resurselor piscicole din bazinele piscicole. 7.3. Serviciul piscicol are dreptul: sa controleze respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica (RPRP) de catre persoanele fizice si juridice; sa ceara de la persoanele oficiale si particulare explicatii cu privire la incalcarea RPRP; sa intocmeasca procese-verbale cu privire la incalcarea RPRP; sa intenteze actiuni ministerelor, departamentelor si altor persoane fizice si juridice care au incalcat RPRP, in scopul repararii pagubei cauzate resurselor pisciole; sa controleze mijloacele de transport terestru si pe apa, uneltele de pescuit, pestele si alte organisme acvatice in locurile pentru pescuit, la depozite, la cherhanale, la intreprinderile de prelucrare a pestelui si de comert;
139

sa confiste mijloacele si uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru si pe apa cu care s-au savirsit contraventiile, pestele pescuit in mod ilegal, precum si sa ridice documentele respective; sa modifice in acord cu Consiliul ihtiologic termenele perioadei de prohibitie a pescuitului, stabilite de RPRP, cu 20 de zile mai devreme sau mai tirziu, in functie de conditiile hidrometeorologice; sa determine limitele locurilor de depunere a icrelor si gropilor pentru iernatul pestelui; sa permita, in caz de necesitate, unitatilor piscicole care se ocupa cu pescuitul industrial pescuitul neestimat in bazinele piscicole si in sectoarele de pescuit industrial cu efect de asfixie a pestelui; sa permita in acord cu Consiliul ihtiologic pescuitul industrial al speciilor de pesti nevalorosi (cu exceptia perioadei de prohibitie si in locurile interzise pentru pescuit), cu unelte neprevazute de RPRP pentru pescuitul industruial; sa permita pescuitul oricaror specii de pesti si altor organisme acvatice in scopuri stiintifice, de aclimatizare a speciilor noi de pesti, de populare cu puiet de pesti a bazinelor de apa si in cazul pescuitului de control; sa inspecteze intreprinderile, instalatiile hidrotehnice, rezervatiile stiintifice, situate in bazinele piscicole, pentru a lua cunostinta de respectarea cerintelor RPRP; sa permita pescuitul cu mreje, folosind metoda gonirii in bazinele de apa innamolite si paraginite; sa permita pescuitul sportiv si de amatori in locurile intersize pentru pescuitul industrial si in perioada de prohibitie cu un numar limitat de unelte pentru pescuitul sportiv si de amatori, cu execeptia locurilor de depunere a icrelor, gropilor pentru iernatul pestelui si cailor de migratie a pestelui (bazinele si sectoarele piscicole se determina de catre Serviciul piscicol); sa permita sau sa interzica, cu acordul Consiliului ihtiologic, pe un termen de pina la 5 ani, pescuitul speciilor rare de pesti sau al speciilor periclitate, precum si aclimatizarea speciilor noi de pesti. (art. 21 RPRP)

7.4. Persoanele fizice si juridice care practica pescuitul industrial sint obligate: sa nu admita incalcarea prevederilor RPRP; sa efectueze, cu acordul Serviciului piscicol, actiuni pentru protectia si reproducerea resurselor piscicole; sa nu efectueze in bazinele piscicole lucrari care ar afecta conditiile naturale ale acestora fara autorizarea Serviciului piscicol; sa marcheze cu semne conventionale hotarele sectoarelor piscicole; sa tina evidenta pe specii a pestelui pescuit; sa prezinte Serviciului piscicol documentatia de evidenta a pestelui pescuit; sa permita lucratorilor Serviciului piscicol sa se foloseasca in mod gratuit de transportul terestru si pe apa al unitatilor piscicole in timpul exercitarii functiilor de serviciu;
140

sa asigure accesul liber al lucratorilor Serviciului piscicol in locurile pentru pescuit, pe mijloacele de transport, la depozite, in cherhanale si la intreprinderile de prelucrare a pestelui pentru controalele uneltelor si metodelor de pescuit, precum si ale pestelui pescuit; sa nu depaseasca cotele stabilite de pescuit si sa respecte regulile stabilite de folosire a uneltelor de pescuit; sa efectueze lucrari curente de intretinere a canalelor si girlelor de alimentare, a izvoarelor de apa si a zonelor de pescuit; sa realizeze masuri pentru combaterea epizootiilor si a daunatorilor pestelui; sa efectueze lucrari de amenajare a lacurilor, baltilor, riurilor, avind scop protectia fondului piscicol al acestora. (art. 22 RPRP)

7.5. Regulamentul cu privire la protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica, prin art. 23, interzice: deversarea in bazinele piscicole a apelor reziduale industriale si menajere neepurate, apelor de la complexele zootehnice, de la spalarea mijloacelor de transport, aruncarea deseurilor industriale si menajere, a molozului; construirea de zagazuri si diguri continue pe riuri, afluenti si canale, scurgerea apei din balti, limanuri si lacuri, cu exceptia cazurilor cind cu autorizatia Inspectoratului Ecologic de Stat se realizeaza masuri hidrotehnice de ameliorari sanitare; indiguirea si refacerea digurilor distruse in luncile inundabile care constituie locuri de depunere a icrelor; extragerea nisipului, pietrisului, altor materiale din albiile sau din malurile bazinelor piscicole ce au insemnatate pentru depunerea icrelor sau pentru pescuit; stationarea mijloacelor de transport pe apa in limitelezonelor interzise pentru pescuit, cu exceptia locurilor destinate pentru instalarea geamandurilor, precum si pentru stationare in cazuri extreme (ceata, furtuna, avarii); aruncarea namolului extras in timpul efectuarii lucrarilor de adincire in locurile de depunere a icrelor, in gropile pentru iernatul pestelui si in locurile pentru pescuitul acestuia; inmuierea inului, cinepei, pieilor, coajei de tei, spalarea mijloacelor de transport auto, butoaielor si ambalajelor in care s-au pastrat chimicale, pesticide si alte substante care afecteaza regimul hidrochimic; folosirea chimicalelor, ingrasamintelor, pesticidelor pe teritoriul din jurul lacurilor, iazurilor (helesteelor) si de-a lungul cursului de apa al riurilor conform articolelor 6, 13, 15, din Legea cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa; efectuarea fara autorizatia Serviciului piscicol a exploziilor, cu exceptia executarii lucrarilor de adincire pentru mentinerea nivelului navigabil si de preintimpinare a calamitatilor naturale;
141

aclimatizarea si cresterea unor specii noi de peste, a altor organisme acvatice fara acordul Consiliului ihtiologic; cositul stufului, papurii, altor plante acvatice fara autorizatia Serviciului piscicol; transportarea in alte bazine piscicole fara dezinfectarea si dezinvazia prealabila a uneltelor de pescuit, folosite in bazinele de apa in care au fost depistate focare de boli infectioase si parazitare ale pestilor; instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de 2/3 din latimea riurilor, girlelor si canalelor; instalarea uneltelor de pescuit in pozitie de sah; pescuitul in locurile de depunere a icrelor, in gropile pentru iernatul pestelui si la o distanta de 100 m de la hotarele lor; tragerea navoadelor de pe maluri opuse concomitent sau succesiv; pescuitul pestelui folosind substante toxice si explozive, curent electric, unelte intepatoare, arme de foc sau pneumatice; pescuitul prin gonire, lovire cu prajina, cu ostia, cu jupuitorul, cu ajutorul aparatelor de iluminat, prin producerea zgomotului; pescuitul industrial folosind momeli naturale sau artificiale; pescuitul in bazinele si lacurile de acumulare nou formate, pina la dispozitia speciala a Serviciului pescicol; aflarea in bazinele piscicole sau in preajma lor cu unelte de pescuit care, conform RPRP, sint interzise pentru folosire in bazinul respectiv si la vremea respectiva, cu substante toxice si explozive, cu exceptia cazurilor cind cu autorizatia Inspectoratului Ecologic de Stat in bazinele piscicole sau in preajma lor sint efectuate explozii pentru adincirea albiei; folosirea fara autorizatia Serviciului piscicol a uneltelor si metodelor noi de pescuit; inchiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor si girlelor de legatura, cu bazinele de apa remonente in terenurile inundabile, daca prin aceasta se impiedica accesul pestilor in timpul viiturilor de apa, precum si scurgerea apelor din ele; distugerea sau deteriorarea digurilor, bagajelor si canalelor pescaresti, taluzurilor si malurilor inierbate; reducerea debitului de apa din bazinele piscicole, daca aceasta pericliteaza existenta faunei piscicole; forarea hidrogeolocica fara expertiza ecologica de stat si fara acordul Serviciului piscicol; pastrarea neautorizata cu orice scop a navoadelor, voloacelor, plaselor, avelor, prostovoalelor, virselor, ieterelor, crisnicelor de catre persoanele fizice si juridice; pescuitul de pe mijloacele de transport pe apa neinmatriculate sau fara semne de identificare; folosirea mijloacelor de transport pe apa de catre persoanele particulare in bazinele piscicole in perioada de prohibitie si in locurile interzise pentru pescuit;

142

vinderea pretutindeni a pestelui, altor organisme acvatice de catre persoanele juridice si fizice fara documente care confirma provenienta legala a marfii; pescuitul sportiv si de amatori in timpul noptii; confectionarea si comercializarea sculelor interzise pentru pescuitul sportiv si industrial.

7.6. Actiunea Regulamentului cu privire la protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica se extinde asupra urmatoarelor bazine si cursuri de apa in limitele teritoriale ale Republicii Moldova: - riul Nistru si afluentii sai cu bazinele de apa construite pe ele, lacul de acumulare Dubasari, golful Goeni, lacul de acumulare Cuciurgan si bratul Turunciuc; - riul Prut si afluentii sai cu bazinele de apa construite pe ele, lacul de acumulare Costesti-Stinca; - lacul Beleu, baltile Manta, lacul Cahul; - riurile Cogilnic, Ialpug, lacul de acumulare Taraclia; - sectorul moldovenesc al fluviului Dunarea. Este interzis orice pescuit in tot cursul anului: - la 500 m in amonte si aval de podurile de peste riurile Nistru si Prut; - la gura de varsare in riul Prut a afluentilor Larga, Vilia, Lopatnic, Racovat, Ciuhur, Camenca, Girla-Mare, Draghiste, Nirnova, Lapusna, Sarata; la gura de varsare in riul Nistru a afluentilor Ciorna, Raut, Ichel, Bic, Botna pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor afluenti pe o distanta de 5 km de la confluenta si in bratul Turunciuc pe cursul apei pe o distanta de 5 km; - in golful Goieni; - in lacul Beleu; - in riul Nistru in sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanta de 10 km in aval de la barajul lacului de acumulare Dubasari pina la podul Chisinau-Poltava; - in lunca Ohrincea a afluentului Raut; - in canalul de evacuare al Termocentralei Electrice din Moldova, in lacul de acumulare Cuciurgan la o distanta de 500 m spre nord si sud de la confluenta si 300 m in largul lacului; - in albia veche a riului Prut de la barajul lacului de acumulare Costesti-Stinca pina la confluenta cu albia principala; - in riul Prut pe o distanta de 3 km in aval de la barajul nodului hidraulic Costesti-Stinca; - in riurile Nistru si Prut pe sectoarele de 500 m in amonte de la barajul C.H.E. Dubasari si, respectiv, de la barajul nodului hidraulic Costesti-Stinca; - in riurile Prut si Nistru pe sectoarele de 100 m in amonte si aval de la varsarea in ele a canalelor de alimentare a baltilor si lacurilor. (art. 28 RPRP) Este interzis orice pescuit:
143

