HOTARIREA PLENULUI CURTII SUPREME DE JUSTITIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea Legii insolvabilitatii de catre instantele judecatoresti economice

nr.34 din 22.11.2004 Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova, 2004, nr.11, pag.6 * * * modificata de: Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr.9 din 04.07.2005 Revizuirea suportului juridic al institutiei insolvabilitatii a culminat cu intrarea in vigoare a Legii insolvabilitatii nr.632-XV la 15.02.2002, substituind Legea cu privire la faliment nr.786 din 26.03.96. Scopul noii legi este stabilirea unui cadru juridic pentru procesul de restructurare a intreprinderilor insolvabile in vederea remedierii lor financiare si economice si pentru procesul de insolvabilitate in vederea satisfacerii colective a creantelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea fata de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului lui si distribuirea produsului obtinut. In scopul aplicarii corecte si unitare a legislatiei ce vizeaza insolvabilitatea Plenul Curtii Supreme de Justitie, in baza art.2 lit.e), art.16 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie nr.789 din 26.03.96 si art.13 Cod de procedura civila, prin prezenta hotarire ofera urmatoarele explicatii: 1. Prin insolvabilitate in sensul legii insolvabilitatii se va intelege situatia financiara a debitorului caracterizata prin incapacitatea de a-si onora obligatiunile pecuniare de plata ajunse la scadenta. Incapacitatea de plata reprezinta o insuficienta a lichiditatilor, o absenta a fondurilor banesti si altor bunuri necesare pentru plata obligatiilor scadente, o stare in care debitorul nu poate intr-un ritm satisfacator sa mobilizeze resursele financiare necesare acoperirii datoriilor sale comerciale. 2. Se atentioneaza instantele judecatoresti, ca prezenta lege este aplicabila fata de persoanele fizice: intreprinzatorii individuali, inclusiv titularii patentei de intreprinzator (Aici se vor lua in consideratie si prevederile art.26 Cod civil.) persoanele juridice: a) societatile comerciale: - societati in nume colectiv; - societati in comandita; - societati cu raspundere limitata; - societati pe actiuni; - cooperative; b) intreprinderile de stat si intreprinderile municipale; c) organizatiile necomerciale: - asociatii; - fundatii; - institutii. Nu pot avea calitatea de debitor intr-un proces de insolvabilitate: Statul, Parlamentul, Presedintia, Guvernul (ministerele, departamentele, inspectoratele), autoritatile judecatoresti reprezentate prin Curtea Suprema de Justitie, curtile de apel si judecatoriile de drept comun sau specializate, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala, Procuratura, Banca Nationala a Moldovei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Camera de Comert si Industrie, unitatile administrativ-teritoriale (consiliile municipale si locale, preturile) si persoana fizica care nu practica activitatea de intreprinzator. 3.Curtea de Apel Economica judeca in prima instanta conform art.art.36, 355, 356 CPC cererile de declarare a insolvabilitatii si acest proces se limiteaza, la prima etapa, cu intentarea procesului judiciar de insolvabilitate si, la a doua etapa dupa intentarea procesului, la efectuarea sub controlul nemijlocit al instantei de judecata a procesului propriu zis (adica a procedurii de insolvabilitate prevazute expres in Legea insolvabilitatii). La prima etapa, pina la intentarea procesului de insolvabilitate, apreciind temeiul insolvabilitatii in cadrul examinarii cererii introductive, instanta de insolvabilitate

hotaraste asupra intentarii procesului de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Dupa intentarea procesului de insolvabilitate, instanta este investita prin lege de-a supraveghea procedura publica a insolvabilitatii, efectuind un control judiciar permanent pe tot parcursul acestui proces specific, fiind in drept in cazurile prevazute expres de lege sa emita actele judecatoresti respective la etapele respective si sa solutioneze toate litigiile si circumstantele relevante pentru procesul de insolvabilitate, cu exceptia celor ce tin de litigiul de drept. Se atentioneaza asupra faptului, ca procesul de insolvabilitate nu este un proces de contencios (nu se examineaza litigiu intre parti), ci un proces specific, aparte. Aici nu exista reclamant si reclamat, ci debitor si creditori. Instanta de insolvabilitate solutioneaza doar divergentele ce apar intre creditori. Toate litigiile de drept ce apar din momentul adresarii cu cererea introductiva si pina la etapa finala a procesului de insolvabilitate nu se judeca in cadrul aceluiasi proces de insolvabilitate, ci in cadrul altui proces civil separat de catre instanta competenta conform regulilor generale prevazute de CPC. Cauzele pendinte, aflate pe rol in alte instante, cu privire la bunurile din masa debitoare se judeca in conformitate cu prevederile art.88 din lege. 4. Conform art.19 din Legea insolvabilitatii dispozitivul hotaririlor si incheierilor instantei de judecata ce vizeaza procesul de insolvabilitate se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La dispunerea instantei publicarea dispozitivului hotaririlor si incheierilor se poate face si in ziarele locale din zonele unde debitorul isi are sediul sau sunt concentrate sediile mai multor creditori. Notificarea participantilor conform articolului mentionat, se considera suficienta pentru dovada citarii, chiar daca prin lege se prevede si o alta modalitate de notificare. Intrucit art.19 alin.(1) al Legii insolvabilitatii prevede, ca cheltuielile de publicare se atribuie la cheltuieli de judecata", acestea urmeaza a fi achitate din contul partilor la proces, adica de catre persoana care a depus cererea introductiva. Ulterior aceasta persoana are drept de a inainta cerere catre instanta de insolvabilitate pentru a deveni creditorul masei. In caz de respingere a cererii introductive sau admiterii recursului asupra hotaririi de intentare a procesului de insolvabilitate cheltuielile de publicare urmeaza a fi incasate potrivit prevederilor art.49 alin.(1) al Legii insolvabilitatii. In contextul celor expuse, hotarirea instantei de judecata in procesele vizind insolvabilitatea urineaza sa includa si obligarea persoanei care a depus cererea introductiva sa publice din contul sau hotarirea judecatii in Monitorul Oficial. 5. Tinind cont de prevederile art.20 din Lege, hotaririle si incheierile instantei de judecata in cazurile de insolvabilitate se vor contesta numai cu recurs si doar in cazurile si de catre persoanele prevazute expres in Legea insolvabilitatii. Astfel, pot fi atacate cu recurs: - incheierea de aplicare a masurilor de asigurare - de catre debitor (art.37 alin.3); - hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate - de catre debitor (art.47 alin.1); - hotararea de respingere a cererii introductive - de catre partile la proces (art.47 alin.2); - incheierea de respingere a cererii de convocare a adunarii creditorilor - de catre solicitant - creditor, debitor, administrator (art.67 alin.6); - incheierea asupra cererii de anulare a hotaririi adunarii creditorilor: a) de admitere a cererii - de catre orice creditor chirografar sau garantat si de catre administrator (art.70 alin.1); b) de respingere a cererii - de catre solicitantul debitor, creditor, administrator (art.70 alin.2); - incheierea de demitere a unui membru al comitetului creditorilor - de catre persoana demisa (art.71 alin.5); - incheierea de respingere a propunerii de desemnare a altui administrator - de catre fiecare creditor (art.75 alin.1); - incheierea cu privire la aplicarea amenzii - de catre administrator (art.77 alin.2); - incheierea de destituire din functie sau de respingere a cererii de demisie a administratorului - de catre administrator (art.80 alin.alin.4, 6); - incheierea de respingere a cererii comitetului creditorilor sau a adunarii creditorilor de destituire a administratorului - de catre orice membru al comitetului creditorilor sau, dupa caz, de catre orice creditor (art.80 alin.4); - incheierea privind refuzul validarii creantelor - de catre creditorul solicitant (art.138, 141 alin.1);

- incheierea privind contestarea listei de distribuire intermediare - de catre orice creditor (art.145 alin.2); - incheierea de rectificare a listei de distribuire - de catre administrator si orice creditor chirografar (art.145 alin.3); - incheierea de respingere a cererii de distribuire suplimentara - de catre solicitantul debitor, creditor, administrator (art.152 alin.3); - incheierea de distribuire suplimentara - de catre debitor (art.152 alin.4); - incheierea de respingere a cererii introductive- de catre solicitantul debitor, creditor (art.153 al.1); - hotarirea de incetare a procesului de insolvabilitate - de catre debitor si creditori (art.162); - incheierea privind aplicarea procedurii planului sau neadmiterea aplicarii procedurii planului - de catre persoana care a depus planul sau de catre creditori (art.164 alin.4); - hotarirea privind confirmarea planului sau respingerea confirmarii planului - de catre creditori si debitor (art.188); - incheierea de respingere a unei noi cereri introductive - de catre creditorul solicitant (art.199). Se atentioneaza instantele de judecata, ca depunerea recursului impotriva hotararii de intentare a procesului de insolvabilitate nu are efect suspensiv datorita faptului devenirii executorii a acestei hotarari din momentul pronuntarii ei (art.44 alin.(2) din Lege). Ea poate fi suspendata doar printr-o incheiere a instantei de recurs si doar in cazurile expres prevazute de Codul de procedura civila si de Legea insolvabilitatii. 6. Potrivit art.22 din Legea insolvabilitatii intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenta unui temei general - adica o incapacitate de plata, care reprezinta o insuficienta a lichiditatilor, o absenta a fondurilor banesti necesare pentru plata obligatiilor ajunse la scadenta care nu presupune in mod obligatoriu ca activul patrimonial sa fie inferior pasivului (insolventa) sau temeiul special - adica supra-indatorarea ce presupune un dezechilibru al patrimoniului prin existenta unui pasiv patrimonial care depaseste activul. Procesul de insolvabilitate se intenteaza doar in baza cererii introductive de intentare a procesului de insolvabilitate. Dreptul de a depune cererea introductiva potrivit art.24 al Legii insolvabilitatii il au doar debitorul, creditorii si alte persoane indicate in lege, si anume: Banca Nationala a Moldovei, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor si Fondurilor Nestatale de Pensii si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Legea nu numai ii ofera debitorului dreptul de a depune cererea introductiva, dar il si obliga sa faca acest lucru la aparitia temeiurilor prevazute la art.22 din Legea insolvabilitatii. Intr-un proces de insolvabilitate obligatia debitorului de a depune cerere introductiva in temeiurile prevazute la art.22 al Legii insolvabilitatii nu poate fi inlocuita cu o actiune oblica a creditorilor sai din motivul ca obligatia de a depune cerere introductiva este o actiune exclusiv personala a debitorului. Luand in consideratie prevederile art.23 din Lege, instanta va avea in vedere, ca daca creditorul nu are cu debitorul relatii contractuale civile si nu este investit sa ceara datorii in numele si in interesul bugetului public atunci existenta unei oarecare datorii nu poate servi drept temei de intentare a procesului de insolvabilitate. Astfel, nu vor putea intenta procedura de insolvabilitate: - salariatii fata de intreprinderea sa; - persoanele carora le-a fost lezat dreptul de autor, drepturile conexe sau activitatea de rationalizare si proprietatea industriala; - persoanele carora le-au fost cauzate prejudicii sanatatii prin vatamarea integritatii corporale; - consumatorii in cazul in care li s-a cauzat un prejudiciu ca rezultat al utilizarii sau consumarii unor produse defectuoase; - persoanele in cazul cauzarii unui prejudiciu prin actiunile organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii sau ale instantelor de judecata; - persoanele in cazul lezarii onoarei si demnitatii sau reputatiei profesionale si a. Cazurile mentionate vor fi solutionate ca niste litigii de drept cu respectarea normelor de procedura civila. Potrivit art.41 din Legea insolvabilitatii cererea introductiva poate fi retrasa de catre persoana care a depus-o pina la adoptarea hotaririi privind intentarea procesului de insolvabilitate sau de respingere a cererii si in acest caz remunerarea administratorului provizoriu se achita din contul persoanei care a depus cererea introductiva.

7. Debitorul, in cazul aparitiei temeiului general sau temeiului special, este obligat, sub posibila sanctiune penala a reprezentantilor acestuia, a asociatiilor cu responsabilitate nelimitata, sa depuna cererea introductiva pentru declararea sa in stare de insolvabilitate. Depunerea cererii introductive este obligatorie pentru debitor si in cadrul lichidarii, care se efectueaza conform altor legi, daca devine evident ca debitorul nu poate satisface integral creantele creditorului sau in cazul imposibilitatii satisfacerii creantelor scadente ale tuturor creditorilor. Creditorul va depune cerere introductiva doar dupa notificarea prealabila a debitorului. Notificarea prealabila se considera realizata daca, pina la depunerea cererii introductive, debitorul a fost informat despre pretentiile creditorului (art.31 alin.alin.1, 2 din Lege). La cererea introductiva creditorul va anexa documentele ce adeveresc existenta obligatiilor debitorului fata de creditor si alte documente ce justifica cererea creditorului (art.32 alin.2 lit.a)). Instantele de judecata urmeaza sa tina cont de faptul ca creditorul nu este in drept sa initieze proces de insolvabilitate debitorului in cazul in care acesta se afla in proces de restructurare (art.30 p.3 din lege). La depunerea cererii in astfel de circumstante instanta va refuza admiterea cererii introductive ca inadmisibila. Reiesind din interdictia prevazuta la art.30 alin.3 al legii, creditorii intreprinderii, care se afla in proces de restructurare si ale caror datorii nu au fost incluse in obiectul acordului-memorandum, pot inainta in instanta de judecata o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate concomitent sau prealabil cu solicitarea Consiliului Creditorilor de reziliere a actiunii acordului-memorandum si in caz de refuz se inainteaza actiune in instanta de judecata privind rezilierea acordului-memorandum. 8. Creditorii debitorului pot fi persoane juridice sau fizice care au creante comerciale sau bugetare certe, lichide si exigibile asupra patrimoniului debitorului. Dupa adoptarea hotaririi de intentare a procesului de insolvabilitate in baza cererii introductive a unui sau a mai multor creditori, ceilalti creditori ai debitorului impotriva carui a fost intentat procesul isi inainteaza creantele in instanta de insolvabilitate in modul stabilit de lege. Potrivit Legii insolvabilitatii creditorii se impart in: - creditori garantati - clasa de creditori ale caror creante fata de debitor au aparut inainte de intentarea procesului de insolvabilitate si sunt asigurate cu garantii reale in conformitate cu legea. Asiguratii cu garantii reale se considera creditorii care detin un gaj conventional sau legal. Un gaj legal care poate greva bunuri ce rezulta din creantele statului pentru sumele datorate conform legislatiei fiscale sau rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca poate fi considerat constituit doar daca este inregistrat in registrele respective, conform Legii gajului, cu preavizele respective in adresa debitorului. O hotarire judecatoreasca sau creantele statului in cazul revendicarilor impozitelor si a altor plati fiscale nu constituie temei a unor creante garantate de la sine fara constituirea in modul stabilit a gajului legal; - creditori chiroqrafari - clasa de creditori ale caror creante fata de debitor au aparut inainte de intentarea procesului de insolvabilitate si nu sunt asigurate prin garantii; - creditori ai masei - clasa de creditori ale caror creante fata de debitor au aparut dupa intentarea procesului de insolvabilitate si se executa in prealabil in mod curent pe masura aparitiei lor. 9. In cazul in care cererea introductiva a fost admisa spre examinare instanta de judecata adopta o incheiere imediat, sau in cel mult 3 zile de la data depunerii cererii (art.33 p.2 din lege). Potrivit art.34 din Legea insolvabilitatii instanta de judecata returneaza cererea introductiva, daca ea nu corespunde cerintelor legii sau daca nu au fost anexate documentele ce adeveresc existenta datoriei. La cererea introductiva despre insolvabilitate cu creante izvorite din raporturi fiscale se anexeaza, de asemenea, dovada aplicarii masurilor de executare silita a creantelor fiscale in conformitate cu Titlul V Cod fiscal. Daca cererea introductiva este depusa de catre debitor in temeiul obligatiei de a depune cerere fara anexarea documentelor respective, ea nu se returneaza, dar se solicita, in ordinea pregatirii cauzei pentru dezbaterile judiciare, prezentarea documentelor obligatorii. In acest caz instanta la fel urmeaza sa verifice minutios existenta temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate. 10. Instanta de insolvabilitate va tine cont de faptul ca toate masurile necesare pentru a preveni modificarea starii bunurilor debitorului in cauzele de insolvabilitate instanta le aplica in perioada de pina la intentarea procesului de insolvabilitate (art.35 din lege).