- in riul Prut pe sectorul de la frontiera de stat a Republicii Moldova pina la satul Tetcani in perioada de la 15 aprilie - 15 iunie; - in lacul de acumulare Costesti-Stinca in perioada de la 15 aprilie - 15 iunie; - in riul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidraulic Costesti-Stinca pina la satul Giurgiulesti si in baltile Manta in perioada de la 15 aprilie - 15 iunie; - in riul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pina la orasul Camenca in perioada de la 15 aprilie - 15 iunie; - in lacul de acumulare Dubasari in perioda de la 15 aprilie - 15 iunie; - in riul Nistru pe sectorul de la barajul C.H.E. Dubasari pina la satul Palanca si in bratul Turunciuc in perioada de la 15 aprilie - 15 iunie; - in lacul de acumulare Cuciurgan in perioada de la 25 martie - 31 mai; - in celelalte bazine pisciole si cursuri de apa (riulete, iazuri, helestee lacuri de acumulare, canale) in perioada de la 1 aprilie - 30 iunie, cu exceptia masurilor tehnologice piscicole. (art. 29 RPRP) Este interzis in cursul anului pe intreg teritoriul republicii pescuitul urmatoarelor specii si familii de pesti si raci: - speciile introduse in Cartea Rosie a Republici Moldova; - sturionii si hibrizii lor; - pastravul, anghila; - racii. (art. 30 RPRP) Este interzisa folosirea urmatoarelor unelte si metode de pescuit: - mrejelor fara coarda de jos; - navodului si plaselor de pescuit cu lungimea dispozitivului de actionare mai mare cu 1/3 din lungimea aripii respective; - tralului fara permis special; - ieterei cu diametrul de peste 1,5 m; - cotetului, gardului, virsei, crisnicului, prostovolului, ostiei, jupuitorului, unditei electrice, ecranului, substantelor narcotice si otravitoare, materialelor explozive si a curentului electric. (art. 31 RPRP) 7.7. Pescuitul industrial, sportiv si de amatori in bazinele piscicole naturale se efectueaza contra plata sau contra indeplinirii masurilor ameliorativ-piscicole si numai in baza autorizatiei pentru pescuit eliberate de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Persoanele fizice si juridice efectueaza pescuitul industrial in bazinele de apa si sectoarele piscicole stabilite de Serviciul piscicol, in conformitate cu contractul incheiat intre acestea. Persoanele fizice si juridice straine nu au dreptul sa practice pescuitul industrial al pestelui si altor organisme acvatice, cu exceptia cazurilor prevazute de conventiile la care Republica Moldova este parte. Pescuitul sportiv si de amatori, dobindirea altor organisme acvatice pentru consum personal se permit tuturor cetatenilor in bazinele piscicole, cu exceptia celor din perimetrul rezervatiilor naturale, zonelor prohibite pentru orice pescuit,
144

crescatoriilor de pesti, gospodariilor piscicole, si se efectueaza numai in cursul zilei de la rasaritul si pina la asfintitul soarelui, in baza permiselor eliberate de catre Serviciul piscicol. Intr-un sir de bazine acvatice si sectoare determinate de catre Serviciul piscicol, pescuitul sportiv si de amatori se poate organiza de catre asociatii ale pescarilor si vinatorilor in baza contractului incheiat intre Serviciul piscicol si asociatiile corespunzatoare. Pescuitul sportiv si de amatori se permite in riuri numai de pe mal, in lacuri si iazuri, lacuri de acumulare de pe mal si din barca, iar in timpul iernii se permite pescuitul de pe gheata (cu exceptia gropilor pentru iernatul pestilor). Pescuitul din barca in riuri este interzis. (art. 35 RPRP) Pescuitul sportiv si de amatori este permis cu urmatoarele unelte: - undite de toate denumirile si sistemele; - lansete; - unelte pentru pescuitul racilor; - mincioguri. Celelalte unelte (plase, ave, ietere, navoade, crisnice, prostovoale virse, ostii, jupuitoare, undite electrice etc.) sint interzise pentru pescuitul sportiv si de amatori. Pescuitul in sectoarele care se afla in zonele constructiilor hidrotehnice, magistralelor de transport, podurilor cailor ferate, porturilor fluviale, constructiilor, debarcaderelor, unitatilor militare si rezervatiilor stiintifice se efectueaza cu autorizatia Serviciului piscicol cu acordul organizatiilor in folosinta carora se afla obiectivele mentionate. La proiectarea, amplasarea, construirea si darea in exploatare a obiectivelor, precum si la efectuarea altor lucrari in bazinele piscicole si in zonele riverane, agentii economici sint obligati sa prevada in documentatia de proiect si deviz mijloace banesti pentru compensarea pagubelor cauzate resurselor piscicole si sa realizeze, conform Codului apelor, masuri de protectie a resurselor piscicole, de asigurare a conditiilor de reproducere, crestere si migratie a pestelui si altor organisme acvatice. La constructia barajelor trebuie sa fie prevazute masuri pentru valorificarea piscicola a lacurilor de acumulare. Daca prin constructia si exploatarea prizelor de apa, a altor instalatii hidrotehnice, efectuarea altor lucrari in bazinele piscicole (lucrari de adincire, indreptare a albiei riurilor, amplasare a ducherilor, conductelor de gaz si petrol etc.) nu poate fi evitata afectarea resurselor piscicole, persoanele fizice si juridice care exploateaza aceste obiective sint obligate in acord cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator sa prevada efectuarea masurilor de compensare a pagubelor determinate, calculate si argumentate sub aspect ecologico-piscicol. Perscuitul pestelui si al altor organisme acvatice in scopuri stiintifice, de dezvoltare a pisciculturii sau in scopul popularii bazinelor de apa cu pesti, precum si pescuitul de control se efectueaza in timpul, in locurile, cu uneltele si prin metodele de pescuit autorizate de Serviciul piscicol.
145

8. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei cu privire la protectie si folosire a regnului animal. Persoanele fizice si juridice poarta raspundere penala, administrativa, materiala si disciplinara, in modul si cuantumurile stabilite de legislatie, in cazuril: a) incalcarii regulilor vinatului, pescuitului si a altor modalitati de folosire a resurselor regnului animal; b) incalcarii regulilor de protectie a habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor; c) incendierii vegetatiei uscate pe terenurile habitate de animale; d) utilizarii neautorizate a resurselor regnului animal; e) scoaterii ilicite a animalelor din mediul lor de trai; f) transmiterii neautorizate a dreptului de folosinta a resurselor regnului animal; g) stramutarii, aclimatizarii si incruzisarii neautorizate a animalelor; h) comportarii crude cu animalele; i) incalcarii regulilor de aplicare a mijloacelor de protectie a plantelor, a pesticidelor, ingrasamintelor minerale, microelementelor si altor preparate ce pot cauza pagube regnului animal; j) pastrarii materialelor si deseurilor de productie fara respectarea masurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor; k) incalcarii regulilor de expediere si comert cu colectii de animale din fauna salbatica precum si cu obiecte separate ale regnului animal; l) construirii de obiective fara respectarea masurilor de protectie a regnului animal si a habitatului lor si fara efectuarea expertizei ecologice de stat a proiectelor acestor obiective sau fara respectarea cerintelor ei; m) neinformarii la timp a organelor controlului de stat despre starea si efectivul animalelor, despre schimbarile observate; n) neindeplinirii masurilor de protectie, precum si a indicatiilor organelor controlului de stat privind protectia regnului animal; o) nerepararii tuturor pagubelor cauzate si nealocarii de mijloace pentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor; p) practicarii fara autorizatie a genurilor de activitate legate de intretinerea, reproducerea, dobindirea si comercializarea animalelor (art. 40 LRA) Litigiile in domeniul protectiei si folosirii resurselor regnului animal, care nu pot fi rezolvate in conditiile unei concilieri amiabile intre partile interesate, sint supuse spre rezolvare instantelor judecatoresti conform legislatiei. (art. 43 LRA)

146

TEMA IX. REGIMUL JURIDIC DE PROTECTIE A AERULUI ATMOSFERIC. 1. Aerul atmosferic ca obiect de protectie. 2. Controlul de stat si evidenta in domeniul protectiei aerului atmosferic. 3. Masurile juridice de protectie a aerului atmosferic. 4. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei cu privire la protectia aerului atmosferic. 1. Aerul atmosferic ca obiect de protectie. Aer - amestec de azot si oxigen de necesitate vitala pentru organismele aerobe, care contine si mici cantitati de alte gaze (argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen), vapori de apa si diverse particule. (art.3 LA) Orice substanta in stare solida, lichida, gazoasa (de vapori) sau energie (radianta, electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibranta), prezenta in aer, care poate avea o actiune negativa asupra sanatatii oamenilor si/sau a mediului constituie poluant. Concentratia poluantilor din aerul atmosferic intr-un punct sau zona concreta, stabilita in baza unor masurari sistematice si analize comparative in raport cu anumite criterii (poluare de fond a aerului, CMA a poluantilor, risc pentru sanatatea oamenilor si/sau mediul inconjurator etc.) determina nivelul de poluare a aerului. In scopul estimarii nivelului de poluare a aerului se instituie un sistem de supraveghere sistematica a concentratiilor de poluanti din aerul atmosferic, de monitorizare a poluarii aerului.
Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma fumului din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si substante chimice, care poate deveni si mai toxic sub actiunea soarelui. Smogul care rezulta are un miros neplacut si un efect nociv asupra starii sanatatii oamenilor. Acum ceva timp, smogul invatuia Londra in timpul iernii, cind in fiecare casa ardeau focuri de carbune. In anii 50, Guvernul a emis hotariri pentru a impiedica oamenii ca, in anumite regiuni, sa arda altceva decit combustibili fara fum. O dovada a efectelor daunatoare a poluarii aerului este si cresterea numarului de cazuri de astm si de alte boli bronhiale. In lupta pentru aer curat, multe autoritati au instalat monitoare pentru verificarea calitatii aerului. Acestea masoara particulele suspendate si gazele, inclusiv dioxidul de sulf si monoxidul de carbon. Poluarea aerului are un efect devastator asupra mediului. Substantele chimice emanate in atmosfera sint transportate de vaporii de apa din curentii de aer, iar atunci cind acestia se ridica deasupra muntilor, vaporii de apa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia, provocind fenomenul de ploaie acida.

In vederea pastrarii puritatii si ameliorarii calitatii aerului atmosferic, prevenirii si reducerii efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi si de alta natura asupra atmosferei, cu consecinte nefaste pentru
147

populatie si/sau mediul inconjurator, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind protectia aerului atmosferic (LA) Nr.1422-XIII din 17.12.97 // in MO RM nr.44-46/312 din 21.05.1998 Competenta in domeniul protectiei aerului atmosferic: Guvernul efectueaza administrarea in domeniul protectiei aerului atmosferic prin intermediul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, al Ministerului Sanatatii, precum si al autoritatilor administratiei publice locale. (art.4 LA) Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale: a) elaboreaza si promoveaza politica ecologica in domeniu; b) elaboreaza programele ecologice si directiile prioritare privind protectia aerului atmosferic; c) stabileste modul de elaborare si aprobare a normativelor ELA de poluanti; d) elaboreaza sistemul national pentru evidenta de stat a actiunilor nocive asupra aerului atmosferic; e) efectueaza monitorizarea poluarii aerului; f) elaboreaza proiectele actelor normative referitoare la protectia aerului atmosferic; g) stabileste modul de exercitare si efectueaza controlul de stat asupra respectarii prevederilor actelor legislative, ale altor acte normative privind protectia aerului atmosferic; h) participa la solutionarea litigiilor privind protectia atmosferei; i) informeaza operativ Guvernul, autoritatile administratiei publice locale si populatia despre nivelul de poluare a aerului atmosferic, inclusiv in cazurile exceptionale. (art.5 LA) Ministerul Sanatatii: a) promoveaza politica de asigurare a calitatii aerului corespunzatoare securitatii sanatatii si bunastarii oamenilor; b) stabileste normativele CMA de poluanti si gradul de influenta fizica nociva a acestora asupra aerului atmosferic; c) estimeaza starea de sanatate a populatiei in raport cu nivelul de poluare a aerului si eventualele daune pentru sanatatea oamenilor; d) inainteaza pretentiile pentru repararea prejudiciilor cauzate sanatatii oamenilor; e) exercita controlul de stat asupra respectarii normativelor CMA de poluanti; f) examineaza documentele si ia decizii in cazurile de incalcare a legislatiei privind protectia aerului atmosferic referitoare la ocrotirea sanatatii; g) stabileste dimensiunile zonelor de protectie sanitara pentru obiectele cu surse de poluanti chimici si fizici ai atmosferei; h) stabileste ELA de microorganisme si substante biologice; i) participa la examinarea pretentiilor de reparare a prejudiciilor cauzate sanatatii oamenilor; j) solutioneaza alte probleme privind ocrotirea sanatatii. (art.6 LA)
148

Autoritatile administratiei publice locale: a) elaboreaza masurile de amenajare si de creare a spatiilor verzi in localitati; b) asigura planificarea si realizarea masurilor de prevenire a actiunilor nocive ale poluantilor asupra aerului atmosferic; c) asigura informarea sistematica si operativa a populatiei, a persoanelor fizice si juridice interesate asupra nivelului de poluare a aerului; d) solutioneaza alte probleme ce tin de protectia aerului atmosferic. (art.7 LA) Asociatiile obstesti si persoanele fizice pot: a) sa participe la realizarea masurilor de protectie a atmosferei, la elaborarea si examinarea proiectelor de programe ecologice, de scheme regionale complexe, de alte documente; b) sa solicite si sa primeasca informatia necesara privind starea aerului atmosferic. (art.8 LA)

2. Controlul de stat si evidenta in domeniul protectiei aerului atmosferic. Sint supuse evidentei de stat obiectivele cu influenta nociva asupra aerului atmosferic, tipurile si volumele noxelor emise de ele in aer, precum si parametrii calitativi si cantitativi ai efectelor nocive asupra acestuia. Evidenta de stat a influentelor nocive asupra aerului atmosferic se tine din contul statului, dupa un sistem unic elaborat de Inspectoratul Ecologic de Stat, informatia respectiva fiind transmisa ulterior Departamentului Statisticii. Informatiile privind influentele nocive asupra aerului atmosferic sint accesibile populatiei. (art.28 LA) Monitorizarea poluarii aerului se realizeaza de catre Serviciul "Hidrometeo". Selectarea, acumularea, pastrarea, cautarea si prelucrarea informatiei despre starea aerului atmosferic se efectueaza conform unui sistem unic elaborat si aprobat de Serviciul "Hidrometeo". Serviciul "Hidrometeo" asigura sistematic persoanele fizice si juridice cu informatii si prognoze asupra nivelului de poluare a atmosferei, generata de activitatile economice si conditiile meteorologice. In cazul in care, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, a emisiilor sporite de poluanti si a altor influente nocive asupra aerului atmosferic, in unele zone este periclitata sanatatea oamenilor, organele Serviciului "Hidrometeo" sint obligate sa informeze de indata Guvernul, organele respective ale controlului de stat, autoritatile administratiei publice locale, conducerea intreprinderilor interesate si populatia. (art.29 LA) Controlul de stat in domeniul protectiei aerului atmosferic, exercitat de catre Inspectoratul Ecologic de Stat si serviciul sanitaro-epidemiologic, se efectueaza pentru a asigura respectarea Legiiaerului, a normativelor ELA de poluanti, a gradului stabilit de influenta fizica nociva asupra atmosferei, a altor norme stabilite de legislatie.
149

Controlul departamental asupra protectiei aerului atmosferic, inclusiv asupra respectarii normativelor ELA de poluanti si a gradului de influenta fizica nociva asupra atmosferei, este exercitat de catre ministerele si departamentele de resort. 3. Masurile juridice de protectie a aerului atmosferic. Ansamblu de masuri si reglementari, prevazute de legislatie, de prevenire si combatere a poluarii aerului constituie norme de protectie a aerului. (art. 3 LA) Normativele calitatii aerului. In scopul evaluarii calitatii aerului, se stabilesc normativele CMA de poluanti si gradul de influenta fizica nociva a acestora asupra atmosferei si sanatatii oamenilor. CMA de poluanti - concentratie maxima admisibila a poluantilor din atmosfera, permisa de reglementarile in vigoare pentru anumite zone si intervale de timp, care nu are actiune negativa asupra mediului reprezinta. (art. 3 LA) Normativele CMA de poluanti, inclusiv de microorganisme patogene si substante biologic nocive, precum si concentratiile admisibile de radionuclizi in aerul atmosferic se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii si sint unice pe intreg teritoriul Republicii Moldova. In caz de necesitate, pentru o perioada concreta de timp, in unele raioane se stabilesc normativele CMA de poluanti si gradul de influenta fizica nociva asupra aerului atmosferic mai drastice in comparatie cu cele stabilite. Folosirea substantelor pentru care nu sint stabilite CMA de poluanti este interzisa. (art. 10 LA) ELA de poluanti - emisie limitat admisibila a poluantilor evacuati in aerul atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de emisie, in corespundere cu normativele calitatii aerului, prevazute pentru populatie, regnul animal si vegetal. (art. 3 LA) Normativele ELA de poluanti se stabilesc la un astfel de nivel incit substantele evacuate de toate sursele existente in zona respectiva, tinindu-se cont de perspectiva dezvoltarii ei, sa nu depaseasca CMA de poluanti. La stabilirea ELA de poluanti se iau in consideratie factorii de poluare a atmosferei, datele inventarierii emisiilor de noxe ale fiecarei surse de poluare, normativele in vigoare ale CMA de poluanti si nivelul poluarii de fond a aerului. In cazul in care procesele tehnologice nu permit reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera pina la nivelul necesar, se admite aplicarea de emisii coordonate provizoriu, elaborindu-se masuri concrete privind reducerea emisiilor in perioade de timp strict determinate. Normativele ELA de poluanti si gradul de influenta nociva asupra aerului atmosferic, metodele de determinare a acestora si tipurile surselor pentru care ele se elaboreaza se aproba si se pun in aplicare in modul stabilit de Inspectoratul Ecologic de Stat. (art. 11 LA)
150

Emisiile de poluanti in atmosfera de la sursele fixe de poluare se admit, in fiecare caz concret, in baza autorizatiei eliberate de Inspectoratul Ecologic de Stat, in care se stabilesc normativele ELA de poluanti, precum si alte conditii si reglementari care asigura protectia aerului atmosferic. (art. 12 LA) Reglementarea activitatii de protectie a aerului atmosferic. Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati de productie generatoare de emisii poluante in aerul atmosferic sint obligate: a) sa intreprinda actiuni de ordin economico-organizatoric, tehnic si de alta natura pentru a asigura indeplinirea conditiilor si reglementarilor autorizatiilor de emisie, sa respecte normele de protectie a aerului; b) sa ia masuri in scopul reducerii emisiilor de poluanti; c) sa asigure mentinerea in buna stare, functionarea eficienta si continua si controlul instalatiilor, utilajelor si aparatelor pentru purificarea emisiilor; d) sa tina evidenta permanenta a compozitiei, calitatii si cantitatii emisiilor de poluanti in atmosfera; e) sa detina pasaportul ecologic al intreprinderii; f) sa achite la timp in fondul ecologic taxele pentru emisiile de poluanti. (art. 13 LA) In cazul in care se incalca conditiile si reglementarile autorizatiilor de emisie a poluantilor sau apare pericolul pentru mediul inconjurator, Inspectoratul Ecologic de Stat limiteaza, suspenda sau interzice, printr-o decizie, emisiile de poluanti in atmosfera, inclusiv functionarea unor instalatii, sectii si intreprinderi industriale. In scopul protectiei aerului atmosferic, ministerele, departamentele, agentii economici, sint obligati sa elaboreze si sa realizeze masuri complexe de protectie a aerului atmosferic, care vizeaza: situatiile exceptionale, de depasire a normativelor ELA de poluanti, stabilite pentru intreprindere in autorizatia de emisie, ca urmare a poluarii exceptionale a aerului; cazurile sporirii concentratiei de poluanti in aerul atmosferic, provocata de conditii meteorologice nefavorabile; emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele si utilajele de transport, ce nu trebuie sa depaseasca normativele ELA; gradului de influenta fizica nociva asupra atmosferei: impactului daunator asupra atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor sonore, inclusiv al radiatiilor si zgomotelor; cerintele de protectie a aerului atmosferic la implementarea de descoperiri stiintifice, de inventii, de noi sisteme tehnologice, la importul utilajului; protectia aerului atmosferic la extragerea minereurilor, amplasarea si exploatarea tericoanelor, haldelor si gunoistilor; consumul de aer atmosferic pentru necesitatile de productie; impactului antropic asupra factorilor climaterici.

151

Conditiile de amplasare, proiectare, constructie, reconstructie, extindere si dare in exploatare a obiectivelor cu impact asupra aerului atmosferic. La amplasarea, proiectarea, constructia si darea in exploatare a intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective noi, la reconstruirea si extinderea celor in functiune cu perfectionarea proceselor tehnologice si a utilajului existent si implementarea unor tehnologii si utilaje moderne cu impact asupra atmosferei, este necesar sa se respecte normele privind impactul asupra aerului atmosferic. In aceste cazuri se cere sa se prevada captarea (purificarea), utilizarea si neutralizarea deseurilor si noxelor sau eliminarea definitiva a emisiilor de poluanti in atmosfera, respectarea altor reglementari privind protectia acesteia. Inspectoratul Ecologic de Stat examineaza materialele privind alegerea terenurilor pentru constructie, proiectele de constructie, reconstructie si extindere a intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective cu impact asupra aerului atmosferic si emite avizele respective. Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati de productie la obiectivele generatoare de poluanti sint obligate sa doteze sursele de poluare, indiferent de termenul darii lor in exploatare, cu instalatii, utilaje si aparate pentru purificarea emisiilor, iar laboratoarele respective - cu mijloace de control al compozitiei si concentratiei poluantilor emisi. In cazul imposibilitatii reducerii emisiilor de poluanti si a influentei nocive asupra aerului atmosferic de catre intreprinderi, instalatii si alte obiective pina la nivelul normativelor stabilite, acestea isi inceteaza activitatea sau, prin decizia Inspectoratului Ecologic de Stat adoptata in comun cu serviciul sanitaroepidemiologic, sint reprofilate. (art. 20 LA) Conform normelor si regulilor sanitaro-igienice si ecologice vizind protectia aerului atmosferic se efectueaza proiectarea, constructia, reconstructia, extinderea localitatilor. Documentele respective se examineaza de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. (art. 21 LA) Persoanelor fizice si juridice care elaboreaza si implementeaza tehnologii moderne nepoluante pentru atmosfera li se acorda facilitatile fiscale prevazute de legislatie. (art. 27 LA)

152

4. Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei cu privire la protectia aerului atmosferic. Pentru incalcarea prevederilor legislatiei privind protectia aerului atmosferic, persoanele fizice si juridice poarta raspundere administrativa sau penala in caz de: a) depasire a normativelor ELA de poluanti; b) depasire a normativelor influentei fizice nocive asupra aerului atmosferic; c) emisie a poluantilor in atmosfera fara autorizatia organului de stat abilitat; d) incalcare a regulilor de exploatare si neutilizare a utilajului, aparatajului, instalatiilor care servesc pentru purificarea si controlul emisiilor in atmosfera; e) dare in exploatare a intreprinderilor noi si a celor reconstruite, a instalatiilor si a altor obiective neconforme cu reglementarile privind protectia aerului atmosferic; f) producere si exploatare a mijloacelor de transport la care concentratia emisiei de poluanti depaseste normativele CMA de poluanti; g) implementare a descoperirilor stiintifice, inventiilor, propunerilor de rationalizare, de noi sisteme tehnologice, substante si materiale, precum si aplicare a utilajului tehnologic si a altor obiecte, substante si materiale de import neconforme cu reglementarile nationale privind protectia aerului atmosferic si neinzestrate cu certificate de calitate a productiei si cu mijloace tehnice de control al emisiilor de poluanti; h) neexecutare a indicatiilor autoritatilor abilitate cu controlul de stat in domeniul protectiei aerului atmosferic. (art. 32 LA) Nota: a se vedea Anexele nr. 1 si 2. Persoanele fizice si juridice care prin activitatea lor au contribuit la poluarea aerului atmosferic sint obligate sa repare prejudiciul cauzat in modul prevazut de legislatie. Repararea prejudiciului se face benevol sau in baza deciziei instantei judecatoresti.