Instanta de judecata dispune aplicarea masurilor de asigurare prin incheierea de admitere a cererii introductive, dar aceasta poate fi facuta si printr-o incheiere separata in orice timp pina la intentarea procesului de insolvabilitate. Pe linga masurile de asigurare prevazute de C.P.C., instanta de judecata aplica urmatoarele masuri de asigurare: a) numeste un administrator provizoriu; b) dispune inlaturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului sau emite prescriptia ca deciziile privind gestionarea patrimoniului sa fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu; c) pune sub sechestru toate bunurile debitorului si corespondenta lui comerciala; d) suspenda executarea silita asupra bunurilor debitorului; e) pune sub interdictie instrainarea de catre debitor a bunurilor sale sau decide ca acestea sa poata fi instrainate doar cu consimtamintul expres al administratorului provizoriu. Din momentul desemnarii administratorului provizoriu si inlaturarii debitorului de la gestionarea intreprinderii, atributiile de administrare si dispozitie asupra bunurilor debitorului sunt transmise administratorului provizoriu si se produc efectele stipulate in art.84 al legii si orice act de dispozitie al debitorului in aceasta perioada pina la intentarea procesului de insolvabilitate poate fi declarat nul in modul stabilit. Daca un creditor sesizeaza instanta de judecata (nu cea de insolvabilitate) cu actiune catre un debitor care se afla in procedura de insolvabilitate sau in privinta lui este primita doar cererea introductiva despre intentarea procesului de insolvabilitate ar fi mai rational, ca instanta sa nu aplice in mod repetat asigurarea actiunii, intrucat acest act de procedura este deja infaptuit potrivit art.35 din Legea insolvabilitatii. Orice alta masura de asigurare a actiunii poate duce la diminuarea patrimoniului debitorului, dereglarea activitatii intreprinderii insolvabile, crearea impedimentelor in satisfacerea creantelor, toate acestea ducand in mod inevitabil la lezarea drepturilor creditorilor. Incheierea de admitere a cererii introductive, reiesind din prevederile art.art.20 si 33 ale Legii insolvabilitatii, nu se contesta, ea poate fi atacata cu recurs de catre debitor doar in privinta aplicarii masurilor de asigurare a actiunii, potrivit art.37 alin.3 din lege. Depunerea recursului nu suspenda executarea incheierii. 11. In cazul in care debitorul inainteaza anumite obiectii, inclusiv in referinta la cererea introductiva a creditorului, instanta de judecata apreciaza aceste circumstante inainte de a emite hotararea asupra intentarii procesului de insolvabilitate. In acest sens, instanta audiaza debitorul, creditorii care au depus cererea introductiva si, dupa caz, expertii, specialistii, administratorul provizoriu, daca acesta a fost desemnat. La aceasta etapa instanta urmeaza sa stabileasca cu certitudine existenta datoriei debitorului fata de creditorul ce-a depus cererea introductiva. Datoria poate fi confirmata printr-o hotarare a instantei de judecata, decizie a organului fiscal, vamal sau a altui organ abilitat prin lege sa emita astfel de hotarari si care la acel moment este executorie sau este recunoscuta de catre debitor si confirmata documental existenta acestei datorii ajunse la scadenta sau chiar daca debitorul nu recunoaste fara just temei datoria dar la convingerea instantei ea este evidenta si intre parti nu exista litigiu. In urma examinarii obiectiilor debitorului asupra cererii introductive, instanta de judecata va adopta o incheiere care va contine in special marimea revendicarilor asupra carora obiectiile debitorului au fost considerate neintemeiate, adica n-au fost confirmate documental si, deoarece s-a depistat existenta unui litigiu referitor la cerinta respectiva, instanta neexaminand fondul acestui litigiu urmeaza sa lamureasca creditorului ca ultimul are dreptul de-a intenta procedura de insolvabilitate fata de debitor avand doar creante certe. Aceasta incheiere a instantei va confirma doar marimea creantelor existente si indiscutabile ale creditorului care a depus cererea introductiva. In situatia cind cererea introductiva au inaintat-o mai multi creditori, instanta va confirma prin incheiere marimea creantelor fiecarui creditor in parte cu conditia ca aceste creante au fost confirmate prin documente justificative. 12. Apreciind temeiul insolvabilitatii si al faptelor constatate in cadrul examinarii cererii introductive, judecata va da o hotarire de intentare a procesului de insolvabilitate sau respinge cererea in conformitate cu art.44 din Legea insolvabilitatii. Prin hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate in mod obligatoriu se desemneaza administratorul insolvabilitatii, care pe tot parcursul procesului de insolvabilitate are menirea de a reprezenta interesele debitorului. Prin dispozitivul hotararii de intentare a procesului de insolvabilitate, care in mod obligatoriu se publica in Monitorul Oficial si in alte izvoare de informare in masa, se face apelul catre creditori de a-si depune creantele pina la adunarea de validare, se face apel

catre creditorii garantati de a preciza bunurile asupra carora detin un drept prioritar, garantat prin actul juridic respectiv. Instanta de judecata afiseaza hotarirea de intentare a procesului de insolvabilitate in incinta sa, iar administratorul expediaza hotararea Registrului de stat al intreprinderilor, Registrului de stat al organizatiilor, registrelor in care se inregistreaza gajul, inspectoratului fiscal de stat, teritorial, organului cadastral teritorial, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Registrelor de stat ale transporturilor, Camerei de Comert si Industrie si bancilor la care debitorul are conturi si altor institutii si autoritati relevante. 13. Instantele de judecata vor tine cont de faptul ca din momentul desemnarii administratorului atributiile de administrare si de dispozitie asupra bunurilor debitorului sunt transmise administratorului care va lua imediat in primire bunurile masei debitoare. Luarea in primire a bunurilor se face doar in prezenta si cu semnarea actului de primire de catre cel putin un membru al Comitetului creditorilor, daca acest comitet este desemnat. In cazul in care Comitetul creditorilor nu este desemnat, instanta de judecata decide numirea unui reprezentant al creditorilor, care va asista la luarea in primire a valorilor si va semna actul de primire. La data intentarii procesului de insolvabilitate, administratorul trebuie sa efectueze o evaluare sistematizata, de ansamblu, a bunurilor, in care se vor specifica si se vor juxtapune bunurile din masa debitoare si obligatiile debitorului. In afara de inventarierea patrimoniului debitorului administratorul are obligatia de a colecta datoriile fata de debitor, a recupera bunurile debitorului aflate in posesiunea unor terti, a executa masurile de asigurare aplicate de instanta, a executa hotaririle instantei, adunarii creditorilor, comitetului creditorilor, a elabora proiectul de plan, daca s-a dispus aplicarea procedurii planului, va prezenta rapoarte lunare despre starea masei debitoare, a tine registrele de evidenta a datoriilor creditoare si debitoare ale debitorului, a disponibiliza angajatii debitorului, distribuirea catre creditori a sumelor de bani rezultate din valorificarea masei debitoare etc. Administratorul are dreptul la remuneratie si la restituirea cheltuielilor, cuantumul carora se stabileste prin hotararea comitetului creditorilor, aprobata printr-o incheiere a instantei de judecata. In cazurile in care creditor majoritar este statul, instantele de judecata vor tine cont de Regulamentul privind remunerarea administratorului procesului de insolvabilitate aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1717 din 27.12.2002. Remunerarea administratorului se va efectua in dependenta de sumele indreptate pentru satisfacerea creantelor creditorilor, conform grilei de remunerare indicate in Regulament. 14. La cererea comitetului creditorilor, a adunarii creditorilor sau din oficiu, instanta de judecata poate destitui administratorul din motivele specificate in alin.1 art.80 din Legea insolvabilitatii. Dupa audierea administratorului instanta de insolvabilitate adopta o incheiere de destituire, ce poate fi contestata cu recurs de catre administrator, desemnand concomitent un alt administrator sau respinge cererea de destituire. Incheierea de respingere a cererii comitetului creditorilor poate fi atacata cu recurs de orice membru al lui, iar in cazul depunerii cererii de catre adunarea creditorilor - de catre orice creditor. Pentru comiterea de actiuni ilegale in procesul exercitarii atributiilor administratorul poarta raspundere administrativa sau penala conform legii. Aceste cauze vor fi judecate de catre instantele de drept comun in baza codurilor respective, dar nu de catre instanta de insolvabilitate. 15. Instantele de judecata care examineaza procesele de insolvabilitate vor tine cont de faptul ca, potrivit art.113 din Legea insolvabilitatii, administratorul poate introduce in instanta de insolvabilitate actiuni in vederea anularii unor acte juridice, care afecteaza bunurile debitorului si care contin indicii prevazuti la literele a) - g) din articolul citat. Conform art.114 din Legea insolvabilitatii administratorul poate introduce in instanta de judecata si alte actiuni de anulare a unor acte juridice, incheiate de debitor in ultimele 12 luni de activitate. Actiunile depuse de administrator in temeiul art.art.113, 114 din Legea insolvabilitatii se judeca ca niste litigii de drept, conform regulilor generale prevazute de Codul de procedura civila, dar nu in cadrul insolvabilitatii, cu achitarea taxei de stat, respectand prevederile alin.2 art.86 CPC RM. 16. Se va tine cont de faptul ca participarea activa a creditorilor la intreaga procedura a insolvabilitatii se realizeaza prin doua organe distincte, chemate sa participe la aplicarea procedurii: adunarea creditorilor si comitetul creditorilor.

Adunarea creditorilor ca organ comun initial format din toti creditorii cunoscuti, cu completarea pe parcurs cu creditori ale caror creante au fost validate, are atributii importante de reprezentare si de control asupra derularii procedurii. Astfel, in cadrul sedintelor adunarii generale, creditorii: - aleg si dizolva comitetul creditorilor, stabilesc componenta lui numerica si nominala; - analizeaza situatia debitorului, masurile luate de administrator si efectele acestuia, pot propune alte masuri pentru derularea procedurii de insolvabilitate; - decid asupra chestiunii privind continuarea activitatii debitorului prin aprobarea planului sau incetarea activitatii acestuia prin lichidare; - cer destituirea administratorului, atunci cind nu exista un comitet al creditorilor, din motivele indicate la art.80 din Legea insolvabilitatii; - isi dau acordul pentru instrainarea intreprinderii ca un complex unic sau a unei actiuni, a unui depozit, unui alt bun imobil al participatiunilor debitorului in alte intreprinderi, pentru primirea unui credit care poate greva masa debitoare, pentru reluarea, renuntarea la un proces cu o valoare importanta, incheierea unei tranzactii de impacare sau a unei clauze arbitrale; - participa la analiza obiectiunilor in raportul final de distribuire. Comitetul creditorilor solutioneaza pe tot parcursul procesului de insolvabilitate chestiunile ce revin in atributia sa in afara de cele date in competenta exclusiva adunarii creditorilor. 17. Instantele de judecata vor tine cont de faptul ca in cel mult 45 de zile de la data publicarii dispozitivului hotaririi de intentare a procesului de insolvabilitate administratorul convoaca creditorii la prima adunare in cadrul careia, de regula, in baza unui raport al administratorului, decid despre desfasurarea de mai departe a procesului de insolvabilitate (adunarea de raportare). Potrivit art.68 din Legea insolvabilitatii, adunarea creditorilor este condusa de catre presedinte care e ales din randul creditorilor participanti la adunare. Reiesind din prevederile art.70 din Legea insolvabilitatii creditorii (chirografari sau garantati) si administratorul dispun de dreptul de a inainta cereri de anulare a oricarei hotariri a adunarii creditorilor, care contravine intereselor creditorilor chirografari. Prealabil cererea urmeaza a fi facuta cunoscuta la adunarea creditorilor si mentionata in procesul-verbal. Instanta se pronunta in privinta cererii printr-o incheiere. Incheierea de anulare poate fi atacata cu recurs de orice creditor (garantat sau chirografar). In cazul respingerii cererii incheierea poate fi contestata cu recurs de catre solicitant (orice creditor sau administrator). 18. Se mentioneaza ca, in conformitate cu art.131 din lege creantele creditorilor pot fi inaintate oricind, dar nu mai tirziu decit pina la data incetarii procesului de insolvabilitate. Potrivit art.131 al.3 din Legea insolvabilitatii, creditorii pot inainta creantele pina la aprobarea de catre instanta a tabelului creantelor, dar cel tirziu pina la data incetarii procesului de insolvabilitate. Astfel, in cauzele intentate in baza legii vechi cu privire la faliment, creditorii ce nu si-au inaintat creantele timp de o luna mai sunt in drept sa le inainteze pina la data incetarii procesului. Legea insolvabilitatii nu pune interdictie de validare si a creantelor cu termen expirat. Nu se limiteaza, conform Legii insolvabilitatii, nici marimea creantelor contrar prevederilor Legii cu privire la faliment. In cazul unui proces pornit in baza legii cu privire la faliment cu declararea creantelor in marime limitata (creantele de satisfacere a obligatiilor fata de bugetul asigurarilor sociale - in limitele celor 6 luni precedente, creantele precedente de satisfacere a obligatiunilor fata de bugetul public national - in limitele unui an s.a.) creditorii cu creante limitate isi pot modifica marimea creantelor conform Legii insolvabilitatii cu examinarea acestora in modul stabilit. Toate creantele validate, inclusiv si cele inaintate prin cerinte de majorare a cuantumului cerintelor si validate ulterior, se satisfac in ordinea rangului oferit si in modul prevazut de lege. 19. La aceeasi adunare (de raportare) sau, prin convocarea in cel mult 15 zile dupa prima adunare a altei adunari, sunt validate creantele creditorilor, prezentate pina la aceasta data instantei de judecata (adunarii de validare). Adunarea de validare a creantelor are loc sub conducerea instantei de judecata. La adunarea creditorilor la care participa judecatorul nu se scrie proces-verbal al instantei de judecata, ci se perfecteaza procesul-verbal al adunarii creditorilor conform regulilor stabilite.