153

TEMA X. REGIMUL JURIDIC AL ZONELOR NATURALE PROTEJATE. 1. Notiunea si componenta zonelor naturale protejate. 2. Regimul juridic al rezervatiilor naturale. 3. Regimul juridic al parcurilor nationale. 4. Regimul juridic al gradinilor botanice. 5. Regimul juridic al parcurilor dendrologice. 6. Regimul juridic al parcurilor zoologice. 7. Regimul juridic al monumentelor naturii. 8. Zona de protectie a obiectelor si a complexelor din fondul ariilor naturale protejate. 9. Raspundere juridica. Solutionarea litigiilor. 1. Notiunea si componenta zonelor (ariilor) naturale protejate. 1.1. Bazele juridice ale crearii si functionarii fondului ariilor naturale protejate de stat, principiile, mecanismul si modul lui de conservare, precum si atributiile autoritatilor publice centrale si locale, ale organizatiilor neguvernamentale si ale cetatenilor in acest domeniu sunt stabilite prin Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (LANP)Nr.1538-XIII din 25.02.98 // in MO RM nr.66-68/442 din 16.07.1998 1.2. Zona (arie) naturala protejata - spatiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative si rare, desemnat si reglementat in scopul conservarii si protectiei tuturor factorilor de mediu din limitele lui. (art. 2 LANP) Fond al ariilor protejate (FANP) - totalitate a ariilor naturale, a obiectelor si a complexelor naturale protejate de stat. (art. 2 LANP) FANP include obiectele si complexele naturale cu valoare primordiala incontestabila pentru conservarea biodiversitatii si habitatelor naturale, pentru studierea proceselor naturale, restabilirea echilibrului ecologic si pentru educatia ecologica a populatiei. Datele initiale despre acest fond sint utilizate la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului. (art. 3 LANP) FANP consta din urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale: delimitate in conformitate cu clasificarea Uniunii Internationale de Conservare a Naturii: a) rezervatie stiintifica; b) parc national; c) monument al naturii; d) rezervatie naturala; e) rezervatie peisagistica (de peisaj geografic);
154

f) rezervatie de resurse; g) arie cu management multifunctional; h) rezervatie a biosferei; care nu tin de clasificarea Uniunii Internationale de Conservare a Naturii: a) gradina botanica; b) gradina dendrologica; c) monument de arhitectura peisagera; d) gradina zoologica. Obiectele si complexele din FANP sint de importanta internationala, nationala si locala. Modul de atribuire a acestor grade de importanta este stabilit de LANP, de alte acte normative privind fondul ariilor protejate, precum si de conventiile internationale din domeniu: Conventia privind diversitatea biologica, Rio de Janeiro, 1992; Conventia privind viata salbatica si habitatele naturale din Europa, Berna, 1979; Conventia privind speciile migratoare de animale, Bonn, 1979; Conventia privind zonele umede de importanta internationala, Ramsar, 1971, etc. Prin crearea fondului de arii protejate se urmareste: a) reglementarea relatiilor din domeniul protectiei mediului, conservarea obiectelor si complexelor naturale pentru generatia actuala si generatiile viitoare; b) studierea profunda a proceselor naturale din biocenoze si restabilirea echilibrului ecologic in ariile naturale protejate; c) mentinerea fondului genetic in limitele capacitatilor biologice ale obiectelor si complexelor naturale; d) tragerea la raspundere a persoanelor fizice si juridice care au cauzat prejudicii ariilor naturale protejate; e) respectarea conventiilor si acordurilor internationale cu privire la ariile naturale protejate. Obiectele si complexele din fondul ariilor protejate sint proprietate publica, cu exceptia terenurilor private, luate sub protectia statului la initiativa titularilor, ele raminind in continuare proprietatea lor. Terenurile obiectelor si complexelor din fondul ariilor protejate sint destinate ocrotirii naturii, fac parte din proprietatea publica, nu pot fi privatizate si nici arendate, au un regim de protectie si gospodarire. (art. 7 LANP) Detinatorii de terenuri proprietate publica, autoritatile administratiei publice locale, sint obligati sa faca propuneri, la un interval de 3-5 ani, incepind cu anul 2000, in vederea luarii sub protectia statului a celor mai valoroase si mai reprezentative ecosisteme, biotopuri si monumente ale naturii de importanta nationala si locala.
155

Obiectele si complexele din fondul ariilor protejate se folosesc pentru: a) protectia celor mai reprezentative arii naturale; b) pastrarea genofondului; c) conservarea biodiversitatii; d) pastrarea aspectului natural al peisajului geografic; e) efectuarea de cercetari stiintifice; f) monitorizarea ariilor naturale protejate; g) educarea ecologica, culturala, estetica si recrearea cetatenilor. (art. 8 LANP) Toate proiectele si programele de refacere ecologica si de amenajare, de edificare administrativa si sociala, de constructie a retelelor de comunicatii si a altor obiective economice in ariile naturale protejate sint supuse, de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, expertizei ecologice de stat. Retragerea de terenuri din fondul ariilor protejate este strict interzisa, cu exceptia cazurilor cind acestea isi pierd valoarea in urma calamitatilor naturale sau catastrofelor si cind nu mai pot fi restabilite. In astfel de situatii, retragerea de terenuri din fondul ariilor protejate se face la propunerea Ministerului Ecologiei si a Academiei de Stiinte a Moldovei, in temeiul unui act al Parlamentului. (art. 11 LANP) 1.3. FANP este supus unui regim special de administrare. Regim de administrare a FANP - ansamblu unitar de masuri de protectie, ecologice si tehnico-organizatorice care reglementeaza activitatea, desfasurata in cadrul fondului, de conservare, optimizare si dezvoltare rationala durabila a retelei de arii naturale protejate. Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, rezervatiile biosferei, gradinile botanice, gradinile dendrologice si gradinile zoologice au statut de persoana juridica. (art. 19 LANP) Terenurile si bazinele acvatice din componenta rezervatiilor stiintifice, zonelor cu protectie integrala ale parcurilor nationale si rezervatiilor biosferei, gradinilor botanice si dendrologice se sustrag din circuitul economic si se transmit in folosinta pe termen nelimitat institutiilor corespunzatoare. In limitele parcurilor nationale si rezervatiilor biosferei se pot afla terenuri si bazine acvatice ale altor beneficiari sau proprietari. In acest caz, beneficiarii si proprietarii sint obligati sa respecte restrictiile cu privire la protectia mediului si interdictiile la genurile de activitate prevazute de prezenta lege. In cazul cind in componenta rezervatiei stiintifice, parcului national si a rezervatiei biosferei se includ terenuri private, titularilor funciari li se propun terenuri similare sau o compensatie baneasca. Ariile naturale protejate functioneaza in conformitate cu regulamentele-cadru. Obiectele naturale (arbori seculari, izvoare etc.) care se afla in aria naturala protejata si care au un alt regim special de protectie sint supuse si regimului de protectie al ariei naturale respective. (art. 20 LANP) In cazul in care rezervatia stiintifica, parcul national si rezervatia biosferei sint administrate de o alta autoritate a administratiei publice centrale decit Ministerul Ecologiei, ele prezinta acesteia dari de seama informative si detaliate,
156

precum si "Analele naturii" pe care le editeaza. Detinatorii de alte obiecte si complexe din fondul ariilor protejate prezinta anual informatii despre starea ariilor naturale respective si despre activitatea desfasurata in ele. (art. 21 LANP) 2. Regimul juridic al rezervatiilor naturale. In conformitate cu clasificarea Uniunii Internationale de Conservare a Naturii, distingem urmatoarele categorii de rezervatii: a) rezervatie stiintifica; b) rezervatie naturala; c) rezervatie peisagistica (de peisaj geografic); d) rezervatie de resurse; e) rezervatie a biosferei; Rezervatie stiintifica - spatiu biogeografic terestru si/sau acvatic de importanta nationala cu statut de institutie de cercetari stiintifice, destinat mentinerii intacte a obiectelor si complexelor naturale, conservarii biodiversitatii, elaborarii bazelor stiintifice de protectie a mediului. Rezervatia stiintifica are ca obiectiv prioritar protectia mediului, efectuarea de cercetari stiintifice, educarea si instruirea ecologica a populatiei. (art. 22 LANP) Ea are statut de institutie de cercetari stiintifice si se subordoneaza Ministerului Ecologiei. Rezervatia stiintifica are urmatoarele sarcini: a) conservarea biodiversitatii si mentinerea complexului sau natural in afara impactului antropic; b) conservarea statiunilor terestre si a habitatelor acvatice (biotopurilor terestre si acvatice); c) efectuarea de cercetari stiintifice; d) aplicarea realizarilor stiintei din domeniul ariilor naturale protejate si realizarea programelor ecologice; e) tinerea analelor naturii; f) efectuarea monitoringului ecologic; g) colaborarea in domeniul ariilor naturale protejate cu organisme si institutii de specialitate din tara si din strainatate; h) popularizarea cunostintelor privind protectia mediului; i) pregatirea cadrelor stiintifice si a specialistilor in domeniul ocrotirii naturii, in special in cel al ariilor naturale protejate. (art. 24 LANP) In rezervatia stiintifica, exceptie facind zonele cu protectie integrala, sint permise: a) lucrarile de regenerare si reconstructie ecologica; b) derularea masurilor de aparare contra incendiilor; c) efectuarea masurilor de profilaxie veterinara si sanitara; d) reglarea selectiva a numarului de animale pentru mentinerea echilibrului ecologic;
157

e) pasunatul si stringerea finului de catre salariatii rezervatiei; f) taierile de igiena, de ingrijire si de regenerare a padurilor; g) constructia de locuinte de serviciu pentru personalul stiintific al rezervatiei; h) alte activitati ce nu contravin sarcinilor rezervatiei, aprobate de consiliul ei stiintific si coordonate cu Ministerul Ecologiei. In rezervatia stiintifica sint interzise activitatile ce pot conduce la dereglarea evolutiei firesti a proceselor naturale, in special: a) lucrarile de instalare a retelelor de termoficare, liniilor de transport electric, lucrarile hidroameliorative si de alta natura, care conduc la deteriorarea echilibrului ecologic; b) explorarea si extragerea resurselor naturale, cu exceptia celor de importanta nationala (petrol, gaze naturale) cu conditia respectarii cerintelor speciale de protectie a mediului inconjurator stabilite de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator; c) administrarea de ingrasaminte minerale, ierbicide, pesticide si de alte substante chimice nocive; d) deplasarea vehiculelor pe caile terestre si acvatice altele decit cele de uz comun si parcarea lor in locuri neamenajate in astfel de scopuri; e) pasunatul, vinatul, pescuitul sau cositul neautorizat, precum si distrugerea cuiburilor, vizuinelor, ascunzisurilor, musuroaielor si altor salase de animale; f) colectarea speciilor de plante si animale in stare vie si prelucrata, precum si a unor parti ale acestora, cu exceptia colectarii lor in scopuri stiintifice si, dupa caz, muzeistice; g) recoltarea plantelor medicinale, florilor, fructelor, pomusoarelor, ciupercilor, stufului, papurei, vatamarea arborilor; h) taierile rase; i) introducerea unor noi specii de plante si animale; j) arderea pajistilor, a stufului si a papurei, aprinderea rugurilor, orice forma de odihna a populatiei; k) aflarea persoanelor straine, cu exceptia lucratorilor stiintifici din alte institutii si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale care au permis. (art. 25, 26 LANP) In rezervatia stiintifica se creeaza zona cu protectie integrala unde se efectueaza numai cercetari stiintifice. Aceasta zona cuprinde cel putin 20% din teritoriul rezervatiei. Ea poate fi situata pe unul sau pe citeva sectoare din aria rezervatiei, in dependenta de suprafata sa si de tipurile ecosistemelor. Amplasamentul si suprafata zonei cu protectie integrala se stabilesc de consiliul stiintific al rezervatiei si se aproba de autoritatea centrala pentru mediu si de Academia de Stiinte a Moldovei. (art. 27 LANP) Statul de functii al rezervatiei stiintifice se aproba de autoritatea centrala pentru mediu si de Academia de Stiinte a Moldovei. (art. 29 LANP) Rezervatiile stiintifice din RM: 1. Codru. Raionul Straseni. 2. Iagorlic. Raionul Dubasari.
158

3. Prutul de Jos. Raionul Vulcanesti. 4. Plaiul Fagului. Raionul Ungheni. 5. Padurea Domneasca. Raioanele Glodeni si Falesti. Rezervatie naturala - spatiu natural, valoros din punct de vedere stiintific, destinat pastrarii si restabilirii unui sau a mai multor componente ale naturii pentru mentinerea echilibrului ecologic. Rezervatia naturala are ca obiectiv asigurarea conditiilor optime de protejare si restabilire a speciilor, a comunitatilor vegetale si animale semnificative din punct de vedere national. (art. 40 LANP) In cadrul acesteia se efectueaza cercetari stiintifice. Rezervatie peisagistica (de peisaj geografic) - sistem natural omogen silvic, de stepa si lunca, de balta si mlastina, avind valoare stiintifica, ecologica, recreativa, estetica, instructiva si educationala, destinat mentinerii calitatilor sale naturale si efectuarii unor activitati economice reglementate. Rezervatia peisagistica (de peisaj geografic) are ca obiectiv conservarea peisajelor geografice de importanta nationala, utilizarea lor reglementata in scopuri economice, estetice, culturale si recreative. (art. 43 LANP) In cadrul acesteia se efectueaza cercetari stiintifice. Rezervatie de resurse - spatiu natural care cuprinde resurse deosebit de valoroase, de importanta nationala, protejate in scopul conservarii lor pentru generatiile viitoare. Rezervatia de resurse are ca obiectiv conservarea resurselor naturale pentru mentinerea lor in stare naturala in vederea valorificarii ulterioare. (art. 46 LANP) In cadrul acesteia se efectueaza cercetari stiintifice. Statutul de rezervatie de resurse are un caracter provizoriu, in functie de importanta ei ecologica si economica, evaluata de organizatiile si institutiile stiintifice de domeniu de comun acord cu Ministerul Ecologiei. Rezervatie a biosferei - spatiu geografic terestru si/sau acvatic cu elemente si formatiuni fizico-geografice, specii de plante si de animale de importanta nationala si internationala, cu statut de institutie de cercetari stiintifice, desemnat de UNESCO drept componenta a patrimoniului natural mondial. Rezervatia biosferei se fondeaza in conformitate cu Programul UNESCO "Omul si biosfera" si are ca obiectiv conservarea elementelor si formatiunilor fizico-geografice, speciilor de plante si de animale de importanta nationala si internationala, efectuarea de cercetari in sistemul monitoringului global. (art. 54 LANP) Teritoriul rezervatiei biosferei se divizeaza in urmatoarele zone functionale: zona nucleu, protectie integrala, destinata exclusiv conservarii biodiversitatii si crearii conditiilor naturale de dezvoltare a biocenozelor. In zona nucleu este interzisa orice activitate economica. Se permite doar efectuarea de cercetari stiintifice;
159