O creanta este considerata validata daca la adunarea creditorilor de validare nu a fost contestata de catre administrator sau de un alt creditor chirografar sau daca contestatia inaintata a fost retrasa. Contestatia debitorului nu se poate opune validarii creantei. Judecatorul inregistreaza in tabelul creantelor la rubrica fiecarei creante inaintate in ce masura este validata conform valorii si rangului ei, precum si persoana care a contestat validarea. Iinregistrarea in tabel are pentru creantele validate, conform valorii si rangului lor, efectul unei hotariri definitive pentru administrator si pentru toti creditorii chirografari si este susceptibila executarii in conformitate cu Legea insolvabilitatii. In cazul contestarii creantelor instanta se va pronunta printr-o incheiere referitor la admiterea sau respingerea contestarii creantei. Dupa solutionarea contestatiilor, validarea creantelor are loc in cadrul sedintelor speciale de validare cu notificarea prealabila despre aceasta a persoanelor cointeresate. 20. Instanta de judecata care solutioneaza cazurile de insolvabilitate va tine cont de faptul ca pricinile cu privire la bunurile din masa debitoare a debitorului, aflate pe rol in alte instante la data intentarii procesului de insolvabilitate, vor continua a fi judecate cu preluarea de catre administrator a drepturilor debitorului ca reclamant in conditiile art.88 din Legea insolvabilitatii. Daca in cauzele cu privire la masa debitoare a debitorului acesta din urma este pirit, judecarea pricinii va continua cu preluarea de catre administrator a drepturilor si obligatiilor partii reclamate in cazurile de: - separare a unui bun din masa debitoare care nu apartine cu drept de proprietate debitorului in baza cererii unei persoane care detine un drept real asupra bunului; - executare a creantelor garantate in baza cererii unui creditor gajist; - executare a creantelor care au fost asigurate intr-un alt mod prin masa debitoare. Alte cauze cu privire la bunurile din masa debitoare sau care pot avea atingere masei debitoare si debitorului, pendinte la data intentarii procesului de insolvabilitate, se suspenda pina la incetarea procesului de insolvabilitate. In asemenea cazuri creditorii chirografari-reclamanti pot declara creantele in procedura de insolvabilitate si doar in cazul invalidarii acestora pot solicita reluarea procesului suspendat pentru solutionarea litigiului aflat in derulare. 21. Realizarea scopului procedurii de insolvabilitate presupune ordonarea si realizarea unor masuri, atit prealabile cit si dupa intentarea procesului de insolvabilitate, care constau in deposedarea debitorului de bunurile sale, identificarea bunurilor debitorului prin inventarierea masei debitoare, evaluarea acesteia in ansamblul ei, executarea altor masuri precum si valorificarea masei debitoare in cazul lichidarii sau, dupa caz, in cadrul procedurii planului. Daca adunarea creditorilor dupa audierea raportului administratorului la sedinta de raportare despre posibilitatea continuarii activitatii sau incetarea activitatii debitorului decide lichidarea debitorului, valorificarea masei debitoare se efectueaza in mod neintirziat, in conditii cit mai avantajoase, avind ca scop satisfacerea cit mai integrala a creantelor creditorilor. 22. Dupa adunarea de raportare, administratorul valorifica sau lichideaza in conditii cat mai avantajoase, cu aprobarea adunarii creditorilor, masa debitoare in conditiile prevazute de art.124 al Legii insolvabilitatii. Termenul de valorificare si de lichidare a masei debitoare nu va depasi 5 ani. Se va tine cont de faptul ca, reiesind din interesul de a fi mentinut un subiect de drept al carui menire ar fi participarea in continuare in circuitul comercial, intreprinderea debitorului aflata in stare de insolvabilitate poate fi vinduta in bloc ca un complex unic. In cadrul vanzarii intreprinderii ca un complex unic se instraineaza toate tipurile de bunuri destinate activitatii intreprinderii, inclusiv terenurile, cladirile, utilajele, inventarul, materia prima, productia, lucrarile si serviciile, inclusiv denumirea de firma, dreptul la marcile comerciale si marcile de servicii inregistrate, precum si alte drepturi care apartin debitorului, cu exceptia celor intransmisibile si a creantelor creditorilor fata de debitor la data intentarii procesului de insolvabilitate. In asemenea cazuri raporturile de munca cu salariatii intreprinderii se mentin in continuare. In cazul imposibilitatii de a vinde intreprinderea ca un complex unic, bunurile debitorului, inclusiv bunurile imobile si valorile mobiliare, se vind cu acordul comitetului creditorilor sau a adunarii creditorilor in modul stabilit de lege prin licitatie, concurs. 23. Daca in masa debitoare exista bunuri afectate unor garantii reale, constituite in favoarea creditorilor garantati cum ar fi bunuri grevate prin gaj, ipoteca sau alte privilegii speciale asupra unor bunuri mobile sau imobile, create in conditiile dreptului comun, administratorul trebuie sa informeze creditorul garantat despre intentia sa de a vinde bunul.

Creditorului i se permite sa se pronunte in termen de o saptamina sau in alt timp util stabilit inainte de instrainare asupra posibilitatii de valorificare a bunului cit mai avantajoasa. Daca creditorul garantat considera ca poate valorifica mai avantajos bunul, instanta de judecata, dupa audierea creditorului si administratorului, decide asupra transmiterii in posesie a bunului catre creditor, stabilindu-i concomitent si termenul de valorificare a bunului. Daca in timpul acordat de instanta creditorul n-a valorificat bunul, ultimul se restituie administratorului, care il si valorifica. Daca a fost pusa in gaj intreprinderea sau o sectiune a ei, pentru instrainarea lor administratorul urmeaza sa obtina aprobarea adunarii creditorilor. Sumele obtinute din vinzarea acestor bunuri vor fi distribuite pentru acoperirea creantelor creditorilor garantati dupa scaderea din produsul obtinut a cheltuielilor de validare (4 procente din produs) si a cheltuielilor de valorificare (5 procente din produs). Cheltuielile de validare si valorificare se restituie initial de catre creditorul-garantat in cazul in care acestuia i se transmite bunul grevat intru satisfacerea creantelor sale. Daca sumele obtinute din vinzarea bunurilor afectate garantiilor reale sunt insuficiente pentru achitarea integrala a creantelor garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta neacoperita, creante chirografare care vor veni in concurs cu celelalte creante chirografare. 24. In conformitate cu art.139 din Legea insolvabilitatii, distribuirea masei debitoare creditorilor chirografari este efectuata de catre administrator in dependenta de mijloacele obtinute de la desfacere cu acordul obligatoriu al comitetului creditorilor. Lista de distribuire a creantelor ce urmeaza a fi satisfacuta se depune in instanta de judecata cu indicarea concreta a sumelor ce urmeaza a fi achitate. Este necesar de a tine cont de faptul ca administratorul insolvabilitatii este obligat sa rezerveze din masa debitoare partea pentru creditorii ale caror creante nu au fost validate in cadrul procesului de insolvabilitate si ale caror creante se examineaza separat intr-un proces pendinte suspendat in cazul prezentarii in termen de 15 zile din data depunerii listei de distribuire in instanta, dovada a faptului ca refuzul validarii a fost contestat sau ca procesul in derulare suspendat a fost reluat. 25. Se atentioneaza asupra faptului ca de rind cu necesitatea rezervarii din masa debitoare a cotelor necesare pentru creditorii indicati in punctul precedent ale caror creante inca nu au fost validate, dar care au fost contestate in modul prevazut, se va lua in consideratie partea neacoperita cu garantii reale a creantelor creditorilor-garantati sau cota integra a creantelor creditorilor-garantati in cazul renuntarii acestora la garantiile reale. Creanta conditionata de asemenea trebuie luata in considerare la distribuire. Partea din masa debitoare care acopera o asemenea creanta se rezerva la distribuirea intermediara. In cazul in care conditia executarii in timp este incerta, adica este atit de departe in viitor incit creanta inaintata la momentul distribuirii nu are nici o valoare, la distribuirea finala creanta conditionata nu va fi luata in consideratie. 26. Pentru aprobarea distribuirii finale, instanta de judecata fixeaza data adunarii creditorilor si ii convoaca la ultima lor adunare. Intre data publicarii anuntului despre adunarea de distribuire finala si data acestei adunari se va stabili un interval de timp de cel putin 2 saptamini si de cel mult o luna. Adunarea creditorilor de distribuire finala are drept scop: - examinarea raportului final al administratorului; - inaintarea contestatiilor contra listei de distribuire finala; - hotararea creditorilor cu privire la partea nevalorificata a masei debitoare. Concomitent cu solutionarea chestiunilor enumerate adunarea creditorilor dispune decontarea sumelor rezervate pentru anumiti creditori, cu incuviintarea instantei de judecata, pe contul "Mijloace intrate temporar in dispozitia instantei de judecata", dispune restituirea sumelor obtinute nejustificat de unii creditori ale caror creante au fost bazate pe fraude, greseli sau erori substantiale, decide in privinta sumelor neridicate de creditori, de surplusul restant, dupa satisfacerea creantelor tuturor creditorilor, si sesizeaza instanta de judecata despre incetarea procesului de insolvabilitate. 27. Dupa terminarea distribuirii finale si examinarea contestatiilor declarate la adunarea finala a creditorilor instanta de judecata va hotari in sedinta de judecata incetarea procesului de insolvabilitate. In doua saptamini de la data publicarii anuntului respectiv, administratorul prezinta organului competent: Registrului de Stat al intreprinderilor, Registrului de Stat al organizatiilor, Ministerului Justitiei sau Primariei hotararea instantelor de judecata pentru radierea debitorului. Se atrage atentia instantelor asupra modificarilor introduse prin legea nr.573-XV din 26.12.03 intrata in vigoare la 09.04.04 la art.28 din Legea nr.1265-XIV din 5 octombrie 2000

cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor, potrivit carora la intrarea in vigoare a hotaririi instantei de judecata privind lichidarea debitorului pentru radierea lui din Registrul de stat nu mai este necesara prezentarea actelor mentionate la alin.(1) al art.28. Astfel, drept temei pentru radierea debitorului din registre serveste doar hotararea instantei de judecata si nu mai sunt necesare alte acte. Din momentul radierii sale, debitorul este considerat lichidat. Surplusul de mijloace banesti sau bunurile restante dupa distribuirea finala in cazul satisfacerii creantelor tuturor creditorilor se transmit fondatorilor asociati ai persoanei juridice lichidate. 28. Instantele de judecata vor tine cont de faptul ca procesul de insolvabilitate pornit poate fi incetat si din alte motive prevazute de lege: - in temeiul art.154 din lege - din motivul lipsei masei debitoare pentru acoperirea cheltuielilor procesului de insolvabilitate. In cazul in care se constata ca masa debitoare este insuficienta pentru acoperirea cheltuielilor creditorilor, procesul continua cu satisfacerea creantelor din contul masei debitoare dupa rangurile de prioritate, prevazute la art.54 din lege (in cadrul aceluiasi rang - proportional sumei obtinute pentru distribuire). Daca dupa constatarea insuficientei masei debitoare pentru acoperirea cheltuielilor procesului creditorii sau un tert achita aceste sume procesul de insolvabilitate continua; - in baza art.158 din lege - din lipsa temeiului de insolvabilitate. Incetarea procesului de insolvabilitate din lipsa temeiului de insolvabilitate se va efectua la cererea debitorului care va demonstra aceasta prin probe elocvente.; - in temeiul art.159 din lege - la cererea debitorului in cazul in care dispune de aprobarea tuturor creditorilor chirografari care si-au inaintat creantele si ale caror creante sunt validate in modul stabilit. Opunerea creditorilor-garantati si a creditorilor ale caror creante sunt contestate si nu au fost validate nu constituie temei pentru respingere a cererii debitorului de incetare a procesului de insolvabilitate, opozabilitatea deciderii fiind la discretia instantei de judecata. In cazul incetarii procesului de insolvabilitate in temeiul art.art.154, 158, 159 din Legea insolvabilitatii se inceteaza concomitent si examinarea contestatiilor administratorului, creditorilor-chirografari in privinta validarii sau invalidarii creantelor contestate. Alte cauze aflate pe rol in alte instante se examineaza in modul prevazut de legislatia procesual-civila sau se inceteaza in cazul lichidarii. 29. Se explica ca, in temeiul art.153 din Legea insolvabilitatii, se refuza intentarea unui proces de insolvabilitate atunci cand se constata ca debitorul nu dispune de bunuri sau ca bunurile lui nu acopera cheltuielile procesului de insolvabilitate, chiar si in cazul existentei temeiurilor de insolvabilitate. Odata cu respingerea cererii introductive printro hotarire susceptibila de recurs instanta dispune dizolvarea debitorului in conformitate cu prevederile art.153 din Legea insolvabilitatii si articolele corespunzatoare ale Codului Civil. 30. Se va tine cont de faptul ca Legea insolvabilitatii prevede unele proceduri de reorganizare judiciara a debitorului si lichidarii unor bunuri din averea acestuia pentru satisfacerea creantelor creditorilor garantati si chirografari, proceduri care se realizeaza in baza planica. Procedura planului se aplica de instanta de judecata in temeiul hotararii adunarii creditorilor. Incheierea instantei de judecata privind aplicarea procedurii planului sau neadmiterea procedurii planului poate fi atacata cu recurs de persoana care a depus planul sau de creditor in corespundere cu al.(4) art.164 al Legii insolvabilitatii. Instanta de judecata nu va admite aplicarea procedurii planului, daca: a) este evident ca planul propus de catre debitor nu va fi aprobat de creditori sau nu va putea fi confirmat de instanta de judecata; b) este evident ca creantele creditorilor, conform partii organizatorice a planului depus de catre debitor, nu pot fi executate; c) nu au fost respectate prevederile ce tin de dreptul de a depune planul si cerintele fata de continutul unui plan si persoana care a depus planul nu le poate inlatura sau nu le inlatura in termenul rezonabil stabilit de instanta de judecata. Conform art.168 din Legea insolvabilitatii, dreptul de a propune planul in instanta de judecata il au administratorul si/sau debitorul. Planul poate fi depus de catre debitor odata cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva, ori intr-o cerere expres adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire finala. Administratorul elaboreaza un plan, la cererea adunarii creditorilor, si il prezinta spre aprobare in instanta de judecata.

Planul trebuie prezentat instantei de judecata in termen de 90 de zile, in caz contrar instanta poate decide lichidarea debitorului. Termenul de prezentare a planului poate fi prelungit de catre instanta de judecata, la cererea administratorului sau debitorului, cu cel mult 30 de zile. 31. Potrivit art.170 din Legea insolvabilitatii, planul va prevedea: a) redresarea si continuarea activitatii debitorului prin restabilirea solvabilitatii care va specifica modalitatile de achitare a datoriilor debitorului, masurile de restructurare sau consolidare a pasivului debitorului, propunerile de reesalonare a unor datorii, de diminuare a valorii acestora sau de convertire a lor in titluri de participare la capitolul social al debitorului, masurile de restructurare operationala si financiara a debitorului prin majorarea capitalului social, majorarea sau reducerile de preturi, sporirea productiei, imbunatatirea calitatii, schimbarea profilului intreprinderii etc., masurile de restructurare a personalului debitorului, reorientarea profesionala, substituirea conducerii debitorului s.a. In cazul in care planul prevede redresarea solvabilitatii debitorului, instanta de judecata prin aceeasi incheiere de aplicare a procedurii planului (art.art.164-164/1 din Lege) sau printr-o incheiere separata va institui un moratoriu asupra executarii obligatiunilor pecuniare ale creditorilor si a obligatiilor fiscale pe un termen de pina la 180 de zile. Moratoriul nu se aplica creantelor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, creantelor privind recuperarea prejudiciilor cauzate sanatatii angajatilor sau creantelor in legatura cu decesul acestora, precum si creantelor pecuniare si fiscale a caror scadenta a survenit in perioada de dupa aplicarea procedurii planului. b) lichidarea patrimoniului intreprinderii. In acest sens proiectul planului trebuie sa prevada in mod detaliat: - masurile de stingere a creantelor creditorilor sau compensarea lor intr-un alt mod in parti in capitalul social al debitorului, garantiile care vor putea fi oferite fiecarei categorii de creditori, cu exceptia creditorilor garantati sau privilegiati; care creante vor fi platite in intregime sau nu vor fi defavorizate de plan, ce despagubiri urmeaza a fi oferite tuturor creditorilor in comparatie cu ceea ce ar primi prin distribuire in cazul de pricinuire a eventualelor daune prin neexecutarea culpabila de catre debitor a obligatiilor trasate in plan; cum si cui va putea fi vinduta, in ce mod, averea debitorului; efectele ce vor putea fi obtinute prin vinzarea intreprinderii (partial sau in bloc); folosirea salariatilor etc. 32. In cel mult 30 de zile de la data depunerii planului, instanta de judecata convoaca adunarea creditorilor pentru examinarea planului, determinarea dreptului de vot si votarea planului. Despre aceasta instanta de judecata notifica participantii la proces, (conform art.19), concomitent expediind o copie a planului depus (art.179). Se specifica ca creditorii cu drept de vot in privinta planului sunt impartiti, potrivit art.171 din lege, in trei categorii: a) creditori cu garantii reale (garantati); b) creditori chirografari, cu exceptia creditorilor de rang inferior (vezi art.54 din lege); c) creditori chirografari de rang inferior. Creditorii cu acelasi regim juridic cu interese similare pot fi organizati in clase separate, cum ar fi creditorii ale caror creante izvorasc din contracte de munca (salariatii), obligatii pentru intretinere etc. Instanta de judecata poate dispune ca planul sa fie supus votului in cadrul unei sedinte convocate special. Sedinta se va convoca intr-un termen care nu va depasi 30 de zile de la data desfasurarii adunarii de examinare a planului. Fiecare clasa de creditori va vota separat asupra planului. Un plan se va considera acceptat de catre o clasa de creditori daca in cadrul ei planul a fost votat de majoritatea detinatorilor exprimata prin valoarea creantelor si de majoritatea creditorilor acestei clase. Dupa acceptarea planului de catre creditor si debitor planul urmeaza sa fie confirmat de instanta de judecata cu audierea prealabila a administratorului, comitetului creditorilor si a debitorului. 33. Instanta de judecata poate sa nu confirme planul in cazurile, in care: a) a fost ignorata o conditie esentiala de continut al planului de catre creditori si debitori, iar aceasta incalcare nu poate fi inlaturata; b) planul a fost acceptat cu rea-credinta, in special prin favorizarea unuia dintre creditori. In cazul confirmarii planului, instanta de judecata, in notificarea consemnata la art.19, informeaza creditorii care si-au declarat creantele si creditorii garantati despre confirmare, anexind planul sau un extras din plan.

Dupa confirmarea planului si intrarea in vigoare a hotaririi de confirmare a planului, activitatea debitorului se reorganizeaza in mod respectiv. In cazul pronuntarii hotaririi de confirmare a planului, art.189 si 192 din Legea insolvabilitatii prevad urmatoarele efecte specifice hotaririi de confirmare a pianului: 1) creantele si drepturile creditorilor sunt modificate asa cum este prevazut in plan (acoperirea partiala a creantelor, sub anumite conditii si diferite modalitati etc.); 2) in cazul unei executari silite planul confirmat va fi considerat ca o hotarire definitiva impotriva debitorului, inclusiv si impotriva unui tert care si-a asumat obligatia de executare a planului de rind cu debitorul. Caracterul obligatoriu al conditiilor planului ca o hotarire definitiva se explica prin insusi faptul aprobarii planului de catre instanta de judecata. 34. Dupa ce hotararea de confirmare a planului devine definitiva, instanta de judecata dispune, printr-o hotarire, incetarea procesului de insolvabilitate si continua procedura planului. Dispozitivul hotaririi privind incetarea procesului de insolvabilitate se publica in conformitate cu art.19 din Lege si se notifica in mod individual debitorul, administratorul si membrii comitetului creditorilor. Daca realizarea planului este supravegheata, instanta de judecata notifica acest fapt odata cu publicarea conform art.19 a dispozitivului hotararii privind incetarea procesului de insolvabilitate (art.196 din lege) Din momentul adoptarii hotararii de incetare a procesului de insolvabilitate si de continuare a procedurii planului, debitorul reintra in dreptul de administrare a masei debitoare. Administratorul isi exercita atributiile in conformitate cu articolele 193-194 ale Legii insolvabilitatii. Prin ultima propozitie din alin.(3) art.193 al Legii insolvabilitatii "Prevederile art.36 se aplica corespunzator" se va intelege ca aici vor fi aplicabile doar prevederile alineatelor 3 si 4 ale art.36 din Lege. Procesele pendinte referitor la examinarea contestarilor depuse in cadrul procesului de insolvabilitate pot fi continuate de administrator, daca acest aspect este prevazut in plan. Instanta de judecata dispune incetarea supravegherii in cazul: a) exercitarii sau asigurarii executarii creantelor supravegheate; b) expirarii a 5 ani de la incetarea procesului de insolvabilitate si nedepunerii unei noi cereri introductive (art.197 din lege). Daca pe parcursul derularii procedurii planului debitorul nu respecta prevederile lui sau planul nu este realizat in termen, fiecare creditor poate inainta o cerere introductiva, care va avea ca efect lichidarea patrimoniului debitorului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii lui. Daca se constata ca cel putin 2/3 din datoriile debitorului stabilite conform planului au fost achitate, instanta de judecata este in drept sa respinga noua cerere introductiva, iar daca la acel moment derularea procedurii planului a expirat, instanta decide prelungirea acestui termen cu cel mult un an cu exceptia debitorilor pentru care termenul procedurii planului este stabilit prin decizie de Guvern. 35. Se atentioneaza asupra unor particularitati prevazute de lege la examinarea cazurilor de insolvabilitate a altor subiecti. In cazul insolvabilitatii bancare, banca se va lichida si nu se va admite aplicarea procedurii planului. Dreptul de-a inainta cerere de intentare a procesului de insolvabilitate unei banci il are doar Banca Nationala a Moldovei si doar in cazul in care BNM i-a retras bancii respective licenta in temeiul incapacitatii de plata sau al supraindatorarii sau in cazul existentei pericolului iminent de intrare a bancii in incapacitate de plata. In acest caz prevederile art.26 din Legea insolvabilitatii nu se aplica, adica banca insolvabila nu este obligata in temeiul art.24 al legii sa depuna cerere introductiva in instanta de judecata, ci este obligata sa instiinteze imediat Banca Nationala a Moldovei si in acest caz fata de aceasta banca insolvabila se aplica corespunzator prevederile al.(2) art.26 al legii. Prin derogare de la art.45 (publicarea hotaririi), instanta de insolvabilitate, intenteaza procesul de insolvabilitate bancii comerciale din momentul depunerii cererii introductive de catre BNM. Concomitent instanta desemneaza administratorul, fara a numi prealabil un administrator provizoriu, si aplica masurile de asigurare. Instantele de judecata vor tine cont de modificarile operate prin Legea nr.174-XV din 03.06.04 la art.138 al Legii insolvabilitatii, potrivit carora administratorul va transmite lista creantelor validate Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care asigura garantarea depozitelor bancare potrivit Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar.