zona tampon, de administrare naturala, obiect de studiere si de aplicare a rezultatelor cercetarilor stiintifice pentru conservarea si dezvoltarea fondului genetic, restabilirea principalelor tipuri de paduri, balti, lunci, stepe etc.; zona de tranzitie, destinata diminuarii impactului antropic din teritoriile adiacente. Terenurile din zona de tranzitie pot ramine detinatorilor, care sint obligati sa respecte regimul stabilit in rezervatie. In aceasta zona se permit anumite activitati traditionale de folosinta a terenurilor, asociate cu agricultura, silvicultura, pasunatul si pescuitul. (art. 56 LANP) 3. Regimul juridic al parcurilor nationale. Parc national - spatiu natural reprezentativ cu diverse peisaje geografice, obiecte si complexe naturale, specii floristice si faunistice autohtone, destinat utilizarii in scop stiintific, recreativ, economic, cultural, instructiv, educativ etc. Parcul national are ca obiectiv pastrarea complexelor naturale de o deosebita importanta ecologica, estetica si istorica in vederea armonizarii peisajelor geografice si folosirii lor in scopuri stiintifice, culturale, instructive si educationale. (art. 30 LANP) Parcul national are urmatoarele sarcini: a) conservarea si protejarea peisajelor geografice, a obiectelor geomorfologice, a regnului vegetal si animal, a monumentelor istorice si culturale in scopuri stiintifice, cognitive, recreative si economice; b) crearea de conditii pentru turism si odihna; c) elaborarea si aplicarea metodelor stiintifice de conservare a obiectelor si complexelor naturale in conditiile folosirii lor in scopuri recreative; d) popularizarea cunostintelor privind protectia mediului, educarea si instruirea ecologica a populatiei. (art. 32 LANP) Teritoriul parcului national se divizeaza in urmatoarele zone functionale: zona A, de protectie integrala, care include terenuri destinate restabilirii complexelor naturale din parc si in care este interzisa orice activitate recreativa si economica. In aceasta zona se efectueaza numai cercetari stiintifice conform unui program aprobat de consiliul stiintific al parcului si coordonat cu autoritatea centrala pentru mediu; zona B, de recreatie, in care sint asigurate conditii pentru vizitarea locurilor pitoresti ale parcului si pentru un scurt agrement. Poate avea carari turistice, adaposturi pentru timp nefavorabil, locuri pentru ruguri, rezerve de combustibil, puncte de observatie, obiecte sanitare, indicatoare, panouri de avertisment, scheme ale amplasamentului obiectelor naturale, cultural-istorice si de deservire sociala. In aceasta zona se efectueaza, dupa caz, lucrari silvice pentru pastrarea si restabilirea peisajelor geografice; zona C, de recreatie, destinata unui agrement de lunga durata. In aceasta zona se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informationale, unitati de alimentatie publica, comerciale si de asistenta socio-culturala;
160

zona D, economica, unde deruleaza activitati economice care nu contravin regimului parcului national, si anume: cultivarea plantelor agricole traditionale pentru zona data, folosindu-se metode biologice de combatere a daunatorilor, aplicindu-se ingrasaminte si chimicale in stricta conformitate cu normele tehnologice si cu regulile de securitate sanitara; functionarea diferitelor unitati in baza utilizarii tehnologiilor nepoluante, respectindu-se regulile de protectie a mediului. In parcul national se instituie consiliu stiintific, care examineaza si reglementeaza orice activitate din cadrul lui. In RM parcurile nationale sunt in curs de organizare. 4. Regimul juridic al gradinilor botanice. Gradina botanica are ca obiectiv conservarea genofondului de plante din zonele geobotanice din tara si a unor plante din alte zone geobotanice. (art. 59 LANP) Gradina botanica are statut de institutie de cercetari stiintifice, se afla in subordinea Academiei de Stiinte a Moldovei ori a Academiei de Stiinte a Moldovei si/sau a autoritatii administratiei publice locale. Gradina botanica are urmatoarele sarcini principale: a) conservarea in conditii artificiale a colectiilor de plante (indeosebi a speciilor rare sau periclitate) si a altor obiecte botanice de importanta stiintifica, didactica, economica si culturala; b) efectuarea de cercetari stiintifice; c) organizarea de expeditii si participarea la expeditiile organizate de alte institutii in scopul studierii resurselor vegetale si completarii genofondului; d) crearea de fonduri semincere, schimbul de seminte si de plante vii cu diferite institutii; e) cultivarea si selectarea speciilor valoroase de plante din flora spontana si valorificarea lor economica; f) elaborarea bazelor stiintifice ale arhitecturii peisagere; g) elaborarea bazelor stiintifice si metodologice ale protectiei contra bolilor si vatamatorilor introducentilor; h) organizarea de conferinte si simpozioane stiintifice; i) editarea de lucrari stiintifice, de literatura de popularizare a stiintei, de registre de seminte si de alte lucrari legate de activitatea stiintifica a gradinii botanice. (art. 61 LANP) Teritoriul gradinii botanice se divizeaza in urmatoarele zone functionale: - expozitionala, in care accesul publicului este permis in modul stabilit de administratia gradinii botanice; - stiintifica (colectii, loturi experimentale, pepiniere), in care au acces numai salariatii gradinii botanice si specialistii altor institutii autorizati de administratia acesteia;
161

- interzisa (sectoare-etalon de vegetatie spontana), in care accesul este interzis, cu exceptia celui al cercetatorilor stiintifici; - administrativa. In gradina botanica se instituie consiliu stiintific, a carui competenta si al carui regulament sint aprobate de Academia de Stiinte a Moldovei. 5. Regimul juridic al parcurilor dendrologice. Parcul (gradina) dendrologic are ca obiectiv conservarea unui anumit genofond de specii de arbori, arbusti si de alte plante cu flori ce prezinta interes stiintific aplicativ. (art. 66 LANP) El are statut de institutie stiintifica aplicativa si se afla in subordinea autoritatii administratiei publice locale. Sarcinile de baza ale parcului dendrologic sint similare celor stabilite pentru gradinile botanice. In parcul dendrologic se instituie consiliu stiintific, a carui competenta si al carui regulament sint aprobate de Ministerul Ecologiei si de Academia de Stiinte a Moldovei. Paza parcului dendrologic este pusa in seama unui personal specializat. 6. Regimul juridic al parcurilor zoologice. Parcul (gradina) zoologic are ca obiectiv conservarea si studierea faunei salbatice in conditii de captivitate in scopuri cognitive, educationale si de cercetare stiintifica. (art. 76 LANP) Parcul zoologic are urmatoarele sarcini principale: a) conservarea in conditii artificiale a animalelor salbatice, inclusiv a speciilor rare sau periclitate, exotice si locale, care au o deosebita valoare stiintifica, cognitiva si culturala; b) efectuarea de cercetari stiintifice; c) educarea ecologica si informarea publicului in domeniul faunei, zootehniei, reprezentarea diversitatii faunistice, cresterea animalelor salbatice etc. Parcul zoologic, pentru a-si asigura activitatea, poate dispune de ateliere, pepiniere si de magazine zoologice si poate practica diverse alte activitati prevazute de statutul lui. Teritoriul parcului zoologic se divizeaza in urmatoarele zone functionale: - expozitionala, in care accesul publicului este permis in modul stabilit de administratia parcului zoologic; - de uz public; - economica; - stiintifica; - administrativa. Gradina zoologica se afla in subordinea autoritatii administratiei publice locale.
162

Paza parcului zoologic este asigurata de formatiunile Ministerului Afacerilor Interne prin contract si/ori de corpul special de paza al parcului zoologic. 7. Regimul juridic al monumentelor naturii. Monument al naturii - obiect unic al naturii avind o deosebita valoare ecologica, stiintifica, culturala, istorica si estetica. Monumentele naturii se clasifica in: a) geologice si paleontologice: pesteri, grote, denudatii, stinci, ripe, recife, falii, cariere, pilnii carstice, alte obiecte unice sau reprezentative din punct de vedere geologic, descoperiri paleontologice; b) hidrologice: lacuri, alte bazine acvatice, izvoare, riuri, albii vechi si alte obiecte unice sau reprezentative din punct de vedere hidrologic; c) zoologice: arii luate sub protectie in scopul conservarii habitatelor unice sau tipice ale speciilor de animale rare, precum si a unor specii de animale rare sau periclitate; d) botanice: teritorii luate sub protectie in scopul conservarii habitatelor unice sau tipice ale speciilor de plante endemice, relicte, comunitati ale lor, precum si a unor specii de plante rare sau periclitate, a arborilor seculari; e) mixte: spatii in care se intilnesc elementele enumerate la lit.a)-d); f) specii de plante si animale rare. (art. 37 LANP) Monumentele naturii se afla in gestiunea autoritatilor administratiei publice centrale sau locale. Detinatorul terenului declarat monument al naturii este obligat : a) sa asigure respectarea regimului de protectie al monumentului naturii ; b) sa instaleze la hotarele monumentului naturii borne, panouri de avertisment, indicatoare, itinerare turistice pedestre si sa asigure integritatea lor ; c) sa ingradeasca zonele de protectie ale arborilor seculari si ale monumentelor hidrologice ; d) sa amelioreze conditiile de trai ale animalelor, aplicind metode biotehnice adecvate. (art. 38 LANP) In perimetrul monumentului naturii se efectueaza cercetari stiintifice. 8. Zona de protectie a obiectelor si a complexelor din fondul ariilor naturale protejate. Pentru reducerea impactului antropic asupra obiectelor si complexelor din fondul ariilor protejate, pe teritoriul adiacent lor se stabileste zona de protectie. Latimea zonei de protectie a categoriilor de obiecte si complexe din fondul ariilor protejate se stabileste astfel: a) pentru rezervatia stiintifica, parcul national, rezervatia biosferei - 1000-1500 m; b) pentru monumentul naturii:
163

- geologic si paleontologic, hidrologic, zoologic, botanic si mixt - 500-1000 m; - arbore secular si specie de plante rara - 30-50 m; c) pentru rezervatia naturala, rezervatia peisagistica (peisaj geografic), rezervatia de resurse, aria cu management multifunctional - 700-1000 m; d) pentru gradina botanica, dendrologica, monumentul de arhitectura peisagera si gradina zoologica - 100-150 m. Zona de protectie a ariilor naturale protejate se stabileste in functie de configuratia hotarelor naturale ale localitatilor, terenurilor agricole, drumurilor etc. (art. 83 LANP) Terenurile din zona de protectie ramin la dispozitia detinatorilor. Hotarele ei se marcheaza in natura cu borne de reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale si de reprezentantii Inspectoratului Ecologic de Stat. In zona de protectie se admite: a) desfasurarea de activitati economice traditionale ce nu conduc la schimbari esentiale in evolutia proceselor naturale; b) crearea de conditii optime de trai pentru animalele salbatice; c) taierile de igiena, de ingrijire si de regenerare a padurilor; d) organizarea unor zone de recreatie reglementata. (art. 85 LANP) In zona de protectie sint interzise: a) efectuarea fara autorizatie a vinatului, pescuitului si capturarii de animale; b) taierile rase; c) construirea de obiecte si depozite pentru pastrarea de chimicale si ingrasaminte minerale, alte obiecte auxiliare; d) stationarea vehiculelor in alte locuri decit cele indicate special; e) aplicarea pesticidelor; f) amplasarea fermelor si complexelor zootehnice; g) constructia si amplasarea statiilor de alimentare cu petrol, obiectelor pentru prepararea solutiilor chimice si pentru depozitarea produselor petroliere, salilor de cazane, acumulatoarelor de ape reziduale, punctelor de deservire tehnica, spalatoriilor, obiectelor agricole si industriale, care pot avea un impact ecologic distructiv; h) constructia colectoarelor de canalizare si a instalatiilor de epurare a apelor reziduale. (art. 86 LANP) 9. Raspundere juridica. Solutionarea litigiilor. Incalcarea LANP atrage raspundere civila, administrativa sau penala. Se considera contraventii, daca nu constituie, potrivit legii, infractiuni, urmatoarele fapte: a) folosirea ariilor naturale protejate in alte scopuri decit in cele prevazute de LANP; b) organizarea fara expertiza ecologica a activitatii economice in ariile naturale protejate, precum si in zonele lor de protectie; c) deteriorarea sau distrugerea ariilor naturale protejate;
164

d) nelichidarea urmarilor ecologice ale avariilor, catastrofelor si ale altor fenomene distructive; e) introducerea de plante si animale straine zonei respective, care polueaza fondul genetic autohton; f) incalcarea regulilor de export al plantelor si animalelor luate sub protectia statului; g) executarea neautorizata a oricarei lucrari de amenajare si constructie; h) deversarea deseurilor industriale si menajere in ape sau pe terenuri, depozitarea lor in ariile naturale protejate si in zonele lor de protectie; i) folosirea peste normele admise a chimicalelor in zonele de protectie; j) recoltarea neautorizata a fructelor si pomusoarelor de padure, a ciupercilor, plantelor medicinale, semintelor si a organismelor acvatice; k) stramutarea nesanctionata a hotarelor ariilor naturale protejate; l) deteriorarea, stergerea sau ridicarea bornelor de hotar, geodezice sau topografice, a panourilor de avertizare sau a indicatoarelor; m) intrarea persoanelor neautorizate, cu sau fara autovehicule, in zonele cu protectie integrala; n) camparea in zonele interzise; o) pasunatul in zonele interzise; p) organizarea si desfasurarea neautorizata de activitati economice, de turism si agrement; r) fotografierea sau filmarea in scopuri comerciale fara achitarea de taxe. Reparatia prejudiciilor cauzate obiectelor si complexelor din fondul ariilor protejate se efectueaza benevol sau prin hotarire judecatoreasca. In caz de dezacord cu decizia reprezentantului autoritatii pentru mediu, persoana fizica sau juridica este in drept sa o atace in ordinea contenciosului administrativ. Detinatorii de terenuri din fondul ariilor protejate nu poarta raspundere pentru pagubele pricinuite agentilor economici de animalele salbatice. (art. 99-101 LANP)