Potrivit art.206 al legii hotarirea de intentare a procesului de insolvabilitate a bancii nu se supune nici unei cai de atac si este inadmisibila aplicarea art.47 din Lege. De asemenea instanta de judecata nu este in drept sa respinga cererea de intentare a procesului de insolvabilitate a bancii in cazul insuficientei sau lipsei masei debitoare. Prin derogare de la art.54, creantele din depozitele bancare ale persoanelor fizice, garantate de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, se atribuie rangului al doilea al creantelor chirografare; creantele din depozitele bancare ale persoanelor fizice, altele decat cele garantate de acest fond, se atribuie rangului al treilea al creantelor chirografare. Plata datoriilor subordonate se efectueaza dupa executarea creantelor tuturor creditorilor bancii, dar inaintea executarii creantelor actionarilor. La solutionarea chestiunilor ce tin de insolvabilitatea bancii instantele de judecata vor mai tine cont de faptul ca pina la intrarea in vigoare a Legii insolvabilitatii lichidarea bancilor se efectua pe cale extrajudiciara, procesul de lichidare fiind exclusiv sub supravegherea Bancii Nationale. Odata cu intrarea in vigoare a Legii insolvabilitatii prin Legea nr.623-XV din 9.11.2001 capitolul VII din Legea institutiilor financiare, prin care se reglementa lichidarea bancilor, a fost exclus. De rind cu aceasta, prin prevederile art.38 modificat al Legii institutiilor financiare Banca Nationala in cazul constatarii incapacitatii de plata sau supraindatorarii sau micsorarea marimii minime a capitalului mai jos de 2/3 a bancii, retrage autorizatia si sesizeaza instanta de judecata competenta pentru declansarea procesului de insolvabilitate. Procesele de insolvabilitate a bancilor, intentate pana la data de 15 februarie 2002, sint reglementate in conformitate cu legislatia in vigoare la momentul intentarii acestor procese, adica se continua prin procedura extrajudiciara potrivit Legii nr.177-XV din 03.06.04 privind interpretarea art.226 din Legea insolvabilitatii. 36. La intentarea procesului de insolvabilitate a unei intreprinderi agricole, instanta de judecata va tine cont de caracterul sezonier al productiei agricole, precum si de posibilitatea satisfacerii creditorilor din contul veniturilor care pot fi obtinute de intreprinderea agricola pina la si dupa incheierea perioadei de lucrari agricole. Cererea introductiva privind intentarea procesului de insolvabilitate a gospodariei taranesti (de fermier) poate fi inaintata de conducatorul gospodariei doar cu acordul in scris al tuturor membrilor ei. In caz de intentare a procesului de insolvabilitate gospodariei taranesti (de fermier), la masa debitoare se atribuie bunurile de irigare, animalele productive si de lucru, pasarile, tehnica si utilajele, mijloacele de transport, inventarul, precum si dreptul de arenda a terenurilor. Dupa intentarea procesului de insolvabilitate, administratorul desemnat expediaza obligatoriu hotararea instantei potrivit art.45 al Legii nu in adresa Registrului de stat al intreprinderilor si organizatiilor, deoarece gospodaria nu se inregistreaza acolo, ci in adresa primariei localitatii unde a fost inregistrata Gospodaria taraneasca. 37. Cererea introductiva privitoare la insolvabilitatea unei companii de asigurari poate fi depusa de debitor, creditori chirografari si de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor si Fondurilor Nestatale de Pensii. Participarea la proces a organului de stat mentionat este obligatorie. Legea in vigoare nu prevede dreptul unui creditor garantat sa inainteze cerere introductiva de intentare a procesului de insolvabilitate unei companii de asigurari. In cazul intentarii procesului de insolvabilitate companiei de asigurari, actiunea contractelor de asigurare, incheiate de compania insolvabila, ale caror cazuri asigurate nu au survenit pina la data intentarii procesului de insolvabilitate, inceteaza. In acest caz asiguratii pot pretinde la restituirea unei parti din contul companiei de asigurare. Actiunea contractelor de asigurare nu inceteaza, daca complexul patrimonial al companiei de asigurare a fost vindut doar unei organizatii tot de asigurari care si-a asumat contractele de asigurare incheiate de compania insolvabila. Asiguratii din contractele de asigurare, ale caror cazuri asigurate au survenit pina la data intentarii procesului de insolvabilitate, pot pretinde achitarea sumei de asigurare. 38. La examinarea cauzelor privind insolvabilitatea participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare, participarea la proces a autoritatii de stat cu functii de reglementare a pietei valorilor mobiliare (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) este obligatorie. Valorile mobiliare si alte bunuri ale clientilor aflate la debitorul insolvabil, participant-profesionist la piata valorilor mobiliare, nu se atribuie la masa debitoare, iar dupa intentarea procesului de insolvabilitate, se restituie proprietarilor de drept, daca legea nu prevede astfel.

39. Se va tine cont de faptul ca instantele de judecata tin registrul cauzelor de insolvabilitate, in care se fac mentiuni despre fiecare cauza de insolvabilitate examinata sau in curs de examinare. Prevederile prezentei legi se aplica si in procesele de insolvabilitate intentate pina la intrarea ei in vigoare. Actele de procedura indeplinite de instantele de judecata in baza Legii cu privire la faliment se mentin la continuarea examinarii cauzei dupa intrarea in vigoare a Legii insolvabilitatii. 40. Instantele de judecata vor tine cont de faptul ca taxa de stat in pricinile de insolvabilitate se achita: a) la inaintarea actiunii - de catre creditor sau debitor in marime de 2000 % din salariul minim; b) la pronuntarea hotararii - din contul debitorului in marime procentuala din valoarea creantei incasata in contul fiecarui creditor, conform prevederilor art.3 p.b) din Legea taxei de stat. In cazul pronuntarii hotaririi de incetare a procesului de insolvabilitate in legatura cu adoptarea planului prin care debitorul isi continua activitatea, cu exceptia lichidarii patrimoniului intreprinderii, taxa de stat la incetarea procedurii nu se percepe. Autoritatile publice centrale, organele administratiei publice centrale, structurile lor teritoriale la inaintarea cererii introductive de insolvabilitate se elibereaza de plata taxei de stat (art.4 alin.1 pct.12 din Legea taxei de stat). Instantele vor tine cont si de modificarile introduse la art.6 din Legea taxei de stat si la art.86 din Cod de procedura civila potrivit carora persoanele juridice declarate in stare de insolvabilitate, la introducerea in instanta de judecata a actiunilor de urmarire a creantelor debitoare, de anulare a actelor juridice fictive sau frauduloase, a garantiilor acordate, a tranzactiilor incheiate si a actelor de transfer de proprietate potrivit art.art.113, 114 din Legea insolvabilitatii, achita taxa de stat dupa examinarea cauzei, dar nu mai tarziu de 6 luni din data adoptarii de catre instanta de judecata a hotararii. Interpretand prevederile alin.3 art.26 Cod civil potrivit carora asupra activitatii de intreprinzator desfasurate fara constituirea de persoana juridica se aplica regulile care reglementeaza activitatea persoanelor juridice, daca din lege nu rezulta altfel, stipularile art.6 din Legea taxei de stat si art.86 din CPC sint aplicabile si persoanei fizice ce practica activitate de intreprinzator. Presedintele Curtii Supreme de Justitie Valeria STERBET ANEXA la Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie cu privire la aplicarea Legii insolvabilitatii de catre instantele judecatoresti economice In cadrul examinarii pricinilor de insolvabilitate se va tine cont de faptul, ca unele reglementari ce au atingere cu procedura de insolvabilitate sunt cuprinse in urmatoarele acte normative: - Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992 (Monitorul nr.2/33 din 28.02.1994); - Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992 (republicata in M.O.1999, nr.133-134, art.654); - Legea institutiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 (M.O.1996, nr.1, art.2); - Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar, nr.575-XV din 26.12.03, M.O. nr.30-34/169 din 20.02.04; - Legea privind societatile pe actiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997 (M.O.1997, nr.38-39, art.332); - Legea privind fondurile de investitii nr.1204-XIII din 05.06.1997 (M.O. 1997, nr.45, art.397); - Legea cu privire la patenta de intreprinzator nr.93-XIV din 15.07.1998 (M.O.1998, nr.7273, art.485); - Legea cu privire la asigurari nr.1508 din 15.06.1993 (M.O. nr.5/53 din 15.09.1994); - Legea cu privire la capitalizarea platilor periodice nr.123-XIV din 30.07.1998 (M.O. 1998, nr.85-86, art.570); - Legea cu privire la piata valorilor mobiliare nr.199-XIV din 18.11.1998 (M.O. 1999, nr.27-28, art.123);

- Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor nr.1265-XIV din 05.10.2000 (M.O.2001, nr.31-34, art.109); - Legea privind gospodariile taranesti (de fermier) nr.1353-XIV din 03.11.2000 (M.O.2001, nr.14-15, art.52); - Legea privind cooperativele de intreprinzator nr.73-XV din 12.04.2001 (M.O.2001, nr.4950, art.237); - Legea salarizarii nr.847-XV din 14.02.2002 (M.O.2002, nr.50-52, art.336) art.art.13,33; - Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002 (M.O.2002, nr.102, art.773); - Legea privind cooperativele de productie nr.1007-XV din 25.04.2002 (M.O.2002, nr.71-73, art.575); - Legea privind licentierea unor genuri de activitate nr.451-XV din 30.07.2001 (M.O.2001, nr.108-109, art.836); - Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 (M.O.2002, nr.82-86, art.661) art.art.86-101, 111, 118, 129, 143, 204, 364, 473, 487, 1242 s.a.; - Codul de procedura civila al Republicii Moldova nr.225-XV din 30.05.2003 (M.O. nr.111115, 2003); - Regulamentul privind remunerarea administratorului procesului de insolvabilitate aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1717 din 27.12.2002 (M.O. 2002, nr.185-189, art.1865); - Hotararea Bancii Nationale a Moldovei nr.21 din 31.01.2002 cu privire la stabilirea criteriilor privind calificarea si experienta in domeniul activitatii bancare fata de persoana desemnata in calitate de administrator al unei banci in proces de insolvabilitate (M.O.2002, nr.21-22, art.50) si alte acte normative.