165

Anexa Nr.1.

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA Codul penal al Republicii Moldova Nr.985-XV din 18.04.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.128-129/1012 din 13.09.2002 *** PARTEA SPECIALA Capitolul IX INFRACTIUNI ECOLOGICE Articolul 223. Incalcarea cerintelor securitatii ecologice. Incalcarea cerintelor securitatii ecologice la proiectarea, amplasarea, constructia sau punerea in exploatare, precum si la exploatarea constructiilor industriale, agricole, stiintifice sau a altor obiective de catre persoanele responsabile de respectarea lor, daca aceasta a provocat: a) marirea esentiala a nivelului radiatiei; b) daune sanatatii populatiei; c) pieirea in masa a animalelor; d) alte urmari grave, se pedepseste cu amenda in marime de la 300 la 600 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, in ambele cazuri cu (sau fara) privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de pina la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii. Articolul 224. Incalcarea regulilor de circulatie a substantelor, materialelor si deseurilor radioactive, bacteriologice sau toxice. (1) Activitatile ilegale sau incalcarea regulilor stabilite ce tin de fabricarea, importul, exportul, ingroparea, pastrarea, transportarea sau utilizarea substantelor, materialelor si deseurilor radioactive, bacteriologice sau toxice, precum si a pesticidelor, erbicidelor sau a altor substante chimice, daca aceasta creeaza pericolul cauzarii de daune esentiale sanatatii populatiei sau mediului, se pedepsesc cu amenda in marime de la 200 la 600 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina la 3 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. (2) Aceleasi actiuni:
166

a) savirsite repetat; b) savirsite in zona situatiei ecologice exceptionale sau in zona unei calamitati naturale; c) soldate cu impurificarea, otravirea sau infectarea mediului; d) soldate cu pieirea in masa a animalelor se pedepsesc cu amenda in marime de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 3000 la 5000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii. (3) Actiunile prevazute la alin.(1) sau (2), care au provocat din imprudenta: a) imbolnavirea in masa a oamenilor; b) decesul persoanei, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 5000 la 10000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii. (4) Actiunile prevazute la alin.(1), (2) sau (3), soldate cu decesul a doua sau mai multor persoane, se pedepsesc cu inchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 5000 la 10000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii. Articolul 225. Tainuirea de date sau prezentarea intentionata de date neautentice despre poluarea mediului. (1) Tainuirea datelor sau prezentarea intentionata de catre o persoana cu functie de raspundere ori de catre o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala, precum si de catre o persoana juridica, a datelor neautentice despre avariile cu poluare excesiva a mediului, cu poluare radioactiva, chimica, bacteriologica sau cu alte urmari periculoase pentru viata sau sanatatea populatiei, precum si despre starea sanatatii populatiei afectate de poluarea mediului, daca aceasta a provocat din imprudenta: a) imbolnavirea in masa a oamenilor; b) pieirea in masa a animalelor; c) decesul persoanei; d) alte urmari grave, se pedepseste cu amenda in marime de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 3 la 7 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. (2) Aceleasi actiuni soldate cu decesul a doua sau mai multor persoane se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 3000 la 6000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii.
167

Articolul 226. Neindeplinirea obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarilor ecologice. (1) Eschivarea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre o persoana cu functie de raspundere ori de catre o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala, precum si de catre o persoana juridica a obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarilor ecologice, daca aceasta a provocat din imprudenta: a) imbolnavirea in masa a oamenilor; b) pieirea in masa a animalelor; c) decesul persoanei; d) alte urmari grave, se pedepseste cu amenda in marime de la 200 la 500 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. (2) Aceleasi actiuni soldate cu decesul a doua sau mai multor persoane se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 7 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 3000 la 6000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii. Articolul 227. Poluarea solului. (1) Impurificarea, otravirea, infectarea sau alta poluare a solului cu produse nocive ale activitatii economice ori de alta natura ca urmare a incalcarii regulilor de manipulare cu substante nocive, ingrasaminte minerale, stimulenti de crestere a plantelor si cu alte substante chimice sau biologice in timpul transportarii, utilizarii sau pastrarii lor, daca aceasta a cauzat daune: a) sanatatii populatiei; b) mediului; c) productiei agricole, se pedepseste cu amenda in marime de la 200 la 500 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina la 2 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. (2) Aceleasi actiuni: a) savirsite in zona situatiei ecologice exceptionale sau in zona unei calamitati naturale; b) urmate de decesul persoanei din imprudenta se pedepsesc cu amenda in marime de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 3000 la 6000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii.
168

Articolul 228. Incalcarea cerintelor de protectie a subsolului. Incalcarea cerintelor de protectie a zacamintelor minerale sau a altor resurse ale subsolului, constructia neautorizata sau amplasarea deseurilor toxice pe terenurile cu zacaminte minerale, precum si deversarea nesanctionata a substantelor nocive in subsol, daca aceasta a provocat: a) prabusiri sau alunecari de proportii ale terenului; b) poluarea apelor subterane, creind pericol pentru sanatatea populatiei; c) decesul persoanei din imprudenta; d) alte urmari grave, se pedepsesc cu amenda in marime de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. Articolul 229. Poluarea apei. Infectarea sau alta impurificare a apelor de suprafata ori subterane cu ape uzate sau cu alte deseuri ale intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor industriale, agricole, comunale si de alta natura, daca aceasta a cauzat daune in proportii considerabile regnului animal sau vegetal, resurselor piscicole, silviculturii, agriculturii sau sanatatii populatiei ori a provocat decesul persoanei, se pedepseste cu amenda in marime de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. Articolul 230. Poluarea aerului. Poluarea aerului cu depasirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei in atmosfera a poluantilor sau a incalcarii regulilor de exploatare, sau a neutilizarii utilajului, aparatajului, instalatiilor de purificare si control al emisiilor in atmosfera, daca aceasta a cauzat daune in proportii considerabile mediului, regnului animal sau vegetal, sanatatii populatiei ori a provocat decesul persoanei, se pedepseste cu amenda in marime de la 300 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. Articolul 231. Taierea ilegala a vegetatiei forestiere. Taierea ilegala a arborilor si arbustilor din fondul silvic sau din fondul ariilor naturale protejate de stat, savirsita: a) de persoane responsabile de protectia si paza vegetatiei forestiere; b) in proportii mari, se pedepseste cu amenda in marime de la 500 la 1.000 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, sau cu inchisoare de la 4 la 7 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in
169

marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. Articolul 232. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere. (1) Distrugerea sau deteriorarea in proportii mari a masivelor forestiere in urma folosirii imprudente a focului sau a unor surse de pericol sporit, se pedepseste cu amenda in marime de la 200 la 600 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 120 la 240 de ore, sau cu inchisoare de pina la 3 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. (2) Distrugerea sau deteriorarea intentionata in proportii mari a masivelor forestiere prin incendiere, se pedepseste cu amenda de la 300 la 1.000 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, sau cu inchisoare de la 3 la 7 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 3000 la 6000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate sau cu lichidarea intreprinderii. Articolul 233. Vinatul ilegal. Vinatul fara autorizatia corespunzatoare fie in perioada interzisa, fie in locurile interzise, fie cu unelte si metode nepermise (braconajul), fie cu folosirea situatiei de serviciu, daca acesta a cauzat daune in proportii mari, se pedepseste cu amenda in marime de la 200 la 500 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, sau cu inchisoare de pina la 3 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. Articolul 234. Indeletnicirea ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari ale apelor. Indeletnicirea ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari ale apelor, cu utilizarea substantelor explozive si otravitoare sau a altor mijloace de nimicire in masa a faunei, daca aceasta a cauzat daune in proportii mari, se pedepseste cu amenda in marime de la 200 la 700 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, sau cu inchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate. Articolul 235. Incalcarea regimului de administrare si protectie a fondului ariilor naturale protejate de stat. Incalcarea regimului de administrare si protectie a fondului ariilor naturale protejate de stat, daca aceasta creeaza pericolul cauzarii de daune in proportii mari sau a cauzat daune in proportii mari,
170

se pedepseste cu amenda in marime de la 500 la 1.000 unitati conventionale sau cu inchisoare de la 3 la 7 ani, in ambele cazuri cu (sau fara) privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 1000 la 3000 unitati conventionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate.

171

Anexa Nr.2.

CODUL cu privire la contraventiile administrative din 29.03.1985 Vestile R.S.S.M., 1985, nr.3, art.47 *** II. PARTEA SPECIALA CAPITOLUL 7 CONTRAVENTIILE ADMINISTRATIVE DIN DOMENIUL OCROTIRII MEDIULUI NATURAL INCONJURATOR, A MONUMENTELOR DE ISTORIE SI CULTURA. Articolul 52. Incalcarea legislatiei funciare. Ocuparea neligitima a terenurilor atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Constructia nelegitima atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Poluarea terenurilor destinate agriculturii si a altor terenuri atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Poluarea terenurilor cu substante chimice si radioactive, cu deseuri industriale, cu ape de scurgere impurificate cu organizme bacteriologice si parazitare si cu alte organizme daunatoare atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Nimicirea stratului fertil al solului, decopertarea neselectiva precum si folosirea lui nu dupa destinatie atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douasprezece salarii minime. Neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului, a altor procese ce inrautatesc starea solului,precum si neindiplinirea masurilor obligatorii pentru imbunatatirea calitatii lui atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime.
172

Incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar ocupate, neintoarcerea lor in starea de destinatie speciala atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la zece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Amplasarea, constructia si darea in exploatare a obiectivelor ce provoaca efecte de poluare a solului atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincisprezece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci si cinci de salarii minime. Abaterea samovolnica de la proiectele de organizare a teritoriului, de ameliorare si de alta natura, precum si folosirea terenurilor, netinindu-se seama de scopurile pentru care au fost repartizate atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la zece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Falsificarea informatiei despre starea si folosirea terenurilor atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Incalcarea termenelor de examinare a cererilor cetatenilor privind atribuirea terenurilor si tainuirea informatiei despre fondul funciar disponibil atrag dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la zece salarii minime. Distrugerea bornelor de hotar atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la doua la cinci salarii minime. Articolul 53. Incalcarea regulilor de evidenta, pastrare si aplicare a substantelor radioactive, biologice, chimice si a altor substante. Incalcarea regulilor de evidenta, pastrare si aplicare a substantelor radioactive, preparatelor biologice si chimice, ingrasamintelor minerale si organice, substantelor meliorative, pesticidelor, stimulentilor de crestere a plantelor, amestecurilor de preparate si a altor substante toxice atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetateilor in marime de pina la cincisprezece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci si cinci de salarii minime cu confiscarea substantelor radioactive si a substantelor toxice. Incalcarea normativelor, regulilor si standardelor, ce stabilesc ordinea si limitele aplicarii substantelor indicate in alineatul intii al prezentului articol atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la douazeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la treizeci de salarii minime. Aplicarea mijloacelor chimice si a altor mijloace de protectie a plantelor prin intermeduil aviatiei, precum si introducerea lor in sol adapostit, in zonele sanitare
173

si de protectie a apelor in perioada de toamna-iarna (cu exceptia luptei cu rozatoarele), atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la douazeci de salarii minime,iar persoanelor cu functii de raspundere - pina la treizeci de salarii minime. Incalcarea regulilor de aplicare a substantelor indicate in alineatul intii al prezentului articol, ce a dus la imbolnavirea si intoxicarea oamenilor, animalelor, insectelor folositoare, distrugerea completa sau partiala a semanaturilor, plantatiilor si a altei vegetatii atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la douazeci si cinci de salarii minime, iar persoanelor cu functii de raspundere - pina la saptezeci si cinci de salarii minime. Articolul 53/1. Importul si comercializarea pesticidelor si preparatelor biologice de protectie a plantelor fara autorizatia respectiva. Importul si comercializarea pesticidelor si preparatelor biologice de protectie a plantelor fara autorizatia respectiva atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la trei sute de salarii minime cu confiscarea produselor necomercializate. Articolul 53/2. Producerea, importul, comercializarea si utilizarea mijloacelor de protectie a plantelor, nesupuse testarii si certificarii de stat. Producerea, importul, comercializarea si utilizarea mijloacelor de protectie a plantelor, care nu au fost supuse, in modul stabilit, testarii si certificarii de stat, precum si a celor cu termene de valabilitate expirate, atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la trei sute de salarii minime cu confiscarea produselor respective. Articolul 53/3. Incalcarea regulilor de evidenta, pastrare, transportare si utilizare a pesticidelor si preparatelor biologice de protectie a plantelor. Incalcarea regulilor de evidenta, pastrare, transportare si utilizare a pesticidelor si preparatelor biologice de protectie a plantelor atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la treizeci si cinci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la doua sute de salarii minime. Articolul 53/4. Neindeplinirea sau indeplinirea neadecvata a prescriptiilor organelor controlului de stat in domeniul protectiei plantelor. Neindeplinirea sau indeplinirea neadecvata a prescriptiilor organelor controlului de stat in domeniul protectiei plantelor atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la trei sute de salarii minime.
174

Articolul 57. Incalcarea legislatiei privind subsolul. Folosirea neautorizata a subsolului atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de patruzeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de trei sute de salarii minime. Studierea si cercetarea subsolului fara proiecte speciale, precum si studierea incompleta si nerationala a subsolului atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la cincisprezece salarii minime. Prezentarea informatiei neveridice privind cantitatea si calitatea materiei prime extrase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de trei sute de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de doua mii de salarii minime. Nerespectarea principalelor cerinte privind proiectarea, construirea si darea in exploatare a intreprinderilor, obiectivelor si constructiilor in procesul folosirii subsolului atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la treizeci si cinci de salarii minime. Incalcarea regulilor si normelor de desfasurare in conditii de securitate a lucrarilor legate de folosirea subsolului, precum si a cerintelor privind protectia subsolului si a mediului inconjurator atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincisprezece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de pina la douazeci de salarii minime. Neasigurarea integritatii obiectivelor si constructiilor, precum si a teritoriilor si obiectivelor mediului inconjurator ocrotite in mod deosebit in timpul studierii si folosirii subsolului atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la cincisprezece salarii minime. Incalcarea modului de evidenta si tinere a balantei miscarii rezervelor de substante utile si deseurilor productiei extractive, a cerintelor privind tinerea cadastrelor de stat si balantelor rezervelor de substante utile atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la cincisprezece salarii minime. Neachitarea platilor pentru folosirea subsolului atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - trei sute de salarii minime. Neindeplinirea masurilor privind aducerea terenurilor afectate in timpul folosirii subsolului intr-o stare ce nu prezinta pericol care ar asigura folosirea lor ulterioara atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de trei sute de salarii minime.
175

Neindeplinirea cerintelor privind aducerea intreprinderilor extractive de substante utile in curs de lichidare sau conservare, a galeriilor subterane si sondelor de foraj intr-o stare care ar asigura securitatea populatiei, precum si a cerintelor vizind integritatea zacamintelor, galeriilor subterane si sondelor de foraj pentru intreaga perioada de conservare atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la sapte salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de pina la douazeci si cinci de salarii minime. Incalcarea regulilor de ingropare (depozitare) in subsol a substantelor si deseurilor nocive, de evacuare a apelor reziduale atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincisprezece salari minime si persoanelor cu functii de raspundere - de pina la treizeci si cinci de salarii minime. Incalcarea regulilor de ridicare a constructiilor pe suprafetele cu zacaminte de substante utile si pe teritoriile deasupra obiectivelor si constructiilor miniere, precum si de asupra locurilor de ingropare (depozitare) in subsol a substantelor si deseurilor nocive atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincisprezece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de pina la douazeci de salarii minime. Comercializarea si circulatia substantelor minerale utile solide fara acte legale de provenienta (acte de livrare conform documentatiei de evidenta contabila) atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de trei sute de salarii minime. Articolul 58. Neindeplinirea obligatiei de a face publice informatiile veridice despre calitatea apei potabile. Neindeplinirea obligatiei de a face publice informatiile veridice despre calitatea apei potabile atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Aceeasi contraventie care a cauzat imbolnavirea cetatenilor atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la treizeci la cincizeci de salarii minime. Articolul 59. Nerespectarea prevederilor actelor normative vizind protectia apelor. Nerespectarea prevederilor actelor normative vizind protectia apelor, care s-a soldat cu poluarea bazinelor hidrografice, a lacurilor, iazurilor si a apelor subterane, inclusiv a surselor de alimentare cu apa potabila, cu poluarea, eroziunea si salinizarea solurilor, cu alunecari de teren sau cu inundarea constructiilor, atrage dupa sine aplicarea fata de cetateni a unei amenzi in marime de la zece la douazeci si cinci de salarii minime, iar fata de persoanele cu functii de raspundere - in marime de la douazeci si cinci la cincizeci de salarii minime.
176

Punerea in functiune a intreprinderilor, obiectivelor comunale si a altor obiective fara constructiile si instalatiile care sa previna poluarea apelor si alte influente daunatoare atrage dupa sine aplicarea fata de persoanele cu functii de raspundere a unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Articolul 60. Neindeplinirea obligatiilor de inregistrare in documentele de bord a operatiilor cu substante si amestecuri daunatoare. Neindeplinirea de catre capitan sau de catre alte persoane din personalul de comanda a unei nave sau al unui alt mijloc de navigatie a obligatiilor, prevazute de legislatia in vigoare, privind inregistrarea in documentele de bord a operatiilor cu substante daunatoare pentru sanatatea oamenilor sau pentru resursele vii ale marii, ori amestecuri, ce contin astfel de substante peste normele stabilite, introducerea in documentele de bord de catre persoanele susaratate, a unor mentiuni false referitoare la aceste operatii sau refuzul nelegitim de a prezenta asemenea documente persoanelor respective cu functii de raspundere, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de pina la zece salarii minime. Articolul 61. Incalcarea prevederilor actelor normative vizind domeniul de folosire a apei. Incalcarea limitelor stabilite de captare si de folosire a apei, folosirea apei in scopuri neautorizate (nesanctionate), nerespectarea regulilor evidentei primare si de stat a folosirii apei atrag dupa sine aplicarea fata de cetateni a unei amenzi in marime de cinci salarii minime, iar fata de persoanele cu functii de raspundere - in marime de la zece la douazeci si cinci de salarii minime. Articolul 62. Deteriorarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice, de gospodarire si de protectie a apelor. Deteriorarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice, de gospodarire si de protectie a apelor, inclusiv a retelelor si instalatiilor sistemelor de alimentare cu apa potabila atrage dupa sine aplicarea fata de cetateni a unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime, iar fata de persoanele cu functii de raspundere - in marime de la douazeci si cinci la cincizeci de salarii minime. Articolul 62/1. Nerespectarea regulilor si instructiunilor ce se refera la exploatarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice, de gospodarire si de protectie a apelor. Nerespectarea regulilor si instructiunilor ce se refera la exploatarea constructiilor si instalatiilor hidrotehnice, de gospodarire si de protectie a apelor atrage dupa sine aplicarea fata de cetateni a unei amenzi in marime de zece salarii minime, iar fata de persoanele cu functii de raspundere - in marime de la douazeci la treizeci de salarii minime.
177

Articolul 63. Folosirea ilegala a paminturilor din fondul forestier al statului. Folosirea lotului de pamint din fondul forestier al statului pentru defrisare, construirea de cladiri, prelucrarea lemnului, organizarea de depozite s.a.m.d. fara autorizatia corespunzatoare pentru folosirea acestor loturi atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la trei salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Ridicarea stratului fertil superior al solului de pe paminturile impadurite si neimpadurite, pentru folosirea lui in scopuri, nelegate de cultivarea padurii, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la cincisprezece salarii minime. Articolul 64. Incalcarea modului stabilit de folosire a fondului de exploatare, de recoltare si transportare a lemnului, de recoltare a rasinii. Incalcarea modului stabilit de folosire a fondului de exploatare, de recoltare si transportare a lemnului si de recoltare a rasinii atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la trei salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Circulatia produselor lemnoase fara acte legale de provenienta (acte de livrare conform documentatiei de evidenta contabila) atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la zece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la trei sute de salarii minime. Articolul 65. Taierea ilegala si vatamarea arborilor si arbustilor, distrugerea si vatamarea culturilor de padure si a arborilor tineri. Taierea ilegala si vatamarea arborilor si arbustilor, distrugerea sau vatamarea culturilor de padure, a puietilor sau arborilor tineri din pepinierele silvice si plantatii, precum si a arborilor tineri de origine naturala si a semintisului natural pe suprafetele, destinate regenerarii padurii, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de cincizeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - doua sute de salarii minime. Actiunile prevazute la alineatul 1 al prezentului articol, savirsite de persoane responsabile de protectia si paza vegetatiei forestiere atrag dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de trei sute de salarii minime. Autorizarea de catre persoane responsabile de protectia si paza vegetatiei forestiere a recoltarii masei lemnoase cu incalcarea prevederilor actelor legislative si ale altor acte normative atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de una mie de salarii minime. Nota. Prin persoane responsabile de protectia si paza vegetatiei forestiere se inteleg padurarii, precum si persoanele cu functii de raspundere din organele gospodariei silvice carora, in virtutea functiei pe care o detin, le revine dreptul de a autoriza taierea vegetatiei forestiere.
178

Articolul 66. Distrugerea sau vatamarea subarboretului din paduri. Distrugerea sau vatamarea subarboretului din paduri atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la trei salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Articolul 67. Efectuarea unor exploatari forestiere necorespunzatoare scopurilor sau cerintelor, prevazute in autorizatia (dispozitia) de taiere a padurii ori in biletul silvic. Efectuarea unor exploatari forestiere necorespunzatoare scopurilor sau cerintelor, prevazute in autorizatia (dispozitia) de taiere a padurii ori in biletul silvic atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor - in marime de pina la trei salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Articolul 68. Incalcarea regulilor cu privire la regenerarea si imbunatatirea starii padurilor, cu privire la folosirea resurselor de arboret exploatabil. Incalcarea regulilor si a instructiunilor cu privire la regenerarea, imbunatatirea starii si structurii esentilor padurilor, la cresterea productivitatii lor, precum si cu privire la folosirea resurselor de arboret exploatabil, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la cincisprezece salarii minime. Articolul 69. Degradarea finaturilor si a pasunilor de pe terenurile fondului forestier de stat. Degradarea finaturilor si a pasunilor de pe terenurile fondului forestier de stat atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor - in marime de pina la trei salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Articolul 70. Cositul samavolnic al finului si pasunatul samavolnic al vitelor, stringerea samavolnica a fructelor salbatice, nucilor, ciupercilor, pomusoarelor. Cositul samavolnic al finului si pasunatul samavolnic al vitelor in paduri si pe paminturile fondului forestier al statului, neacoperite cu paduri, stringerea samavolnica a fructelor salbatice, nucilor, ciupercilor, pomusoarelor s.a. pe sectoarele, unde acest lucru este interzis sau este admis numai pe baza biletelor silvice, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la doua salarii minime,si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la trei salarii minime.

179

Articolul 71. Darea in exploatare a obiectivelor de productie fara instalatii,care sa previna influenta daunatoare asupra padurilor. Darea in exploatare a intreprinderilor, sectiilor, agregatelor, cailor de transport, obiectivelor comunale si a altor obiective noi si a celor reconstruite, neasigurate cu instalatii, care sa previna influenta daunatoare asupra starii si regenerarii paduriloratrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la zece salarii minime. Articolul 72. Degradarea padurii cu ape de scurgere, cu substante chimice, cu degajari, deseuri si reziduuri daunatoare. Degradarea padurii cu ape de scurgere, cu substante chimice, cu degajari, deseuri si reziduuri industriale, comunale si menajere, care duc la uscarea sau imbolnavirea ei, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la douazeci si cinci salarii minime. Articolul 73. Murdarirea padurilor cu deseuri si reziduuri menajere. Murdarirea padurilor cu deseuri si reziduuri menajere, aruncarea gunoiului si a resturilor de constructie in paduri atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece de salarii minime. Articolul 74. Distrugerea sau deteriorarea santurilor de desecare din paduri, a sistemelor de drenaj si a drumurilor de pe terenurile fondului forestier al statului. Distrugerea sau deteriorarea santurilor de desecare din paduri, a sistemelor de drenaj si a drumurilor de pe terenurile fondului forestier al statului atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Articolul 75. Distrugerea sau deteriorarea in paduri a indicatoarelor de delimitare, a pancartelor, panourilor si a altor obiecte de agitatie vizuala. Distrugerea sau deteriorarea in paduri a indicatoarelor de delimitare a pancartelor, panourilor si a altor obiecte de agitatie vizuala atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la doua salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la cinci salarii minime. Articolul 76. Nimicirea faunei folositoare pentru padure. Nimicirea faunei folositoare pentru padure atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la doua salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la cinci salarii minime.
180

Articolul 77. Incalcarea regulilor de securitate contra incendiilor in paduri. Incalcarea regulilor de securitate contra incendiilor in paduri atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la trei salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la zece salarii minime. Distrugerea sau degradarea padurii ca urmare a incendierii sau purtarii neglijente cu focul, precum si incalcarea regulilor de securitate contra incendiilor in paduri, care are drept urmare izbucnirea unui incendiu in padure sau raspindirea lui pe suprafete mari, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Articolul 78. Degajarea de substante poluante in atmosfera peste normative sau fara autorizatie si actiunea fizica daunatoare asupra aerului atmosferic. Depasirea normativelor gradului admisibil de degajare a substantelor poluante sau de degajare provizoriu convenita a acestor substante in atmosfera; depasirea normativelor gradului admisibil de actiuni fizice daunatoare aerului atmosferic; degajarea substantelor poluante in atmosfera fara autorizatia organelor de stat special imputernicite pentru aceasta; actiunea fizica daunatoare aerului atmosferic fara autorizatia organelor de stat special imputernicite pentru aceasta in cazurile, cind obtinerea unei asemenea autorizatii este necesara in conformitate cu legislatia Republicii Moldova, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la douazeci si cinci de salarii minime. Articolul 79. Darea in exploatare si utilizarea obiectivelor cu incalcarea normelor si cerintelor de protectie a mediului inconjurator. Darea in exploatare a intreprinderilor, caselor de locuit, altor obiective si instalatii, precum si utilizarea lor cu incalcarea normelor si cerintelor de protectie a mediului inconjurator, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincisprezece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la cincizeci de salarii minime. Articolul 79/1. Fabricarea si comercializarea produselor in lipsa elaborarilor tehnice si tehnologice care asigura prelucrarea lor dupa pierderea calitatilor de consum. Fabricarea si comercializarea produselor in lipsa elaborarilor tehnice si tehnologice care asigura prelucrarea lor dupa pierderea calitatilor de consum atrag dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la cincizeci de salarii minime.

181

Articolul 80. Incalcarea regulilor de exploatare, precum si nefolosirea instalatiilor pentru purificarea degajarilor de poluanti in atmosfera. Incalcarea regulilor de exploatare, precum si nefolosirea instalatiilor, utilajelor, aparatelor pentru purificarea si controlul degajarilor de poluanti in atmosfera, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la douazeci si cinci de salarii minime. Articolul 81. Darea in exploatare a mijloacelor de transport si a altor mijloace de locomotie, care depasesc normativele admise de degajare a substantelor poluante. Darea in exploatare a automobilelor, avioanelor, navelor si altor mijloace si instalatii de locomotie, care depasesc normativele admise de degajare a substantelor poluante, precum si normativele admise ale sgomotului, produs de ele in timpil functionarii, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de pina la douazeci si cinci de salarii minime. Articolul 82. Exploatarea mijloacelor de automototransport si a altor mijloace de locomotie, care depasesc normativele admise de degajare a substantelor poluante. Exploatarea de catre cetateni a mijloacelor de automototransport si a altor mijloace si instalatii de locomotie, care depasesc normativele admise de degajare a substantelor poluante, precum si normativele admise ale sgomotului, produs de ele in timpul functionarii, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi in marime de pina la douazeci si cinci salarii minime. Articolul 83. Nerespectarea cerintelor de protectie a aerului atmosferic la stocarea si arderea deseurilor industriale si a resturilor menajere. Incalcarea reguli de stocare a deseurilor industriale si a resturilor menajere, nerespectarea regulilor de protectie a aerullui in timpul arderii deseurilor mentionate atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Articolul 84. Incalcarea regulilor de transportare, pastare si folosire a mijloacelor pentru protectia plantelor si altor preparate. Incalcarea regulilor de transportare, pastrare si folosire a mijloacelor pentru protectia plantelor, stimulatorilor cresterii lor, ingrasamintelor minerale si altor preparate, care au provocat sau sint in stare sa provoace poluarea aerului atmosferic, precum si care a pricinuit o dauna regnului animal, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime.
182

Articolul 85. Neindeplinirea dispozitiilor organelor, care exercita controlul asupra protectiei aerului atmosferic. Neindeplinirea dispozitiilor organelor, care exercita controlul asupra protectiei aerului atmosferic, despre lichidarea incalcarii regulilor cu privire la protectia aerului atmosferic atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Articolul 85/1. Neindeplinirea sau indeplinirea inadecvata a dispozitiilor Expertizei ecologice de stat si ale Inspectoratului ecologic de stat. Neindeplinirea sau indeplinirea inadecvata a dispozitiilor Expertizei ecologice de stat si ale Inspectoratului ecologic de stat atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cincisprezece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - in marime de pina la cincizeci de salarii minime. Efectuarea lucrarilor de proiectare fara autorizarea organelor de supraveghere ecologica si efectuarea lucrarilor de constructie si de alta natura conform proiectelor ce n-au trecut expertiza ecologica de stat atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la zece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Neachitarea platii pentru poluarea mediului, nevarsarea ei in volum deplin si in termen in conturile fondurilor ecologice atrag dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de cincizeci de salarii minime. Articolul 85/2. Neadmiterea inspectarii obiectivelor sau neacordarea informatiei despre starea mediului inconjurator. Neadmiterea inspectorilor de stat pentru ecologie la inspectarea obiectivelor, precum si refuzul de a acorda in informatii sau acordarea unei informatii denaturate despre starea mediului inconjurator atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - in marime de pina la zece salarii minime. Articolul 85/3. Incalcarea legislatiei si a documentelor normative privind expertiza ecologica. Avizarea si coordonarea documentatiei de proiect si planificare, a documentatiei privind evaluarea impactului asupra mediului inconjurator cu incalcarea legislatiei in vigoare sau a documentelor normative; nerespectarea premeditata a termenelor-limita de efectuare a expertizei ecologice de stat, stabilite de legislatia si de documentele normative in domeniu; obstructionarea premeditata sau interzicerea expertizei ecologice de stat; neprezentarea premeditata pentru
183

expertiza ecologica de stat a documentelor si a materialelor prevazute de legislatie sau de documentele normative atrag aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de la 5 la 10 salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de la 15 la 20 de salarii minime. Articolul 86. Incalcarea regulilor de protectie si de folosire a regnului animal. Incalcarea regulilor de protectie a mediului de trai si a cailor de migrare a animalelor, stramutarea, aclimatizarea si incrucisarea samavolnica a animalelor, incalcarea regulilor de creare, completare, pastrare, folosire si evidenta a colectiilor zoologice, regulilor de comert cu colectiile zoologice, precum si a regulilor de expediere si de transportare peste hotare a obiectelor regnului animal si a colectiilor zoologice atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - in marime de pina la douazeci de salarii minime. Articolul 87. Incalcarea regulilor de vinatoare, de pescuit, de protectie a rezervelor piscicole si a regulilor de efectuare a altor feluri de folosire a regnului animal. Incalcarea regulilor de vinatoare, pescuit si de protectie a rezervelor piscicole, precum si a regulilor de efectuare a altor feluri de folosire a regnului animal, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de la cinci la zece salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - de la douazeci la treizeci de salarii minime cu confiscarea armelor si a altor unelte de vinat animale si a altor obiecte, care se afla in proprietate personala a contravenientului, constituind instrumentul comiterii contraventiilor mentionate. Articolul 87/1. Incalcarea grava a regulilor de vinatoare. Incalcarea grava a regulilor de vinatoare (vinatul fara autorizatia respectiva sau in locurile interzise ori in termenele interzise cu unelte sau prin metode interzise), precum si incalcarea sistematica a altor reguli de vinatoare, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime cu confiscarea armelor si altor unelte de vinatoare, care se afla in proprietatea personala a contravenientului ori privarea de dreptul la vinatoare pe un termen de pina la trei ani cu confiscarea armelor si a altor unelte de vinatoare. Articolul 88. Nimicirea animalelor, inregistrate in Cartea Rosie. Nimicirea animalelor rare si a celor aflate in pericol de disparitie care fac parte din speciile de animale, inregistrate in Cartea Rosie, sau nimicirea pontelor lor, oualor, locurilor lor de trai si a altor constructii, sau savirsirea altor actiuni, care pot duce la pieirea, la reducerea efectivului sau degradarea mediului de trai al unor
184

asemenea animale, ori vinarea acestor animale cu incalcarea conditiilor, mentionate in autorizatia de vinatoare, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de pina la douazeci si cinci de salarii minime cu confiscarea obiectelor aflate in proprietatea privata a contravenientului, care au servit drept unelte pentru comiterea contraventiilor mentionate. Articolul 88/1. Importul ilegal al unor animale sau plante. Importul ilegal al animalelor sau plantelor, considerate ca aduc daune pastrarii speciilor de animale inregistrate in Cartea Rosie, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la zece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - in marime de pina la treizeci de salarii minime. Articolul 88/2. Incalcarea modului de exercitare a folosirii regnului animal in rezervatiile naturale si pe alte teritorii in mod special ocrotite. Incalcarea modului stabilit de exercitare a folosirii regnului animal in rezervatiile naturale si pe alte teritorii in mod special ocrotite atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - pina la cincisprezece salarii minime. Articolul 89. Cruzimea fata de animale. Cruzimea fata de animale prin neasigurarea conditiilor de zooigiena de intretinere a lor ce poate periclita viata sau sanatatea animalelor, abatajul si prelucrarea animalelor prin metode neprevazute in normele tehnologice de abataj si prelucrare a animalelor, atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de zece salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de treizeci de salarii minime. Articolul 90. Strinsul plantelor, inregistrate in Cartea Rosie. Strinsul samavolnic al plantelor, inregistrate in Cartea Rosie ori a radacinilor, florilor, fructelor, unor astfel de plante, atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la trei salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - de la cinci la douazeci de salarii minime. Articolul 91. Incalcarea regulilor de protectie si a regimului obiectivelor naturale, aflate sub protectia speciala a statului. Incalcarea regimulu de protectie a obiectivelor naturale, aflate sub protectia speciala a statului pe teritoriul Republicii Moldova, si a regulamentelor de ordine interioara ale rezervatiilor naturale, rezervatiilor speciale, zonelor forestiere, parcurilor nationale si naturale ori nimicirea sau deteriorarea obiectivelor naturale protejate 185

atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la cinci salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Actiunele ce pot duce la distrugerea sau schimbarea starii initiale a rezervatiilor naturale, branistilor si a altor obiective naturale protejate atrag dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la douazeci de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - in marime de pina la cincizeci de salarii minime. Articolul 92. Incalcarea regulilor de ocrotire si folosire a monumentelor de istorie si cultura. Incalcarea regulilor de ocrotire si folosire a monumentelor de istorie si cultura atrage dupa sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de pina la zece salarii minime si un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere - pina la douazeci de salarii minime. Articolul 92/1. Incalcarea legislatiei cu privire la biblioteci. Incalcarea modului de predare Bibliotecii Nationale si altor centre biblioteconomice a exemplarelor depozitului legal pentru controlul bibliografic national si evidenta statistica atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de la douazeci si cinci la cincizeci de salarii minime. Distrugerea sau deteriorarea fondului bibliotecii atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de la cincisprezece la douazeci si cinci de salarii minime.

186